Curs 5

Serii numerice. Serii de puteri

5.1 Serii alternate

P
1
De…niţia 5.1.1 Spunem despre o serie de numere reale xn c¼a este o serie alternat¼
a
n=1
dac¼a xn xn+1 < 0 pentru orice n 2 N, adic¼a dac¼a termenii s¼ai alterneaz¼a ca semn.
Orice serie alternat¼
a poate … pus¼
a în una din formele:
X
1
n 1
X
1
( 1) xn sau ( 1)n xn
n=1 n=1

cu xn 0 pentru orice n 2 N. Seriile

1 1 ( 1)n 1
1 + ::: + + ::: sau
2 3 n
1 + 2 3 + 4 :::
sunt serii alternate.

Teorema 5.1.2 (Criteriul lui Leibniz) Dac¼a (xn ) este un şir descresc¼ator cu limita 0;
P
1
atunci seria alternat¼a ( 1)n xn este convergent¼a.
n=1

P
1
Demonstraţie. Se aplic¼
a criteriul lui Dirichlet, având în vedere c¼
a ( 1)n are şirul
n=1
sumelor parţiale m¼
arginit.
P1 ( 1)n
Exemplul 5.1.3 Aşa cum am ar¼
atat şi în exemplul anterior, seria este o serie
n=1 n
P1 x x
convergent¼a. Tot convergent¼a este şi seria ( 1)n sin , pentru orice x 0, şirul sin
n=1 n n
…ind, de la un rang încolo, descresc¼ator.

5.2 Serii absolut convergente. Serii condiţionat con-

vergente
P
1 P
1
Dac¼
a având dat¼
a o serie cu termeni oarecare xn studiem seria modulelor, jxn j ; se
n=1 n=1
P1 ( 1)n
remarc¼
a faptul c¼
a putem obţine atât serii convergente, cum este cazul pentru 2
; cât
n=1 n

1
2 CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

P1 ( 1)n
şi serii divergente, cum este cazul pentru . Se pune problema dac¼
a exist¼
a o leg¼
atur¼
a
n=1 n
între convergenţa seriei modulelor şi convergenţa seriei iniţiale.
P
1
De…niţia 5.2.1 Fie seria cu termeni oarecare xn .
n=1
P
1 P
1
1. Spunem c¼a seria xn este absolut convergent¼
a dac¼a seria jxn j este convergent¼a.
n=1 n=1
P
1
În acest caz, not¼am xn (AC).
n=1
P
1
2. Spunem c¼a seria xn este condiţionat convergent¼
a sau semiconvergent¼
a dac¼a
n=1
P
1 P
1 P
1
xn este convergent¼a iar seria jxn j este divergent¼a. În acest caz, not¼am xn (SC).
n=1 n=1 n=1

P1 ( 1)n P1 ( 1)2
Seria este un exemplu de serie condiţionat convergent¼
a, în vreme ce 2
n=1 n n=1 n
este un exemplu de serie absolut convergent¼
a.
P
1 P
1
Teorema 5.2.2 Dac¼a xn este absolut convergent¼a, atunci xn este şi convergent¼a.
n=1 n=1

P
1
Demonstraţie. Aplic¼
am criteriul lui Cauchy. Seria jxn j …ind convergent¼
a, satisface
n=1
condiţia Cauchy:

8" > 0; 9n" 2 N; n n" ; 8p 2 N : jxn+1 j + ::: + jxn+p j < ".

Dar atunci, pentru orice n n" şi p 2 N,

jxn+1 + ::: + xn+p j jxn+1 j + ::: + jxn+p j < ".

P
1
Deci, seria xn îndeplineşte condiţia Cauchy, de unde este convergent¼
a.
n=1

1 ( 1)n
P
Observaţia 5.2.3 1. Reciproca acestei teoreme nu este adev¼arat¼a: seria este
n=1 n
convergent¼a, f¼ar¼a a … absolut convergent¼a.
2. Pentru seriile cu termeni pozitivi cele dou¼a noţiuni sunt echivalente.
3. Deoarece seria modulelor ataşat¼a unei serii cu termeni oarecare este o serie cu termeni
pozitivi, putem studia absoluta convergenţ¼a folosind criteriile stabilite pentru serii cu termeni
pozitivi. În felul acesta, …ecare criteriu de convergenţ¼a de la serii cu termeni pozitivi devine
un criteriu de convergenţ¼a pentru serii cu termeni oarecare.

5.3 Produs al dou¼

a serii
P
1 P
1
S¼
a consider¼
am dou¼
a serii convergente xn = x şi yn = y: Am studiat câteva criterii, cum
n=1 n=1
P
1
ar … criteriul lui Dirichlet sau criteriul lui Abel, pentru convergenţa seriei xn yn . Totuşi,
n=1
un alt produs este de mai mare interes: acela în care apar toate produsele de forma xn ym cu
n; m 2 N :
 ¼ SERII
5.3. PRODUS AL DOUA 3

P
1
De…niţia 5.3.1 Numim produs dup¼
a Cauchy sau produs Cauchy al seriilor xn şi
n=1
P
1 P
1
yn seria zn în care
n=1 n=1
X
n
zn = xk yn k+1 :
k=1

( 1)n
Exemplul 5.3.2 Fie xn = yn = p , n 2 N Cele dou¼
a serii sunt convergente, conform
n
criteriului lui Leibniz. Avem atunci:
X
n X
n
( 1)n+1
zn = xk yn k+1 = p p ;
k=1 k=1
k n k + 1

de unde
X
n
1 X
n
1
jzn j = p p = 1:
k=1
k n k+1 k=1
n
Deci, termenul general nu tinde la 0 şi astfel seria nu este convergent¼
a.
Vom vedea în continuare c¼
a dac¼
a cel puţin una din cele dou¼
a serii este absolut convergent¼
a,
atunci produsul dup¼
a Cauchy este o serie convergent¼ a.

Teorema 5.3.3 (Mertens) Dac¼a dou¼a serii sunt convergente şi cel puţin una este absolut
convergent¼a, atunci produsul dup¼a Cauchy al celor dou¼a serii este convergent¼a iar suma sa
este egal¼a cu produsul celor dou¼a serii.
P1 P
1 Pn Pn
Demonstraţie. Fie S = xn şi T = yn cu Sn := xk şi Tn := yk , pentru orice
n=1 n=1 k=1 k=1
P
1
n 2 N ; astfel încât seria jxn j < 1. Vom exclude cazul trivial în care toţi termenii seriei
n=1
P
1
yn sunt 0 de la un rang încolo.
n=1
P
1 P
n
Din absoluta convergenţ¼
a a seriei xn rezult¼
a c¼
a exist¼
a M > 0 astfel încât jxk j M
n=1 k=1
P
1
pentru orice n 2 N. Fie " > 0: Din convergenţa seriei yn rezult¼
a c¼
a
n=1

"
9n1 2 N astfel încât 8n n1 s¼
a avem jTn Tj < :
2M
Mai departe, deoarece în particular xn ! 0; exist¼
a un rang n2 astfel încât pentru n n2 s¼ a
aib¼
a loc:
"
jxn j < :
2 (jT1 T j + jT2 T j + ::: + jTn1 T j)
S¼
a remarc¼am în continuare c¼a pentru şirul sumelor parţiale al seriei produs dup¼
a Cauchy
avem:

Un = z1 + z2 + ::: + zn = x1 y1 + (x1 y2 + x2 y1 ) + ::: + (x1 yn + ::: + xn y1 )

= x1 (y1 + ::: + yn ) + x2 (y1 + ::: + yn 1 ) + ::: + xn y1
= x1 Tn + x2 Tn 1 + ::: + xn T1
= x1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn (T1 T ) + T (x1 + ::: + xn )
= x1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn (T1 T ) + T Sn :
4 CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

Dar atunci, pentru n n1 + n2 + 1, avem

jUn T Sn j = jx1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn (T1 T )j

jx1 (Tn T ) + x2 (Tn 1 T ) + ::: + xn n1 (Tn1 +1 T )j +
+ jxn n1 +1 (Tn1 T ) + ::: + xn (T1 T )j
" " (jT1 T j + jT2 T j + ::: + jTn1 T j)
(jx1 j + ::: + jxn n1 j) +
2M 2 (jT1 T j + jT2 T j + ::: + jTn1 T j)
" "
< + = ":
2 2
Deci, lim Un = ST:
n!1

Teorema 5.3.4 Produsul dup¼a Cauchy al dou¼a serii absolut convergente este o serie absolut
convergent¼a, cu suma egal¼a cu prosusul sumelor celor dou¼a serii.
P1 P
1
Demonstraţie. Fie S = xn şi T = yn dou¼ a serii absolut convergente. Conform
n=1 n=1
teoremei lui Mertens, seria produs dup¼
a Cauchy este convergent¼ a şi are suma ST .
P1 P
1
Aplicând teorema lui Mertens pentru seriile (cu termeni pozitivi) jxn j şi jyn j rezult¼
a
n=1 n=1
P
1
c¼
a seria produs dup¼
a Cauchy z~n , unde
n=1

z~n = jx1 j jyn j + ::: + jxn j jy1 j

este convergent¼
a. Dar,

jzn j = jx1 yn + ::: + xn y1 j jx1 j jyn j + ::: + jxn j jy1 j = z~n ;

P
1
ceea ce antreneaz¼
a c¼
a seria zn este absolut convergent¼
a.
n=1
Dac¼a niciuna din serii nu este absolut convergent¼
a, în general nu se poate spune nimic
despre natura seriei produs dup¼a Cauchy.

5.4 Serii de puteri

De…niţia 5.4.1 Se numeşte serie de puteri centrat¼a în z0 o serie de forma
X
1
a0 + a1 (z z0 ) + ::: + an (z z0 )n + ::: = an (z z0 )n ; an 2 R; z; z0 2 R: (5.1)
n=0

Numerele an poart¼a denumirea de coe…cienţii seriei. Dac¼a facem schimbarea de variabil¼a

x = z z0 ; seria (5.1) se poate scrie de forma
X
1
2 n
a0 + a1 x + a2 x + ::: + an x + ::: = an xn ; an 2 R; x 2 R: (5.2)
n=0

Vom studia seriile de forma (5.2). Dac¼ a în seria de puteri (5.2) se d¼

a o valoare particular¼a
lui x; se va obţine o serie numeric¼ a şi deci trebuie rezolvat¼a problema convergenţei acestei
serii. Este evident c¼ a pentru anumite valori ale lui x seria (5.2) poate … convergent¼ a sau
nu. Problema fundamental¼ a în teoria seriilor de puteri este aceea de a determina mulţimea
punctelor din R în care seria este convergent¼ a (sau divergent¼a). În orice caz pentru x = 0 se
obţine întotdeauna a0 şi deci mulţimea punctelor de convergenţ¼ a a seriei (5.2) nu este vid¼
a.
5.4. SERII DE PUTERI 5

X
1
Teorema 5.4.2 (Abel) Pentru orice serie de puteri de forma an xn exist¼a un num¼ar
n=0
R; 0 R 1 astfel încât:
1. seria este absolut convergent¼a pe intervalul deschis ( R; R) ;
2. pentru orice x; astfel încât jxj > R; seria este divergent¼a.
Num¼ arul R care îndeplineşte condiţiile 1 şi 2 se numeşte raz¼
a de convergenţ¼ a a seriei
de puteri, iar intervalul ( R; R) se numeşte interval de convergenţ¼ a al seriei de puteri.

5.4.1 Determinarea razei de convergenţ¼

a
În intervalul de convergenţ¼a seria de puteri …ind absolut convergent¼ a, raza de convergenţ¼
a
se determin¼a folosind criteriile de convergenţ¼
a de la serii cu termeni pozitivi.

X
1
p
Teorema 5.4.3 Fie o serie de puteri de forma an xn : Dac¼a = lim n
jan j (…nit¼a sau
n!1
n=0
in…nit¼a) atunci 8
> 1
< ; dac¼a 0 < < 1;
R= 0; dac¼a = 1;
>
:
1; dac¼a = 0:
X
1
Demonstraţie. Fie x0 un punct oarecare. Consider¼
am seria de numere jan j jx0 jn .
n=0
Termenii acestei
p serii sunt un = jan j jx0 jn 0: Aplic¼
am criteriul r¼
ad¼
acinii acestei serii. Atunci
p
n u = jx j n ja j; deci
n 0 n

p p
n
lim n
un = lim jx0 j jan j = jx0 j :
n!1 n!1

p
Dac¼ a = 0; atunci lim n un = 0 < 1; deci seria este absolut convergent¼ a oricare ar … x0
n!1
din R, deci R = 1:
p
Dac¼ a = 1 şi x0 6= 0 rezult¼ a lim n un = 1 > 1; deci seria este divergent¼a pentru orice
n!1
x0 6= 0; adic¼ a R = 0:
p
Dac¼ a 0 < < 1 atunci rezult¼ a lim n un = jx0 j : Dac¼ a jx0 j < 1 atunci seria
n!1
X1
jan j jx0 jn este absolut convergent¼
a, deci punctele de convergenţ¼
a sunt acelea pentru care
n=0
1 X
1
jx0 j < = R: dac¼
a jx0 j > 1 atunci seria jan j jx0 jn este divergent¼
a.
n=0

Remarc¼am c¼a nu se speci…c¼ a nimic în leg¼ atur¼a cu punctele pentru care jxj =
R: În aceste puncte se studiaz¼ a seria numeric¼ a corespunz¼ atoare şi se stabileşte
convergenţa. Mulţimea de convergenţ¼
a poate … un interval de forma ( R; R) sau ( R; R]
sau [ R; R) sau [ R; R] :

X
1
Exerciţiul 5.1 S¼
a studiem seria 2n xn : Avem an = 2n : Pentru a determina raza de con-
n=0
vergenţ¼
a calcul¼
am p p
n n
lim jan j = lim 2n = lim 2 = 2:
n!1 n!1 n!1
6 CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

1 1 1 1
Rezult¼
a c¼
aR= p = ; deci seria este convergent¼
a (absolut) pe ;
2 2
:
lim n
jan j 2
n!1
1
În x = ; lim an = lim 1 = 1; deci seria este divergent¼ a.
2 n!1 n!1
1
Pentru x = se aplic¼
a acelaşi raţionament. Deci seria este convergent¼
a pentru x 2
2
1 1 1 1
; şi divergent¼
a pentru x 2 1; [ ;1 :
2 2 2 2

X
1
an+1
Teorema 5.4.4 Fie o serie de puteri de forma an xn : Dac¼a exist¼a lim = (…nit¼a
n=0
n!1 an
sau in…nit¼a) atunci 8
> 1
< ; dac¼a 0 < < 1;
R= 0; dac¼a = 1; (5.3)
>
:
1 dac¼a = 0:
X
1
Demonstraţie. Fie x0 6= 0 un punct oarecare. Consider¼
am seria de numere jan j jxjn
n=0
şi aplicam criteriul raportului. Avem

un+1 an+1 xn+1

0 an+1
lim = lim n
= jx0 j lim :
n!1 un n!1 an x 0 n!1 an
an+1 un+1
Dac¼
a lim = 0 ) lim < 1; deci seria este absolut convergent¼ a oricare ar …
n!1 an n!1 un
x0 din R, deci R = 1:
an+1 un+1
Dac¼ a lim = 1 ) lim > 1; deci seria este divergent¼
a pentru orice x0 6= 0;
n!1 an n!1 un
adic¼a R = 0:
un+1 an+1 xn+1
0 an+1 an
lim = lim n
= jx0 j lim < 1 , jx0 j < lim = R atunci
n!1 un n!1 an x 0 n!1 an n!1 an+1
X1
seria jan j jx0 jn este absolut convergent¼ a, deci punctele de convergenţ¼
a sunt cele pentru
n=0
care jx0 j < R.

X
1
1 (n + 1)!
Exerciţiul 5.2 Seria xn are R = lim = 1; deci seria este convergent¼
a pe R.
n=0
n! n!1 n!

X
1
1
Exerciţiul 5.3 Seria nn (x 3)n are R = lim p = 0: Mulţimea de convergenţ¼
a
n!1 n nn
n=0
conţine numai punctul x = 3:
Studiul unei serii de puteri implic¼ a în primul rând determinarea razei de convergenţ¼ a,
apoi studiul naturii seriei în capetele intervalului de convergenţ¼
a (evident dac¼
a r 6= 0; +1):

X1
1 n (n + 1)2
Exerciţiul 5.4 Seria x are R = lim = 1: Mulţimea de convergenţ¼
a este
n=1
n2 n!1 n2
X1
1 X ( 1)n
1
[ 1; 1] deoarece seriile numerice şi obţinute pentru x = 1 sunt convergente.
n=1
n2 n=1 n2
5.4. SERII DE PUTERI 7

X
1 n2 +n
1
Exerciţiul 5.5 Fie seria 1+ xn : S¼
a se determine mulţimea de convergenţ¼
a.
n=1
n
p n+1
n
1 1
Calcul¼am lim jan j = lim 1 + = e; deci R = : Seria este convergent¼ a pe
n!1 n!1 n e
1 1 1 1
; şi divergent¼
a pe 1; [ ; 1 : Studiem natura în capetele intervalului
e e e e
de convergenţ¼ a.
n2 +n
1
X1 1+
1 n
Pentru x = obţinem seria : Scriem termenul general al seriei numerice
e en
0 n=0
n+1
1n
1 !
B 1+ n C 1
n+1
B C
obţinute sub forma B C : Deoarece şirul 1+ este monoton de-
@ e A n
n2N

n+1
1
scresc¼
ator şi convergent la e avem 1+ > e pentru orice n 2 N: Rezult¼
a c¼
a termenul
n
1
general nu converge la zero şi deci seria este divergent¼ a în x = : Din acelaşi motiv seria
e
1
diverge şi în x = (în modul termenii generali sunt aceiaşi) aşa încât seria dat¼
a converge
e
1 1 1 1
pe ; şi diverge pe 1; [ ;1 :
e e e e

5.4.2 Operaţii cu serii de puteri

X
1 X
1
n
Fie dou¼
a serii de puteri an x şi bn xn ; x 2 R; cu coe…cienţi reali. Atunci seria sum¼
a
n=0 n=0
este tot o serie de puteri de…nit¼
a astfel:

X
1 X
1 X
1
n n
an x + bn x = (an + bn ) xn ;
n=0 n=0 n=0

iar înmulţirea cu scalari conduce tot la o serie de putri de…nit¼

a astfel:

X
1 X
1
n
an x = ( an ) x n ; 2 R:
n=0 n=0

Putem spune c¼ a în raport cu aceste operaţii mulţimea seriilor de puteri formeaz¼a un

spaţiu liniar. Prima problem¼ a care se pune este a determina raza de convergenţ¼a a seriilor
de puteri ce se obţin în urma acestor operaţii şi în ce m¼
asur¼
a este in‡uienţat¼
a de razele de
convergenţ¼ a ale seriilor de puteri cu care se opereaz¼
a.

Teorema 5.4.5 a) Dac¼a dou¼a serii de puteri au razele de convergenţ¼a R1 şi R2 ; atunci
pentru raza de convergenţ¼a R a seriei sum¼a avem R min fR1 ; R2 g :
b) Dac¼a o serie de puteri se ampli…c¼a cu 6= 0; atunci seria obţinut¼a are aceeaşi raz¼a de
convergenţ¼a.
8 CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

5.4.3 Propriet¼
aţi ale seriilor de puteri în intervalul de convergenţ¼
a
X
1
Teorema 5.4.6 (Continuitatea unei serii de puteri) Fie seria de puteri an xn cu R >
n=0
X
1
0: Atunci suma seriei f (x) = an xn este o funcţie de…nit¼a şi continu¼a pe ( R; R) :
n=0

X
1
Teorema 5.4.7 (Derivabilitatea unei serii de puteri) Fie seria de puteri an xn cu
n=0
X
1
R > 0: Atunci f (x) = an xn este o funcţie derivabil¼a şi seria derivat¼a are aceeaşi raz¼a de
n=0
convergenţ¼a (orice serie de puteri poate … derivat¼a termen cu termen).

X
1
Teorema 5.4.8 (Integrarea unei serii de puteri) Fie seria de puteri an xn cu R > 0:
n=0
X
1
Dac¼a f (x) = an xn atunci seria de puteri poate … integrat¼a termen cu termen pe orice
n=0
Zb Zb ! Zb
X
1 X
1
interval închis m¼arginit [a; b] ( R; R) şi f (x)dx = an x n dx = an xn dx:
a a n=0 n=0 a

5.4.4 Serii de puteri remarcabile

Se ştie c¼
a
1
= 1 + x + x2 + ::: + xn + :::; x 2 ( 1; 1) : (5.4)
1 x
Zx
1
Din teorema 5.4.8 rezult¼
a c¼
a pentru orice x 2 ( 1; 1) avem, ţinînd seama c¼
a dt =
1 t
0
ln (1 x) ;
x2 xn
ln (1 x) = x + + ::: + + :::
2 n
sau
x2 xn
ln (1 x) = x+ + ::: + + ::: ; x 2 ( 1; 1) :
2 n
Dar seria din partea dreapt¼a este convergent¼ a şi în x = 1: Trecem la limit¼
a (se poate
face acest lucru, în baza unei teoreme) şi obţinem

1 ( 1)n
1 + + ::: + + ::: = lim ln (1 x) = ln 2;
2 n x& 1

deci
1 1 1 ( 1)n
ln 2 = 1 + + ::: + + :::
2 3 4 n
şi g¼
asim suma seriei armonice alternante.Fie
x2 xn
ln (1 x) = x+ + ::: + + ::: ; x 2 ( 1; 1) :
2 n
Trecem pe x ! x şi obţinem
5.4. SERII DE PUTERI 9

x2 ( 1)n 1 xn
ln (1 + x) = x + ::: + + :::; x 2 ( 1; 1) :
2 n
Propriet¼aţile logaritmilor şi sc¼
aderea seriilor ne conduc la
1+x x2 x4 x2n
ln = 2x 1 + + + ::: + + ::: :
1 x 3 5 2n + 1
În seria (5.4) trecem pe x ! x2 şi obţinem
1
= 1 x2 + x4 x6 + ::: + ( 1)n x2n + :::; x 2 ( 1; 1) :
1 + x2
Aplicând proprietatea de integrare termen cu termen obţinem
Zx
1 x x3 x5 x7 n x
2n+1
dx = + + ::: + ( 1) + :::; x 2 ( 1; 1) :
1 + x2 1 3 5 7 2n + 1
0
sau
x x3 x5 x7 x2n+1
arctg x = + + ::: + ( 1)n + :::; x 2 ( 1; 1) : (5.5)
1 3 5 7 2n + 1
Seria din partea dreapt¼ a este convergent¼ a şi în x = 1 ale intervalului de convergenţ¼a.
Cum funcţia arctg x este continu¼ a, rezult¼
a c¼
a (5.5) are loc pentru orice x 2 ( 1; 1] : Pentru
diferite valori particulare ale lui x 2 ( 1; 1] obţinem sumele unor serii numerice. Astfel,
pentru x = 1; g¼ asim
1 1 1 ( 1)n
=1 + + ::: + + :::
4 3 5 7 2n + 1
1
iar pentru x = p obţinem:
3
1 1 1 1 ( 1)n
=p 1 + + ::: + + :::
6 3 3 3 5 32 7 33 (2n + 1) 3n
care se poate folosi pentru aproximare num¼
arului :

5.4.5 Seria binomial¼

a
Fie 2 R şi consider¼
am seria de puteri
( 1)
1):::( n + 1) n (
1+ x+ x2 + ::: + x + :::
1! 2! n!
Se veri…c¼
a c¼
a pentru 6= 0; 1; 2; :::(pentru = 0; 1; 2; ::: se obţine un polinom de grad )
raza de convergenţ¼
a este R = 1: Fie s(x) suma seriei de puteri pentru x 2 ( 1; 1) : Aplicând
teorema de derivare a seriilor de puteri, obţinem
( 1) ( 1)( 2) ( 1):::( n + 1) n
s0 (x) = + x+ x2 + :::: + x 1
+ ::: (5.6)
1! 1! 2! (n 1)!
Ampli…când ambii membri prin x; rezult¼
a
( 1) ( 1)( 3) ( 1):::( n + 1) n
xs0 (x) = x+ x2 + x3 + :::: + x + ::: (5.7)
1! 1! 2! (n 1)!
Adunând seriile (5.6) şi (5.7) obţinem:

( 1) 1)( 3) ( ( 1) 2
(1 + x)s0 (x) = + + x+ + x + :::
1! 1! 2! 1!
( 1):::( n) ( 1):::( n + 1) n 1
+ + x + :::
n! (n 1)!
( 1) 2 ( 1):::( n + 1) n
= 1+ x+ x + ::: + x + ::: = s(x);
1! 2! n!
10 CURS 5. SERII NUMERICE. SERII DE PUTERI

deoarece

( 1):::( n) ( 1):::( n + 1) ( 1):::( n + 1)( n + n)

+ =
n! (n 1)! n!
( 1):::( n + 1)
= :
n!
Deci (1 + x)s0 (x) = s(x); 8x 2 ( 1; 1) sau

s0 (x)
= :
s(x) 1+x

Integrând aceast¼
a relaţie obţinem:

ln s(x) = ln(1 + x) + ln C , s(x) = C(1 + x) ;

unde C este o constant¼

a. Se observ¼
a c¼
a s(0) = 1; deci C = 1; adic¼
a s(x) = (1 + x) : Putem
scrie deci
( 1) ( 1):::( n + 1)
(1 + x) = 1 + x+ x2 + ::: + xn + :::; 8x 2 ( 1; 1) : (5.8)
1! 2! n!
Seria (5.8) se numeşte seria binomial¼a. Pentru diferite valori ale lui se obţin din (5.8)
sumele unor serii particulare.
De exemplu, pentru = 1 reg¼ asim seria geometric¼
a cu raţia x:
Pentru = 12 avem:

p 1 1 1 3 3 11 3 4 ::: (2n 3)
1+x=1+ x x2 + x + ::: + ( 1)n xn + :::
2 1! 22 2! 3
2 3! 2n n!
1
Pentru = 2
avem:

1 1 1 3 1 3 5 3 1 3 4 ::: (2n 1)
p =1 x + 2 x2 3
x + ::: + ( 1)n xn + :::
1+x 2 1! 2 2! 2 3! 2n n!

Dezvolt¼ arile au loc numai pentru x 2 ( 1; 1) : Aceste egalit¼ aţi se pot prelungi şi în
extremit¼aţile în care seria de puteri converge. Pentru aceasta trebuie studiat¼ a natura acestor
serii de puteri în extremit¼ aile intervalului de convergenţ¼
a (exerciţiu).
În ultima serie trecem pe x ! x2 şi obţinem

1 1 2 1 3 4 1 3 5 3 1 3 4 ::: (2n 1)
p =1+ x + 2 x + 3 x + ::: + x2n + :::
1 x2 2 1! 2 2! 2 3! 2n n!

pentru 8x 2 ( 1; 1) :
Integram de la 0 la x şi obţinem

1 1 3 1 3 5 4 1 3 4 ::: (2n 1) 2n+1

arcsin x = x + x3 + 2 x5 + 3 x + ::: + x + :::
2 1!3 2 2!5 2 3!4 2n n! (2n + 1)

pentru 8x 2 [ 1; 1] :