MINISTERUL AGRICULTURII$I DEZVOLTARII RURALE

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA NEAMT

OFICIUL JUDETEAN DE STUDII PEDOLOGICE$I AGROCHIMICE NEAMT
OJSPANeamt,Piatra Neam[, Aleea Tiparului nr.]0, cod 610263,Jude1ul Neaml;
Tellfax_: 0233/227571;g-mai!: gispaneamt@Bf,tai!.Q% Aispainea,mt@i,yqh?o.cory

S T U D I U AGROCHIMIG
pentru
lucrdrilor
fundamentarea
de
fertili zare gi amendare
la

aoaaaaaaaaaoaoaaoa

' Director,

intocmit,

20r6
 CUPRINS

1. Memoriu agrochimic.
' .......
Cap.I, Scopullucrdrii
.....
Cap.II. Cadrulnatural ................
Cap,III. Metodade lucru
a datelor........... ......
agrochimicd
Cap.IV. Interpretarea
planuluide fertilizarcqi amendare
Cap.V. Stabilirea ..:..............
Concluzii...
2. Planul de fertilizare
3. Planul de amendare
4. Buletin de-analizd
5. Decodificatorprobe de sol
6. Cartogramelest[rii de reaclie a solului
7. Caftogramelestdrii de asigurarecu azot
8. Cartogramelestdrii de asigutatecu fosfor
9. Cartogramelestdrii de asigurarecu potasiu
 MEMORIU AGROGHIMIC

Cap.I. Scopullucrlrii

in vederea stabilirii necesarului de ingrdgdminte gi amendamentepentru

terenurile. .'n... .....s-a efecfuatlucrareade carIarcagrochimicS.
prin executarea analizelor de laborator s-a urmdrit stabilirea reacfie solului,

confinutul de humus, conlinutul in bazede schimb gi aciditateahidroliticS, confintul

de aluminiu schimbabil,precum gi rezervelede elementenutritive.
Rezultatele oblinute, prelucrate qi prezentatein lucrarea de fa\d, reprezintd o
bazdde cunoagterea potenfialului froductiv al solurilor gi de aprecierea necesarului
de ingrdqdmintepentru-o fertilizare rafionald gi eficientd,precum $i a necesaruluide
amendamente.
 Cap.II. Cadrulnatural

II.L. Relieful
Relieful, prin evolufia $i morfologia sa actuald,este strAnslegat de geologia
zoneigi de prezen[aarterelorhidrografice,care,prin nivelul lor local, au determinat
amploareaproceselorde denudareqi individualizareaprincipalelor forme de relief.
Arealelesocietdliise extind pe limitele administrativeale comunei .
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei ......., aparline de
mareaunitatea PodiguluiMoldovei.
Parteade NE apar{ine Podigului Sucevei cu subunitateaPodiqul Fdlticeni.
Parteade SV aparline Podiqului piemontan Ciungi-Corni gi Culoarului Moldova-
Siret cu subunitelile Dealurile piemontane dintre Ozana qi Bistrila qi Culoarul
Moldovei. Morfologia generalda ieliefului in cadrul culoarului Moldovei este de
cAmpiepiemontand,inaltd,reprezentatdprin teraselede lunc6.
Retieful untroprc este rezultatul activitdfilor umane mai mult sau mai pufin
controlate, carelin de defriq6ri gi luareain culturd a terenurilor in pant6,acfiuni care
au amplificatactivitateafactorilor erodalionaligi stabilitateaversantilor.

ll._2.Geologiagi litologia

Din punct de vedere geologic, teritoriul apartine de aria geostructuralEa

Ptatfurmei MoldoveneSti. Caracteristicile morfostructurale ale Platformei

Moldoveneqti sunt date de tectonicd, transgresiunile gi regresiunile marine,

interacfiuneadintre factorii interni gi externi, evolufia subaerianddin pliocen qi
cuaternar. Platforma Moldoveneascd reprezintd o regiune rigidd, consolidatd ca
uscat, incepdnd din proterozoic. Tectono-structural ea cuprinde doud etaje
structurale:soclul Si cuvertura sedimentard.Depozitele geologice in care este
sculptat relieful sunt reprezentateprin depozitesarmalieneSi cuaternare. Solul are
ca suport de formare roca sau materialul parental . Aceastainfluen[eazdprocesulde
solificareimprimAndsolului unele din caracteristicilelui fizice gi chimice.in func1ie
de alcdtuireapetrograficS,de proceselede dezagregarefizicd gi alterarechimic6, de
transport qi depunere a unor materrale,distingem urmatoarelegrupe de materiale :
depoziteloessoide, luturi, merne si argile, depozitefluviatile, pietrisuri fluviatile.

II. 3. Hidrologia gi hidrogeologia

Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei aparline de bazinul

hidrogr afrc aI rdului Moldova, care colecteazdapele de suprafald de pe intreg
teritoriul comunei ..
Apele subteranese gdsesccantonate,de obicei,in toate formafiunilegeologice
incepdndcu cele mai vechi gi termindndcu cele mai noi cuaternare.Apele subterane
presiunegi prezintdun grad ridicat de minerulizarc.
de addncime,se gdsesc-'sub

II. 4. Clima
Reprezintd unul din factorii esenliali ce caracterizezdgi imprimd anumite
particularitdli procesuluide pedogenezd.
Teritoriile se caractertzeazdprtntr-un climat temperat continental, cu nuanle
execesive,astfel au temperaturamedie a anului cuprinsd intre 8-9oC,precipitafiile
cuprinse.intre 600 700 ffiffi, luna cea mai friguroasdeste ianuarie, iar cea mai
cdlduroas[luna iulie.
Perioadecu exces de precipitalii in timpul vegetafiei sunt intdlnite in lunile
mai-iunie, iar perioade de secetdaccentuatd(secetdpedologicd)pot fi la sfdrgitul
verii sauinceputultoamnei,lar vdnturiledominantesunt din nord-vest.
 II. 5. Vegetafiagi fauna
Sunt factori ai mediului natural care definescpeisajelegeografice,asigurAnd
totodatd gi pdstrarea echilibrelor ecologice. Expansiunea societdlilor umane a
diminuat permanenthabitatele naturale,pentru oblinerea de terenuri pentru aSezdrl
umane,terenuride culturd saupajigti.
Vegetafianaturalddin zond,prezintdo serie de particularitdli din cauzasitudrii
eand qi oriental6), unde
Ia limita dintre mari provincii europene (central-europ
coexistd elemente specifice pddurii de foioase cu cele caracteristicestepelor qi
silvostepelor.Pddurile de foioase sunt pdduri de amesteccu specii de esenldtare
(gorun, fug,calpen,stejar,cireg)gi moale (tei, plop).
Dupd Donila N ( I 992) pddurile din zondsunt podolic-moldavicede gorun cu
carpen(Quercuspetraea, Carpinusbetulus), la caremai participd Quercusrobur.
Ca subarboretse intdlneqteporumbarul,cornul, pdducelul,sdngerulqi alunul.
Pe un suportpredominantde luvisoluri se dezvoltdun covor ierbos discontinuucu
paiuq (Festuca'silvatica), firula de pddure (Poa nemoralis), mdrgelula (Melica
uniflora),viore aua(Scilla bifolia), brebenelul(Corydaliscava),ghiocelul(Galanthus
nivalis), feriga (Driopterisfelix mas) saufloareapa$telui(Anemoneranunculoides).
de specii de Agrostis gi Poa, dar se mai
Vegetalia pajiqtilor este reprezentatd
remarcd gi laptele cdinelul (Euphorbia sp.), coada goricelului (Achillea setacea),
lumdndrica (Verbascum sp.), pelinila (Artemisia sp.), mdceg (Rosa canina),
p[ducelul (Crataegusmonogyna),g.a.
Vegetalia intrazonaldeste reprezentatdde specii iubitoare de vmezeald.Dintre
arbori menliondm plopul, salcia, arinul iar dintre speciile ierboase remarcdm
pipirigul, coada calului, menta, lintifa, papura $.a. Tot caracter rntrazonal au qi
buruieniledin culturi, ?ntreacesteao marerdspdndireau pirul, mohorul qi palamida.
Faunu are o dezvoltare Iegatd atdt de factorii naturali, cdt qi de activitdlile
umane.
in paduri sunt prezenlimistrelul (Susscrofa),cbprioara(Capreoluscapreolus),
vulpea (Vulpes vulpes), iepurele(Lepus europeus),corbul (Corvus corax), colofana
(Pica pica), piligoiul (Parus Major), ciocdnitoarea(Picus viridis), cristeiul de baltd
(Galinulachlorops),liqila (Fulica atra),barza(Ciconiaciconia) q.a.
in rduri viefuiesc guzganulde ap6,garpelede apd,broasca,salamandragi peqti
precumcarasul,bibanul,roqioara,crapul,fiparul.
in teritoriu se mai int6lnesc coleoptere,fluturi, ldn[ari, mugte, pe l6ngd ape
suntlibelule gi calul popii.

fI.6. Solurile perimetrului.

inveligul de soluri din teritoriu este o consecinlda activitdlii conjugatea
factorilor pedogenetici (clima, vegetafia, hidroloErd, relieful, timpul pentru o
evolulie stabild qi activitatea umand). Pedosferaeste rezultatul activitafii factorilor
externi asuprarocilor qi s-a realizat prin intermediul proceselorpedogeneticeprin
care se realizeazd acumularea materiei organice, transferuri de substanfeintre
orizonturi, precum carbonaqiisau col oiztt argilo-humici, transformdri de substanfe
organice qi minerale prin reaclii chimice, prin care se asigurd asimilabilitatea
elementelorpentru plante $.a. in acestfel se asigurdcea mai importantdfunclie a
solului, aeeeade suport pentru plante gi animale, qi rezervor de substanfenutritive
pentruplantelecultivate.
 Cap.III. Metodade lucru

in vedereaexecutdrii analizelorde laborator,au fost recoltateprobe medii de

sol pe addncimeade 0-20 cm. Fiecareprobd medie de sol esteconstituitddin probe
parfiale,recoltatedin parcelelede teren, cdt mai omogenedin punct de vedere al
tipului de sol, reliefului. Stabilireaparcelelor$i a probelor ce au fost recoltatepe
parceld,precum $i recoltareaprobelor a fost efectuatdde beneficiarul studiului. in
laborator probele au fost analizate folosindu-se metodele indicate de ICPA
Bucuregtiastfel:

sol-apade 1:2.5;

Domingo in extract de acetatlactatde amoniu;

extracfie aa qi fosforul mobil;

hidrolitica (Ah), prin metodaKappen;

determinat humusul dupa metoda oxidimetricd in varianta Walkley-Black,

modific atdde Gogoagd,necesarepentrucalculul indicelui azot(I.N.) al solului;

Confinutul de fosfor mobil gi potasiumobil esteexprimat in p.p.m. (pdrfi per

milion element).
 Cap. IV. Interpretarea agrochimic[ a datelor

Rezultatele analitice oblinute sunt interpretate pe baza instrucliunilor

I.C.P.A.Bucureqti,limitate in prezentul studiu la determinareastdrii de reaclie a
solului gi a gradului de asigurarecu azot,fosfor gi potasiu mobil in vedereastabilirii
nevoii de amendamentecalcaroaseqi ingrSgdmintepentru oblinerea producfiilor
planificate.
in funcfie de rezultateleanalizelorde laboratorpentru pH, solurile se grupeazd"
pe clasede reaclieastfel:

Interval pH Semnificafie Culoare de reprezentarepe

cartogramd
< 5,00 putemic acidd rosu inchis
5,01 - 5,80 moderatacidd ro$udeschis
5 , 8 1- 6 , 8 0 slabacidd galben
6 , 8 1- 7, 2 0 neutrd verde
7,2r- 8,40 slabalcalind albasfu deschis
> 8,40 moderatputemic alcalind albastruinchis

Pe cartograma reacliei solului in cadrul fiecdrei probe de recoltare, s-au

inscrisvalorile pH qi s-aucoloratconform scdrii de interpretare.
Starea de asigurare a solului cu azot s-a f6cut pe baza indicelui azot (IN),
determinat cu ajutorul valorii humusului gi al gradului de saturalie cu baze de
schimb:
tY -lhumus x VAh)/100
Stareade asigurarea solului cu fosfor mobil se interpreteazddupa o corecfiea
valorilor de laborator,pentru pH de peste6,00 c6nd o parte din fosforul determinat
esteinactivdpentruplante.
Interpretareavalorilor indicelur azot (IN), a fosforului mobil (P-AL) qi a
potasiuluimobil (K-AL) se face dupaurmdtoareascar6:
krdiceleazot Fosformobil Potasiumobil Stareade Culoarepe cartogramd
asigurare
s8.0 foarte slabd rosu inchis
<2 8 , 1 I- 8 , 0 =66 slabd ro$udeschis
2,r-4,0 18,1-36,0 66,r-132,0 miilocie galben
4,r-6,0 36,r-72,0 r32,1-200,0bund albastrudeschis
> 6,1 >72 >200 foarte bund albastruinchis

Pe un exemplar cu baza topograficd s-au intocmit cartogrameprivind reac[ia

solului gi stareade aprovizionarecu azot,fosfor mobil gi potasiumobil.
Parcelelede recoltarea probelors-aucoloratconform scdrii de interpretare.

Stareade reac[ie a solului.

Predomindsolurile cu reacfie moderat acidd pe 29,58 ha, adicd 54,61% din
terenul cartat,urmate de solurile cu reacfieslab alcalindpe 14,61ha, adic626,970
din terenul cartat qi solurile cu reacfie slab acidd pe 9,98 ha, adicd I8,42oAdin
terenul cartat.

Stareade asigurare a solului cu azot.

Apreciatd dupd indicele de azot (vezi formula de calcul anexatdmai sus)
stareade asigurarecu azotesteslabdpe 44,19ha,adicd 81,58%din terenulcartat9i
mijlocie pe 9,98 ha, adicd I8,42Yodinterenul cattat.

" Starea de asigurare a solului cufos-formobil.

Predomind solurile mijlociu asiguratecu fosfor mobil pe 25,70 ha, adicd
47,44oAdin terenul cartat, urmate de solurile bine asiguratecu fosfor pe 24,26 ha,
adrcd44,7gohdin terenul cartat.Solurile slab aprovizionatecu fosfor ocupd4,2I ha,
adicd7,770 din terenulcartat.

Stareade asigurar,ea solului cu potasiu mobil.

Predomind solurile mijlociu asiguratecu potasiu mobil pe 40,19 ha, adicd
74,Igo din terenul cartat,urmate de solurile bine asiguratecu potasiu mobil pe
13,98ha, adicd25,8lo din terenulcartat.

10
 Cap. V. Stabilirea planului de fertilizare 9i amendare

Planul de fertilizare intocmit, cuprinde doze optime economice de

ingrdgdminte diferenfiate de nivelul stdrii de asigurare pe fiecare parceld de
fertilizare, findnd seama de potenfialul productiv al solului, exprimat prin indicii
agrochimici.
Delimi tarca parcelelor de fertilizarc s-a fbcut avdnd in vedere insugirile
agrochimice ale solului, astfel incdt fiecare parceld sd aibd asiguratdo relativd
omogenitatepentru insuqirile agrochimiceprezetfie.
Aceste parcele sunt delimitate pe cartogramd"gi au inscrise principalele
elemente necesare pentru calcularea ingr[qdmintelor necesare (pH-ul, indicii
agrochimicipentru azot, fosfor gi potasiu).

a. Stabilireaparbelelor de-'br.tilizaresi amendare

Pe suprafafa cartatd de 54,17 ha s-au delimitat 7 parcele de fertilizare gi
amendare:

urmdtoarelevalori medii ale indicilor agrochimici:

. i#:_""7
. p :46,6ppm
,
o l( : 130ppm

urmdtoarelevalori medii ale indicilor agrochimici:

: iJ::"i|,'
P : 44,8ppm

valorimediialeindiciloragrochimici:
urmdtoarele

1t
 . pH - 7,50
' IN:1,8
r P -23,7ppm
o ( -93 ppm

suprafald de 5,64 ha, cu

urmdtoarelevalori medii ale indicilor agrochimici:

PH: 6'32
o IN :2,I
r P -36,4ppm
r ( -155ppm
suprafaldde 4,34 ha, cu
urmbtoarelevalori medii ale indicilor agrochimici:
pH- 6,19
' IN :2,6
r p =40,0ppm
r l( : 190PPm

valori medii ale indicilor agrochimici:

. pH - 5,60
. fN:1,6
\
P :26,7 PPm
o ( :93
PPm

valori medii ale indicilor agrochimici:

urmdtoarele
. pH - 5,38
. fN:1,3
o p :2I,8 ppm
r ( :85 ppm

t2
 b. Variante.defertilizere
Pe fiecarc parcelade fertilizare s-au calculat dozele de subslanteactive pentru
azot, fosfor qi potasiu, in kglha precum qi tone/parcela funcfie de planul de culturi
transmisde.. . . . ., ., . .. Y eziplanul de fertilizareanexat.

c. Variantede amendare
Dat fiind faptul cd valoarea pH de 5,80 separd solurile slab acide, de cele
moderatacide gi totodat6 de la aceastdvaloare incepe sd apardAl solubil in sol, s-a
considerat cd solurile cu pH s5,80 necesitd amendamente.Din teritoriu cartat,
parceleleagrochimicede recoltarc,corespurudtoareprobei 1 din parcelaA1, probei
2 din parcela A2, probelor 8,9, 10 din parcela4,6 gi probei 11 din parcelaA7- in
suprafaldtotald de 29,58 ha, necesitd amendare.Cantitdlile de amendamentece
trebuiescadministratefiind in total de 122,17t amendamentcu PNA 53%.

13
 CONCLTJZTT

Analtzdnd datele analitice existente la nivelul terenurilor cultivate de

.apreciemcd starea de reacfie moderat acidd este un impediment care

poate fi eliminat prin aplicare de amendamentecalcaroase,aprovizionareasolului
este predominant slabd cu azot, aprovizionareacu fosfor mobil este predominant
mijloci e, iar aprovizionareacu potasiumobil estemijlocie gi bun6.
Avdnd in vederecd ...urmdregtesd asigureun profil ecologicde
exploatare)se fac urm[toarelerecomanddri:
Se vor administra prin imprdgtiere atdt ingrdgdmintele, cdt 9i
amendamentelecalcaroasecu respectareadozelor recomandate.
Se vor utilizaingrdqdminteuscategi cu granulafiaoptimd.
Se vor amendaparcelele de recoltare agrochimicd,in suprafa\dtotalE
de 29,58 ha, cu dozele de amendamentcalcaros conform planului de amendare
prezentatin studiul agrochimic gi de amendare.
Administrarea de ingrdgbminte organice, atdt pentru colinutul de
macroelemente, cdt gi pentru formareahumusului. Gunoiul de grajd va fi pdstratin
platforma special amenajatdtimp de un an pentru macerare, dupd cate se va
administrape parcele.
ingrdqdmintele gi amendamentelevor fi administrate concomitent qi
incorporatein sol imediat dupd imprdgtiere.intdrziereaincorpordrii in sol a acestora
atragepierdereaunor cantitdli insemnatea acestorain aerul atmosferic. Se va evita
efectuarea fertilizdrii pe soluri lucrate in profunzime ( scarifrcate, arate in
profunzime sau alte ardturi addnci ), pentru a impedica penetrareanitratilor spre
apelesubterane.
Este necesarca studiul agrochimic sd fie realizat la un interval de 4-5
ani.

t4
 |J) cf) O (o O @ ol
o
CA
o
q n
O
e\l
o
q ro
o
a
ro
OT
u
l-r M
J
N
lf)
@
to O)
() o
b $ O N ro o F
-& o
F
O
()
@ lr) s N \t $
0)
k
q
O
c\{
o
{ n
o
a?
o
n ro
o
@
+
v)

6l
l-l
J
C) (f)
O) O) O) @ $ cf)
o F
b f- (o o) O)
.F
)69
! o
F
a)
@ cf) N cf) (o s lt-
(J
q (q q oq q a? oq lo
O O N o o N O ct
z
J
O N 1r)
|r) (o s s lo (o F
b
g N o
F tt)

i F o
(f)
o
\t CA
O)
rO
rO
o
o, cf)
O)
ro
o F

,Cq * d tt)
CJ
l-l
.
U''l -
ti q oq f- .q q \ oq
(o s c"j (c) o (o
C)
$ s N CA s N N
H t-(

rV
l-l
(, rq q q c?
t,

z R oq
N N
N N

(,)
rl lf) l\- o N o) o
(o @
F
f+{ q .q ro (a ca
ro ro l'- (o (o ri d o
F
lV.
O o o o o o o c)
l.;E{ o o o o o o o
L

O o o o o
f-.
b
J
o o
(o O
(o (o (o (o (o oI)
at)

()
Fl (!
l-r
U)
n ()
C)
t.l -o
O E ((U ((U ((U
z O
o
((!

o
((!

o
((U
(, o o o
o
U)
c)

Fl CL
q)
F.{
c)

ro o s o CO f- 0)
o q qq $
cf) o.l N
s ro 'd .ir C)
tfi s ro -f
ro (J

lr c.)
C)
N
C)
,O
k ()
c.)
c)

a O
I
t-l F
|^. o
F
(.)
N

k N (f) \t lr) (o f'-

o

a
 3 e
s€ r.r) c\l 6l N c.l N
o 0 )
ortr
l o
\o \a cn ra f- c.l oo t- f-
cJ (\ t-l rn \n c1 R n ?a trl

- ct
C\l (\
CN ct)
t-l
tt- + ca
C.l
rn
ia
ea
ca
?a
?o
N
N
o G Fl
E o
o F
t
G
.g cf) ?a oo m c..l o\ oo ta f- F- ra
-o
) i
q q c! q =q v? oq \? ca e t-{
c) G ca ra cn ?a cn ca cl^l ca \ci \o tf,
c (5
c) o- o
E o
o c)
E E
c
c)
E o :il,*i+ f- f- f- F- c\ I-* l- \c o\ o\ 6
C' E 9 \o (n m c1 =q o\ t-l ra
s
.;ii:r::ii
G c; tr- A oo ca r-l o\ o\
o E N t-{
o c RI itr,ol (6
i::i:ili:li
r-{ ra FI f-
o o o .ir,;o|:'
ii'.:,{
rff
o
q) E (D o t:ilirri::a

z o F
:l;ii:i',
q) :Iiiiilil*r
tti|t;4.11:;il
E
f- F- o\ o\ t-- f- ca f- t- €
cf)
o
O It'$, (!
'iiiiiii
iiit:ii:
cJ
N
ol
(\I
oq oq
t-{
q
c'i
cl
c\
FI

(\t
9
c-)
9
?a
e
N
G ;:tiru :l:i:i.:i::
O i::.2i, fii:-r
iq*r:
iiTGl o ,l:,i,i,j:,i

llt:tJtl

:i tll ;iri*:
!iJ:iir:i,
i{lirl;.

UI o rn ca (n \n
. M o f- c.j ct \ \(n f-
*
iil!=
+ \n r.) -t \o
o
o U' !itl!a

z,
iiii:l';;

ltjli
IJJ i:il:;rilr

= \o oo cfl tr- t
lil:

Iiini
\o n 9 \ =q

s ; ;E ffi* o\ A ea
ul oo o\ o\ o\ o\ oo
tir:.i:l+'

o ii!t\ii::
ii"4.+}ji

*j,il
= lq-+iir-lii
o\ cf) f- c.l ca $
c)
t-
i#,j+i
[!iii.i1] q n \ =q n c'l
E, G
E b n m
O ;
Iil;i!::,itl
cn N c{
(9 .9 A H . E U '
i€il

o
i*ri::.r'

E -o -c iji:iii
o Eo
t -c.
o a
o- o
o\ \o l- f- rn
c')
G o
o
c.'l a c'l c'! n c\
:q a o a c.i
E
c
E!:Ea N

€ = o
E
F- \n co o\ \o
iiii;i;:ri \n 9 9 \n l- f-
:iil'i;liii A -i
l
Itr;
i+l:iiiiJ;,

.F \a) f- ot l- oo
(U .r
it;:tjirl
iiri:1]:l:;
\q =q \ v? (n crl
r o ' E o itlo: tfi (n tr) \n \n \n
d a rfifil
f
t;t?J.#

';i
o
+ Eg E + -+
(n in ca ea ra 6
ti
cfl
N oJ N
ra
a t o = - ,r; m $ t
a
,r; + \o !n
FI
(n \n o\
N

:iifl '
o) ,i1:1,

i - o
z 9 ,m,
ii.ii'i1i
ol oo o\
I
F o- ':i''.
= F
A
v
IJJ F
z firl
2 E tt E o ffi
!iF;i.l
c\ \o f-

o-
@
-t I I I
ii!ti\:
t-{ c\ N ca -+ (n \o \o F-
o z 6 IF'
ii"4id::i
 OFICIUL JUDETEAN DE STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE - OJSPA NEAMT
Aleea Tiparului nr.I0, Piatra Neamt,JudetulNeamt,Romania
Tel/fax: 0233- 227571;E-mail: ojspaneamt@yahoo.com

BULETINDE ANALIZAnr, din

privinddeterminarile a probelor
fizico-chimice agrochimice

PARCELA Nr. Nr. Nr. pH AI Ah SB VAh CaCO3Humus IN P-ALnec.P-ALcor. K-AL

crt. lab. recoltare(H2o) me/1009 sol Yo Yo To ppm
A1. 7 5 . 6 5 u . 5 / 1 . 3 91 1 . 9 9u 9.61 t.5'2 1 . 4 4ti.o 46.6 130
42. 2 2 1 0 5.4f 0.65 1 . 1 i t\'t,43 9 1 . 4 0 t . 0 4 t . c 44.6 44.8 140
A3- 3 3 18 7.37 1 . 8 2 1 . 8 32.4 27.9 90
4 4 19 7.64 36,2 25.8 95
'24,4
5 5 20 t.50 1t.4 95
'21,15 't.1
A4- 6 6 21 6.3't .13 94.93 2.14 3tr,4 30.4 155
'2.6
A5- T 7 22 6.19 1, 4 1 23.t6 9 4 . 1 1 2.6 t 4U.U 4U.U 190
A6- 8 B 26 5.72 0.63 1.21 11.7790.66 38.6 38.6 105
9 I 27 5.57 0.59 1 . 2 712,4390,73 21.6 21.6 85
10 10 28 5 . 5 1 0.71 1 . 3 712,4390.u/ l.(a 1.6 19.8 19.8 90
'2:t5 I.3 21.6 21,6 85
A(- 11 11 33 5.3U 0./ii 1 1 . 3 463.44 t,5't

DIRECTOR,
 Reacfiasofurilor
,t

4g

Legenda

5.65 pH proba

1 Numarproba

Limitade parcela

s5 Soluriputernic
acide

5.01- 5.80 lffifl Solurimoderatacide

5 . 8 1- 6 . 8 0 Solurislabacide

6 . 8 1- 7. 2 0 l-j Solurineutre

7.21- 8.40 tlrl Solurislabalcaline

> 9. 4 Solurimoderat-puternic
alcaline
 i r
Reactiasofurifor
,t

Legenda

5.72 pH proba

8 Numarproba

Limitade parcela

s5 Soluriputernicacide

5.01- 5.80 Solurimoderatacide

5.81- 6.80 Solurislabacide

6.81- 7.20 Solurineutre

7.21- 8.40 Solurislabalcaline

{a.q Soluri moderat-puternic

alcafine
 Aprovizionareacu azot- Indicede azot
,t

Legenda

1.4 lndicede azot

A1 Numarparcela

Limitade parcela

sZ IITEI Solurislabaprovizionate
cu azot

2 . 1- 4 . 0 r t Solurimijlociu
aprovizionate
cu azot

4 . 1- 6 . 0 l- ..il Soluribineaprovizionate
cu azot

>6.1 Solurifoartebineaprovizionate
cu azot
 ,t
Atroyizionareacu aEot- lndiee de mst

a:/

Legenda

2.1 Indicede azot

A6 Numarparcela

Limitade parcela

sZ. Solurislabaprovizionate
cu azot

2.1- 4.0 $oturimijlociuaprovizionate

cu azot

- 6.0 IF,,. Soturibineaprovizionate

cu azot
,4.1
>6.1 Sslurifoartebineaprovizionatecu azot
 Aprovizionarea
cu fosfor mobif,ppm
$,

Legenda

46.6 Continutul
de fosformobil,ppm

1 N u m a rp r o b a

Limitade parcela

sg solurifoartesrabaprovizionate
cu fosformobil

8 . 1- 1 8 . 0 Solurislab aprovizionate
cu fosformobil

1 8 . 1- 3 6 . 0 Solurimijlociuaprovizionate
cu fosformobil

36j - 72.0 Soluribineaprovizionate

cu fosformobil

>72 Solurifoartebineaprovizionate
cu fosformobil
 cu fosfor mobil, p_pm
,f

*c

Legenda

38.6 de fosformobil,ppm
Continutul

8 Numarproba

Limitade parcela

<8 Solurifoarteslabaprovizionate
cu fosformobil

8 . 1- 1 8 . 0 Solurislabaprovizionate
cu fosformobil

1 8 . 1- 3 6 . 0 Solurimijlociu
aprovizionate
cu fosformobil

36.1- 72.0 Soluribineaprovizionate

cu fosformobil

>72 Solurifoartebineaprovizionate
cu fosformobil
 Aprovizionarea
cu potasiumobil,ppm

Legenda

130 de potasiumobil,ppm
Continutul

1 Numarproba

Limitade parcela

s66 Solurislabaprovizionate
cu potasir-L
mobil

66.1- 132.0 Solurimijlociu

aprovizionate
cu potasiumobil
r_T:--1
132.1- 200 | *,,.i";..t*:'lSoluribineaprovizionate
cu potasiumobil
>200 Solurifoartebineaprovizionate
cu potasiumobil
 ,f
Aprovizionarea
cu potasiumobil, ppm

Legenda

105 Continutul
de potasiumobil,ppm
8 Numarproba

Limitade parcela

s66 Solurislabaprovizionate
cu potasiumobil
66.1- 132.0 Solurimijlociuaprovizionate
cu potasiumobil
132.1- 200 Soluribineaprovizionate
cu potasiumobil
>200 lTt solurifoartebineaprovizionate
cu potasiumobil