Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl
separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de circa 1.700 km
și lățimea maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în
longitudine. Munții Carpați se întind pe teritoriul a șapte
state: Cehia (3%), Slovacia (17%), Polonia (10%), Ungaria (4%), Ucraina (11%), România (51%
) și Serbia (4%).
Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depășind
2000 de metri în altitudine.
Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub
forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț
vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile
sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.
Etimologie
Etimologia numelui purtat de munți este necunoscută, pentru elucidarea ei propunându-se mai
multe variante. Două din cele mai cunoscute sunt:
Stâncoșii, dintr-un cuvânt dacic cu rădăcina în Proto Indo-Europeanul *sker-/*ker,
înrudit, sau identic, cu albanezul karpë(stâncă);
Geografie
Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț muntos, ei de fapt nu formează un
lanț neîntrerupt de munți. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o
mare varietate structurală ca Alpii. Carpații, care doar în rare locuri depășesc altitudinea de 2500
m, nu prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau
lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este inzăpezită tot anul și nu
prezintă niciun ghețar. Carpații la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalți ca Alpii Orientali
Centrali, cu care împarte un aspect, climat și floră comună.
Carpații sunt separați de Alpi de către Dunăre. Cele două lanțuri muntoase se întâlnesc într-un
singur punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpații de
lanțul Munților Balcani, la Orșova.
Carpații românești
Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin
direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența
Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est,
direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Altitudinea medie a Carpaților este de circa 1000 m, înălțimile maxime depășind rar 2500 m
(în Bucegi, Munții Făgărașului, Parângului, Retezatului). În Carpații Occidentali, înălțimile
culmilor coboară frecvent sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc).
Lățimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul României variază între 120 km (în Munții
Rodnei) și 70 km (în Munții Parângului).
Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni intramontane și văi
transversale, totale sau parțiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistrița, Mureș, Crișul Repede, etc.)
Ei au o vechime de 204 milioane ani.
o Carpații Moldo-Transilvani
o Carpații de Curbură
Carpații Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 24 de grupe montane, ce sunt
distincte geografic:
o Munții Bucegi
o Munții Făgăraș
o Munții Parâng
o Munții Retezat-Godeanu
Carpații Occidentali Românești- cu 3 grupe mai mari, împărțite la rândul lor în 18 grupe
montane distincte morfologic, geofizic și geografic:
o Munții Banatului
o Munții Apuseni
Imagine din satelit a Munților Carpați
Clima
În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice
dinspre Câmpia Rusă (reci și uscate, iarna), iar în sud mediteraneene.
Apele
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în Carpați
sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluenții
săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret (cu afluenții
săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru.
Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc
numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri
de acumulare utilizate în scopuri energetice.
Orașe
Lacul Bucura
Orașe importante care se regăsesc în interiorul sau apropierea Carpaților, sunt ordonate
descrescător după populație: Bratislava (Slovacia, 426 091), Cluj-Napoca (România, 310
243), Brașov (România, 284 596), Košice (Slovacia, 234 596), Oradea (România, 206
614), Miskolc (Ungaria, 178 950), Sibiu (România, 154 892), Târgu Mureș (România, 146
000), Baia Mare (România, 137 976), Tarnów (Poland, 117 109), Râmnicu Vâlcea (România,
111 497), Uzhhorod (Ucraina, 111 300), Piatra Neamț (România, 105 865), Suceava (România,
104 914), Drobeta-Turnu Severin (România, 104 557), Reșița (România, 86
383), Žilina (Slovacia, 85 477), Bistrița (România, 81 467), Banská Bystrica (Slovacia, 80
730), Deva (România, 80 000), Zlín (Republica Cehă, 79 538), Hunedoara (România, 79
235), Zalău (România, 71 326), Przemyśl (Polonia, 66 715), Alba Iulia (România, 66
369), Zaječar (Serbia, 65 969), Sfântu Gheorghe (România, 61 543), Turda (România, 57
381), Bor (Serbia, 55 817), Mediaș (România, 55 153), Poprad (Slovacia, 55
042), Petroșani (România, 45 194), Negotin (Serbia, 43 551), Miercurea Ciuc (România
42,029), Sighișoara (România, 32 287), Făgăraș (România, 40 126), Petrila (România, 33
123) , Zakopane (Polonia, 27 486), Câmpulung Moldovenesc (România, 20 076), Vatra
Dornei (România, 17 864), și Rakhiv (Ucraina, 15 241).
Zakopane este un oraș mic, situat la 850 de metri altitudine, pe flancul nordic al Munților Tatra
Mare. Este una dintre cele mai renumite stațiuni de sporturi de iarnă din Carpați și din Europa.
Geologia[modificare | modificare sursă]
O mare parte din vestul și nordul Carpaților Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina și Slovacia
sunt tradițional numiți Beskids.
Granița geologică dintre Carpații Vestici și cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la
nord) dintre orașele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów. În harțile vechi granița era
mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată de râurile Sanna și Osława (Polonia) –
orașul Snina (Slovacia) – Tur'ia (Ucraina). Biologii, totuși, mută granița și mai la est.
Granița dintre Carpații Estici și cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul Brașovului și Valea
Prahovei.
Ucrainenii folosesc termenul de „Carpații Estici” doar pentru Carpații Ucrainei (sau Carpații
Păduroși), în principal pentru zona aflată pe teritoriul lor (până la Pasul Prislop), în timp ce
românii folosesc termenul de Carpații Estici (Carpații Orientali) pentru a face referire la zona
cuprinsă de la granița cu Ucraina spre sud.
Acesta sunt subdiviziunile munților Carpați (în sens orar, de la vest, numerele se referă la hartă):
Carpații Vestici
o Piemontul Vest-Beșkidian
o Beșkizii de Vest
o Beșkizii Centrali
o Beșkizii Estici
o Zona Podhale-Magura
o Regiunea Fatra-Tatra
o Depresiunea Lučenec-Košice
o Regiunea Mátra-Slanec
Carpații Sud-Estici[modificare | modificare sursă]
Carpații Orientali:
Beșkizii Joși
Beșkizii Estici
Carpații Moldo-Transilvani
Subcarpații Estici
Regiunea Vihorlat-Gutin
Munții Bistriței
Munții Călimani-Harghita
Depresiunea Giurgeu-Brașov
Depresiunea Maramureș
Munții Rodnei
o Podișul Transilvaniei
o Depresiunea Mureș-Turda
o Depresiunea Făgăraș
o Depresiunea Sibiu
8 Carpații Sârbești (uneori considerat drept parte a Carpaților Sudici, sau de alții ca fiind
în afara lanțului carpatic)