32 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati 1.2.1. Clasificare in functie de dimensiunea grupului O intreprindere este caracterizat& printr-un sistem de indicatori din care fac parte cifra de afaceri, totalul bilantului, numarul de angajati. totalul capitalurilor ptoprii. La nivel intemational, nu existi praguri numerice pentru o clasificare a grupurilor, Cu toate acestea, grupurile se disting ca find — de dimensiuni mici, imbracand adesea forma unor ,,afaceri in familie”; — de dimensiuni mari. Grupurile de dimensiuni mari. la randul lor, sunt de doua tipuri — nationale, caracterizate prin extinderea exclusiva pe teritoriul tari de origine; — internationale, caracterizate printr-o retea de filiale, intreprinderi asociate, aflate in striinatate. Acest tip de grup este cunoscut mai mult sub denumirea de companie multinationala. Dimensiunea grupurilor este un aspect important din punctul de vedere al rentabilitatii lor in contextul economic actual si argumentele in acest sens sunt multiple: — un grup de talie mare dispune, de regula, de un plus de imagine si de credibilitate pe care il utilizeaza in favoarea sa ori de cate ori este necesar; — grupurile de dimensiuni mari se incadreazi perfect in procesul de globalizare a activitatilor si isi majoreaz rentabilitatea atunci cand cuceresc noi piete de desfacere sau de aprovizionare; — puterea financiara a unui grup variaza direct proportional cu dimensiunea acestuia; un grup de talie mare este capabil s& ofere produse si servicii diversificate, diminuand astfel riscul, si poate antrena proiecte de anverguré care nu ii sunt accesibile unui grup de dimensiuni mici; = grupurile de dimensiuni mari au si o influent& semnificativa nu numai la nivel comercial (prin accesul pe noi piete de desfacere, prin posibilitatea de a determina pe furnizori sa isi diminueze preturile de livrare), ci si asupra autorititilor guvernamentale sub aspectul obtinerii de contracte, subventii. 1.2.2. Clasificare in functie de structura juridica Legaturile de capital dintre mai multe societati reprezint& una dintre trasaturile ce permite cel mai bine caracterizarea existentei unui grup. Cand o societate X detine © participatie. in principiu majoritara, intr-o societate Y, prima dintre acestea este denumiti societate-mama a celei de a doua, si societatea Y este denumita filiala societitii X. La randul su, filiala Y poate s& detina o participatie majoritara intr-o alta societate Z. in accasta situatie, Z este filiala lui Y, dar si subfiliala societatii X. Fara sa existe o regula precisa, anumite grupuri pot fi structurate sub forma piramidala, iar altele, sub forma de ,, grebla”.capitolul 4 33 Societatea-mama M Filiala 1 Subiilala1 | ({ Subitste2 jp [_Subsitiata 3 Soro eae Sa: peer Figura 2. Structurare piramidala” —o7 Ca LL ‘ Filiala1,F, f}| Filiala2,F) |} | Filiala3,F; |) | Filiala 4, Fa i ) i ms aa as ¥ Figura 3. Structurarea sub forma de ,grebli” i in general, cele dou’ tipuri de structurare a grupurilor se suprapun, organi- . zarea juridic& a grupurilor corespunzand, de cele mai multe ori, cu 0 structuré mixta. . Societatea-mamiM — |! . Activitatea A a SEER Tce Activitatea B Filiala 2 ) Subfiliala 1 { subfiliala2 Subfiliala 3 oe rears STR ae Figura 4, Structurarea juridica pe activititi”” Sacirin, Contabitisatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2001, p. 12.34 Raportarea financiara (a nivelul grupurilor de societati 1.2.3. Clasificare in functie de natura activitatii Grupurile de societati mai pot fi caracterizate $i in functie de activitatea desfasurati. Astfel, unele grupuri desfasoara 0 activitate unica, iar altele, dimpotriva, igi desfagoara activitatea in mai multe sectoare de activitate intre care nu existé nicio legatura. Grupurile din ultima categorie sunt denumite grupuri conglomerat, Natura activititilor unui grup este stabilita pe baza informatiilor oferite de situatiile financiare anuale, iar in cadrul acestora, de catre notele explicative. Domeniile de activitate ale grupurilor sunt structurate pe sectoare economice, existind grupuri industriale, de servicii, comerciale, financiar-bancare, de presi. in functie de activititile pe care le desfigoari societatea-mam’ pentru gestiunea grupului si de instrumentele de control utilizate, grupul se poate comporta diferit, astfel: — grup patrimonial - caracterizat de o influenté nesemnificativa a societitii-mama in gestiunea filialelor. Aceasta nu actioneaz& decét ca un simplu investitor, rolul ei in cadrul grupului find de a administra portofoliul de investitii al acestuia, efectuind operatii de vanzare-cumparare de titluri, prin modalitati specifice tranzactiilor bursiere; — grup financiar ~ caracterizat de o influent accentuata a societatii-mama asupra filialelor, influenfa cu caracter financiar. Ea se manifesti sub forma participarilor la majorarile de capital social, a activitatilor de creditare, a filialelor, a stabilirii politicilor de dividende, a numirii organelor de conducere. Instrumentele de control sunt indicatorii financiari pe care societatea-mama ii calculeaz4, interpreteazi si previzioneaza pentru fiecare din filialele sale; — grup industrial — societatea-mama nu decide doar in domeniul financiar, ci isi extinde competentele $i asupra activitatii de exploatare a filialelor. Ea elaboreaza strategii de dezvoltare a activitatilor industriale ale societatilor grupului, studi de marketing (privind cota de piat&, cererea pentru un anumit produs, segmentele de piata neacoperite), coordoneaza restucturarile si cesiunile, extinderea international. Astfel, instrumentele dé control se diversificd, pe Manga cele financiare facdndu-si aparitia si cele de analiza strategica; — grup strategic — societatea-mam& nu mai reprezinti unicul factor de stabilire a directiilor de actiune ale grupului. Socictatile implicate impreuna cu socictatea-mama alcAtuiesc un sistem integrat de coordonare si decizie cu privire la strategiile viitoare ale ansamblului. 1.2.4. Clasificare in functie de localizarea geografica a activitatilor Anumite grupuri pot si aiba o implementare geografic’ concentrata $i si-si limiteze propriile activititi la nivelul unei tari sau la o anumiti regiune din acea tara. Unele grupuri sunt prezente in mai multe tari, chiar in lumea intreaga. in ciuda caracternini multinational. aceste grupuri au o tara de origine unde se afla sediul siCapitolul 1 35 Dup teritoriu! pe care isi desfigoara activitatea, grupurile de societats sunt: nationale ~ intreg capitalul apartine exclusiv actionarilor dintr-o singura tara, cifra de afaceri si profiturile find obtinute de pe teritoriul acesteia: — internationale — pastreaza caracteristica privind capitalul social, insa cifra Ge afaceri si profitul se obfin atat in tara de origine, cat si in tarile in care societatea are filiale: = transnationale ~ capitalul social apartine unor actionari din mai multe tari, jar activitatea se desfasoard de asemenea in mai multe tari: — multinafionale — incorporeazi un complex de societiti rispandite la scara mondiald, guvernate de o strategic managerial unitar’ si o putere de decizie si de control unificate, localizate in general in interiorul unui stat national de origine, care fi permite sa conserve, in cea mai mare parte, nationalitatea de origine a capitalului. Activitatea desfasuraté de grupuri pe zone geografice poate sa fie structurata sub forma de: — filiale care, in interiorul unei tari, sunt dependente de un subbolding. fn functie de nevoile de gestiune a grupului, aceast4 modalitate de structurare a grupului permite obtinerea de informatii cu privire la activitatea subholdingului; — filiale ce se afl in interiorul aceleiasi zone geografice, dar care sunt dependente de societatea-mami. Zona geografica | Activitatea Activitatea Zona geograficd 2 Subholding Gao Tans Subfiliala A Subfiliala B Figura 5. Structurarea geograficl pe activitati™36 Raportarea financiaré le nivelul arupurilor de societati 1.2.5. Clasificare in functie de legaturile existente intre societitile grupului intre societatile din cadrul grupului pot exista trei tipuri de legaturi ¢ Legaturi financiare Acest tip de legaturi este generat de detinerea de instrumeite de capital propriu ale unei intreprinderi, Grupurile care au la baz legaturi de natura financiarg intre societati sunt singurele tipuri de grupuri recunoscute* de Jege in diferite tari deoarece ele presupun reunirea celor doug conditii de existenté 2 grupului, si anume. unitatea conducerii si detinerea unui procent de actiuni. in functie de modul de detinere a participatiilor, legaturile financiare dintre societitile unui grup pot fi de mai multe tipuri: — legéituri directe ~ este cea mai simpli forma de participatie si apare sub forma posesiei de actiuni ale unei societiti de citre o alti societate, ambele parti componente ale aceluiasi grup: ~_ legaturi indirecte sau piramidale ~ caracterizate de detinerea in lant a unor pachete de actiuni; ~ legaturi circulare — sunt derivate ale legaturilor indirecte, dar lantul se inchide cu participatii detinute de ultima filialé in capitalul societatii-mama, Aceste legaturi pot fi de doua feluri: legaturi circulare ce includ societatea dominanta, atunci cand 0 societate detine participatii ale unei filiale, iar aceasta, la réndul ei, detine participatii ale altei filiale, iar ultima filiala din lant detine participatii in prima societate $i legaituri circulare in cadrul unui subgrup din cadrul grupului; ~ legéturi radiale — iau nastere atunci cand societatea-mama detine participatii directe in mai multe filiale; : —_legdturi reciproce — sunt 0 combinatie a legaturilor indirecte cu cele circulare, intrucat lantul de societati cuprinde doar doua componente: societatea-mama si o filial, care detin pachete de actiuni una la cealalta. Toate tipurile de legaturi prezentate mai sus se pot regisi in cadrul aceluiasi stup de societiti, combindndu-se intre ele in funetie de ingeniozitatea managerului si a consilillor de conducere, ele adaptéindu-se si modificéndu-se in mod continuu, astfel incat intre societajile grupului se formeaza o veritabila ,,fesatura” de participayii’”, Un studiu realizat in Statele Unite ale Americii in decembrie 2004 aratt ca grupurile de afaceri piramidale sunt cea mai intalnita forma de organizare comporativa in afara SUA. Asemenea structuri permit catorva grupuri de persoane si controleze cea mai mare parte din sectoarele corporative ale unor tari. Studiul constati o& astfel de structuri piramidale pot servi unor scopuri utile in tarile mai putin dezvoltate, intrucat intreprinderile componente care desftisoari afaceri intre ele evita astfel disfunctionalitatile pietelor si pe cele institutionale. in acest studiu se arati. oa societatile detinute public de numerosi actionari sunt o curiozitate in marea majoritate 4 tarilor si un model standard al sectorului corporatist american. Structure de grup de i ieo Capitolul 4 37 vasinecunoscuta in SUA, spre deosebire de tarile Europei Occidentale. unde parti importante din sectorul corporatist apartin grupurilor de afaceri. In SUA, foarte putine companii listate dojin pachete de actiuni in alte companii americane cotate. Grupurile ée tip piramidal sunt cea mai intélnit forma de organizare in Europa (de exemplu, majoritatea firmelor listate la bursa de valori din Suedia apartin grupului tle afaceri al familie’ Wallenberg care controleaza jumatate din capitalizarea Bursei de Valori din Stockholm), America Latin’ (economiile Americii Latine sunt caracterizate de prupuri piramidale controlate de cAteva famili), si Japonia. Grupurile astel formate pot fi grupuri inchise, atunci cand actiunile nu sunt cotate gi sunt detinute de un numar restrans de persoane, sau grupurl deschise, atunci cand actiunile sunt cotate pe piata de capital, Grupurile deschise iau nastere pe plata controlului corporatist constituité din ansamblul tranzactiilor cu instrumente financiare de tipul actiunilor, care modifica permanent procentele de control in societatile emitente afaceri este CV ; Grupul financiar poate fi definit ca un ansamblu constituit din mai multe » societiti, avand fiecare existensa proprie, dar unite prin legdturi diverse, in virtutea | carora una din cle, mumité ,,societate-mamé", exercitd un control asupra © ansamblului, constituind, in acelasi timp, 0 unitate de decizie, iar celelalte societati i sunt dependente faja de societatea-mama. fn consecinté, grupul de societéiti este format, pe de o parte, din societatea principal’, dominanta, sef de grup, unitate de decizie, care detine direct sau indirect participatii in celelalte societati, care se afla intr-o relatie de dependenta fata de prima. Socictatea dominant poate sa desfagoare activitate industrial’, comerciala, activitate legati in principal de cea a cclorlalte societati in care detine participatii. Daca societatea dominant’ detine un activ constituit majoritar din titluri de participare, avand ca obiect de activitate gestionarea acestui portofoliu, societatea se numeste holding. Societatea dominant& detine puterea si unicitatea deciziei, in vederea realizarii strategiei de dezvoltare comune pentru ansamblul grupului, rolul sau fiihd major in atingerea obiectivelor grupului. Filialele sunt societatile dominate, plasate sub controlul direct sau indirect al societatii dominante. Participatiile (societatile multigrup) sunt socictati dominate de un numar limitat de asociati care detin capitalul social, deciziile rezultnd din acordul lor comun unanim. Societitile asociate, atasate grupului, sunt societati asupra c&rora societatea principal exercit& o influent notabi Independenta juridica a societitilor componente ale grupului asigura flexibilitatea structurii grupului, iar centralizarea puterii si deciziei la societatea principal asigura sinergia deciziilor luate la nivelul societatilor spre atingerea obiectivelor grupului, deoarece performanta grupului depinde in mare masuri de aderarea ansamblului de societiti fa obiectivele strategice comune si integrarca lor in procesul de informare si luare a deciziei. * Legituri personale Grupurile formate prin legaturi personale sunt caracterizate de existenta unui management unitar pentru toate societatile grupului, respectiv aceiasi directori sau administratori, ele numindu-se si grupuri personale sau orizontale. Astfel de legaturi se intinese in cazul societatilor civile imobiliare. societatilor comerciale sau de eS NES aomrt on38 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati grupului existand legaturi personale, sunt constitute prin detinerea majoritati capitalului social al societitilor de catre persoana fizici sau familie. administrarea sau conducerea societatilor de catre aceeasi persoana. Grupul este constituit din societati independente, intre care nu exist Jegaturi financiare, dar care depind de unitatea conducerii. in functie de structura lor. deosebim: — grupuri cu structura piramidala: — grupuri cu structura radiala: — grupuri cu structura circulara in cazul grupurilor cu structura piramidal, societatea-mama detine participalt: jn socictatea-filiala, aceasta, la randul ei, detindnd participatii intr-o alta filiala. lar prin operatiile de concentrare se ajunge la crearea unor grupuri de tip radial. Grupurile cu structuré radial apar ca rezultat al diversificarii (de exemplu, societatea-mama detine participatii in mai multe filiale, fiind posibil si nu existe legaturi intre acestea din urma). Grupurile cu structura circulara sunt structuri corespunzitoare care combina structurile piramidale cu cele radiale (de exemplu, conglomeratcle sunt grupari de societati putand avea ratiuni diferite, cu obiecte diverse, $i pot avea structuri circulare - participatii reciproce). Existé grupuri constituite care nu au facut neaparat ape! la un fenomen financiar $i totusi, exist’ ca grup bazdndu-se pe un om, 0 familie sau societati legate prin contracte specifice (legaturi intre societiti concedente gi societati concesionate, intre fransizor si fransizat, si contractele de subcontractare — relatiile dintre acestea)™. « Legituri contractuale Concurenta acerb’ pentru supravietuire ~ cazul unor societati de dimensiuni mici — si pentru maximizarea profiturilor — cazul societatilor mari — determina jncheierea unor aliante si contracte de cooperare intre companii, care vizeaza fie 0 politica de complementaritate a activitatilor desfasurate (desfacere, asistenta tehnicd), fie 0 politica de asociere, in vederea desfisurarii in comun a unor activititi (grupuri de interese comune, filiale controlate in comun). Grupuri contractuale sunt acelea in care fntre societitile grupului exist’ legaturi contractuale realizate pe bazi de clauze contractuale sau contracte de exclusivitate, concesiune, subprelucrare. Dupé structura sa, grupul poate avea 0 organigramaé orizontala sau verti Grupul cu structura orizontalé este format din societati intre care nu exist legaturi de dependenta financiaré, dar care sunt subordonate aceleiasi directii de decizie economica, au acelasi presedinte, consiliu de administratie. Grupul cu structura verticald este constituit dintr-o societate dominant, care detine controlul exclusiv asupra celorlalte societati din grup. La randul sau, grupul poate cuprinde subgrupuri. Grupul de societati poate fi inteles ca un sistem datorits”* — existentei unei retele de legaturi, avand la baz& participatil financiare sau val. legaturi personale; gi a «a TECE Edimra Dinad Paris 1994 sie abe:iti ti oO mm Capitolul 4 39 ~ existentei unei retele de influenté sau de dominatie a unei societati asupra altora, ZA si 0 Pentru a se putea asigura securitatea si existenta grupului, se reali jnstitutionalizare a acestor relatii intre societatile grupului, cu ajutorul participatiilor financiare. Structura insasi a acestor participatii nu este intémplatoare, legaturile fiind orientate. Un grup rezult& din concentrarea capitalurilor sau centralizarea acestora, fenomenul fiind intalnit si sub denumirea de recentrare, care este rezultatul combinat al mai multor factor — evolutia conditiilor concurentiale; — accelerarea globalizarii; — cresterea necesititilor de finantare: = intentia de selectare a activitatilor rentabile in baza unei strategii in economiile de piata, intreprinderile sunt caracterizate atat prin recentrare de activitati, cat si prin speculatii financiare. Recentrarea este de fapt rezultatul unei logici industriale a eficacit&tii productivitatii capitalurilor, care primeazi fati de cazul speculatiei financiare, unde regisim mai mult o logica financiara puternic marcati de remuneratia financiara. Cresterea diversificata impreuna cu tendinta de crestere centrati pot fi explicate prin influentele pe care le au internationalizarea pietelor si costul investitiilor care priveste alocarea resurselor. Gestiunea strategica este o incercare de a controla influentele mediului economic si pentru orientarea surselor interne ale socic- tatii, in vederea asigurarii unei cresteri optimale. Cat privesc relatiile cu piata financiara, se poate aprecia ca actionarii si investitorii potentiali igi doresc s4 cunoascd mai ales societatea-mama. in materie financiara ar trebui adoptat un stil de conducere centralizat, pentru a se realiza controlarea riscului financiar global care ar putea fi suportat de societatea-mama, cu intentia de asigurare a unei exploatari optime a resurselor. Dupa cum rezulta din cele prezentate mai sus, la baza existentei grupurilor de societati stau legaturile de capital dintre societiti. Dar grupurile de societ&ti pot sa existe si in absenta legiturilor de capital."° intr-o atare situatie, coeziunea dintre societatile ce apartin aceluiasi grup se datoreazA urmiatoarelor considerente: — actionarul principal al fiecdrei societati este aceeasi persoana fizicd sau actionerii principali sunt mai multe persoane fizice ce apartin accleiasi familii; ~ societatile grupului sunt plasate sub 0 conducere comuni, chiar daca exist 0 multitudine de proprietari sau actionari; — societatile au relatii contractuale foarte stranse, care genereazi un comportament de intreprinderi integrate; societatile sunt legate prin acorduri de impartire a rezultatelor. nturile de grup organizate in aceasté manieri sunt denumite ,conturi combinate”. in cazul in care nu exist o entitate dominant, acest tip de conturi permite Mentinerea structurii juridice a fiecdrei societ&ti. Capitalul, prezentat in conturile com- binate, este egal cu suma capitalurilor fiecarei societati si, in pofida acestei diferente. exist numeroase similitudini intre procesul de elaborare a conturilor combinate si a conturilor consolidate (eliminarea conturilor reciproce si a profiturilor intragrup).40 Raportarea financiard la nivelul grupurilor de societati 1.3. Avantajele si limitele grupurilor de societati Consolidarea conturilor, in viziunea autorului francez Capron M., a devenit un mod indispensabil de cunoastere pentru gestiunca intreprinderilor care au atins o anumité dezvoltare. Pentru managementul grupurilor de societati, situatiile financiare consolidate au devenit un mod indispensabil de informare interna, de-cunoastere a conturilor societatilor din grup, permitand efectuarea unor analize pertinente in privinta performantelor acestor societ&ti, a valorii acestora -si aprecierea corectaé a contributiilor Ja rezultatele grupului, facilitind luarea unor decizii in privinta perspectivei grupului”’. Avantajele grupurilor ~ in legatura cu asociatii — actionarii cei majoritari au dreptul de exprimare a votului faté de celelalte societ&ti actionare, in legatura cu gestionarea si administrarea ansamblului de societiti; — in leg&tura cu tertii — in legislatia francezi se admite posibilitatea ca si creditorii unei societ&ti din grup s& poata solicita incasarea creantei de la socie- tatea-mama conform teoriei aparentei, si anume ca i cum aceste societiti ar forma © singura societate; ~ in legatura cu operatiunile de trezorerie — este favorizat principiul care autorizeaza practicarea acestor operatiuni la nivelul grupului si aceleasi conditii ca si in cazul unor institutii bancare. Supletea functionarii grupului este justificata prin posibilitatea izolarii unor activitati diversificate in cadrul unor entitati juridice distincte, permitand 0 mai buna impartire a responsabilit&tilor, atenuand riscurile pentru ansamblul grupului in conjuncturile dificile ale filialelor. Regulile de majoritate in luarea deciziilor in AGA permit exercitarea plenitudinii de putere, fara a fi obligatorie detinerea totalitatii actiunilor. Crearea filialelor si subfilialelor favorizeazi o multiplicare a puterii in raport cu capitalul detinut. Asa se explicd recurgerea frecventd la modalitati de crestere externa (achizitia de actiuni de catre o societate pentru exercitarea unei puteri mai mari asupra altor societati) Privitor la dimensiunea grupurilor, se pot enumera ca avantaje: ~ diminuarea costurilor prin rationalizarea productiei, prin acumularea de know-how, prin realizarea unor economii de anvergura in cazul productiei comun puterea de piata crescuta care rezulta din capacitatea grupului de a actiona asupra determinarii preturilor si a impunerii pe piata a anumitor produse; — existenta unor legaturi privilegiate a statului: ~ capacitatee strategic’ globala — prin functiile strategice se poate ajunge la dobandirea marimii critice. Puterea financiaré a mai multor intreprinderi mareste capacitatea strategica, dand grupului posibilitatea sa-si mobilizeze resursele, a care se adauga si sporirea capacitatii de indatorare la nivel de ansamblu. “|de societ¢ apitolul 4 Printre avantajele certe ale consolidarii conturilor™ se numara: a) asigurarea unui instrument util de gestiune pentru conducerea $i devenit yadministrarea societajilor ‘din cadrul grupului, prin omogenizarea_ principiilor, wu ating gonventiilor si procedurilor contabile folosite in elaborarea situatillor financiare ale financiag grupulu : ; aoastere }) controlul intern al gestiunii filialelor din cadrul grupului tinente { ¢) stabilirea obiectivelor si previziunilor de viitor ale grupului, pe baza unui corecta ; circuit aie normalizat $i controlabil 1 priving ) imbunatatirea analizelor socictatilor din cadrul grupului si, prin aceasta, 0 mai weak cunoastere a rezultatelor activitatii pe zone geografice, pe domenii sau rarnuri de activilate etc.; ¢) asigurarea unei mai bune informari a utilizatorilor exteni, avand in vedere \inistrarg informatiile insuficiente oferite de situatiile financiare individuale ale societatilor din “grup $i interpretarea dificila a conturilor societatilor care fac parte din grup, precum $i stea ca y# Jegaturilor dintre ele ; Dezavantajele grupurilor primare la s ; ar form) ‘Aceste dezavantaje sunt de cele mai multe ori legate de structura de grup, si _anume; . piul car = gestionarea este mai greoaie; un cost mai ridicat al informarii; dezavantajele firmelor multinationale; aril undil — dependent financiar’ fati de societatea-mama (prin detinerea a mai mult ‘de 50% din drepturile de vot in AGA iti cag) naib pului = dependenta directionala (prin detinerea a mai mult de 50% din locuri in in AGA Consiliul de conducere al grupului); rotalitati. — dependenta contractual (existenta unor contracte de exclusivitate sau a wuterii eer acorduri clar mentionate in statut sau contractul de societate); litati de — dependenté economica (in cazul situatiilor de monopol). ; é pute, Dac 0 societate are autonomie juridica si economica proprie, rareori aceasta independent sau autonomie fi poate oferi toate elementele necesare dezvoltarii sale, Principalele limite ale consolidarii conturilor sunt”: lare: a) consolidarea conturilor se sprijina pe baze omogene, ceea ce presupune “Tespectarea acelorasi principii, procedee si practici pentru toate societatile din grup _cuprinse in perimetrul de consolidare, fara a tine seama de particularitatile fiecdrei " societiti. Asistam astfel la o omogenizare artificiala prin aplicarea acelorasi reguli; h b) este dificila realizarea unor comparatii cu situatiile financiare consolidate » aie altor grupuri, avand in vedere diversitaica activitatilor desfasurate gi a metodelor de consolidare utilizate; ategicift c) nu permite efectuarea de comparatii in timp intre situatiile financiare porired consolidate datorita modificarii (cresterea sau restrangerea) perimetrului de consolidare une; action42 Raportarea financiara la nivelul grupurilor de societati de Ja un an la altul, pentru realizarea acestor comparatii plurianuale find necesare date suplimentare; d) pentru determinarea perimetrului de consolidare trebuie fixat procentajul de control al societitii-mama, care indic& legatura de dependent, ori, pragul procentajului poate sé excluda societati realmente dependente sau asupra carora societatea-mami exercitd o influenté semnificativa; ) in cadrul grupurilor multinationale se pune problema conversiei situatiilor financiare elaborate in monede diferite, complexitatea problemelor de paritate monetari nepermitind aplicarea unei metode unice si durabile; f) imaginea oferiti grupului de situatiile financiare anuale consolidate este una globali, consecin{& a asamblarii unor componente multiple cu rezultate diferite, interpretarea ansamblului fiind dificila. cep mers ingens A