Direcția Economică-Fonduri Europene

1. INTRODUCERE
Primaria sectorului 3 este situata in strada Calea Dudești, nr.191.
Baza legala de infiintare.
Aparatul propriu al Primăriei Sectorului 3 funcţionează potrivit prevederilor
Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală si conform Consiliului General
al Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale
aparatului propriu de specialitate, în organizarea acesteia urmărindu-se realizarea
condiţiilor de operativitate şi eficienţă.
Legislatia in baza careia isi desfasoara activitatea, profil, obiect de activitate
profesională.Primarul Sectorului 3 îndeplineşte o funcţie de autoritate publică şi este
şeful administraţiei publice locale a Sectorului 3 a Municipiului Bucureşti şi a
aparatului de specialitate pe care îl conduce şi coordonează conform:
- Legii Administraţiei Publice Locale, nr. 215/2001(art.66 alin.1)şi
funcţionează conform:- Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare aprobat
prin O.G. nr. 35/2002(pentru aprobarea Regulamentului Cadru de Organizare şi
Funcţionare a Consiliilor Locale)
- Legii 673/2002, cu respectarea prevederilor Legii 52/2003.
- Legii 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei
in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri,prevenirea si sanctionarea coruptiei
- Legea nr. 188/1999, privind Statutul Funcţionarilor Publici
- Hotărârea nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor
publici
- Hotărârea nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor
de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice
- Anexele aferente Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public:
1 - Cerere Tip
2 - Reclamaţie Administrativă
3 - Organigrama Primăriei Sectorului 3
 Producerea de bunuri publice este, de regula, obiectul de activitate al unei
institutii publice. De aceea, fiind legate din punct de vedere financiar de bugetul
public, institutiile publice sunt organizate dupa principiul „nonprofit”.
În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii care devin executorii după
ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.
Primarul deleagă Viceprimarului exercitarea unora dintre atribuţiile ce-i revin, cu
respectarea prevederilor art. 70 din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul Sectorului 3, împreună cu aparatul de
specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită
Primăria Sectorului 3 care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile
Primarului, soluţionând probleme curente ale colectivităţii locale.
Primarul reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale, în
relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum
şi în justiţie.
Primaria de sector are un primar si un viceprimar
Structura organizatorica a primariei
• Serviciul Cabinet Primar
• Viceprimar
• Secretar
• Serviciul Spatiu Locativ
• Directia Autorizare - Control
• Directia Invatamant Cultura
• Serviciul Programe - Integrare Europeana
• Serviciul Organizare Resurse Umane
• Directia Comunicare
• Serviciul pentru Situatii de Urgenta, Protectia Muncii si Evidenta Militara
• Directia Economica
• Directia Gospodarie Locala
• Directia Investitii Achizitii
• Arhitect Sef
• Directia Juridica si Patrimoniu
• Serviciul Audit
• Biroul Control Intern
 2.Directia economica
Obiectivul fundamental al managementului financiar-contabil este stabilirea
permanentă a priorităţilor şi cheltuirea cu maximă eficienţă a banului public. Serviciul
economico-financiar este un compartiment funcţional din cadrul structurii funcţionale a
aparatului propriu al Primăriei Sectorului 3. Este direct subordonat Direcţiei Economice şi
este condus de un şef serviciu.
Componenta publica a finantelor are in vedere:
- procurarea resurselor necesare si utilizare lor conform nevoilor acestuia, in
calitatea sa de autoritate publica
- folosirea procesului de procurare si utilizare a resurselor ca un mijloc de
influentare a desfasurarii ansamblului activitatii economico-sociale.
Angajamentele financiare apar sub forma resurselor care genereaza creante
(drepturi de incasare) sau sub forma cheltuielilor care pot genera obligatii (datorii care
trebuie platite) Resursele de finantare se formeaza conform legislatiei in vigoare. Bugetul
de stat transfera resurs financiare catre bugetul local Bugetul Local este alimentat prin
Directia Generala a Finantelor Publice si subunitatile primariei, din impozite si taxe locale
Astfel veniturile primariei au urmatoarele surse de constituire:
-Sume repartizate de la bugetul de stat -
76% -Venituri fiscal -13%
-Varsaminte de la institutiile publice -7%

-Venituri diverse-1,8%

-Venituri din operatiuni de capital-8,5%

Formarea veniturilor se face, potrivit legii, prin contributia asociatiilor cu scop

lucrative, a persoanelor fizice sau juridice, chiar daca ele nu desfasoara activitate cu
un astfel de scop.

Obligatiile contribuabililor sunt stabilite prin legi specifice.(legea impozitului pe

profit, legea privind taxa pe valoarea adaugata, legea impozitelor si taxelor locale) .

Legea bugetului adoptata anual mentioneaza in detaliu baza legal ace

fundamenteaza veniturile incluse in buget in anul respective. In veniturile
bugetului figureaza atat venituri fiscale, cat si venituri nefiscale.

Utilizarea veniturilor, respective efectuarea cheltuielilor, se bazeaza pe norme de

cheltuieli si pe proceduri de cheltuiala. Utilizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor
presupun inventarierea nevoilor, cuantificarea lor, ierarhizarea, esalonarea in timp.
Primaria ofera servicii si produce bunuri publice care se distribuie, de regula, în
mod gratuit, urmarind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerintelor
consumatorilor, sau la preturi accesibile consumatorilor.
Bunurile publice corespund în mod direct cerintelor starii de optim social. Producerea
de bunuri publice este, de regula, obiectul de activitate al unei institutii
publice.
De aceea, fiind legate din punct de vedere financiar de bugetul public,
institutiile publice sunt organizate dupa principiul „nonprofit”.
Pentru producerea de bunuri în afara celor care definesc obiectul de activitate si
pentru care primesc finantare bugetara, institutiile respective pot stabili preturi, tarife,
deci încaseaza venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care
nu conduc la obtinerea de profit.
Cu alte cuvinte, o institutie publica nu poate sa obtina profit, iar daca
obtine, acesta trebuie cheltuit în scopuri investitionale în fiecare an financiar.
Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii
nr.215/2001(Legea administratiei publice locale). Potrivit acesteia, finantele se
administreaza in conditiile prevazute de lege conform principiului autonomiei locale.
Autoritatile au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu
competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune in mod liber.
În conformitate cu prevederile art. 64 din Legea Nr. 500/2002 privind finanţele publice,
coroborate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului Nr. 45/2003 privind
finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi completări prin legea Nr. 108/2004,
finanţarea cheltuielilor curente şi de capital se asigură, astfel:
➢ din bugetul de stat,
 cheltuielile de personal;
 cheltuielile materiale şi servicii;
 cheltuieli de capital
 transferurile consolidabile şi neconsolidabile;
 lucrările de investiţii în continuare şi lucrările de investiţii noi;
 achiziţiile de bunuri şi dotări independente pentru nevoile proprii,
precum şi a mijloacelor tehnice specifice, mijloacelor de comunicaţii şi informatică,
şi produselor de resortul echipamentului şi hrănirii, pentru serviciile de urgenţă
profesioniste şi celelalte structuri subordonate;
 alte cheltuieli de investiţii;
rambursările de credite externe şi/sau interne, plăţile de dobânzi şi
comisioane Resursele bugetare se completează cu donaţiile şi
sponsorizările primite,
precum şi din alte surse interne şi internaţionale.
Finantarea cheltuielilor curente si de capital al sistemului public local de
gospodarie comunala se asigura din:
- bugete de venituri si cheltuieli ale operatorilor furnizori/ prestatori de servicii
publice locale de gospodarie comunala prin:
* incasarea de la utilizatori a sumelor reprezentand contravaloarea serviciilor
furnizate/prestate;
* instituirea unor taxe speciale
- alocatii bugetare acordate de Guvern sau, dupa caz, din bugetele
locale.
Principalele categorii de cheltuieli publice in primarie includ: actiuni economice
si servicii publice(generale, ordine publica etc), actiuni social-culturale, etc.
Principalele surse de finantare pentru finantarea cheltuielilor social-culturale sunt:
fonduri bugetare, cotizatii sau contributii persoane fizice sau juridice, venituri ale
unor institutii social-culturale din propria lor activitate, fonduri organizatii
nelucrative(fundatii,organizatii neguvernamentale,etc), surse externe din partea
unor organizatii internationale (Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Sanatatii),
organisme regionale(Uniunea Europeana).
Cheltuielile publice pentru cultura au in vedere organizarea, functionarea si
intretinerea institutiilor culturale.Aceste cheltuieli reflecta politica statului.
Principalele surse de finantare sunt: fondurile bugetare, donatii, sponsorizari.
Cheltuielile publice pentru sanatate reflecta politica sanitara a statului. Finantarea
se face din: fonduri alocate din buget, cotizatii de asigurari de sanatate, ajutoare
externe(Crucea Rosie Internationala, Organizatia Mondiala a Sanatatii)
Cheltuielile publice pentru servicii publice generale sunt finantate din: buget,
donatii, credite externe,etc.
Veniturile includ resursele financiare ale administratiei de stat, asigurarilor sociale.
Veniturile primariei sunt asigurate prin stabilirea de impozite si taxe locale precum
si prin alte surse stabilite potrivit legii.
Veniturile sunt structurate dupa continut economic, ritmicitate
incasari,provenienta, nivel de referinta.
- veniturile fiscale sunt prelevari cu caracter obligatoriu din
impozite directe - stabilite pentru fiecare contribuabil,
indirecte – stabilite pentru consumul de bunuri si servicii
Aceste impozite sunt folosite la acoperirea cheltuielior statului, pentru realizarea
unor obiective (altele decat cele fiscale)
- venituri nefiscale
- imprumuturi publice pe termen mediu sau lung, sub forma obligatiunilor de stat
sa credite preluate de la organisme financiare internationale
-venituri extraordinare la care se reurge in situatii deosebite

Investitiile publice realizate pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul

urmatoarelor trei surse de finantare:
 rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al
incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent. Aceasta
varianta nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale
 neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net. 
 subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte
 conform criteriilor definite.
 imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit.
In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de
creditare.
Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o
reglementare stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale:
-pentru a limita cresterea cheltuielilor publice
-pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale

Managementul financiar-contabil este permanent la modificările frecvente ale

cadrului legislativ, la complexitatea şi diversitatea noilor activităţi şi acţiuni apărute
aleator, cât şi la resursele financiare puse la dispoziţie prin bugetul aprobat şi repartizările
de credite lunare.
 3. Strategia de dezvoltare durabilă a Sectorului 3 pentru perioada
2014 – 2020
3.1 Procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Sectorului 3
pentru perioada 2014 - 2020 a presupus identificarea și consultarea actorilor locali
interesați, diagnosticul teritoriului, analiza informațiilor înregistrate și elaborarea
designului strategiei. Dintre principiile generale care stau la baza elaborării strategiei de
dezvoltare se pot enumera principiul dezvoltării urbane durabile, principiul participării și
transparenței, principiul continuității și coordonării, principiul cooperării și coerenței. Prin
elaborarea profilurilor economic, socio-cultural, ecologic și instituțional s-a urmărit
determinarea contextului specific – problemele și necesitățile –, la nivelul căruia este
necesară intervenția prin măsuri și proiecte fezabile, pe termen mediu și lung, incluse în
Planul Operațional.
Documentul strategic constituie atât un document definitoriu pentru activitatea
Primăriei Sectorului 3 în perioada 2014-2020, cât și un document orientativ pentru ceilalţi
actori publici și privați din sector, inclusiv pentru a oferi cetăţenilor o imagine asupra
direcţiilor vizate pentru dezvoltarea teritoriului.
Întrucât prezenta strategie adresează probleme ce vizează numeroase aspecte ale
societății, se impune atât participarea mai multor instituții în stabilirea unei viziuni
comune de dezvoltare, cât și colaborarea acestora în vederea implementării unor măsuri
consistente care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice.
Competențele distinctive pe care va miza Sectorul 3 pe termen mediu și lung se
referă la atractivitatea pentru noi rezidenți și familii, ca element de potențial pentru
scăderea mediei de vârstă a populației și creșterea diversității, nivelul ridicat de educație
al locuitorilor, deci o forță de muncă bine instruită, potențialul diversificării activităților
economice și orientării către domenii cu valoare adăugată ridicată, resursele
semnificative de teren cu potențial de revitalizare și regenerare, calitatea vieții urbane și a
spațiului public și vitalitatea culturală.
3.2 Obiectivele tematice ale Fondurilor Structurale și de Investiții și ale
cadrului strategic comun 2014-2020 – Priorități Europa 2020:
• Consolidarea cercetării, dezvoltării și inovării;
• Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC;
• Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol;
• Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în
toate sectoarele;
• Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării
riscurilor;
• Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
• Promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore;
• Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității
forței de muncă;
• Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de
discriminare;
 • Investițiile în educație și formare profesională pentru competențe și învățare pe
tot parcursul vieții;
• Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților
interesate și administrație publică eficientă.
Strategia regiunii București – Ilfov 2014-2020
Obiective strategice globale
• Consolidarea competitivității regionale;
• Reducerea disparităților intra-regionale;
• Dezvoltarea urbană și rurală durabilă.

• Promovarea sistemelor de transport durabile și reducerea blocajelor din cadrul

rețelelor de transport – din punct de vedere al poluării aerului cu oxid de azot și
concentrare de pulberi în suspensie (rezultat strict al traficului auto), Sectorul 3 deține
una dintre cele 3 zone cele mai poluate la nivelul regiunii București-Ilfov, respectiv
Șoseaua Mihai Bravu.
• Sprijinirea tranziției către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în
Toate sectoarele;
• Sprijinirea eficientizării utilizării energiei de către societățile comerciale, în
special de către IMM-uri, va aduce contribuții atât în planul competitivității, cât și al
protejării mediului înconjurător.
• Consumul de energie al locuințelor rămâne foarte ridicat în comparație cu nivelul
european. Cu toate că, în Sectorul 3, în ultimii ani s-au întreprins acțiuni considerabile de
reabilitare termică a clădirilor, numărul locuințelor colective care necesită reabilitare
termică este în continuare crescut46. Astfel, în Sectorul 3, la fel ca
în întreaga Regiune București-Ilfov, reabilitarea termică a clădirilor va rămâne în
continuare o prioritate.
• Îmbunătățirea calității mediului și sprijinirea dezvoltării durabile în Regiunea
București-Ilfov;Râurile care străbat Regiunea București-Ilfov sunt poluate și prezintă
caracteristici ale valorilor elementelor biologice alterate din cauza deversării apelor
netratate.
• Măsuri în vederea creșterii coeziunii teritoriale regionale (întrucât Regiunea
București-Ilfov prezintă diferențe în dezvoltarea zonelor rurale față de cele urbane);
• Creșterea competitivității regionale;
• În Regiunea București – Ilfov, IMM-urile sunt caracterizate printr-o scăzută
valoare adăugată, utilizarea intensivă a muncii, o componentă scăzută de cercetare
dezvoltare și investiții reduse în echipamente tehnologice de înaltă tehnologie.
• Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, în vederea
dezvoltării de produse și servicii inovatoare.
• Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea sunt elemente cheie
ale dezvoltării,
ale creșterii inteligente.
• Problema principală însă a CDTI o reprezintă legătura între instituțiile de
cercetare și sectorul de afaceri.
 3.3 Conceptul Strategic București 2035 (CSB 2035)
Prin Conceptul Strategic București 2035 au fost stabilite obiective strategice
atât la nivel teritorial, în
vederea corelării cu dezvoltarea regională, cât și la nivel urban, astfel:
• Obiectiv strategic nr. 1 – „O comunitate educată și adaptabilă – capabilă
să răspundă provocărilor”;
• Obiectiv strategic nr. 2 – „O structură echilibrată și dinamică de activități
economice;
• Obiectiv strategic nr. 3 – „O racordare eficientă la marile axe europene
de transport și conectare facilă cu fluxurile informaționale globale”;
• Obiectiv strategic nr. 4 – „Un nucleu metropolitan puternic – ancorare funcțională
puternică în teritoriu”
• Obiectiv strategic nr. 5 – „ Un mediu sănătos de viață – poluare diminuată,
amprentă ecologică”
• Obiectiv strategic nr. 6 – „Responsabila gestionare a energiei, cu maximă
eficiență”
• Obiectiv strategic nr. 7 – „O calitate rdicată a locuirii fără segregare și o
polarizare socio-economică diminuată”
• Obiectiv strategic nr. 8 – „Servicii sociale performante adaptate nevoilor și
adecvat distribuite spațial”
• Obiectiv strategic nr. 9 – „O identitate urbană puternică – rezultat al valorificării
istoriei și al construirii de noi însușiri”
• Obiectiv strategic nr. 10 – „O dezvoltare urbană curajos planificată, lucid
condusă și atent evaluată”
• Obiectiv strategic nr. 11 – „Administrația publică performantă, capabilă să
construiască perteneriate profitabile dezvoltării sustenabile a orașului”
• Obiectiv strategic nr. 12 – „Capitală de succes, în sistemul marilor orașe
balcanice, oraș-poartă și oraș-punte”.
3.4 Pornind de la obiectivele enunțate mai sus, au fost
identificate, pentru Sectorul 3, o serie de zone strategice ce vor
contribui la dezvoltarea urbanistică a capitalei în următorii 25 de ani, în
funcție de mai multe criterii, astfel:
Din punct de vedere funcțional, au fost identificate terenuri monofuncționale cu
suprafețe mari, ce pot fi convertite și reutilizate în dezvoltarea orașului, acestea
fiind reprezentate în Sectorul 3 de zonele industriale Republica-Faur și Dudești;
de asemenea, terenurile cu suprafețe mari, libere din zona de est a Sectorului
sunt considerate a fi zone strategice pentru dezvoltarea urbanistică;

În ceea ce privește locuirea individuală, Cartierele 23 August și 1 Decembrie 1918

constituie zone de intervenție prioritară cu complexitate ridicată, în vederea rezolvării
problemelor sociale complexe (sărăcie, segregare, șomaj, delicvență), restructurare
fizico-spațială și funcțională. De asemenea, de-a lungul râului Dâmbovița se identifică o
zonă de intervenție prioritară cu complexitate ridicată, fiind o zonă de intrare în oraș.În
ceea ce privește locuirea colectivă, Cartierul Dristor este propus a fi o zonă de intervenție
prioritară pentru rezolvarea problemelor de supraîncărcare și a celor sociale și pentru
ameliorarea funcțională;

La dezvoltarea sistemului de centre ale Capitalei, Sectorul 3 va contribui cu

consolidarea următorilor poli:

• Polul existent Titan-Auchan cu rol de echilibru pentru zona de intervenție;

• Polul de echilibru amplasat pe Bulevardul Theodor Pallady, în relație cu zonele

de intrare în oraș;

• Polul specializat Văcărești-Est;

• Polii de agrement de pe Bulevardul Basarabia, Pantelimon și

Splaiul Independenței;

• Polul din zona industrială Republica-Faur cu rol în sporirea competitivității

orașului;

• Polii existenți importanți Piața Universității și Piața Unirii ce necesită ranforsare;

Din punct de vedere al dezvoltării sistemului de auto-mobilitate al capitalei, au fost

identificate ca trame stradale cu prioritate în configurare, Bulevardul Mihai

Bravu,Bulevardul Theodor Pallady și Strada Industriilor. De asemenea, completarea
Stăzii Liviu Rebreanu până în Centura Bucureștiului, a fost propusă ca intervenție
prioritară.

Propunerea de dezvoltare a sistemului de transport în comun de mare capacitate

a vizat Strada Industriilor pentru dezvoltarea rețelei de cale ferată existentă.

Din punct de vedere durabil, au fost identificate ca zone strategice și determinante

în dezvoltarea coerentă a municipiului, următoarele:

• Râul Dâmbovița, ca zonă de intervenție în care trebuie acordată o importanță

sporită spațiilor verzi pentru ameliorarea microclimatului și legăturilor verzi;

• Bulevardul Theodor Pallady, ca rută de acces în oraș dinspre Constanța, ce

necesită o amenajare peisagistică specifică unei porți de intrare în oraș;

• Spații verzi de mici dimensiuni ce trebuie amenajate în incintele blocurilor sau,

în cazul celor existente, trebuie revitalizate;

Din punct de vedere al managementului orașului, zonele-cheie pentru

reprezentarea sectorului public, la nivelul Sectorului 3, au fost identificate
aglomerări de funcțiuni publice reprezentative ce au fost propuse spre menținere și
amplificare în zona centrală, pe Bulevardul Basarabia, intersecție cu Bulevardul
Nicolae Grigorescu, precum și pe Calea Vitan, în proximitatea Râului Dâmbovița.
 De asemenea, a fost identificată și zona adiacentă Parcului Titanii, ca având
necesitatea de susținere a rolului sectorului public.
Din punct de vedere strategic, au fost propuse o serie de operațiuni urbanistice
prioritare, astfel:
 Operațiuni integrate de urbanism de mare scară – restructurare și
 reconversie urbană majoră – zona industrială Republica-Faur;
 Operațiuni urbanistice focalizate pe creșterea calității locuirii prin
 intervenții coerente – Cartierul 23 August;
 Operațiuni urbanistice de recuperare și configurare a unor terenuri libere în
vederea asigurării coerenței dezvoltării de ansamblu a unor zone – Estul
Sectorului 3, în sudul zonei industriale Republica-Faur;
 Operațiuni de orientare și valorificare a dinamismului investițional din zone cu
caracter economic în curs de restructurare – zona industrială Dudești;

 Operațiuni de recuperare și protejare a unor zone libere
împotriva fragmentării și pentru rezervarea unor resurse de teren
care pot fi valorificate – zona de Est a Sectorului 3, tangențială
cu limita administrativă.

3.5 Obiectivele prioritare urmărite pentru îndeplinirea

obiectivului strategic sunt, astfel:
• Creşterea eficacităţii organizaţionale prin promovarea unor acţiuni care să urmărească
dezvoltarea capacităţii profesionale a personalului Consiliului Local Sector 3 şi a unităţilor
din subordinea acestuia, precum şi dezvoltarea mecanismelor de elaborarea şi
implementare a politicilor publice locale;

• Continuarea digitalizării procedurilor şi proceselor administrative prin dezvoltarea şi

implementarea unui sistem de management al documentelor la nivelul Primăriei
Sectorului 3 şi a unităţilor din subordinea acesteia şi acţiuni destinate reducerii costurilor
administrative pentru firme şi cetăţeni prin digitalizarea şi informatizarea serviciilor publice
şi operaţiunilor administrative

• Dotarea materială (echipamente IT şi alte materiale) prin asigurarea dotărilor material

necesare şi actualizarea
mijloacelor TIC aflate la
dispoziţia instituţiei
(hardware şi software).

Exemple matrice-
cadru pentru
operaționalizarea Strategiei de Dezvoltare durabilă a Sectorului 3: