Sunteți pe pagina 1din 2

Activitate 1.3.1.

Proiectarea demersului didactic (120 min)


Pornind de la argumentele formulate în suportul de curs, identificați avantajele
proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare (max. 1,5 pagini). Exemplificați
cu aspecte din experiența dumneavoastră (evidențiind ce s-a schimbat în momentul trecerii la
un curriculum bazat pe competențe în activitatea dumneavoastră de proiectare).

Proiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa şcolară şi


presupune: lectura integrală şi personalizată a programei școlare, elaborarea planificării
calendaristice, proiectarea unităților de învățare. Unitatea de învăţare este o structură didactică
flexibilă cu următoarele caracteristici:

 este unitară din punct de vedere tematic


 permite formarea la elevi a unui comportament specific prin formarea unor
competenţe specifice
 este realizată pe o perioadă de timp
 se finalizează prin evaluare
Prin componentele pe care le include, proiectul unei unităţi de învăţare oferă o
imagine de ansamblu, asupra temei, dar şi asupra fiecărei lecţii/ ore de curs, acesta fiind un
demers didactic personalizat. În proiectul unităţii de învăţare prezentat, de exemplu, sub
formă de tabel, lecţiile/ orele de curs pot fi delimitate prin linii orizontale, unitatea de invatare
oferindu-ne practic un rezumat al planului de lectie. În acest fel, urmărind, în proiectul unităţii
de învăţare, spaţiul pe orizontală se pot identifica pentru fiecare lecţie:
 elemente de conţinut
 competenţe specifice vizate
 activităţi de învăţare
 resurse (de exemplu, forme de organizare a clasei, resurse materiale)
 instrumente de evaluare

Printre avantajele proiectării demersului didactic pe baza unităților de învățare


menționăm:
 personalizarea proiectării unor parcursuri de învățare
 integrarea lecţiilor în diferite secvenţe ale unităţii de învăţare
 coerenţa privind înțelegerea elevilor prin modul în care este proiectată învăţarea pe
termen mediu şi lung
 profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unităţi de învăţare care
valorifică potenţialul lecţiei prin integrare în unitatea de învăţare
 individualizarea în funcție de ritmul de învățare al clasei, respectiv al fiecărui elev
 adaptarea fiecarui conținut pe mai multe lecții, chiar dacă anterior numărul de ore
alocat era mai mic, atunci când conținutul vizat nu a fost asimilat sau nu poate fi
aplicat cu ușurință în rezolvarea de probleme/ exerciții
 dacă un demers didactic a primit un feedback pozitiv din partea elevilor, el se poate
prelungi pe un alt număr de ore decât cel alocat inițial

1
Prin trecerea de la un curriculum bazat pe conținuturi, la unul axat pe competențe s-a
făcut, de fapt, trecerea către o abordare diferențiată, individualizată a învățării, către
detalierea activităților de învățare, astfel încât se pot urmări clar competențele cheie, și nu în
ultimul rând, spre o adaptare a conținuturilor și a activităților de învățare în funcție de
nivelul clasei.

Curriculumul bazat pe competențe oferă profesorului libertatea de a stabili activităţile


de învăţare fie preluând exemplele oferite de programă fie modificându-le sau stabilind altele,
scopul fiind acela de a asigura un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă.

Așadar, programa școlară centrată pe competențe permite profesorului libertatea de a


adapta conținuturile și activitățile de învățare la context, la particularitatile clasei și la alți
factori (de exemplu, activități extrașcolare) care intervin de-a lungul demersului didactic.

S-ar putea să vă placă și