,,Povestea lui Harap-Alb’’ a aparut in anul 1877 in ,,Convorbiri literare’’si este un basm cult.

Un personaj reprezentativ pentru lumea basmului il reprezinta Harap-Alb.

Statutul social, psihologic si moral
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, este un erou atipic, deoarece este
lipsit de insusiri supranaturale, fiind construit realist ca o fiinta complexa, care invata din greseli
si progreseaza. Este un personaj eponim, tridimensional, caci iese din tipar, il suprinde in
momentul in care ii da calului cu fraul in cap sau cand rade cu Gerila, in casa de arama.
Statutul intial al eroului este cel de neinitiat, mezinul craiului este naiv, nu stie sa distinga
adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo de aparente, are nevoie de experienta
vietii spre a dobandi intelepciune. Se deosebeste de fratii sai inca de la inceput, prin bunatate,
calitate rasplatita de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ce o miluieste cu un banut. De asemenea,
este un personaj rotund, deoarece de la statutul de neinitiat, acesta ajunge sa fie capabil sa
conduca o imparatie. Numele Harap semnifica sclav, iar ,,ALB’’, de origine nobila, dar si
conditia de invatacel, faptul de a fi supus initierii transformarii. Cele trei nume ale lui corespund
in plan compozitional celor trei etape ale drumului: initierii, la inceput fiul craiului, mezinul,
naivul, pe parcursul calatoriei, invatacel, iar la sfarsit, initiatul.
Ilustrarea trasaturilor personajului
Harap-Alb este vazut in evolutie, de la naivitate, la intelepciune, celelalte personaje graviteaza in
jurul sau. Primele intalniri cu initiatorii sau: Sfanta Duminica, apoi calul nazdravan si Spanul, pun
in lumina naivitatea, incapacitatea de a distinge adevarul de aparente.
Dupa ce iese din imparatia tatalui sau, craisorul se rataceste in padurea-labirint, incalca sfatul dat
de tatal sau (interdictia de a se feri de Omul Span si de Omul Ros) si isi ia drept calauza un Span
viclean. In episodul coborarii in fantana, naratorul suprinde lipsa de experienta a tanarului prin
caracterizare directa: ,,Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spanului si
se baga in fantana’’.Naivitatea tanarului face posibila supunerea prin viclesug.
El intra in contact direct cu Spanul in momentul in care il inchide pe tanar in fantana si ii cere
pentru a-l lasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robul lui si sa jure ,,pe ascutisul
palosului’’, sa-i dea ascultare,, pana cand va muri si iar va invia’’. (anticiparea destinului
antagonistului).
Trasatura dominanta este omenia la care se adauga si prietenia de care da dovada fata de
ajutoarele si fata de donatorii care il sprijina: calul, craiasa furnicilor si craiasa albinelor, cei cinci
colosi sau de la obiectele miraculoase, aripile, apa vie si apa moarta.
Portretul moral este dominant si reiese din caracterizarea indirecta. La inceputul basmului, Harap-
Alb este neinitiat si incapabil sa faca diferenta dintre bine si rau, dar si naiv, se lasa pacalit de
Span, cu toate ca fusese avertizat de tatal sau. Este ascultator si drept fata de antagonist, deoarece
nu incalca juramantul si resuseste sa dea ascultare intru toate pana cand Spanul ,,va muri si iar va
invia’’.Este milostiv fata de Sfanta Duminica pe care o miluieste cu un banut.
Inteligent si dornic sa-si demnonstreze calitatile, eroul reuseste sa treaca prin incercarile la care a
fost supus (aducerea salatilor din Gradiona Ursului, pielea cu pietrele nestemate si pe fata
imparatului Ros. Acesta isi demonstreaza curajul si destoinicia in trecerea primelor doua probe cu
ajutorul obiectelor magice de la Sfanta Duminica.
Finalul basmului il rasplateste pentru toate aceste calitati si ajunge sa fie initiat pentru a fi demn
sa conduca o imparatie.
Elemente de structura (TITLUL si conflictul dintre bine si rau)
Harap-Alb este reprezentativ pentru basmul cult, deoarece ca un adevarat erou reuseste sa treaca
prin incercari dificile, ca si experienta conditiei umilitoare de rob la dispozitia unui stapan nedrept
care contureaza sensul didactic al basmului care este exprimat de Sfanta Duminica: ,,Cand vei
ajunge si tu odata mare si tare, ii cauta sa judeci lucrurile de-a fir-a par si vei crede celor asupriti
si necajiti pentru ca stii acum ce e necazul’’. Potrivit viziunii despre lume, el intruneste calitatile
necesare unui imparat ,,mare si tare’’, dar si ,,omul de soi bun’’ Desi este un personaj de basm,
eroul nu reprezinta doar tipul voinicului precum Fat-Frumos din basmele populare, ci este un erou
vrednic, care traseaza o serie de probe, se maturizeaza si devine imparat. Basmul poate fi
considerat un bildungsroman.