Sai PROROTARER PRODUCTS SUSTENABIE $HUOLEIITARER BUNELOR PRAETCTI FERGELE BE BOVINE DN EON ‘naereONTALERA ROMANK-nEFUBLIA MOLDOVA UORANA™ = Solon 3138, MB ETE CORE Toh ca - Pennetta COFQV ‘QD este cantitatea de caldura degajata de animale cazate in adapost; QE- cantitatea de caldurd care se pierde prin elementele de inchidere ale constructs (Qv- cantitatea de cildura care se pierde in procesul de ventilate: Qv=V(Fi-Ie) ‘V-debitl de aet ce trebuie introdus in adapost, in decurs de 0 ori; I, Je-entalpia aerului de a interior, respectiv de la exterior. Atunci cind pierderile de cdldur% prin ventilatie si elementele de constructie m pot fi acoperite de cantitatea de cildura degajata de auimale(QD). este necesar un aport suplimentar de aldara, notat cu Qs a cérui marime se stabileste cu relstia: Qs=(QE+QV)-QD 8.3, Dimensionarea spafiilor la adiposturile pentru animale ‘Aspectele legate de dimensionarea spatillor I adlposturi in functie de specie se cer a fi analizate cu cea mai mare atenfie $i rispundere, intrucét ele influenjeaz& in mod direct nivelul productiv gi eficienta economics a exploatetie Obfinerea unor rezultate corespmnztoare in exploatarea unitajilor zootebnice este condigionata de bunastarea si confortul animalelor. Dimensionarea spafiilor la adaposturile pentnt taurine Pentru dimensionarea spatilor si locusilor de cazare dint-un adipost de taurine tebuie si finem cont de ummitoarele elemente biometrice (fig. 8.4 si tab. 8); > Iungimea oblica 2 trunchiniui, masurata de Je articulatia scapulo-humerale pind Ta pinctal fesei, Este necesar’ pentru determinarea lunginii de stafionare in fata ieslei; > lungimea animalului culcat, care reprezinti hungimea oblic& a trunchiulei plus aceca a ‘gitului cu capul flexat sau relaxcat lateral. Este necesard pentru dimensionarea cusetei de ‘odin in intretinerea liber. Aceast dimensiune este de regal cu 36% mai mare deci Tungimea oblica a trunchiului > inaltimea la grebin, care se masoar’ de la sol pan’ la punctul cel suai halt al grebirului, Este necesart pentru stabilirea tnAlyimii la care se monteazi Timitatorul de greban din ccugeta de odilma; argimea abdomennlui, masurati la punctul cel mai proeminent al abdomenuiui. Este utilizati pentru stabilirea frontului de furajare si Iisimea de gabarit a enimalelor pe aleile de circulatie; argimea animatulut culcat, dupa care se dimensioneazi Hime cugetei de odibna: sgrosimea ganului, care determin deschiderea grilajului frontului de furajar. Tixgimea capului, firi coame, pentru dimensionarea lifimii maxime a unui front de furajare individualizat. v7 vYYTSS PREROTARER PRODUCTS SUSTENGICE 1 SIDCENENT AREA BUNELOR PRACT FERUELE DE COVES FOV TRANSPRONTAUERG ROMAN REPUBLICA MOLDOVA $1 UORAMA™~Acea 2A; Ms BTC CODE 7800 i= S$ @ & @ retcinaptar rntosestecsenaaee eacastaemes—stexoms = Aausarahe Amt | uae nme ite ‘ork "doce ‘Sete, ee yneatla — epunichickooen ‘Cinual opacie Cina hao Fig.8. 4. Elemente biometrice de cazare a taurinelor: a-vaci adulte; b-vitei de 0..15 sile; o- tineret femel de 3...27 luni; d- tau adult Organizarea interioar este necesari pentru buna desfigurare a iucritilor de intresinere gi cexploatare a animalelor. ‘Grajdul ocupa in mod justificat locul cel mai important in ierarhia constructiilor din gospodiiria {iirineasc’ de mute, dupa casa in care locnieste gospodanal cu familia sa. ‘Modul de géndire si de organizare interioara a unui grajd asigurii confortul tehnologic pentm cei doi parteneri: om-animal. Trebuie si se meargi pe ideea cA prin toate mijloacele tebuice animalul trebuie ajutat sA-si manifeste potentialul productiv. Spajinl din imteriorul ad’postului poate fi compartimentat in boxe individuale sau colective (Guncfie cle specia si categoria de animale cazata), standuri individuale realizate din Jema saw din alte materiale ‘In general in grajduzi, in zona montana pentru bovine si cabaline se practic& stabilasia legar’, animalele find Jogate pe stand sau pat, pe care se hrdnesc, se odilmesc, sunt ingxijte si (in cazul vacilor de lapte) se alg. ‘Cunt ducata ‘stabulatiei este foarte hinga (aproximativ 8 tuni), dimensionarea-corectt-a patului este foarte important’. up’ dimensiui, standul poate fi: scurt, mijlocin gi jung. ~Standul scurt — asigaré o Iungime a patulni de 1,50-1,80 m gi o lafime de 1-1,15 m. leslea este joasa spre animale, iar legarea este scurt, din aceste considerente vacile depun dejectille direct pe treapta de gunoi sau it rigole. Dezavantajele utilizarii acest tip de pat rezid’ din: suprafafa redusd { 8i “ROMS ARER PROBUCTCISUSTENASLE i UP EIEN TARER BUNELON FRACTION FERVELEDE BOVINEN ZONA TRANGFRONTALIERA ROMANIA REPUBLICA MOLDOVA S| UORANA™ my ‘Conon herder Common sions Randle tr Rapti ado inte pie ae ny a i rantocomane Sou comune *aepmen 2192; IS ETC CODE 19 de cazare, pozitia relativ incomods e vacilor in decubit, de unde odiibna dificil, ajungerea vacilor cu membrele posterioare in rigole, ridicdnd incidenta afectiunilor podale, iar in decubit, partea posterioar’ a corpului rémAne suspendata, crescénd incidenga prolapsului vaginal si uterin In vacile gestante. Corelarea unor elemente biometrice si de cazare a taurinelor Tabelul 8.6 Categona gi masa comporal Vat 350-400 Ta0-145_[ 190-195 100-105 [35 450-500 145-150_| 195-205 | 104-110 | 60-65 520-560 153-156 [210-215 | 109-115 | 65-70 580-630 158-165} 215-20 | 114-120 | 70-75} 180 ce 650-700 166-175 | 220-230} 120-133 | 75-80 720-770 170-180 |_225.035 | 133 30 Tauri adult 700-850 150-170 | 20-230 160-171 300-1000 | 170-190 | 235-250 | 171-180] B 25-38 15.20 1000-1200 | 175-200_| 240-270 | 180-200 Tineret feel 0-3 luni 33.90 65.85 120 50 30 3-6 luni 2 15.20 80-175 ss-t10_| 10-135 | so __| 404s 6-12 luni 150-300 1i0-130_| 135.155 | $5.65 | 50 12-16 lua 14-16 5-10 250-380 120-140 | 155-190 | 70-80 | 50.55 18-24 funk 330-450 135150 "| 185-205 | 70.90 | 55-65 | 1618 o i 2 3 4 5 é ‘Tineret maseal 0-3 Ion 40-100 68.95 130 60 30 3-6 Ini 15 15.20 35.200 36125 | 130150 | 60-70 | 45-55 612 lun 180-380 115-140 | 150-188 | 70:80 12-16 fen 280-450 125.155_|_170-205_| 80.90 18-24 ual 350-600 195.240_| 100.120 { » }al RO MOTARER PRODUCTI SUSTENASITE Gi I UENEN AREA BONELOR ORACTICT FERUIRTE DE BOWE EN EON maser RDNTaLsnA RONAIWA REPUBLICA HOLDOVA UORAMA™~ Nera 38 MS BTCCODE TS x 6 @ Bb a = oe - & tnt nies neem el See Paige “SRiacemathawonce "paetimwnat “Soman Agana eoresbk ‘a tain, aeruebniino ‘Cem orders. Common slufons, Grane zemune Seu comune "Chino nonaon, Ca lam -Standul mijloctu ~ misoaté 1,80-2,20 m tungime si 1,10-1.20 m lafime oferind 0 suprafays de cazare mai comoda. Pentra grajdurile gospodavesti din zoua montanA este cea mai recomandat sohttie, intrucat inlatura deficienfele parului scurt. ~Standul lung — mvisoard peste 2.20 m lungime gi 1,10-1,20 m Yatime. Este recomsandat pentra intrefinerea vacilor de lapte in conditii de gestajie avansat8, pentru taurii de reproductie si pentru ccabaline. Ofera animalelor posibilititi de miscari ample gi odin comoda. Necesité in schimb cantitiqi mari de astermnt si implic& anumite dificultati in mentinerea igienel corporale. La toate cele trei categorii de paturi prezentate se impun existenfa unei inclinafii antero- posterioare (de Ia iesle spre rigola) de 3%, pentru buna evacuate a dejectiilor Pentru asigurarea unor condifii de intrefinere gi confort ct mai bune pentru animal pe supraftte pardoselii paturilor sau a boxelor este necesar un strat de asternut. Materialele folosite in acest scop ‘rebuie si indeplineasc anunite condi: s& aibé putere mare de absozbtie si refinere a lichidelor, sf asigure o buna izolare termica, s8 mu irte pielea, sé nu fie umede, inghetate, mucegtite san putrede. {n zona monteni materialul cel mai frecvent folosit este rumegusul de Jemn si inti- proporjie mai redust paiele. Folosirea rumegusului ca astemnt prezint& avantajul unei surse ieftine $i sigure, ins practica demonstreazi c& denatureazA calitatea guuoiului de grajd, care dup’ cum se cunoaste reprezinta prineipala sursi de fertilizare a solului pentru zona de tmunte. {in grajdurile cilduroase cu paturi de odilm& confectionate din lemn de esenfi moele, Ja animalele adult, cantitafea de asternut se poate reduce, iar in unele cazuri se poate zenunga Ia el (pe pardoseli calde gi uscate). Aleile de furajare, situate in fata ieslelor, apar necesare in cazul frecvent al mecanizitii mobile ‘furajarii, necesitind lijimea carosabila de 2.50... 3,00 m, pentru remorcile tehnologice Menjinerea ‘vehiculelor pe partea carosabilé, in lipsa unor borduri propriu-zise ale ieslelor, se objine prin ghidaje exterioare sau interioare anvelopelor. ‘Aleile de circulagie, siraate in spatele unui sir de standuri vor avea lafimea minima de 1,10 m, pent: circulalia unti animal Tings perete iar cele situate inte dowk siruri de standuri vor avea ‘minimum 1,40 m. Dack circulaia se poate extinde peste gritare, agezate fa acelasi nivel, litimile aleilor propriu-zise se pot reduce 1a 70 cm, respectiv la 1,00 m iar scocurile (canalele) largi, de receptie a dejectilor, concepnte pentht lame racloare, pot prelua si functiunile de circulatici Stabulatia liberd tm grupuri s-a practicat ca forma primars, iu compartimente nediferentiate de adipostire, pe astemut permanent. asigurindu-se o suprafai de 5 m° pe animal adult si un volun Junar de acumulare a gumoiultti, de (1,0 .. 1,5) m’/cap. cu un consum zilnic de 10 ke astermnt/cap. In pile vestice, cu zootelmie avansaté, se alocé 1 m* la 1000 | lapte asta insemnénd c& 1a 0 productie medie de 7000 | lapte vor revenii 7 mz’ /cap animal. Frontul de furajare a constat fie din insusi depozitul de fibroase, cu limitarea avansarii animalelor, prin grilaje mobile, fie din jesle maontate pe capre, ce putean fi ridicate pe masura cresterii stratului de asteraut. Inconvenientéle includerii i adipost a suprafejelor mari de depovitare a furajelor, pe inalfimi utile de cel nmlt 2,50 1m, respectiv inniocirlarea zonelor de stajionare din fata ieslelot, au condus la o serie de solutii de actualitate pentru stabulatia liber. Suprafafa universalA (cu agteruut san ffi) reprezintlt o zon ‘unicd, necompartimentatd pentru toate animalele unui anumit erup din grajd. Toate activitajile (odin, lirinire, migcare, defecare ) au foc aici. Suprafaya compattimentata presupune impartirea zone accesibile animalelor in dou’ sau mai multe zone separate, cu.diverse functii, pentru. odin’ alocindu-se mereu o zond special. Diferentierea stabulatiei libere, dupa fimcfiumi, se practica atét in ad&posturi inchise, cu regim termic de minimum +3 °C, cét si in sistem deschis, in care zona de repaus se organizeazl in construcfii cu trei perefi, orientati spre vanturile dominante iar furajarea se face in padocuri, sub protecfia unor soproane deschise. { 9 }Sac FRSMNARER OODICTEL SUS VENABI-ES IPLEWT AREA SURELOR PRACTIC WN FERMALE OE BOVINE DIT ZORA ‘TRANSPAONTALIERA ROMANIA REPUBLICA NOLDOW! G1 UCRAWIA = Aetioas 2129: 14S BTC CODE 7868 Preextunptce “tar erat mass demmeeta ‘ae ‘Soe “Common bec. Common scilons. _Grane aman, Slt comund” "Canes npc CAI pe Rezultind din necesitatea usei pardoseli ferme gi bine intreyinute in zonele de furajare si circulatie, solusile diferentiate se adopta indeosebi pentru vaci de lepte, dar pot fi uilizate atit entra tineretul femel inenigat (fg. 8.5). Fig, 85. Solufii constructive pentru stabulatia iberd Aleile de legdturit dintre zona de furajare si cea de odihui. precum si cele de iegire in padocuri sau Ja sflile de muls se dimensioneaz’ judicios Ja litimea de protectie impowiva dominanjei agresive, care se stabileste la trei grosimi de piept; adaugindu-se piepturile celor dou’ animale ce tec in sensuri opuse. rezulté litimea aleilor de (5 x 0,50) = 2.50 m. Totusi, din motive de economic, aceasta litime se reduce de regula 1a 2,00 m, iat pentm alei scurte sub 10 m iungime, se poate reduce pind la 1,80 m (dowd benzi de cate 90 cm). Zona de odilmé, oferind conditiile de elasticitate, consisten si uscdciune, cerute indeosebi de vacile de lapte, care sunt cele mai exigente din cadrul speciei, se realizeazA in solutii colective sau individuale. Odihna colectivé pe asternut adanc. ca forma primar’ a stabulatied libere, comporta ttn consi zilnic de astermut de (7 ..10) kg pentru un animal adult, evacuarea sezonieri a gunojutui practicandu-se in solujii modeme, cu ajutorul buldozetelor si al incArcRtoarelor (fig. 6.30. 8). Odilma pe asternut de scurté duraté, aplicat peste 0 pardoseala de betou, reduce consuannl zilnic de astermat la 3 .. 5 kg, pentru un animal adult, iar panta pardoseli permire colectarea parjali a urinei. Peutrra evita imprastieree astemurului, zona de odin se delimiteaza prin praguri de beton, de 35.40 com infljime sau se separa cu grilaje, Misindu-se porti de trecere, prevazue de asemenea cu praguri. ‘Evacnarea strtului de gunoi se face aproximativ hiner, cand drenarea urine! nu mai are loc si se produce mocirlirea atemutului (fg.8. 6).TRE FROMNBRER FROG TET TSUSTENABILE TNO TEEN BREA BUNELOR PRAGTIEUW FERUELE DE BOVE DOTZOHOE Thane RONTALIERA RONAN -REPUGLIGA MOLDOVA SI UGRAWA™ ~ Aefunes 372% IS E7C CODE TSO ont psatiedra imine tgs ‘an RON ot cttin—aepuRLiCAHOLDON rani Comes, Sout comune" Cri pane Ca pum Fig. 8.6. Solufii constructive cu zoné de odilmd pe asternut de scurta drat Compartimentarea zonei de repaus in cugete individuale, impiedicénd animalele 88 se intoarck inte grilajele separatoare, le obliga s8 mentind patul curat si si se retragk cu spatele, la plrtsirea acestttia (fiz.8. 7) Lungimea cusetelor, adoptata de Ia standul mijlociu, corespunde animalului culcat: 11 =L4(60... 65) cm, cu recomandarea de a mu se depasi 2,20 m (limite 1.6 - 2.2m), iar limitele e Litime se restring ia (1,10 ... 1,20) m, pentn: a evita Infoarcerea in cugetd a primiparelor, de talie ‘mai mic. Pentru tineretul femel de (6 ... 30) luni se pot prevedea cugete cut latimi de (0,60 ... 1.10) 1m, dar pind in a doua jumatate a petioadei de gestatie se considera de regula drept satisficatoare stabulatie nediferentiatd, pe erdtare sau aceea ci zond de odilua colectiva. Ridicarea cugetelor cu 25... 30) cm, fafi de zona de circulate, reduce transportul in cusete a dejectilor prin ongloanele Refinerea ayternutului pfios gi sprijinirea extremitiqii crupei, impottiva alunecdsii din cugetd, se obfine prin praguri din lemn sau chiar din beton, iar pentru compartimentarea cusetelot, poraind de la grilaje drepronghiulare, s-au cfiutat forme auatomice, cu stilpi retrasi de la extremitifi, care s8 vite frecarea soldurilor la migcarile de balaus, din timpul culcReii si ridie&rii animalelor, limitarea avansirii animalelor in cugete, pind la imposibilitatea efectuarii balausului Ia ridicare, respectiv obligarea acestora de a pasi inapoi, la ridicarea din decubit, eviténd murdrirea cusetelor, se obfine prin bare opritoare reglabile, fixate transversal peste grilajele despatitoare, 1a (0.90 ... 110) m infljime deasupra pardoselii cugetei sila minimum 50 cm de la capital anterior al acesteia Sistemuil de muls, depocitare a laptelui si de spélare a acestuia. Cel putin jumatate din munca ‘totala dintr-o fema de vaci de lapte o reprezinté activitaile legate de nnuls, Ca umare alegerea si { 2 }