Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 976 din 22 octombrie 2020. Formă aplicabilă la 27 octombrie 2020.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 524 alin. (3) din Codul de
procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 2.493/271/2016 al Înaltei Curți de
Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr. 2.767D/2017.
2. Dezbaterile au avut loc la data de 18 iunie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în
temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 9
iulie 2020. La această dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri potrivit
art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și al art. 56
alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru
data de 16 iulie 2020, când a pronunțat prezenta decizie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 31 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.493/271/2016, Înalta Curte de Casație și
Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 524 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru
Maghiar într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind tergiversarea procesului.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că judecarea contestației privind tergiversarea
procesului de către completul învestit cu judecarea cauzei încalcă principiul "nimeni nu poate judeca propria sa
cauză". Astfel, chiar dacă instanța nu este parte litigantă, ea este un participant la actul de justiție, ceea ce
înseamnă că orice soluție dată de aceasta asupra propriilor sale nelegalități, fie prin admiterea propriilor sale
greșeli posibile sau nelegalități, fie prin refuzul de a-și recunoaște propriile erori, generează o neîncredere a
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției,
precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din
Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de
neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 524 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care
are următorul cuprins: "(3) Contestația se soluționează de către completul învestit cu judecarea cauzei de
îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părților."
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin art. 21 alin. (3)
privind dreptul la un proces echitabil din Constituție, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 47 alin. (1) privind dreptul la o cale de
atac eficientă din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. 238 din Codul de procedură civilă
prevede că, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părților,
va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât
procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere.
Pentru motive temeinice, ascultând părțile, judecătorul va putea reconsidera durata cercetării procesului.
16. Curtea observă că unul dintre mijloacele procesuale puse la îndemâna părților pentru a urmări evoluția
cauzei în raport cu art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și cu estimarea temporală realizată
potrivit art. 238 din Codul de procedură civilă, este contestația privind tergiversarea procesului. Potrivit art. 522
alin. (2) din Codul de procedură civilă, contestația privind tergiversarea procesului se poate face în următoarele
cazuri: (i) când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei
hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat; (ii) când instanța a stabilit un termen în care un participant
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 2.493/271/2016 al Înaltei
Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 524 alin.
(3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Înaltei Curți de Casație și Justiție -
Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII Magistrat-asistent-șef,
CONSTITUȚIONALE Benke Károly
prof. univ. dr. VALER DORNEANU