Isb Raport Securitate

Consultanţă în domeniul securităţii mediului şi proceselor tehnologice.
Managementul dezastrelor naturale şi antropice.

Companie înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului,
nr. 105/15.12.2009, cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA. Atestat pentru
elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.
104/06.08.2014. Atestat ANRM pentru elaborarea documentaţiilor geologice si tehnico-
economice pentru resurse minerale si roci utile nr. 900/24.06.2010.
Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda
Nr. reg. comerţ: J12/840/1998, Cod fiscal: RO 10906991 Cont RO 41 BTRL 0510 1202 5375 13XX
Tel.-Fax: 0264 315464, 0364 146942, 0745 523642 oconecorisc@oconecorisc.ro
Capital Social: 4000 LEI www.oconecorisc.ro
RAPORT DE SECURITATE
PENTRU AMPLASAMENTUL
SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.

situat în localitatea Cristian, judeţul Braşov
VOL. I
ELABORAT: S.C. OCON ECORISC S.R.L.
2014
Responsabil temă:
Ing. col (r) Roman Emil Grigore
L.S.
Colectiv de elaborare:
Ing. Vana Alexandru Daniel
Dr. Ing. Török Zoltán
Ec. Nistor Corina Anca
Consultant:
Prof. univ. dr. ing. Ozunu Alexandru
Copyright © S.C. OCON ECORISC S.R.L.

Reproducerea parţială sau integrală a oricărui material din această documentaţie
este interzisă în lipsa consimţământului scris, în prealabil, al S.C. OCON ECORISC S.R.L.
Mai
Schaeffler România S.R.L. RAPORT DE SECURITATE 2014
Cuprins
Cap. Denumire Pag
Informaţii generale 2
I Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării 3
amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore
I.A Politica de prevenire a accidentelor majore 3
I.B Sistemul de management al securităţii 8
a. Organizare şi personal 10
b. Identificarea şi evaluarea pericolelor majore 18
c. Controlul operaţional 20
d. Managementul pentru modernizare 24
e. Planurile pentru situaţii de urgenţă 26
f. Monitorizarea performanţei 29
g. Audit şi revizuire 31
II Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul 34
II. A. 1 Descrierea amplasamentului şi a mediului acestuia 34
II. A. 2 Descrierea infrastructurii existente pe amplasament 51
II. A. 3 Topografie 55
II. A. 4 Date geologice si hidrogeologie 57
II. A. 5 Hidrologie 60
II. A. 6 Clima 61
II. A. 7 Caracterizare seismologică 63
II. B. Identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi de pe amplasament care ar 65
putea prezenta un pericol de accident major
II.C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major 73
III. Descrierea instalaţiilor 82
III.A. Descrierea activităţilor şi a produselor principale aparţinând acelor părţi 82
ale amplasamentului care au importanţă din punctul de vedere al
securităţii, surselor de riscuri de accidente majore şi a condiţiilor în care un
astfel de accident major se poate produce, precum şi descrierea măsurilor
preventive propuse
III.B. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare 82
III. B. 1 Depozitare 83
III. B. 2 Tratament termic 90
III.C Descrierea substanţelor periculoase 132
III.C. 1 Inventarul substantelor periculoase 132
III.C.2 Caracteristici fizico-chimice, toxicologice, eco-toxicologice şi pericole, 139
atât imediate cât şi pe termen lung, pentru om şi mediu
III.C.3 Comportamentul fizic şi chimic al principalelor substanţe periculoase, în 147
condiţii normale de utilizare şi în condiţii previzibile de accident
IV. Identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire 155
IV.A Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi 155
probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc
IV. A. 1 Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament 155
IV.A.1. 1 Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematică a riscurilor 155
IV. A.1.2 Analiza preliminară a riscurilor pe amplasament. Analiza calitativă 159
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda i

Mai
IV. A.1.3 Descrierea generală a scenariilor de accidente tipice specifice 198

amplasamentului
IV. B. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore 214
identificate
IV.B.1 Analiza cantitativă a riscurilor 214
IV.B.1.1 Analiza consecinţelor 214
IV.B.1.2 Modelarea scenariilor de accident 222
IV.B.1.3. Concluzii şi recomandări rezultate în urma analizei consecinţelor 376
IV.C. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru 378
securitatea instalaţiilor
IV.C.1 Măsuri generale de protecţie existente pe amplasament 378
IV.C.2 Mijloace şi substanţe de stingere adecvate 381
IV.C.3 Măsuri de protecţie împotriva scurgerilor accidentale 382
IV.C.4 Asigurarea energiei de urgenţă 383
IV.C.5 Sistemul de securitate al amplasamentului 384
V. Masuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui 385
accident
V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea 385
consecinţelor accidentelor majore
V. A.1 Gospodăria de apă pentru incendii 385
V.A.2. Instalaţii, sisteme, dispozitive şi aparate de prevenire şi stingere a 385
incendiilor
V.B. Organizarea alertei şi a intervenţiei 389
V.B.1. Organizarea de urgenţă 389
V.B.2 Alarmarea - înştiinţarea/notificarea 401
V.B.3 Notificarea unei situaţii de urgenţă 404
V.B.4 Organizarea intervenţiei 407
V.C Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate, intern şi extern 408
V. D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B şi C, necesare pentru 409
elaborarea planului de urgenţă internă
Definiţii şi abrevieri utilizate în cuprinsul raportului 410
Bibliografie 413
ANEXE
Anexa 1 Plan amplasare în zonă
Anexa 2 Plan situaţie Schaeffler Romania S.R.L.
Anexa 3 Amplasare zone critice
Anexa 4 Amplasarea punctelor de adunare, căi acces şi evacuare
Anexa 5 Definirea zonelor implicate
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda ii

Mai
DOCUMENTE ATAŞATE
Fişe cu date de securitate (în format electronic)
Regulament CU şi SPSU (în format electronic)
Plan hidranţi interiori (în format electronic)
Organigrama Schaeffler Romania S.R.L.
Plan de pregătire în domeniul SU/2014 (pag. 1)
Grafice/2014 de desfăşurare evenimente
Decizie nr. 262/2014 Responsabil Managementul Securităţii
Decizie internă nr. 260/2014 de constituire CU şi SPSU
Notificare nr. 4349/26.03.2014 cf. HG 804/2007
Plan hidranţi exteriori
Formulare notificare accidente majore
Tabel Clasificare SEVESO III
CERTIFICATE ALE S.C. OCON ECORISC S.R.L.

- Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului la poziţia nr. 105/2009
- Certificat de atestare ANRM nr. 900/24.06.2010.
- Certificat de atestare nr. 104/2013 pentru elaborarea documentaţiilor pentru
obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor.
- Certificat 1659, Sistem de Management al Calităţii, ISO 9001, 10.03.2014
- Certificat 653M, Sistemul de Management de Mediu, ISO 14001, 10.03.2014
- Certificat 051R, Sistemul de Management al Responsabilităţii Sociale, SA
8000:2008, 10.03.2014
- Certificat 449S, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale,
OHSAS 18001, 10.03.2014
- Certificat 018SI, Sistem de Management al Securităţii Informaţiei, ISO/CEI 27001,
10.03.2014
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda iii

Mai
FOAIE DE SEMNĂTURI
Nume Departament Funcţia Semnătura

Reka Nagy SP/ISB-PHW Coordonator regional pentru Europa de Est
Şef Serviciu Privat pentru Situaţii de
Liviu Boeriu SP/ISB-PHEF
Urgenţă
Georgiana Ivan SP/ISB-PHEE Coordonator protecţia mediului
Petreanu Sorinel SP/ISB-P442 Şef responsabil produs tratament termic
Titeica Valentin SP/ISB-PIAZ Ing. Tehnolog Instalaţii Centrale
Aprobat
Nume Departament Funcţia Semnătura

Alexandru Blemovici SP/ISB/P Administrator
Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 1 din 413

Mai
Informaţii generale
Titularul lucrării: Titularul lucrării este SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. cu sediul

şi amplasamentul activităţii în Cristian, Aleea Schaeffler nr. 3, 507055, jud. Braşov, Romania;
Tel: 0268 505931; fax: 0268 505848.
Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Certificat de înregistrare

în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, poziţia 105,
tel./fax.: 0264 315464, e-mail: oconecorisc@oconecorisc.ro
Denumirea lucrării: Raport de Securitate pentru amplasamentul SCHAEFFLER

ROMANIA S.R.L, situată în comuna Cristian, jud. Braşov.
Date privind amplasamentul: Amplasamentul în studiu se află în intravilanul
comunei Cristian, Aleea Schaeffler nr. 3, jud. Braşov.
Baza legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerinţele legale din H.G. nr.
804 din 25 iulie 2007, modificată prin HG 79/2009, privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, stipulate în art. 2 şi art. 10 şi
concretizate în Anexa nr. 2 a hotărârii mai sus menţionate.
Scopul lucrării: Raportul de Securitate stabileşte regulile şi răspunderile pentru

prevenirea accidentelor majore în activităţile desfăşurate în amplasamentul SCHAEFFLER
ROMANIA S.R.L. şi prezintă informaţiile precizate în legislaţia mai sus menţionată.
Prezentul Raport de Securitate a fost elaborat la solicitarea titularului de activitate şi
constituie o revizuire a Raportului de Securitate elaborat în 2013 de S.C. OCON ECORISC
S.R.L., pentru amplasamentul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.
Revizuirea cuprinde modificările aduse de proiectul “Desfiinţare cuptor de tratament
termic din hala 2, segment U, în vederea transferului către o altă fabrică din Grupul
Schaeffler”. Revizuirea cuprinde şi punerea în funcţiune a containerului II de amoniac, utilizat
pentru depozitarea a 2 butelii a cate 450 kg amoniac fiecare.

Mai
I. Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore
I.A Politica de prevenire a accidentelor majore

Conducerea societăţii SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. este conştientă de pericolele
potenţiale pe care le prezintă procesele tehnologice privind FABRICAREA LAGĂRELOR,
ANGRENAJELOR, CUTIILOR DE VITEZA şi A ELEMENTELOR MECANICE DE
TRANSMISIE .
SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. adoptă politica de prevenire a accidentelor
majore în care sunt implicate substanţe periculoase cu scopul de a preveni şi limita
consecinţele asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, prin asigurarea unui înalt nivel de
protecţie, într-un mod corect şi eficient.
Politica de prevenire a accidentelor majore este disponibilă tuturor angajaţilor,
subcontractorilor şi vizitatorilor şi este prelucrată angajaţilor în procesul de instruire.
Declaraţia de Politică de Prevenire a Accidentelor Majore a SCHAEFFLER
ROMANIA S.R.L., este prezentată în continuare.

Mai

Mai
Responsabilitatea proiectării, implementării, menţinerii, supravegherii şi coordonării

sistemului de securitate în cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. revine Managerului
firmei care urmăreşte:
- Concentrarea tuturor resurselor în vederea prevenirii riscurilor majore;
- Identificarea, documentarea şi conducerea tuturor activităţilor care contribuie la
realizarea obiectivelor securităţii;
- Stabilirea condiţiilor tehnice-calitative şi criteriilor de acceptare a materialelor,
echipamentelor şi serviciilor utilizate;
- Instituirea unui sistem de planificare şi executare a verificărilor şi reparaţiilor care să
fie strâns legat de starea tehnica reala a echipamentelor şi urmărirea comportării în exploatare
a acestora; corelarea obiectivelor de asigurare a securităţii cu alte obiective şi asigurarea
bugetului necesar pentru realizarea acestora;
- Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor existente cu implementarea celor mai
bune tehnici de prevenire a accidentelor majore;
- Crearea unei culturi a securităţii la nivelul societăţii;
- Încurajarea angajaţilor de a semnala problemele care apar în vederea prevenirii
accidentelor majore;
- Stabilirea şi alocarea resurselor umane şi materiale necesare atingerii obiectivelor;
- Creşterea gradului de calificare profesionala a personalului;
- Conştientizarea şi asumarea responsabilităţii fiecărui angajat pentru securitatea
muncii sale şi în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de securitate;
- Motivarea personalului pentru realizarea securităţii;
- Realizarea obiectivelor securităţii prin stabilirea atribuţiilor, responsabilităţilor şi
competentelor persoanelor implicate în aceste activităţi;
- Înregistrarea, evidenta, prelucrarea statistica a tuturor evenimentelor de securitate si
analizarea lor.
I.A.1. Obiectivele globale ale titularului activităţii

OBIECTIVELE GLOBALE ale societăţii referitoare la controlul asupra pericolelor de
accident major de pe amplasamentul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.
►prevenirea apariţiei:
- incidentelor generate de condiţii anormale de lucru;
- accidentelor generate de incendii sau explozii;
Mai
Obiective în vederea prevenirii accidentelor majore:

- numărul de incidente generate de condiţii anormale de lucru sub 5 % anual;
- numărul de accidente generate de incendii sau explozii 0 % anual.
►creşterea satisfacţiei vecinilor şi comunităţii locale referitoare la performantele unităţii
SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. privind securitatea mediului şi a comunităţii locale;
►claritatea rolurilor şi responsabilităţilor pentru toate persoanele implicate în gestiunea
pericolelor de accidente majore şi identificarea necesităţilor de instruire pentru a menţine şi
îmbunătăţi nivelul de competenţă;
►identificarea şi evaluarea sistematică a riscurilor ce rezultă din pericolele de accidente
majore aferente ariei de activitate a unităţii;
►implementarea procedurilor şi instrucţiunilor de lucru pentru a asigura o operare în condiţii
de siguranţă;
►realizarea planurilor pentru situaţii de urgenţă pentru pericolele de accidente majore
identificate, precum şi testarea lor periodică pentru a le monitoriza eficienţa şi a menţine
nivelul de pregătire a personalului;
►implementarea procedurii de gestiune a schimbării pentru a controla modificările apărute în
operaţiile curente şi a asigura analiza şi evaluarea tuturor schimbărilor majore;
►investigarea tuturor accidentelor şi aproape-accidentelor (near-miss) ce au consecinţe
potenţiale sau actuale semnificative, urmată de comunicarea informaţiei tuturor celor
interesaţi;
►monitorizarea sistematică la toate nivelurile organizaţiei pentru a măsura eficienţa
Sistemului de Management al Securităţii şi auditarea performantelor fata de obiective.
Atingerea obiectivelor se realizează prin:

• Creşterea securităţii tehnice a instalaţiilor prin mărirea fiabilităţii şi asigurarea
securităţii în exploatare a echipamentelor tehnice;
• Crearea şi realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerinţelor
securităţii tehnice şi monitorizarea proceselor din societate;
• Protejarea sănătăţii şi asigurarea securităţii personalului societăţii, precum şi a
societăţilor ce funcţionează în vecinătate;
• Înfiinţarea, dezvoltarea şi consolidarea structurilor cu rol în implementarea
prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate
substanţe periculoase;
Mai
• Asigurarea transparentei şi informării publice asupra politicii şi acţiunilor societăţii

în acest domeniu;
• Stabilirea responsabilităţilor pe scară ierarhică;
• Instruirea şi implicarea corespunzătoare a personalului, în vederea realizării
obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore.
I.A.2. Principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident

major
PRINCIPIILE DE ACŢIUNE referitoare la controlul asupra pericolelor de accident
major de pe amplasamentul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. sunt următoarele:
►înfăptuirea politicii în domeniul securităţii prin:
respectarea cerinţelor legislaţiei, normativelor care reglementează activitatea
societăţilor cu profil de prelucrare a metalelor în domeniul protecţiei mediului,
securităţii tehnice, sănătăţii în muncă şi apărarea împotriva incendiilor;
adoptarea masurilor preventive pentru evitarea apariţiei situaţiilor de avarii,
înţelegând că orice activitate productivă a societăţii, propusă sau realizată, poate
prezenta un potenţial pericol;
evaluarea riscurilor de accidentare, îmbolnăvire profesională, incendiu, asigurarea şi
controlul consecvent al măsurilor pentru reducerea acestor riscuri;
stabilirea priorităţilor în domeniul securităţii, sănătăţii în muncă, apărării împotriva
incendiilor, protecţiei mediului, implementarea normativelor în cadrul societăţii;
asigurarea calităţii în efectuarea lucrărilor de reparaţii, expertize, modernizări în
cadrul societăţii, pentru obiectivele aflate în funcţiune sau obiectivele repuse în
funcţiune;
cooptarea întregului personal al societăţii la activitatea de securitate, sănătate în
munca, apărarea împotriva incendiilor, protecţia mediului, la economisirea
resurselor, implementarea masurilor stimulative, precum şi instruirea, formarea
angajaţilor societăţii în domeniile menţionate;
informarea periodică şi susţinerea unui dialog deschis în domeniul securităţii
tehnice, apărării împotriva incendiilor, protecţiei mediului, cu toate părţile interesate
de activitatea desfăşurată în societate;
îmbunătăţirea continuă a politicii societăţii în domeniul securităţii, sănătăţii în
muncă, apărării împotriva incendiilor, protecţiei mediului, prin analiza şi masuri
Mai
corespunzătoare.
►asigurarea resurselor umane pentru activităţile de gestionare, manipulare, mentenanţă, paza,
PSI;
►asigurarea resurselor materiale necesare pentru activităţile de gestionare, manipulare,
mentenanţă, paza, PSI;
►identificarea situaţiilor generatoare de poluare accidentală cum ar fi:
• executarea unor operaţii cu grad ridicat de risc;
• disfuncţii datorate factorului uman;
• disfuncţii datorate organizării defectuoase a activităţilor desfăşurate;
• disfuncţii datorate incompetentei şi lipsei de informare;
• alte cauze externe.
►elaborarea planurilor pentru situaţii de urgenta, PSI, paza;
• dotarea corespunzătoare cu sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor şi sisteme
de protecţie şi pază;
►investigarea accidentelor produse, analizarea datelor din punct de vedere al eficacităţii şi
eficientei sistemului de securitate;
►creşterea securităţii tehnice a instalaţiilor prin mărirea fiabilităţii şi asigurarea securităţii în
exploatare a echipamentelor tehnice;
►crearea şi realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerinţelor
securităţii tehnice şi monitorizarea proceselor din societate;
►crearea condiţiilor cu privire la funcţionarea stabilă şi dezvoltarea societăţii prin asigurarea
corespunzătoare împotriva riscurilor, prin eliberarea pierderilor neplanificate, cauzate de
deficiente de producţie şi accidente industriale;
I.B Sistemul de management al securităţii

Sistemul de management al securităţii cuprinde acea parte a sistemului general de
management care include structura organizatorica, responsabilităţile, practicile, procedurile,
procesele şi resursele pentru determinarea şi punerea în practica a politicii de prevenire a
accidentelor majore.
Sistemul de management al Securităţii se aplică la toate nivele de activitate
operaţională şi de conducere în cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. Acesta include şi
activităţile desfăşurate de contractorii care operează exclusiv pe baza de contract.

Mai
Scopul sistemului de management al securităţii este de a pune în aplicare politica de

securitate pentru prevenirea incidentelor şi limitarea efectelor acestora prin următoarele
direcţii de acţiune:
realizarea organigramei prin care sunt stabilite subordonările şi actul decizional;
stabilirea prin ROF (regulament de organizare şi funcţionare) şi RI (regulament intern)
a domeniilor de responsabilitate, sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor pe fiecare
structură de personal;
stabilirea responsabilităţilor cu îndeplinirea cerinţelor reglementarilor legale şi
tehnice;
stabilirea personalului implicat, pe toate nivelele organizaţiei;
realizarea fiselor posturilor pentru toate categoriile de personal;
informarea fiecărei persoane la angajare şi pe timpul executării procesului de muncă
asupra riscurilor la care sunt expuse la locul de muncă şi asupra masurilor de prevenire
necesare;
şcolarizarea personalului în vederea însuşirii deprinderilor şi cunoştinţelor pentru
activităţile specifice;
confirmarea scolarizării printr-o dovadă de participare;
evaluarea anuală a personalului;
efectuarea instruirii în domeniul siguranţei a tuturor angajaţilor se face atunci când
apar modificări esenţiale la instalaţii;
instruirea tuturor angajaţilor asupra riscurilor (la care sunt expuşi) şi a
comportamentului operaţional care să ducă la diminuarea, la maximum posibil, a
erorilor umane în conducerea sau executarea proceselor tehnologice.
efectuarea instruirilor în domeniul securităţii sănătăţii muncii şi a situaţiilor de urgenţă
în baza tematicii şi graficului de instruire se face întregului personal care manipulează

Mai
Figura 1.B - SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. – Modelul Sistemului de

Management al Securităţii
Reprezentanţilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor

care sa înlesnească operarea eficientă a managementului sistemului securităţii.
Administratorului companiei îi revine întreaga răspundere în ceea ce priveşte Sistemul
de Management al securităţii, iar implementarea acestui sistem reprezintă o responsabilitate
esenţiala a acestuia.
Structura de interconectare a întâlnirilor pe teme de securitate asigură eficienţa
transmiterii atât pe verticală, cât şi pe orizontală a informaţiilor, de la reprezentanţii
conducerii către angajaţi şi invers, prin feedback-ul provenit de la aceştia.
Pe lângă aceasta, buletinele interne, informările vor fi valorificate la maximum pentru
a conştientiza importanţa prevenirii accidentelor majore şi pentru a menţine la nivel înalt
calitatea activităţii de prevenire.
a. Organizare şi personal
În cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L., prin organele de conducere, serviciile
specializate şi aplicarea recomandărilor/cerinţelor din documentele legislative şi normative se
realizează întreg complexul de acţiuni privind asigurarea: securităţii tehnice, sănătăţii în

Mai
munca, apărării împotriva incendiilor, protecţiei muncii şi protecţiei mediului, sistemului de

securitate pentru prevenirea accidentelor majore.
Societatea este astfel organizată încât să răspundă scopului pentru care a fost
constituită şi pentru a asigura funcţionarea în siguranţă a activităţilor desfăşurate
Conform organigramei societăţii, este înfiinţat compartimentul EHS prezentat în
figura de mai jos. Acesta este organizat în cadrul departamentului resurse umane,
departament care este subordonat administratorului societăţii.
Organigrama EHS (Environment, health and safety)

Mai
Roluri, sarcini, responsabilităţi privind sistemul de management al securităţii

(SMS) pentru prevenirea accidentelor majore
Managementul de vârf elaborează şi face cunoscuta angajaţilor săi politica proprie

privind prevenirea accidentelor majore.
Managementul de vârf are următoarele obligaţii în domeniul sistemului de

management al securităţii pentru prevenirea accidentelor majore:
- să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor accidentelor majore;
- să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi după caz, asupra
echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;
- să ţină evidenţa incidentelor şi a accidentelor;
- să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările
legale rapoarte privind accidentele majore;
- să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de muncă, a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în
vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau
diminuate riscurile de accidente;
- să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le
revin în domeniul securităţii, corespunzător funcţiilor exercitate;
- să elaboreze instrucţiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de
munca aflate în responsabilitatea lor;
- să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a
măsurilor prevăzute în domeniul securităţii;
- să ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii
lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la sistemul de securitate
pentru prevenirea accidentelor majore;
- să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra
riscurilor la care aceasta este expusa la locul de muncă, precum şi asupra masurilor de
prevenire şi de protecţie necesare;
- să asigure informarea întregului personal, a subcontractorilor şi a vizitatorilor
supra riscurilor de accidente majore, măsurile de prevenire şi protecţie luate pe amplasament;

Mai
- să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;

- să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie;
- să asigure echipamente individuale de protecţie;
- să asigure instruirea persoanelor cu responsabilităţi în situaţii de urgenţă;
- să asigure dotarea cu echipamente de protecţie, utilaje pentru intervenţie în cazul
situaţiilor de urgenţă.
Pentru informarea publicului, în cadrul societăţii s-a editat broşura: “INFORMAŢII
UTILE PENTRU PUBLIC ÎN CAZ DE SITUAŢII DE URGENŢĂ GENERATE DE
SUBSTANŢE CARE POT DUCE LA ACCIDENTE MAJORE” conform (ANEXA 5 LA HG
804/2007).
Aceasta broşura a fost distribuita tuturor operatorilor economici din vecinătate şi de
asemenea a fost şi este distribuită şi tuturor persoanelor din afara operatorului economic ce
tranzitează Scheffler Romania.
Pentru informarea angajaţilor cu privire la Planul de urgenta interna, a fost editată şi
distribuită acestora broşura: “INFORMAŢII PENTRU ANGAJAŢI DIN PLANUL DE
URGENŢĂ INTERNĂ”.
INSTRUIREA PERSONALULUI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
se face pe baza unui plan anual, aprobat de ISU Braşov (ataşat pagina 1 a planului/ 2014),
conform graficelor ataşate în anexele 1 şi 2 GRAFICE/2014 de pregătire SPSU şi de
desfăşurare a exerciţiilor şi antrenamentelor de verificare a Planului de urgenţă internă pe
tipuri de scenarii.
Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM) este organizat la nivelul
SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. în conformitate cu prevederile Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, aprobate cu Hotărârea
Guvernului României nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Comitetul de securitate şi sănătate este numit prin decizie a Directorului firmei şi
funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu.
Comitetul trebuie să fie consultat în definirea şi revizuirea politicii de prevenire a
accidentelor majore.
Compartimentul Protecţia Mediului are următoarele atribuţiuni:
- colaborează cu alte structuri ale societăţii la punerea în practica a politicii
societăţii şi a principalelor obiective cu privire la siguranţa activităţii;
Mai
- controlează respectarea necondiţionata a prevederilor legislaţiei de mediu în

cadrul societăţii;
Responsabilităţile angajaţilor, indiferent de funcţia pe care o ocupă.
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidente atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de
acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În scopul realizării acestor obiective, lucrătorii au următoarele obligaţii:
- să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
- să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
- să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii,
uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
- sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie;
Serviciul intern de paza şi protecţie a obiectivului

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. are serviciu propriu de pază şi protecţie cu
personal angajat în conformitate cu prevederile Legii 333/2003.
S-a realizat Planul de paza avizat de Inspectoratul de Politie al judeţului Braşov –
Serviciul Politiei de Ordine Publică, întocmit în conformitate cu prevederile Legii
nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
Posturile de paza fixe şi mobile, sunt prevăzute în Planul de Paza al SCHAEFFLER
ROMANIA S.R.L.
Posturile de paza sunt create cu scopul de a preveni şi combate următoarele situaţii
posibile, de natura sa împiedice bună desfăşurare a activităţii specifice sau care pot sa aducă
atingere proprietăţii private, după cum urmează:
- pătrunderea persoanelor străine în interiorul obiectivului;
- sustragerea de bunuri, valori şi documente;
- agresarea salariaţilor societăţii;
Mai
- tulburarea ordinii şi liniştii de către persoane străine obiectivului;

- acţiuni de sabotaj.
Pentru restricţionarea pătrunderii neavizate în incinta obiectivului, perimetrul societăţii
este împrejmuit, porţile de acces fiind prevăzute cu sistem de închidere. Porţile de acces 1 şi
2, cat şi întreg perimetrul sunt supravegheate cu sistem video cu circuit închis, cu monitor
instalat în punct acces control şi supraveghere respectiv poarta nr.1 .
Posturile au în dotare următoarele materiale:
- echipament de protecţie;
- telefon mobil;
- lanternă;
Personalul de paza acţionează conform consemnului general şi particular al postului
din planul de paza, detaliate pentru fiecare tip de eveniment: incendiu, explozie, calamităţi;
atac neînarmat; descoperirea unor colete abandonate sau cu conţinut suspect; sustragere de
bunuri; acces şi circulaţie.
În cazul unor evenimente deosebite personalul de paza anunţă următoarele organe
competente:
- directorul societăţii sau înlocuitorul acestuia;
- şeful Serviciului Structura de Securitate-Pază;
- organele de politie locale.
Structurile pentru situaţii de urgenţă

Structura de intervenţie pentru situaţii de urgenţă este integrată în organigrama
societăţii, atribuţiile personalului fiind stipulate în fisele posturilor.
Prin Decizia nr. 262 din 20.02.2014 (copie anexată) este numit Responsabilul în
Domeniul Managementului Securităţii în cadrul Schaeffler România S.R.L. în conformitate
cu HG 804/2007 art. 22.
Managementul şi intervenţia în situaţii de urgenţă este asigurată de către:
■ Celula de urgenţă – reprezintă un colectiv constituit din factori de decizie din
conducerea societăţii cu responsabilităţi directe în coordonarea masurilor de limitare şi
înlăturare a consecinţelor unei situaţii de urgenţă.
- Celula de Urgenţă şi Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă de cat. IV sunt
constituite prin Decizia nr. 260/07.02.2014 (copie anexată) şi funcţionează în baza
următoarelor regulamente:
Mai
- Regulament privind organizarea, atribuţiile şi funcţionarea Celulei pentru Situaţii

de Urgenţă din cadrul Schaeffler România S.R.L (anexat în format electronic al lucrării);
- Regulament de organizare şi funcţionare a Serviciului Privat pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Schaeffler Romania SRL (anexat în format electronic al lucrării).
■ Centrul operativ cu activitate temporară – colectiv de analiza şi decizie cu
responsabilităţi în coordonarea acţiunilor de intervenţie din sectorul propriu.
■ Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă (S.P.S.U.) este constituit (conform
Ordin MAI nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat îşi îndeplineşte atribuţiile
legale într-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii
de Urgenţă.
Celula pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ cu activitate temporară sunt

formaţiuni, deosebit de importante în organizarea răspunsului de urgenţă. Principalele
diferenţe între rolurile celor două sunt:
Celula pentru situaţii de urgenţă este responsabilă cu:

organizarea şi pregătirea personalului pentru a asigura răspunsul la urgenţă în
interiorul amplasamentului;
luarea deciziilor iniţiale despre tipul de răspuns care va fi acordat situaţiei specifice
de urgenţă creată, realizând încadrarea în nivelul de urgenţă şi evaluând resursele necesare
intervenţiei.
Centrul operativ cu activitate temporară:
Este formaţiunea responsabilă cu acţiunile îndeplinite la locul accidentului,

coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie, coordonează
echipele de răspuns la urgenţă şi comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este
condusă de un comandant desemnat de Celula pentru situaţii de urgenţă, numit Comandant al
incidentului. Funcţia de Comandant al incidentului este temporară şi se ocupă numai pe
timpul situaţiilor de urgenţă.
Calificare şi şcolarizare
Managementul societăţii de la cel mai înalt nivel determină nivelul de experienţa,
competenţă şi instruire necesare pentru a se asigura de capabilitatea personalului, în special a
celor însărcinaţi cu funcţii specializate în managementul de mediu, sănătate şi securitate
ocupaţională precum şi situaţii de urgenţă.
Mai
Prin S.M.S. se asigură realizarea unei instruiri sistematice a angajaţilor în ceea ce

priveşte instrucţiunile de operare şi caietele de sarcini. Şcolarizările/instruirile pe teme de
siguranţa prevăzute de lege se fac, pentru toţi angajaţii, pentru prima oară înainte de începerea
lucrului şi după aceea, la intervale regulate şi cu ocazia unor modificări importante, dar cel
puţin o data pe an.
Determinarea necesarului de şcolarizare internă şi stabilirea conţinutului relevant al
instruirii se face de către cadrele de conducere ale întreprinderii, conform unei matrice de
calificare, respectiv în urma unei convorbiri privind dezvoltarea angajaţilor (DDA). Cu
ajutorul acestei analize a necesarului, se întocmeşte un plan de şcolarizare pentru fiecare an.
Angajaţii care nu pot participa la şcolarizările/instruirile prevăzute vor fi şcolarizaţi ulterior.
Temele şi participarea la şcolarizări/instruiri sunt înregistrate de fiecare data. Şcolarizările
externe vor fi atestate prin adeverinţe de participare.
Instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi
periodic, în conformitate cu Ordinul M.A.I. nr. 712/23.06.05, privind instruirea salariaţilor în
domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
Instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se face pe baza unui plan
anual, aprobat de ISU Braşov.
Instruirile realizate pentru personalul amplasamentului sunt consemnate în Fişa de
instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă şi Fişa de instructaj în domeniul sănătăţii şi securităţii
în muncă.
Pregătirea practică a personalului societăţii se va face prin simulări a unor posibile
accidente; în acest sens este elaborat un program anual care cuprinde scenarii pentru fiecare
tip de eveniment în care sunt implicate substanţe periculoase, cu o frecvenţă de cel puţin o
dată pe an.
La aceste simulări vor participa toţi angajaţii societăţii împreună cu logistica din
dotare.
Simulările, care au la bază scenarii ale unor eventuale incidente care pot afecta
teritoriul din afara amplasamentului, se vor efectua (de preferinţă) în colaborare cu Celulele
pentru situaţii de urgentă ale riveranilor (în măsura în care acestea există constituite) şi cu
forţele de intervenţie care acordă sprijin pe baza unei planificări stabilite de comun acord.

Mai
b) Identificarea şi evaluarea pericolelor majore

Schaeffler Romania are implementat Sistem de Management de mediu şi Sistem de
Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, fiind certificata ISO 14001, OHSAS
18001 şi înregistrată EMAS.
Identificarea şi evaluarea pericolelor majore presupune depistare posibililor pericole

care provin atât din activitatea desfăşurată cât şi din proprietăţile substanţelor prezente în
cadrul amplasamentului.
Activităţile industriale desfăşurate pe amplasament cuprind un ansamblu de operaţiuni
complexe cu sisteme performante de supraveghere şi control, care implică pe lângă factorul
tehnic şi factorul uman. Din această cauză, în cadrul proceselor de producţie, utilizare,
depozitare sau transport a produselor chimice există un factor de risc probabil.
Utilizarea, vehicularea şi depozitarea unor substanţe periculoase, în anumite condiţii
poate duce la situaţii de risc major. Pericolul de accident major este determinat de coexistenţa
mai multor factori de risc:
Pericolul Factorul de risc probabil

Chimic - stocare şi vehiculare de substanţe toxice şi periculoase pentru mediu;
- scurgeri accidentale de substanţe toxice sau periculoase pentru mediu;
- dispersii toxice de gaze de ardere caz de incendiu.
Incendiu/ - stocare de substanţe combustibile şi inflamabile.
explozie - formarea de amestecuri de vapori sau gaze cu aer în limitele de
explozie şi explozia acestora;
- existenţa reţelelor de gaz metan şi a reţelelor electrice;
- utilizarea utilajelor electrice
Activitatea desfăşurată în cadrul amplasamentului este axată în principal pe prelucrarea

metalelor prin operaţii de prelucrări mecanice prin aşchiere, tratament termic, verificare la
arsuri, spălare, montare, conservare, ambalare. Ca urmare, depozitarea şi utilizarea în procesul
de fabricaţie a substanţelor toxice, explozive, inflamabile şi periculoase pentru mediu,
reprezintă aspectul definitoriu al managementului siguranţei.
În procesul de identificare şi evaluare a pericolelor majore este utilizată pe de o parte
cunoştinţele şi experienţa personalului propriu şi pe de altă parte, lucrări elaborate de către
firme specializate. Vor fi utilizate documente privind proprietăţile substanţelor utilizate. Un
rol important în identificarea şi evaluarea pericolelor majore îl are şi monitorizarea

Mai
tehnologică şi de mediu precum şi rezultatele investigaţiilor efectuate urmare a eventualelor

incidente şi accidente produse de-a lungul anilor. Se asigură o legătură cât mai clară între
riscul identificat şi măsurile luate, printr-o abordare ierarhică, cu scopul evitării accidentelor
majore sau în ultimă instanţă reducerea la minim a efectelor prin aplicarea de practici de
siguranţă la fiecare loc de muncă.
Se au în vedere stabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru identificarea posibilelor
accidente şi situaţii de urgenţă şi a pregătirii răspunsului adecvat în fiecare caz. Societatea are
elaborată procedura PZ ISB 76003 Identificare continuă a hazardurilor şi evaluare riscuri
avarii/accidente.
La nivel de societate există implementata instrucţiunea PZ ISB 70008 – Situaţii de
urgenţa care reglementează masurile tehnice, organizatorice, de securitate şi protecţia
mediului.
Procedurile răspund cerinţei de prevenire şi reducere a efectelor asupra angajaţilor şi
mediului, asociate acestor urgenţe. Periodic se face analiza şi revizuirea procedurilor
respective în corelaţie cu evenimentele şi evoluţiile din industria respectivă.
Un studiu al pericolelor existente este efectuat în cadrul lucrărilor:
- Planul de intervenţie în caz de incendiu/2011;
- Plan de urgenţă internă;
- Plan de Prevenire şi Combatere a Poluărilor Accidentale.
Trebuie luate de asemenea în considerare posibilitatea producerii unor calamităţi
naturale: activitatea seismică, alunecări de teren, fenomene meteorologice grave, precum şi
cea a unor acţiuni teroriste şi atacuri din aer.
Sunt luate în considerare atât sursele de risc din cadrul instalaţiilor proprii cât şi
sursele externe, stabilindu-se necesitatea transmiterii de informaţii privind riscurile existente
către societăţile din vecinătate şi către autorităţile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de
urgenţă. De asemenea este necesară transmiterea de informaţii în timp util în cazul producerii
unei situaţii de urgenţă.
În prezentul raport în cap. IV, este elaborată o analiză sistematică a riscurilor pe
amplasament. În Analiza sistematică a riscurilor sunt aplicate metode de analiză calitative tip
„lista de verificare” şi cantitative de analiză a consecinţelor utilizând programe de modelare a
unor scenarii de accidente majore rezultate în urma analizei calitative.

Mai
c) Controlul operaţional
Controlul operaţional se realizează prin proceduri şi instrucţiuni de lucru, atât pentru
activităţile normale cat şi pentru cele anormale (situaţiile de funcţionare în afara parametrilor
de lucru stabiliţi).
Nr.
Document
crt.
1 Instrucţiuni de Întreţinere Preventiva Zilnica - pentru toate instalaţiile
2 Instrucţiune de Întreţinere Preventiva Săptămânală – pentru toate instalaţiile
3 00100 Instrucţiuni pentru operatori în caz de urgenta
4 00101 Instrucţiuni pentru seful de urgenta
5 00102 Instrucţiuni de lucru cu flacăra deschisa în vederea evitării riscurilor
00103 Instrucţiuni generale pentru persoanele externe care vizitează ISB sau lucrează
6
în ISB
7 00127 Instrucţiune pentru evacuarea lucrătorilor în caz de situaţii de urgentă
8 00375 Instrucţiune de lucru pentru instalaţia de amoniac
9 00464 Instrucţiuni de lucru privind intervenţia în caz de întreruperea alimentarii cu
energie electrica de 20 KV
10 00486 Verificarea efectuării întreţinerii preventive la utilaje de către operatorul
mijlocului de producţie
11 00979 Întreţinere preventiva zilnica - depozit şi staţie de distribuţie propan
12 10435 Întreţinere Preventiva Zilnica Instalaţia de amoniac
13 10436 Întreţinere Preventiva Săptămânala Instalaţia de amoniac
14 10438 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu propan
15 10439 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu metanol
16 10440 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu azot lichid
17 10441 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu metanol – TA2
18 10642 Instrucţiune de lucru privind transferul sării de călire din baia de călire în
rezervorul de depozitare
19 10675 Întreţinere Preventivă Zilnică Instalaţia de Propan de la TA 1
20 10676 Întreţinere Preventivă Zilnică Instalaţia de Propan de la TA 2
21 10681 Întreţinere Preventivă Săptămânală Instalaţia de metanol TA1
22 10682 Întreţinere Preventivă Zilnică Instalaţia de metanol TA2
23 10683 Întreţinere Preventivă Săptămânală Instalaţia de metanol TA2
10712 Instrucţiune pentru elaborarea planului de alarmare al serviciului de Întreţinere
24
mijloace de producţie
25 10721 Instrucţiune de lucru pentru identificarea şi prevenirea apariţiei defecţiunilor
repetabile
26 54005 Deservirea liniilor de tratament termic în regim automat
27 54037 Analiza avariilor de funcţionare a utilajelor de tratament termic
28 54049 Plan pentru situaţii de urgenţă Segment Y
29 00555 Desfăşurarea mentenanţei planificate în cadrul departamentului de Întreţinere
Mai
30
00980 Întreţinere Preventiva Zilnica Instalaţia de metanol TA1
31 54007 Urmărirea băilor de sare la linia de tratament termic Wienstroth (HO <1800
mm şi HO 3200 mm), cuptorul cu banda RHO şi cuptor cu împingător Aichelin
32 PZ ISB 76002 Identificare şi evaluare aspecte de mediu
33 PZ ISB 76003 Identificare continuă a hazardurilor şi evaluare riscuri avarii/accidente
34 PZ ISB 76004 Metodologie de investigare a avariilor/accidentelor în care sunt
implicate substanţe periculoase
Procedurile documentate şi instrucţiunile de lucru vor fi lansate în uz pentru toate

activităţile cu nivel critic de securitate.
Lipsa procedurilor şi a instrucţiunilor de lucru, nepunerea lor în practica, aplicarea
deficitara de către operatori, precum şi elaborarea necorespunzătoare a procedurilor va fi
considerată ca o deficienţă care trebuie inclusă în Planul de Acţiuni Corective.
Prin SMS se va asigura că instrucţiunile de operare:
- vor fi adaptate sau reînnoite la orice modificare a proceselor de operare şi a
activităţilor;
- vor fi verificate şi actualizate periodic prin considerarea experienţei din timpul
operării, chiar şi fără existenţa unei modificări a proceselor sau a activităţii;
- conţin în formă clară pentru toţi angajaţii toate informaţiile necesare pentru
operarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor;
- sunt accesibile tuturor salariaţilor.
Procedurile pentru operarea în siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor aflate

pe amplasamentul secţiilor.
Procedurile sunt întocmite pe activităţi şi locuri de muncă şi prelucrate de fiecare
organizator de producţie cu operatorii din formaţiile de lucru, la angajare, cu ocazia
instructajului periodic şi de cate ori este nevoie.
Anual operatorii sunt testaţi privind cunoştinţele profesionale, cunoaşterea
procedurilor de lucru, a normelor de SSM şi SU, iar practic se fac exerciţii de alarmare, cu
simulări, pentru diferite situaţii de urgenţă. Operatorilor noi angajaţi, pe lângă instructajele de
SSM şi SU, li se acorda o perioadă de timp pentru acomodare, însuşirea corectă a activităţilor
şi operaţiilor pe care le au de executat, perioadă în care sunt asistaţi de operatori cu pregătire
şi experienţă pe activitatea respectivă şi monitorizaţi de şeful locului de muncă. Procedurile

Mai
sunt revizuite şi reactualizate periodic, având în vedere dacă sunt schimbări sau lucrări noi în
instalaţii.
Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice şi de siguranţa
Se urmăreşte:
- controlul obiectivelor, a sistemelor de siguranţa;
- Întreţinerea, inspecţia echipamentelor;
- supravegherea termenelor de realizare a lucrărilor de întreţinere planificate.
Înregistrarea componentelor de instalaţii care trebuie controlate se face atât în cadrul
determinării prevederilor legale relevante (componentele instalaţiilor pentru care există
obligativitatea controlului, conform legilor de protecţie a muncii şi a celor referitoare la
mediu). Componentele instalaţiilor care trebuie controlate prima oară şi repetat sunt
centralizate într-un tabel sinoptic. Pentru toate componentele instalaţiilor sunt stabilite
următoarele criterii:
• Competenta celui ce controlează (intern sau extern, de ex. ISCIR);
• Intervalele de control;
• Felul şi conţinutul controalelor.
Toate controalele efectuate vor fi consemnate (de ex. în SAP sau cartea tehnică a
utilajului).
Intervalele pentru inspecţiile şi reviziile care trebuie efectuate în cadrul întreţinerii
sunt stabilite în conformitate cu indicaţiile producătorului, ţinând cont de rezultatele analizei
pericolelor. Activităţile de întreţinere care presupun calificări speciale sunt încredinţate spre
executare numai unor firme specializate corespunzător.
Toate lucrările efectuate în cadrul întreţinerii vor fi înregistrate.
Activităţile de control, respectiv de întreţinere, care prezintă pericole deosebite (lucrări
la care există pericole de aprindere, lucrări în containere strâmte, etc.) sunt reglementate
printr-o procedură de avizare (de ex. permisul de lucru cu focul).
Pentru executarea lucrărilor de reparaţii la care sunt folosite firme externe, sunt
stabilite măsuri de siguranţă; angajaţii firmelor externe vor fi instruiţi cu privire la măsurile de
siguranţă înainte de începerea lucrului.
Desfăşurarea corespunzătoare a procesului tehnologic este monitorizată prin măsurări
continue şi controale regulate efectuate de o persoană responsabilă din întreprindere sau de un
reprezentant. Abaterile de la desfăşurarea corespunzătoare a procesului tehnologic vor fi

Mai
înregistrate şi evaluate. În caz de avarii, se aplică procedura "PZ ISB 76004 Metodologie de
investigare a avariilor /accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase ".
Instalaţiile pentru care este prevăzută obligativitatea controlului sunt controlate regulat
de o firma autorizata de supraveghere şi control. Înregistrarea instalaţiilor (componentelor de
instalaţii) care trebuie controlate se face atât în cadrul determinării prevederilor legale
relevante (componentele de instalaţii cu obligativitatea controlului în conformitate cu legile de
protecţie a muncii şi a mediului), cât şi în cadrul aprecierii gradului de periculozitate
(componentele de instalaţii relevante din punct de vedere al siguranţei). Instalaţiile
(componentele de instalaţii) care trebuie controlate periodic sunt centralizate într-o matrice.
Acestea sunt întreţinute regulat.
Lucrările de întreţinere care prezintă pericole deosebite (de ex. lucrul cu focul şi la
temperaturi înalte, săpăturile, lucrările executate în recipiente şi spaţii mici) sunt reglementate
printr-o procedură de avizare (de ex. permisul de lucru cu focul, PZ 175831 – Procedura
privind emiterea de autorizaţii pentru lucrări periculoase).
Pentru toate depozitele de butoaie şi ambalaje în care se depozitează o cantitate mai
mare de substanţe periculoase decât necesarul pentru o zi de lucru, este prevăzută o listă de
depozitare: listele de depozitare sunt verificate cel puţin o dată pe an, sau cu ocazia unor
schimbări importante ale substanţelor depozitate şi, dacă este nevoie, sunt actualizate.
Monitorizarea factorilor de mediu se face de către personalul care deserveşte Serviciul
de Protecţia Mediului. Toate neconformităţile se aduc la cunoştinţa coordonatorului de mediu
care va dispune măsurile care trebuie luate pentru remedierea situaţiei.
Monitorizarea factorilor de mediu constă în efectuarea de analize a calităţii
emisiilor, a apelor şi aerului din zona amplasamentului, conform cerinţelor din autorizaţia
de mediu şi verificarea conformării cu normele impuse prin legislaţie şi prin actele de
autorizare existente.
Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale
avarii sau funcţionări anormale şi stau la baza unor decizii privind aplicarea de măsuri
corective sau chiar la declanşarea procedurilor de alarmare chimică şi intervenţie.
În cazul producerii unor avarii soldate cu accidente majore, se realizează
monitorizarea zonelor afectate, până la remedierea totală a efectelor acestora.

Mai
d) Managementul pentru modernizare

Planificarea investiţiei
În vederea aplicării conceptelor de siguranţă impuse prin proiectare împreună cu
cerinţele de modernizare impuse prin normativele în vigoare sunt parcurse următoarele etape:
SMS are în vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea modificărilor în cazul
instalaţiilor existente sau în vederea realizării de noi instalaţii:
- planificarea şi modificarea instalaţiilor cu respectarea securităţii industriale;
- o analiza a securităţii (concepte, rapoarte);
- obţinerea autorizaţiilor instalaţiei.
În cazul unor modernizări sau schimbări ale unor procese sau faze tehnologice, sunt luate
următoarele măsuri:
- sunt alocate responsabilităţi pentru autorizare şi iniţiere a proiectării;
- sunt notificate autorităţile competente pentru protecţia mediului şi autorităţile de
protecţie civilă, în conformitate cu prevederile legale prevăzute şi în H.G. 804/2007;
- sunt identificate şi documentate proiectele pentru noua instalaţie sau noul proces;
- sunt definite, documentate şi implementate masurile de control pentru asigurarea
siguranţei şi protecţiei mediului;
- sunt stabilite acţiunile de verificare, revizuire şi corectare post implementare.
Proiectarea investiţiei
Proiectele de planificare şi realizare a noilor instalaţii sau de modificarea lor sunt
încredinţate doar proiectantului general de specialitate sau specialiştilor din departamentul
intern dedicat.
- Sunt purtate discuţii asupra proiectului încă din faza de planificare, prin care se
determina şi evaluează pericolele potenţiale specifice instalaţiei;
- Sunt stabilite domeniile/componentele instalaţiei care necesită o analiza mai
profunda şi detaliata a pericolelor potenţiale în urma rezultatelor evaluării iniţiale;
- Sunt efectuate analize în cadrul cărora se stabilesc:
• principiile de baza pentru masurile organizatorice şi tehnice, care trebuie adoptate
• masuri concrete pentru situaţii cu activitate normala;
• masuri concrete în cazul unor incidente;
• sursele de pericole condiţionate de mediul înconjurător;
• aspecte ale mediului înconjurător care pot spori pericolul;

Mai
Sunt elaborate instrucţiunile de lucru de bază, relevante din punct de vedere al

siguranţei luându-se în considerare componentele instalaţiei şi indicaţiile producătorului;
Sunt verificate proiectele pentru instalaţii noi de către conducerea tehnică şi de către
serviciul siguranţa muncii din cadrul societăţii;
Sunt purtate discuţii consultative între SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. şi
proiectant, autorităţile de autorizare şi supraveghere şi organizaţii de experţi, în cadrul cărora
sunt puse de acord masurile tehnice şi organizatorice care trebuie luate;
Sunt aprobate documentele conform procedurii de aprobare, iar în plus, sunt
examinate şi de experţi externi – dacă este cazul;
Reglementările şi documentele care prezintă stadiul tehnicii privind siguranţa precum
şi documentele legale, masurile de siguranţă speciale, indicaţiile relevante sunt gestionate şi
actualizate continuu în cadrul departamentului de siguranţa muncii;
Înainte de introducerea unor noi tehnologii, respectiv procedee de fabricaţie, serviciile
de dezvoltare ale grupului Schaeffler informează şi implică Centrul de Competenta a
Securităţii muncii la nivel de grup şi personalul de specialitate din fabrica noastră.
Maşinile şi instalaţiile noi sunt verificate de specialiştii în securitatea muncii, înainte
de punerea în funcţiune, sub aspectul securităţii muncii. Instalaţiile pentru care este prevăzută
obligativitatea autorizării (avizării) sunt autorizate (avizate), înainte de punerea în funcţiune,
de autoritatea competenta în domeniu.
La locurile de muncă, dispozitivele, maşinile sau instalaţiile relevante, se evaluează
pericolul de explozie înainte de începerea activităţii, respectiv a exploatării şi, dacă este cazul,
se întocmeşte un document privind protecţia contra exploziei (în cazul împărţirii pe zone).
Scopul acestui document este de a garanta o protecţie cuprinzătoare, respectiv de a elabora un
concept integral, referitor la un obiect concret.
În acest sens, se urmăreşte
- în primul rând, evitarea sau limitarea formării unor atmosfere explozive,
- în al doilea rând, evitarea surselor puternice de aprindere (de ex. scânteile
(produse mecanic sau electric), suprafeţele fierbinţi, încărcarea electrostatică, flăcările) şi
- în al treilea rând, limitarea efectului unei eventuale explozii până ce devine
inofensiv.
În acest sens PS 175806 Procedura la nivel de grup cu privire la document privind
protecţia contra exploziei.

Mai
Realizarea investiţiei
- sunt selectate firmele pentru realizarea proiectului;
- sunt recepţionate materiale utilizate;
- sunt verificate documentele de însoţire;
- proiectul este executat conform documentaţiei tehnice;
- instalaţia este verificată de către o comisie numită prin decizie internă, înainte de
punerea în funcţiune.
Funcţionarea noilor instalaţii
- sunt elaborate instrucţiuni care stabilesc paşii de lucru pentru condiţii normale şi
acţiunile care trebuie efectuate în cazul unor abateri de la normal (instrucţiuni de lucru,
instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă, instrucţiuni P.S.I.)
- sunt stabilite aptitudinile psihoprofesionale şi sunt selectate prin testări psihologice
personale executoare;
- sunt efectuate instruiri şi şcolarizări atunci când sunt modificate instrucţiunile;
- sunt supravegheate activităţile în timpul derulării de către conducătorii locurilor de
munca şi de către conducere.
Prin SMS se asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajaţilor cu privire la
instrucţiunile de operare:
- înainte de intrarea în funcţiune a unor instalaţii noi;
- înainte de preluarea posturilor de către noii angajaţi;
- înainte de modificarea proceselor de operare;
- înainte de începerea utilizării de noi substanţe;
- înainte de opriri majore ale instalaţiei sau de scoaterea ei din funcţiune;
- în cazul unor activităţi care prezintă pericole deosebite;
- după accidente şi evenimente soldate cu emisii;
- înainte de intrarea în vigoare de noi prevederi legale;
- în cazul modificării instrucţiunilor de operare.
e. Planificarea pentru situaţii de urgenta

Planurile pentru situaţii de urgenţă pe care le deţine societatea:
►Plan de intervenţie în caz de incendiu;
►Plan de urgenţă internă;
►Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Mai
PLANUL DE URGENŢĂ INTERNĂ este integrat într-un sistem unitar de abordare a

managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt
specifice, măsurabile şi pot fi realizate operativ. Se are în vedere şi necesitatea de revizuire
periodica (sau ori de cate ori este necesar), ţinând cont de:
o progresul cunoştinţelor tehnice;
o experienţa acumulata ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe
amplasament;
o lecţii învăţate în perioada de implementare a planului de urgenţă;
o schimbări semnificative pe amplasament;
o comportamentul uman, ca răspuns la situaţiile de criza.
Planul de urgenţă internă are în vedere identificarea sistematică a consecinţelor
oricărui accident major care poate apare şi conţin:
• modul cum este organizată intervenţia la o situaţie de urgenţă;
• modul de furnizare a informaţiilor, alarmarea;
• posibilele urgente ce pot apare în toate scenariile de accidente majore;
• modul de coordonare şi comunicare în timpul unei intervenţii la o situaţie de urgenţă;
• asigurarea resurselor necesare de către operator, daca sistemele de intervenţie proprie
nu sunt suficiente;
• descrierea resurselor interne şi externe care pot fi mobilizate de operator pentru a
limita consecinţele unui accident major pentru oameni şi mediu;
• modul de asigurare cu personal suficient, intr-o perioada de timp rezonabilă, pentru a
conduce şi acţiona în cadrul planului de urgenţă internă;
• asigurarea echipamentului necesar pentru intervenţie, corespunzător scopului,
disponibil în orice moment şi în perfectă stare de funcţionare;
• asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare în momentul producerii unui
accident major;
• modul de mobilizare a serviciilor de urgenta medicala necesare în cazul răspunsului
la o situaţie de urgenţă.
PLAN DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU

Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice,
masuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare
publica, planificate, organizate şi realizate, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de
Mai
producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea

incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării
bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgentă determinate de incendii şi
conţine:
- amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incinta;
- căile de acces şi de intervenţie din incinta şi cele adiacente acesteia;
- reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apa şi alte substanţe stingătoare;
- rezervele de agenţi stingători şi de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie;
- reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic, gaze şi alte
fluide combustibile;
- reţelele de canalizare;
- vecinătăţile;
- concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu;
- forte de intervenţie în caz de incendiu;
- surse de alimentare cu apa în caz de incendiu, exterioare unităţii;
- planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare.
Incendii în afara perimetrului instalaţiei - orice incendiu din vecinătate se constituie ca
o stare de prealarma, care obliga personalul sa respecte instrucţiunile pentru o astfel de stare
sa oprească orice activitate pana la îndepărtarea pericolului. Daca se considera necesar se
pornesc instalaţiile de stropire.
Alte incendii în incinta instalaţiei sau a staţiei - la apariţia unui incendiu, de orice
natura, se va acţiona urgent pentru stingerea lui, luând următoarele masuri:
→ se instituie alarma şi se anunţă pompierii;
→ se opreşte întreaga activitate;
→ se evacuează toate mijloacele auto şi personalul fără sarcini de stingere, din incinta;
→ se acţionează cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea şi stingerea
incendiului;
→ se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.
PLAN DE PREVENIRE şi COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE, care

conţine:
- Lista punctelor critice unde pot apărea poluări accidentale;
- Masuri specifice pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului;
Mai
- Masuri de intervenţie în cazul producerii unor accidente cu impact asupra mediului;

- Lista dotărilor şi a materialelor necesare în cazul producerii unor accidente cu impact
asupra mediului;
- Componenta echipei de intervenţie în caz de poluare accidentală;
- Program de instruire a personalului de la punctele critice şi a echipei de intervenţie.
Limitarea efectelor asupra obiectivului
• Masuri de prevenire contra incendiilor - constructive, specifice instalaţiilor şi
organizatorice;
• Masuri de protecţie contra exploziilor - primare, secundare şi terţiare;
• Masuri de reţinere (colectare) a substanţelor scurse.
f. Monitorizarea performantei
Controlul eficientei sistemului de management al siguranţei
Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM) prezidat de Directorul
General se va întruni trimestrial, sau ori de cate ori este necesar, pentru discutarea
următoarelor teme:
 Analiza performantei privind sarcinile trasate şi modificărilor, acolo unde este
necesar;
 Îmbunătăţirea activităţii de implementare a recomandărilor aduse în urma sesiunilor
de audit;
 Analiza şi propuneri privind revizuirea politicii de securitate şi sănătate în muncă şi a
planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de
organizare şi funcţionare;
 Urmărirea realizării planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor
necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora;
 Analiza introducerii de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare
consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi propuneri în situaţia
constatării anumitor deficienţe;
 Analiza alegerii, cumpărării, întreţinerii şi utilizării echipamentelor de muncă, a
echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
 Analiza modului de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului de prevenire şi
protecţie, precum şi menţinerea sau, daca este cazul, înlocuirea acestuia;

Mai
 Propunerea masurilor de amenajare a locurilor de munca, ţinând seama de prezenţa

grupurilor sensibile la riscuri specifice;
 Analizarea cererilor formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în
care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;
 Analizarea propunerilor lucrătorilor privind prevenirea accidentelor şi propunerea
introducerii acestora în planul de prevenire şi protecţie;
 Analizarea cauzelor producerii accidentelor şi evenimentelor produse şi propunerea
masurilor tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
 Efectuarea verificărilor proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de
lucru şi întocmirea unui raport scris privind constatările făcute;
 Dezbaterea raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de
către Directorul general cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi
sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul
încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza
în anul următor.
In plus, activitatea de prevenire a accidentelor majore va fi inclusă ca punct pe
ordinea de zi a şedinţelor trimestriale de management.
O dată pe an va avea loc o analiză a managementului pe teme de securitate, protecţia
muncii şi a mediului înconjurător privind următoarele aspecte:
- Rezultatele auditărilor interne şi externe ale protecţiei mediului şi securităţii în
muncă,
- Stadiul de îndeplinire şi urmărire a ţelurilor, programelor şi măsurilor,
- Prezentarea şi comentarea modificărilor importante aduse organizării structurale şi
operaţionale în protecţia muncii şi a mediului din întreprindere,
- Noile achiziţii efectuate şi planificate, sau modificările importante aduse instalaţiilor
relevante din punct de vedere al siguranţei şi al mediului înconjurător,
- Comentarea celor mai importante modificări, relevante pentru locaţie, în domeniul
legislaţiei privind securitatea, protecţia muncii şi a mediului înconjurător,
- Modul îndeplinirii unor sarcini bine definite şi stabilite.
Raportul privind evaluarea performantei pe sarcini prestabilite va fi inclus în raportul
lunar referitor la Indicatori Cheie de Performanta. Evaluarea performantei pe baza sarcinilor
trasate va fi raportata şi supusa dezbaterilor anual, în cadrul întâlnirilor.

Mai
g. Audit şi revizuire
In afara de monitorizarea performantei operatorul va întreprinde verificări periodice
ale conceptului de securitate şi ale sistemului de management al securităţii (audit). Rezultatele
verificării vor fi evaluate. Conceptul de securitate şi sistemul de management al securităţii vor
fi îmbunătăţite pe baza acestei evaluări.
◊ Auditul
Auditul are ca scop sa stabilească daca organizarea, procesele şi procedurile sunt
realizate în conformitate cu definiţia stabilită de conceptul pentru evitarea producerii
accidentelor tehnice şi dacă în general respectă prevederile legale venite din exterior cât şi
prevederile interne ale întreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea
modalităţilor de îmbunătăţire a componentelor sistemului de management al siguranţei.
Operatorul va propune un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de către
managementul de vârf şi trebuie să cuprindă următoarele puncte:
- Zonele şi activităţile care vor trebui supuse auditului,
- Frecventa realizării auditului pentru sectorul respectiv,
- Persoanele responsabile pentru fiecare audit,
- Resurse şi personalul necesare pentru realizarea fiecărui audit, prin considerarea
cunoştinţelor de specialitate necesare, a independenţei faţă de întreprindere şi a suportului
tehnic,
- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot conţine formulare, liste, interviuri
deschise, observaţii),
- Modalităţile de raportare ale rezultatelor auditului,
- Modalităţile de utilizare ulterioară (utilizarea auditului pentru îmbunătăţirea
sistemului de management al securităţii),
- Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.
Auditul va fi realizat de auditori independenţi, autorizaţi legal şi care au făcut dovada
experienţei şi competentei de realizare a auditului; societatea alocă toate resursele materiale şi
personalul necesar. Raportul auditului se va face în scris şi va conţine procedurile, standardele
şi referinţele utilizate, metodologia de lucru, investigaţiile şi măsurătorile efectuate, concluzii
şi recomandări.

Mai
◊ Evaluare
Rezultatele monitorizării performantei şi ale auditului vor fi evaluate de către
conducerea întreprinderii cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate şi sistemul de
management al securităţii sunt concludente şi eficiente.
Evaluarea rezultatelor verificării trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a
modifica sau nu conceptul de securitate şi obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt
punct de vedere evaluarea va determină repartiţia resurselor pentru implementarea
modificărilor atât la nivelul organizării cat şi la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor
şi a cadrului legislativ.
Aceasta corespunde procesului continuu de îmbunătăţire.
Conducerea societăţii va stabili următoarele:
• Persoanele responsabile în cadrul conducerii întreprinderii,
• Termene limită,
• Documentarea, inclusiv distribuirea raportului,
• Urmărirea implementării măsurilor,
• Consemnarea modificărilor.
Adoptarea şi implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii
de prevenire a accidentelor majore, precum şi a oportunităţii şi eficientei sistemului de
management al securităţii; revizuirea documentată a performanţei politicii şi a sistemului de
management al securităţii, precum şi actualizarea acestuia se fac de către conducerea societăţii
prin analiza la cel mai înalt nivel.
Verificări şi evaluări sistematice - Eficacitatea masurilor luate este verificata printr-o
evaluare sistematică a:
- perturbărilor procesului normal,
- accidentelor de muncă, precum şi a accidentelor incipiente,
- rezultatelor controalelor, auditurilor interne şi externe.
În mod regulat, au loc în sectoarele, respectiv secţiile relevante pentru producţie şi
legate de aceasta, convorbiri (având ca punct pe ordinea de zi securitatea muncii), precum şi
audituri ale protecţiei muncii şi mediului.
Serviciul de securitate a muncii întocmeşte o statistica anuala a accidentelor/
incidentelor (modul de desfăşurare a accidentelor, daunele produse componentelor
instalaţiilor, scurgerea de substanţe periculoase). Aceasta statistică este examinată, copiată şi

Mai
introdusă într-un centralizator de către fiecare cadru de conducere competent. Aceste rapoarte
sunt discutate în şedinţele Comitetului de sănătate şi securitate în muncă.
Schaeffler Romania S.R.L., dovedeşte, prin prezentul concept privind prevenirea
cazurilor de avarie, ca măsurile actuale, de natură tehnică şi organizatorică, de prevenire şi
limitare a efectelor cazurilor de avarie, sunt adecvate şi suficiente şi vor garanta o funcţionare
sigură a societăţii.

Mai
II. Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul
II.A 1 Descrierea amplasamentului şi a mediului acestuia

II.A.1.1 Localizarea amplasamentului
Amplasamentul în studiu se afla în intravilanul comunei Cristian, jud. Braşov,
Romania, cu acces la drumul naţional DN73 Braşov - Bran - Câmpulung Muscel, la
aproximativ 3 km de Municipiul Braşov. Zona în cauza se situează în depresiunea
intramontana a Braşovului cunoscuta şi sub denumirea de “ŢARA BÂRSEI” sau “ŞESUL
BÂRSEI”. Planul de amplasare în zona se afla în Anexa 1.
Accesul în societate se face din DN73 dinspre LUBRIFIN pe Aleea Schaeffler.
Încadrarea în zonă a amplasamentului este prezentată în fig. 1 de mai jos.
Fig. 1 Încadrare în zonă a SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L.
Localităţile şi obiectivele învecinate sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Mai
Tabel II.A 1.1. Localităţile învecinate şi populaţia acestora, pe o raza de pana la 10 km

Amplasare Distanta de la Populaţia
Oraşul / comuna
fata de obiectiv obiectiv [km] aproximativă
Oraşul Ghimbav N cca. 1,46 5100 locuitori
285000
Braşov NE cca. 3,50
locuitori
Poiana Braşov SE cca. 4.80 1500 locuitori
Oraşul Râşnov SV cca. 5,70 15456 locuitori
Cristian SV cca. 1,36 4000 locuitori
Tabelul II. A.1.2. Obiectivele învecinate şi distanţe aproximative de la limita incintei

Obiectiv învecinat Poziţia Distanţa aproximată faţă de
faţă de obiectiv [ m]
obiectiv
Abatorul Avicola Sud - Vest 800 m
DE1251 Sud - Vest 50 m
Ferma Avicola Sud - Vest 70 m
Localitatea Cristian 1360 m
Lubrifin Vest 400 m
Lustic 250 m
DN 73, CF Zărneşti - Braşov Nord 60 – 150 m
DE 61(Aleea SCHAEFFLER) Limita incintei
METRO 2600 m
Localitatea Ghimbav 1460 m
HUTCHINSON Nord Est 700 m
CORONA INTERNAŢIONAL 1000 m
JIF FURNIR 1500 m
LOSAN 2000 m
Teren agricol Est Limita incintei
DE 1239 140 m
Mun. Braşov 2860 m
S.C. NEDMETAL S.R.L. Vest 250 m
S.C. COS 2000 Distribution S.R.L. Vest Limita incintei
EUROPLAT COMPANY S.R.L. Vest Limita incintei
S.C. TRANSBERG S.R.L Vest 250 m

Continental Est 0 m (hala inchiriata pe
platforma Schaeffler)
APEX Nord -Est 250 m
S.C. DUVENBECK LOGISTIK Nord -Est 250 m
S.R.L.
In zonă, (localitatea Cristian) se afla depozitul PETROM, la aproximativ 3 km,
obiectiv care se afla sub incidenta HG 804/2007.

Mai
Amplasarea în zonă a vecinilor este prezentată în figura 2 de mai jos.
Fig.2 Amplasare vecini
Străzi principale şi străzi importante pentru acces în caz de urgenta

- la Vest, la o distanta de aproximativ 400 de metri exista intrarea de pe DN 73,
dinspre Lubrifin pe Aleea Schaeffler până la Schaeffler Romania (poarta 1).
- la Nord - Nord Vest, la distante cuprinse intre 60-150 m exista DN 73, din care se
ramifica spre Sud - Est un alt drum exterior localităţii Cristian, DE 1239 (str. Cucului), care
face legătura cu Schaeffler Romania, în sudul proprietăţii (poarta 2).
- La Sud – Vest, limitrof Fermei Avicola se afla drumul exterior localităţii Cristian,
DE 1251.

Mai
II.A.1. 2. Date privind numărul de personal şi programul de lucru

Total personal propriu angajat: 3500 salariaţi;
Programul de funcţionare a obiectivului este de 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 365
zile/an, în ture de cate 8 ore pentru întregul personal, mai puţin personalul TESA, care
lucrează într-un singur schimb, de la ora 8,30 – 17, 5 zile/săptămână.
Accesul vizitatorilor este strict limitat (inspectori ai autorităţilor publice, delegaţi, etc.)
şi se face după anunţarea de către agentul de paza a persoanei vizitate, care daca accepta vizita
este răspunzătoare pe tot parcursul vizitei. Angajatul vizitat este obligat sa preia persoana de
la poarta, sa o însoţească pe tot parcursul vizitei pana la ieşirea pe poarta.
II.A.1. 3 Descrierea amplasamentului

Fabrica îşi desfăşoară activitatea pe un teren proprietate personală, în suprafaţă de
442200 m2, din care suprafaţa construita este de 139702 m2 . Activitatea se desfăşoară în 6
hale de producţie şi tratament termic.
Modul de ocupare a terenului conform planului de situaţie este prezentat în tabelul
următor:

Mai
Se prezintă în ANEXA 2 Plan de situaţie Schaeffler România S.R.L., dispunerea

obiectivelor pe amplasament.
Date privind obiectivele construite de Schaeffler Romania:

a. Halele de producţie
Pe amplasament, construcţiile principale sunt cele 6 hale de producţie şi corpul
administrativ. Acestea au, pentru monoblocul halelor de producţie, regimul de parter şi parter-
etaj pentru spaţiile administrative.
Structura de rezistenta a halelor este construita din fundaţii izolate cu dimensiunile de
3×2 m şi adâncimea Df= 2,50 m raportata de la cota pardoselii. Suprastructura este din stâlpi
şi grinzi de beton armat, iar acoperişul din ferme metalice. Sarcina maxima pe stâlp este de
2400 kN (pentru forţe centrice). Închiderea perimetrala este realizata din panouri din tabla tip
sandwich cu termoizolaţie din polistiren sau vata minerala.
Compartimentarea în construcţiile care cuprind mai multe compartimente de incendiu
este realizată prin pereţi antifoc. Golurile funcţionale (tehnologice şi de circulaţie) sunt
protejate prin uşi antifoc cu sistem de autoînchidere, obloane antifoc sau încăperi tampon.
b. Spaţii de depozitare, rezervoare de depozitare

Situaţia spaţiilor de depozitare din cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. cu
suprafeţele aferente este prezentata în tabelul de mai jos şi cuprinde următoarele repere:
Nr. Supraf. Material
Denumirea Caracteristici Locaţie
crt. mp depozitat
Spaţiu amenajat cu rafturi
1. Depozit uleiuri Rigole de colectare 120 uleiuri Hala II
Pardoseala cu vopsea epoxidică
Depozit Spaţiu amenajat cu rafturi
materiale
2. materiale Rigole de colectare 120 Hala II
consumabile
consumabile Pardoseala cu vopsea epoxidică
Depozit materie Spaţiu amenajat cu rafturi
3. 3690 Bare de otel Hala II
prima Pardoseala cu vopsea epoxidică
Depozit materie Spaţiu amenajat cu rafturi
4. 3140 Semifabricate Hala III
prima Pardoseala cu vopsea epoxidică
Spaţiu amenajat lângă
tratamentul termic din hala III,
Depozit sare de
5. închis protejat antifoc, betonat. 48 Sare solida Hala III
călire
Sarea se depozitează în saci pe
europaleţi
Spaţiu amenajat
Platforma
6. Rigole de colectare 2630 Semifabricate Hala IV
materie prima
Betonat

Mai

crt. mp depozitat
Spaţiu amenajat
Platforma
7. Rigole de colectare 500 Butuci de otel Hala V
materie prima
Betonat
Spaţiu amenajat
Platforma
8. Rigole de colectare 500 Semifabricate Hala VI
materie prima
Betonat
Spaţiu amenajat, închis, acoperit
Instalaţie
Rigole de colectare Lângă
9. tehnologica 380 Metanol
Pardoseala cu vopsea epoxidica hala I
metanol 1
Cuve de retenţie
Instalaţie
Lângă
10. tehnologica Container metalic 345 Metanol
hala VI
metanol 2
Rezervor suprateran amplasat
Depozit de Lângă
11. intr-o intr-un spaţiu ingradit şi Propan
propan 1 hala I
închis
Rezervor suprateran amplasat
Depozit de Lângă
12. intr-o intr-un spaţiu îngrădit şi Propan
propan 2 hala VI
închis
Rezervor subteran de 50 mc cu
Depozit de pereţi dubli şi sistem de detecţie Lângă
13. Motorina
carburanţi 1 a eventualelor scurgeri, opritor hala I
de flăcări pe aerisire
Rezervor subteran de 50 mc cu
Depozit de pereţi dubli şi sistem de detecţie Lângă
14. Motorina
carburanţi 2 a eventualelor scurgeri, opritor hala VI
de flăcări pe aerisire
Containere metalice
- Cuvă de colectare a scurgerilor
din containerul I , cu 4 butelii de
450 kg, temperatura de
depozitare sub 50 ºC asigurat
împotriva oricărei intervenţii
neautorizate; detector de
Depozit de Lângă
15. amoniac, sistem de avertizare, 12 Amoniac
amoniac 1 hala I
sistem drencere.
- 2 butelii de 450 kg, in container
metalic II, temperatura de
neautorizate; detector de
amoniac, sistem de avertizare.
Instalaţie
1 rezervor suprateran amplasat Lângă
16. tehnologica azot 270 Azot
intr-o zona îngrădită hala VI
2
container metalic tipizat, cu
dimensiunile în plan
Instalaţie de 12.192 x 2.435 m, în care sunt Lângă
17. 29.7 Azot
producere azot amplasate echipamente necesare hala VI
pentru comprimarea, uscarea şi
răcirea aerului atmosferic
Mai

crt. mp depozitat
- spaţiu amenajat
Depozit produse
18. - cu rampa Produse finite Hala I
finite
- depozitare în cutii pe rafturi
Depozit produse - spaţiu amenajat
19. Produse finite Hala III
finite - depozitare în cutii pe rafturi
Depozit exterior Depozit exterior acoperit, ferit
argon, azot,
acoperit, de lumina directa a razelor
acetilena, Lângă
20. compartimentat, soarelui.
oxigen, hala II
pentru butelii Buteliile sunt asigurate cu
propan
sub presiune centuri
grund, lac,
întăritor,
Container
diluant, Lângă
21. vopsele şi container antiex
alcool, hala II
diluanţi
solvent,
conservant
Nota: □Au fost marcate depozitele de substanţe ce prezintă pericol de accident major
Rezervoarele subterane şi supraterane de care dispune societatea sunt prezentate in

tabelul următor:
Poziţia în
Nr. Capacit.
Denumirea Descriere plan de
crt. mc
situaţie
Rezervor subteran.
Montarea subterana permite
menţinerea unei temperaturi constante
sub 20 0C; rezervor cu perete dublu şi
Depozit de metanol I:
fluid de etanşare cu indicarea la tablou Linga
1. 2 rezervoare, unul de 30 mc
a eventualelor scurgeri accidentale; hala I
avarie
aerisire prevăzută cu opritor de
flăcări; siguranţa sistemului de
încărcare a rezervorului (incinta
încuiată, acces limitat).
Rezervor subteran.
menţinerea unei temperaturi constante
sub 20 0C; rezervor cu perete dublu şi
Depozit de metanol II:
fluid de etanşare cu indicarea la tablou Linga
2. 2 rezervoare, unul de 50 mc
a eventualelor scurgeri accidentale; hala VI
avarie
aerisire prevăzută cu opritor de
flăcări; siguranţa sistemului de
încărcare a rezervorului (incinta
încuiată, acces limitat).
Depozit de propan I: Linga
3. Rezervor suprateran, în aer liber 5000 l
2 rezervoare hala I
Depozit de propan II: Linga
4. Rezervor suprateran, în aer liber 5000 l
1 rezervor hala VI
Depozit carburanţi I: Rezervor subteran, cu pereţi dubli şi Linga
5. 50 mc
1 rezervor motorina sistem de detecţie a eventualelor hala I
Mai
Poziţia în
Nr. Capacit.
Denumirea Descriere plan de
crt. mc
situaţie
scurgeri; opritor de flăcări pe aerisire
Rezervor subteran, cu pereţi dubli şi
Depozit carburanţi II: Linga
6. sistem de detecţie a eventualelor 50 mc
1 rezervor motorina hala VI
scurgeri; opritor de flăcări pe aerisire
Rezervor suprateran, cu pereţi dubli, Linga
7. Rezervor azot II; 1 buc 40 mc
în aer liber hala VI
Rezervor subteran cu pereţi dubli şi
Anexa
8. Bazin ape uzate sistem de detecţie a eventualelor 50 mc
hala 1
scurgeri
Bazin acoperit 75 mp Gospodaria
9. Rezervor apa potabila 100 mc
de apa 1
Rezervor apa de Bazin acoperit 300 mc Gospodaria
10.
incendiu de apa 1
Bazin acoperit 450 mp Gospodaria
11. Rezervor apa potabila 100 mc
de apa 2
Rezervor apa de Bazin acoperit Gospodaria
12. 450 mc
incendiu de apa 2
Nota: □Au fost marcate depozitele de substanţe ce prezintă pericol de accident major
II.A.1.4 Activităţi desfăşurate pe amplasament
In fabrica de la Cristian se produc prin activităţi de debitare, frezare, strunjire, călire

etc. ghidaje lineare, pompe, furci, colivii, tripode, inele, rulmenţi cu dimensiuni mari şi
articulaţii de sprijin şi rotire, pentru industria de autovehicule, industria grea şi industria
aerospaţială.
Potrivit Certificatului de înregistrare fiscala SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. are ca
activitate principala: FABRICAREA LAGĂRELOR, ANGRENAJELOR, CUTIILOR DE
VITEZĂ şi A ELEMENTELOR MECANICE DE TRANSMISIE - cod CAEN 2815.
Fabrica de piese şi accesorii pentru industria de autovehicule, industria grea şi
industria aerospaţială Cristian cuprinde:
a) hala 1 de producţie (segmentele A, C, N) şi depozite pe o suprafaţă de 19.000 mp,
b) hala 2 de producţie (segmentele D, F, U,V) şi depozite pe o suprafaţă de 20.200 mp,
c) hala 3 (segmentele G, E, T, Y, U) de producţie şi depozite pe o suprafaţă de 16.500
mp,
d) hala 4 (segmentul K) de producţie pe o suprafaţă de 19.000 mp,
e) hala 5 (segmentul J) de producţie pe o suprafaţă de 8326 mp,
f) hala 6 (segmentele H, Y) de producţie pe o suprafaţă de 19.000 mp,

Mai
g) gospodăria de ape compusa din instalaţii de alimentare cu apa şi evacuarea apelor

uzate,
h) corp administrativ (inclusiv cantina) în suprafaţă de 1720 mp,
i) 2 cabine poarta,
j) bloc energetic 600 mp,
k) depozit de lichide combustibile şi gaze lichefiate (un rezervor subteran pentru
motorina de 50 mc, un rezervor subteran pentru metanol de 30 mc, doua rezervoare
supraterane de propan de 5 mc, 2 containere de amoniac – cu 4 respectiv 2 butelii de 450 kg
fiecare)
l) depozit de lichide combustibile şi gaze lichefiate (un rezervor subteran pentru
motorina de 50 mc, un rezervor subteran pentru metanol de 50 mc, , un rezervor suprateran de
propan de 5 mc, instalaţie producere azot şi 1 rezervor suprateran pentru azot de 40 mc),
m) rezervoare de înmagazinare apă: V= 2 x 100 mc pentru apa potabila; V= 300 mc şi
V= 450 mc pentru apa de incendiu;
n) alei şi parcări betonate,
o) bazin retenţie apa pluvială,
p) cantina şi atelier şcoală,
q) depozite intermediare de deşeuri,
r) centru de inginerie.
În hala de producţie I, îşi desfăşoară activitatea o secţie de turnătorie, care are ca
operaţii de bază:
- Elaborare alamei în cuptoare cu inducţie;
- Turnare centrifugală a alamei, în forme metalice permanente (cochile), răcirea în
vederea solidificării şi extragerea piesei din forma de turnare. Turnarea se face cu ajutorul
utilajelor de turnare centrifugală cu ax orizontal;
Activitatea se desfăşoară în continuare în treisprezece segmente de producţie,
organizate în 4 unităţi de producţie.
- Activitatea desfăşurată în fiecare segment de producţie, este:

• segment A – Ghidaje liniare,
• segment C – Colivii de alamă,
• segment D – Galeţi,
• segment E – Rulmenţi oscilanţi de mari dimensiuni (< 1.600 mm),
Mai
• segment F – Rulmenţi cu ace RSTO,

• segment G – Rulmenţi cu role cilindrice (< 1.600 mm),
• segment H – Rulmenţi de dimensiuni mari (> 1.600 mm),
• segment J – Forja (< 3.000 mm),
• segment K – Rulmenţi de sprijin şi rotire (< 4.200 mm),
• segment N – Rulmenţi cu role cilindrice (90-200 mm),
• segment T – Rulmenţi conici (< 1.600 mm),
• segment U – Lagăre de alunecare,
• segment V – Defazor arbore cu came,
• segment Y – Tratament termic.
Acestea sunt prezentate în figura 3 de mai jos.

Mai
Figura 3 Segmente de producţie

Mai
Activităţi desfăşurate pe hale:

Hala 1
Segmentul A –producţie de ghidaje liniare
Flux tehnologic: debitare, frezare, tratament termic, sablare, rectificare, spălare,
conservare, ambalare, livrare.
Segmentul C –producţie de colivii de alamă
Flux tehnologic: turnare, debitare, strunjire, frezare, debavurare, şlefuire, spălare
finală, uscare, conservare, ambalare, livrare.
Segmentul N – producţie de rulmenţi cu role cilindrice (90-200 mm) şi tratament
termic
Flux tehnologic: debitare, frezare, tratament termic, sablare, rectificare, spălare,
conservare, ambalare, livrare.
Tratament termic: Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele
din otel sunt încălzite în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de
N2, metanol şi propan) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C).
După o durata de menţinere data, piesele/şarjele sunt transportate automat în băile de
răcire cu săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire), piesele sunt
scoase şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.

Mai
Hala 2
Segmentul D –producţie de galeţi
Flux tehnologic: forjare, recoacere, sablare, strunjire, călire, rectificare feţe, spălare,
rectificare interior, spălare, rectificare exterior, şlefuire, uscare, clasificare, ambalare, livrare.
Segmentul F –producţie de rulmenţi cu ace RSTO (inele de la culbutor)
Flux tehnologic: strunjire, calibrare, călire, rectificare feţe, rectificare exterior, spălare,
rectificat interior, honuire, superfinisare, spălare, conservare, montaj, ambalare, livrare.
Segmentul U - producţie de lagăre cu alunecare
Flux tehnologic: Strunjire; presare pentru marcare şi impregnare canale; găurire,
broşare, sortare, montaj, ambalare, livrare
Segmentul V –producţie de defazor arbore cu came
Flux tehnologic: Presare ştifturi; montaj de: garnituri etanşare, arcuri lamelare,
defazor, arc spiral, capac arc; control vizual şi ambalare, livrare.

Mai
Hala 3
Segmentele G, E, T, U –producţie de rulmenţi de mari dimensiuni
Flux tehnologic: strunjire moale, frezare (pentru anumite repere), găurire (pentru
anumite repere), teşire (pentru anumite repere), tratament termic, rectificare plană, strunjire
tare, rectificare suprafeţe (interior, exterior, gulere…), spălare, brunare, conservare, montaj,
ambalare, livrare.
Segmentul Y –tratament termic

Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele din otel sunt încălzite
în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de N2, metanol, propan
şi NH3 - parţial) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C). După o
durată de menţinere dată, piesele/şarjele de la instalaţiile 1–10 sunt transportate automat în
băile de răcire cu săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire),
piesele sunt scoase şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.

Mai
Hala 4:
Segmentul K –producţie de articulaţii de rotaţie şi sprijin
Flux tehnologic: strunjire, danturare, călire cu curenţi de înaltă frecvenţă, revenire în
cuptoare electrice, strunjire dură, sablare, zincare, vopsire, montaj, ambalare, livrare.
Hala 5:
Segmentul J –forja
Flux tehnologic: debitare, preîncălzire, laminare prin presare, roluire, răcire, tratament
termic – recoacere, ambalare, livrare.

Mai
Hala 6:
Segmentul H –producţie de articulaţii de rotaţie şi sprijin
Flux tehnologic: strunjire, găurire, frezare, călire cu curenţi de înaltă frecvenţă,
rectificare, sudura, spălare, conservare, montaj, ambalare, livrare.
Segmentul Y –tratament termic
Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele din otel sunt încălzite
în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de N2, metanol, propan)
la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C). După o durată de menţinere
data, piesele/şarjele de la instalaţiile 1–10 sunt transportate automat în băile de răcire cu
săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire), piesele sunt scoase
şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.
Alte activităţile pe amplasament:

- Laboratoare de fizica şi chimie
Activitatea constă în inspecţia materiilor prime, monitorizarea chimicalelor,
monitorizarea produselor finite.
În cadrul acestor monitorizări se efectuează: analize chimice (alcalinitate, coroziune,
conţinut de bor, duritate, cloruri, conţinut de ulei, microbiologie), analize fizice (vâscozitate,
indice de refracţie, punct de inflamabilitate, tensiune superficiala, conductivitate).
Mai
- Departamentul Întreţinere şi Facility Management:

Se ocupa de planificarea şi controlul instalaţiilor electrice şi mecanice, magaziile de
materiale auxiliare, clădiri şi infrastructură, instalaţii centrale.
- Logistică
Recepţie marfă, depozitele de materie primă, expediţie şi transport, precum şi
managementul deşeurilor operaţional.
- Sculărie - producţie şi service de scule.
- Centrul de inginerie
Se ocupă cu proiectarea produselor dezvoltate de Grupul Schaeffler acoperind o arie
largă din gama produselor Schaeffler. Departamentul de Proiectare Produse – Engineering
Center – are un număr de aproximativ 90 de angajaţi, care îşi desfăşoară activitatea
împărţiţi în câteva grupe:
- domeniul Industrial (rulmenţi cu corpuri de rostogolire, rulmenţi cu bile, ghidaje
liniare, articulaţii de rotire şi sprijin);
- domeniul Automotive (sisteme de direcţie, sisteme de suspensie, sisteme de
ambreiaje, transmisii cu lanţ, componente de motor, analiză defecte, benchmarking,
dezvoltare avansată sisteme motor);
- domeniul Standuri de Probă (modelarea şi propunere noilor soluţii, desene de
execuţie); Calcul Tehnic (Analiza pieselor prototip virtuale cu ajutorul softurilor virtuale);
Analiză Defecte şi Benchmarking (măsurători standard, evaluarea suprafeţelor de contact,
analiza rezultatelor);
- domeniul Metode CAD (training, helpdesk, rollout, documentare, şabloane Pro/E)
- Cantina
In 2012 s-a dat în folosinţă o nouă cantină cu 250 locuri, unde angajaţii au
posibilitatea să mănânce la preţuri convenabile dar calitate foarte bună. Lunar Schaeffler
subvenţionează o parte importantă a costurilor. Cantina este deservită de o firmă externă.
- Serviciul EHS (Environment, health and safety)
Cuprinde departamentele de protecţia mediului, situaţii de urgenţă şi securitatea
intreprinderii. Acest serviciu este subordonat directorului de resurse umane şi este
metodologic susţinut de Centrul de competenţă Mediu şi Securitate de la Sediul Central. La
fabrica din Cristian sunt angajaţi doi specialişti de protecţia mediului, doi specialişti în

Mai
securitatea muncii, şi un specialist în situaţii de urgentă care conduce totodată şi echipa de

pompieri voluntari şi un şef de pază.
Astfel se poate observa că temele de Protecţia mediului şi securitate sunt rezolvate cu
ajutorul acestor specialişti intr-un mod competent.
- Cabinet medical
In cadrul cabinetului, de la 8:30 la 20:00 sunt la dispoziţia angajaţilor câte un medic şi
o asistentă.
- Atelier şcoală
Aici sunt pregătiţi anual un număr de circa 125 de angajaţi şi 100 de elevi practicanţi
în meseria de prelucrători prin aşchiere. Ţelul acestei pregătiri este atingerea unor competente
specifice.
II.A.2 Descrierea infrastructurii existente pe amplasament
II.A.2.1 Alimentarea cu energie

Alimentarea cu energie electrica a Schaeffler Romania se face prin staţia proprie de
110/20 KV de unde sunt alimentate celelalte 14 staţii interne.
În cazul unei pene de alimentare din reţeaua publică de energie electrică sunt
prevăzute 8 grupuri electrogene de rezervă cu motoare diesel pentru consumatorii vitali şi
iluminat de siguranţă.
II.A.2.2 Alimentarea cu apă

Pentru utilizare în scop igienico sanitar şi tehnologic, se utilizează apă din cele 5 foraje
de mare adâncime existente pe amplasament.
Sursa: - subteran pr. Ghimbăşel; cbh VIII-1.50.6;
Volume totale de apa autorizate
Vzilnic maxim: 1000 mc – 11,6 l/s – 250 mii mc/an
Vzilnic mediu: 400 mc - 4,6 l/s - 100 mii mc/an
Vzilnic minim: 300 mc - 3,4 l/s - 75 mii mc/an
Funcţionare permanentă 250 zile/an, 24 ore/zi (cca. 6000 ore/an).
Din totalul volumelor de apa autorizate, volumul mediu utilizat în scop tehnologic
este:
Vzilnic mediu: 250 mc - 3 l/s – 62,5 mii mc/an
Mai
Reţeaua de distribuţie a apei – reţea din PEHD Dn 90 – 125 mm cu lungimea totala de

cca 2,8 km.
Instalaţii de captare:
- 5 foraje cu H = 150 m, Nhd = 28,3 – 42,0 m, Nhd = 37,8 – 58 m , echipate cu
pompe tip JAR 8-7x12, cu următoarele caracteristici: Q = 10 – 12 mc/h, P = 22 kw, H = 90
mCA, P = 22 – 7 kw, n = 3000 rot/min; Qtotal instalat = 25,5 l/s/; (3 foraje cu Q instalat = 6,5
l/s/foraj şi doua foraje cu Q instalat = 3 l/s/foraj)
Forajele au stabilite zone de protecţie sanitara şi perimetru de protecţie
hidrogeologica.
Instalaţii de tratare:
- gospodăria de apă G1 – două lămpi cu UV şi două filtre mecanice cu curăţare
automată;
- gospodăria de apă G2 - trei lămpi cu UV şi două filtre mecanice cu curăţare
automată;
- 3 instalaţii de dedurizare în halele unu, doi şi cinci;
- 3 instalaţii de demineralizare în halele unu, doi şi cinci;
Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei:
De la foraje, apa este refulată prin conducte din polietilenă de înaltă densitate Dn 63 –
70 mm, cu lungimea totală de cca 180 m, la rezervoarele de înmagazinare.
Pe platforma societăţii funcţionează 2 gospodării de apă, după cum urmează:
- Gospodăria 1, care alimentează halele 1, 2, 3, şi 4;
Cuprinde: 3 foraje ( F1, F2 şi F3) ; rezervor cu V = 100 mc, pentru apa potabilă şi
tehnologică, echipat cu staţie de pompare cu trei pompe (2a+1r) cu caracteristicile: Q = 15-44
mc/h, n = 2900 rot/min, H = 69-35 mCA, şi P = 35 kw. Presiunea este asigurată cu un
hidrofor cu capacitatea de 200 litri.
- Gospodăria 2, care alimentează halele 5 şi 6;
Cuprinde: 2 foraje (F4 şi F5); rezervor cu V=100 mc, pentru apa potabilă şi
tehnologică, echipat cu staţie de pompare cu două pompe (1a+1r) cu Q = 21 mc/h, n = 2900
rot/min, H = 73,4 mCA, şi P = 5,5 kw.
Apa pentru stingerea incendiilor: asigurată din foraje, volum intangibil - 750 mc
înmagazinată în doua rezervoare:
- Gospodăria 1 - rezervor de 300 mc, echipat cu staţie de pompare;
- Gospodăria 2 - rezervor de 450 mc, echipat cu staţie de pompare.
Mai
Există o reţea inelară de incendiu din PEHD Dn 90 - 125, în lungime de 1,1 km, pe
care sunt amplasaţi hidranţi exteriori Dn 80 şi hidranţi interiori Dn 65 mm.
Evacuarea apelor uzate
Apele uzate menajere şi tehnologice preepurate sunt evacuate în reţeaua de canalizare
urbana Braşov (prin colectorul 600/900 mm) în administrarea S.C. Compania Apa S.A.
Braşov, conform Acordului de Preluare nr. 661/2011.
- Colectarea apelor uzate menajere se face în reţeaua de canalizare menajeră
constituită din tuburi de PVC cu Dn 110 mm – 200 mm. Lungimea totală a conductelor de
canalizare este de 3,0 km.
Apele uzate menajere, provenite de la cantina sunt preepurate într-un separator de
grăsimi (tip ACO/ Eco-FPI NS4), cu descărcare în canalizarea menajeră;
Staţie de pompare ape menajere este echipata cu:
- bazin de colectare omogenizare (şi aspiraţie) V=100mc, în care se descarcă şi
canalizarea tehnologică; sistem senzori de nivel;
- 3 pompe tocător (2a+1r) cu Q = 6 l/s, P = 15,5 kw, H = 39,7 mCA, n = 3000
rot/min, în vederea pompării apelor uzate în mod controlat în reţeaua de canalizare urbană
Braşov;
- Apele uzate tehnologice sunt colectate din halele de producţie în recipienţi sau sunt
trimise direct prin conducte supraterane într-un bazin de omogenizare cu capacitatea de 50mc
în vederea pompării în staţia de preepurare.
Staţia de preepurare (capacitate: 20 mc/zi )
Procesul de preepurare cuprinde 2 faze:
- Treapta I - sisteme de filtrări succesive pentru separarea uleiurilor şi a emulsiilor
uzate;
- Treapta II-a ( tratarea pe şarjă) – respectiv operaţii de precipitare, floculare,
separarea şlamului de lichid prin decantare; bazin de reacţie V=5 mc.
Şlamul rezultat este trecut prin filtru presa şi apoi eliminat prin firma autorizată.
Limpedele este pompat într-un rezervor tampon cu V=1 mc la instalaţia de filtrare cu
cărbune activ (2 buc.), de unde este pompat într-un rezervor pentru control final cu V= 100 l
în care are loc verificarea pH-ului, după care este descărcat în reţeaua de canalizare şi
transportat în bazinul final de colectare omogenizare V=100 mc (ape menajere şi tehnologice)
din Staţia de pompare finală, în vederea evacuării în colectorul ovoid 600/900 mm.
- Colectarea şi evacuarea apelor pluviale
Mai
Apele pluviale de pe platformele betonate sunt colectate prin reţele de canalizare

realizate din tuburi de PVC Dn 200 – 400 mm care preiau şi condensatul rezultat din
instalaţia de producere azot gazos (MINIGAN 450-LINDE) şi deversate într-un bazin de
retenţie-drenaj cu V= 5000 mc (Vutil= 3000 mc), prin două colectoare finale din PVC Dn 600
mm.
Bazinul de retenţie drenaj este prevăzut cu taluze din dale prefabricate şi radierul din
filtru invers.
Înainte de descărcarea în bazinul de retenţie, apele pluviale sunt epurate prin 8
separatoare de uleiuri minerale prevăzute cu filtre de coalescenta tip AS TOP 125 VF,
amplasate pe colectoarele pluviale;
Separatoarele de ulei sunt tricompartimentate, asigurând un debit de trecere de 125 l/s;
Dimensiuni: L=7500 mm, l =2160 mm, h=2300 mm.
În cazuri excepţionale (ploi torenţiale) preaplinul bazinului de retenţie, poate fi preluat
printr-un canal de staţia de pompare finală şi deversat în colectorul ovoid 600/900 mm.
II.A.2.3 Alimentarea cu gaz metan

Gazul metan este preluat din staţia de reglare şi măsura a Transgaz, (aflată în partea de
nord a amplasamentului firmei pe proprietatea Schaeffler) prin furnizorul S.C. AXPO
ENERGY ROMANIA S.R.L.
Necesarul de gaze naturale pentru amplasament este asigurat din conducta de transport
gaze naturale existentă în zonă, prin staţie de reglare-măsurare (SRM).
Sistemul de alimentare cu gaze naturale este format din:
- staţia de reglare-măsurare (SRM);
- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă exterioară;
- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă sau joasă interioară;
- panouri de reglare-măsurare montate în spatiile în care sunt aparate de utilizare gaz
metan
Din SRM-ul existent instalaţia se ramifica după cum urmează:
- tronsonul 1 Dn 125 mm care alimentează halele I, II, III, IV şi CT1, CT2;
- tronsonul 2 Dn 150 care alimentează hala V, VI şi CT3.
Toţi consumatorii sunt racordaţi la instalaţia de utilizare de presiune redusa prin
intermediul unor panouri de reglare-măsurare echipate cu robineţi de reţinere, filtre şi
regulatoare de presiune şi contoare.
Mai
II.A.2.4 Asigurare aer comprimat, apă caldă şi agent termic

Aerul comprimat (aer de comanda pentru elementele pneumatice de acţionare) este
produs de 10 compresoare care alimentează toate halele de producţie existente.
Schaeffler Romania S.R.L. atribuie o importanţă deosebită utilizării căldurii provenite
de la staţia de compresoare. Utilizarea căldurii ajuta la economisirea energiei primare şi
reducerea emisiilor rezultate pentru producerea ei. În Schaeffler Romania fiecare compresor
este prevăzut cu recuperatoare de căldura folosite la producerea apei calde menajere. Astfel,
întreaga cantitate de apă caldă menajeră este produsă fără utilizarea altor surse suplimentare
de energie.
Agentul termic se asigură de centralele termice cu gaze naturale, dispuse în sectoarele
energetice. Alimentarea cu gaze naturale se realizează cu ajutorul a doua branşamente
subterane la capătul cărora sunt montaţi robineţi de branşament care au şi rol de robineţi de
incendiu, pe peretele estic şi vestic al construcţiilor
II.A.2.5 Gestiunea deşeurilor

Tratarea deşeurilor pe amplasament se efectuează în:
- instalaţie brichetat şpan alama;
- instalaţie brichetat şlam;
- instalaţie mărunţit şpan otel - separare ulei.
Gestionarea deşeurilor implica sortarea riguroasa a deşeurilor, catalogarea lor, cat şi
eliminarea corecta în conformitate cu legislaţia în vigoare. Eliminarea tuturor tipurilor de
deşeuri nereutilizabile se face prin firme specializate, cu care sunt încheiate contracte ferme.
II.A.3 Topografie
Topografic, locul de amplasare al fabricii Schaeffler România S.R.L., este situat în
depresiunea intramontana a Braşovului cunoscuta şi sub denumirea de “ŢARA BÂRSEI” sau
“ŞESUL BÂRSEI”, la aproximativ 3 km de Municipiul Braşov.
Zona amplasamentului este plană fără denivelări evidente.
Planul amplasamentului şi coordonatele geografice perimetrale ale amplasamentului
sunt:

Mai
Punctele din colţurile poligonului ce delimitează Coordonatele punvtelor

proprietatea Schaeffler Romania SRL
1 Latitudine 45°38'20.39092" longitudine 25°30'28.85268"

Mai
II.A. 4 Date geologice şi hidrogeologie

Geologie
Teritoriul studiat este localizat în extremitatea nordica a culoarului Bran, golful
Râşnovului, în zona de contact cu marea depresiune a Braşovului. Golful cuaternar al
Râşnovului are un relief de platforma, în timp ce, treapta mai înaltă ce îl mărgineşte la est, are
altitudini cuprinse între 900-1100 m, constituind un relief de eroziune.
Regiunea studiată are caracterul unei câmpii piemontane de acumulare pluvio -
aluvială, cu terase şi şesuri în care râurile sunt meandrate. Râurile cu caracter torenţial care
ferestruiesc versanţii înconjurători, au transportat în zona depresionară material aluvionar
eterogen, care, în acelaşi timp, a acoperit limita trasată care trebuia să existe între ramura
muntoasă şi zona depresionară.
Schiţată la sfârşitul cretacicului, Depresiunea Braşovului a funcţionat ca mediu
lacustru marin, până la finele pliocenului, când prin exondare a redevenit uscat. În perioada
când a fost sub imperiul apelor, în Depresiunea Braşovului s-au sedimentat importante
cantităţi de aluviuni constituite din calcare, conglomerate, marne, argile, bolovănişuri,
pietrişuri cu nisip etc.
În cuaternar şi post cuaternar, apele de şiroire, torenţi şi organismele fluviatile nou
formate, în cazul nostru pâraiele: Ghimbasel, Vulcanita şi Barsa, au transportat din versanţii
nordici ai Munţilor Braşovului, însemnate cantităţi de aluviuni, clădind în aria depresionară,
impunătoare conuri de dejecţie şi terase din a căror întrepătrundere a rezultat un relief tabular
cu aspect de câmpie uşor înclinată de la sud către nord, de unde denumirea de Câmpia Bârsei
atribuită zonei de către unii cercetători geografi.
Cercetările geologice şi geotehnice, au stabilit cu certitudine că în subteran nu se
găsesc zăcăminte de hidrocarburi, cărbuni, sare, alte formaţiuni stratigrafice din categoria mal,
turbă, goluri carstice etc.
Formaţiunile care intră în alcătuirea subsolului Depresiunii Braşovului şi care prezintă
importanţa în studiul de faţă, sunt de vârsta romaniană şi cuaternară.
Formaţiunile mai vechi se găsesc în ramurile muntoase care încadrează depresiunea,
fiind reprezentate prin calcare jurasice, gresii şi conglomerate cretacice. Şisturile cristaline
apar la vest de comuna Holbav, în contact direct cu calcarele jurasice.
Datele obţinute prin forajele de pe amplasamentul studiat (conform studiului
hidrogeologic preliminar făcut de S.C. AQUA S.R.L.), au stabilit ca pătura de sol vegetal cu

Mai
rădăcini de plante perene (lipsesc arborii şi arbuştii) de la suprafaţă, are o grosime de 0,50-
0,60 m
Conţinutul de materie organica (humus) şi cel de azot total este mic-mijlociu, excepţie
fac solurile dezvoltate sub pădure, care au un conţinut foarte ridicat de materie organică,
rezultat al acumulării an de an, prin descompunerea frunzelor şi ramurilor căzute la nivelul
suprafeţei solurilor. Reacţia solurilor este slab-alcalină datorită bogăţiei de carbonat de calciu
aflat în materiile parentale.
Începând de la suprafaţă şi până la interceptarea orizontului de pietriş cu nisip şi
bolovăniş, terenul se încadrează în categoria “teren mediu”, iar sub această cotă, în categoria
“teren foarte tare”.
Tot din datele obţinute prin forajele de pe amplasamentul studiat s-a stabilit ca sub
pătura de sol fertil urmează un complex litologic coeziv.
Analizând granulometric acest complex se constată că în jumătatea superioară,
fracţiunea de praf este dominantă, iar spre baza creste fracţiunea de nisip, apar şi elemente de
pietriş, fapt pentru care s-au stabilit două strate, dar din punct de vedere geotehnic, acest
complex coeziv se comportă ca un strat unitar insensibil la tasări care sa nu se înscrie în
limitele admise de STAS.
Studiile efectuate în zona au stabilit un coeficient de permeabilitate de K=10-4 cm/s.
Conform STAS 6054/77 în zona la care se face referire, adâncimea maximă de îngheţ
măsoară 0,90-1,00 m raportată la cota terenului amenajat la exteriorul construcţiei.
Hidrogeologie
Caracteristicile hidrogeologice ale zonei s-au extras din documentaţiile de specialitate
pentru forajele existente în zona (proiect nr. 309 S.C. AQUA S.R.L.) şi din forajele ce s-au
executat de Firma “GEO-CONSTRUCT-HIDRO-MARAGRIT”.
Din documentaţia pentru foraje s-a constatat ca la suprafaţă terenului se găseşte o
pătura de sol vegetal cu rădăcini de plante perene groasa de 0,5-0,6 m, după care urmează un
complex litologic coeziv constituit predominant din praf argilos care se extinde până la
maximum 3,1 m. În subsolul zonei interesate, sub acest strat urmează intervale poroase
formate în cea mai mare parte din pietrişuri şi bolovănişuri în alternanţă cu argile.
Starea apelor subterane
Din analiza hidrologica privind sursele subterane, conform studiului hidrologic
preliminar întocmit de S.C. AQUA S.R.L., s-au stabilit următoarele complexe acvifere:
Mai
a.1) Complex acvifer de mica adâncime

Acest complex acvifer este cantonat în aluviuni de tip grosier ale depunerilor
cuaternare subactuale, de vârsta Holocen inferior cu dezvoltare mai mare ca facies fluviatil-
aluvial în zona Rasnov-Cristian (terasa inferioara a pârâului Barsa) şi ca facies proluvial în
zona de contact morfologic munte/depresiune, zone în care se evidenţiază următoarele
particularităţi:
- dezvoltarea aluviunilor de tip grosier (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş) este întâlnită
pe grosimi de aproximativ 30 m adâncime, pe un pat argilo-marnos;
- grosimea stratului freatic este de aproximativ 30 de m din care 20-25 m este uscat.
a.2) Complex acvifer de medie adâncime
Acest complex acvifer este cantonat în mare parte în aluviunile cuaternare de facies
fluviatilaluvial sau parţial, în cele de facies fluviatil-lacustru din componenta depozitelor de
vârsta Pleistocen superior, captat în zona Râşnov-Cristian pe intervalul de adâncime 30-100
m. Din studiul acestui complex au rezultat următoarele particularităţi:
- structura litologica de tip grosier a stratelor acvifere (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş,
nisipuri cu pietriş grosier), cu grosimi maxime pe strat de 2-12 m, în alternanta cu strate de
argila cu grosimi de 1-1,5 m;
- din studiul forajelor celor mai apropiate de zona interesata, s-a stabilit un potenţial
redus al acviferelor cuprinse intre 30-60 m adâncime.
a.3) Complex acvifer de adâncime
Complexul acvifer de adâncime este cantonat în straturile aluvionare ale depozitelor
de vârsta Pleistocen mediu. Acest tip de acvifer multistrat a fost identificat pe intervalul 70-
180 m în zona Braşov-Cristian, având următoarele caracteristici:
- dezvoltare relativ continua pe orizontală a majorităţii straturilor acvifere (grosimi 3-
18 m), cu structura granulometrica preponderent grosieră;
- nivelul hidrostatic s-a stabilit la adâncimi cuprinse între 27-32 m.
- calitatea apei captate din aceste foraje arată că este în conformitate cu limitele
admise de STAS 1342-91 pentru apa potabilă.
Din documentaţia întocmită de S.C. AQUA S.R.L. rezultă că până la adâncimea de
8,00 m nu s-a găsit pânza de apă freatică iar primul nivel freatic (cu caracter prepondrent liber
este la 18- 22 m adâncime), grosimea acestui strat fiind de aproximativ 30 m. Analiza chimică
a apei din acest strat acvifer a relevat faptul ca aceasta apa nu îndeplineşte condiţiile de
potabilitate prevăzute în STAS 1342-91.
Mai
Indicatorii care prezintă valori peste limita maximă admisibilă sunt NH4, NO3,
materiale organice.
Debitul de apă maxim de exploatare este de 5-25 l/s.
Următorul strat acvifer cantonează apa la 30-60 m adâncime şi are un debit maxim de
exploatare de 9,5-24 l/s. Apa subterană din acest strat de medie adâncime (acvifer cu aluviuni
pleistocene) îndeplineşte condiţii de potabilitate şi necesită clorinare deoarece materiile
organice acvifere (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş) au grosimi pe strat de 2-12 m, în alternanţă
cu straturi de argilă cu grosimi de 1-15 m. Din studiul întocmit de S.C. AQUA S.R.L. pentru
aceasta zona, s-a stabilit un potenţial redus al acviferelor cuprins între 30-60 m adâncime.
Ultimul strat acvifer studiat este cantonat pe intervalul 70-180 m având grosimi
cuprinse între 3-18 m, dezvoltate relativ continuu pe orizontală, cu structura granulometrică
preponderent grosieră.
Stabilirea nivelului hidrostatic este la adâncimi cuprinse între 27-32 m.
Potenţialul cantitativ diferenţiat al forajelor analizate, exprimat prin debite pompate de
4,5 l/s (F15)-23,6 l/s (F14), debite specifice de la 1,0-8,4 l/s/m şi debite exploatabile de la 3,0
l/s-21 l/s. Calitatea apei captate din aceste foraje arată că este în conformitate cu limitele
admisibile de STAS 1342-91 pentru apa potabilă.
II.A.5 Hidrologie
Starea apelor de suprafaţă
Analiza hidrologică privind sursele de suprafaţa, scot în evidenţă faptul că cele mai
apropiate surse de suprafaţa sunt pârâul Ghimbasel şi cursul necadastrat pârâul Bureţilor.
Pârâul Ghimbasel, unul dintre cursurile importante ale zonei, are un debit de aproximativ 100
l/s în perioada de secetă, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere cantitativ ar reprezenta o
posibilă sursă de alimentare cu apă.
Cursul pârâul Ghimbasel trece prin mai multe localităţi care nu au sistem de
canalizare, urmarea fiind o mare încărcătura chimică şi bacteriologică a apei. Deci, din punct
de vedere calitativ, apa acestui râu nu poate fi folosită ca sursă de alimentare cu apă,
realizarea unei staţii de tratare, care să aducă apa la limitele potabilităţii, ar însemna o
investiţie uriaşă.
Pârâul Bureţilor este un curs necadastrat, cu caracter torenţial, (în timpul verii este
sec), ceea ce exclude folosirea lui ca sursă de alimentare cu apă.

Mai
Izvoarele de coastă au debite nesemnificative din punct de vedere cantitativ, iar

singurul cu un debit de cca 1,5 l/s, este captat pentru alimentarea cu apă a depozitului
PETROM.
Datorită distanţelor relativ mari faţă de cursurile de apă din zonă, amplasamentul
obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;.
II.A.6 Clima
Din punct de vedere climatic, zona Cristian - încadrată în climatul temperat - se
situează la tranziţia dintre climatul continental vest european, de nuanţă oceanica, şi cel
excesiv continental din est.
Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic
este de tip continental moderat dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. în sens
latitudinal climatul acestei regiuni este influenţat şi de masele de aer rece, poluare, precum şi
de cele calde, de componenţa sudică.
Sub raport climatic teritorial din punct de vedere al temperaturii se întâlnesc
următoarele caracteristici:
- temperatura medie a anului este de 8,5 0C;
- amplitudinea medie anuală este de 22 0C;
- temperatura maximă absolută este de 33,5 0C;
- temperatura minimă absolută este de -20 0C;
- numărul zilelor cu îngheţ este de 116 0C;
- luna cea mai rece a anului este februarie, pe culmile alpine, unde temperatura medie
scade la -16 0C, şi în ianuarie în depresiune, când se înregistrează -5 0C.
În luna ianuarie, fundul Depresiunii Braşov este la fel de rece ca şi înălţimile de peste
1000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de 300-400 m altitudine.
Aceasta anomalie termică, cunoscută sub numele de inversiune termică, fenomen
caracteristic pentru formele depresionare de relief, are cea mai mare frecvenţă şi intensitate în
lunile reci, când se produce timp de 20-25 zile continuu. în anumite condiţii de timp,
inversiunea termică poate apare şi vara, dar de scurtă durată (1-2 ore dimineaţa) şi cu
intensitate redusă (0,5-1,5 0C).
Un fenomen cu mare frecvenţă în depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este
ceaţa, care apare cu precădere în timpul primăverii şi toamnei.

Mai
Precipitaţiile atmosferice au aceeaşi repartiţie teritorială neuniformă ca şi

temperatura aerului: altitudinea imprimă şi cantităţilor de precipitaţii o zonalitate verticală.
Vârfurile înalte primesc anual peste 1300 mm, în timp ce pe şesul depresionar scade
la 600 mm.
În zona Braşovului au loc frecvent procese foehnale, aici înregistrându-se în zona
urbei şi cele mai reduse cantităţi de precipitaţii, în special în februarie se înregistrează sub 30
mm sau chiar sub 20 mm (Bod: 19,7 mm).
Dependent de caracterul circulaţiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaţii
prezintă o serie de fluctuaţii neperiodice.
Ninsorile apar aici în luna noiembrie, anual însumând aproximativ 40 zile, iar în
sezonul rece cate 8-9 zile lunar (ianuarie).
Caracteristicile climei din punct de vedere al precipitaţiilor sunt:
- cantitatea medie anuală de precipitaţii: 795 mm;
- numărul mediu de zile cu precipitaţii: 173;
- indice de ariditate mediu anual: 45.
Regimul vântului prezintă şi el o serie de particularităţi
În zona depresionară a Braşovului, unde este situat şi amplasamentul studiat, mişcările
de aer care domină au direcţia nord-vest către sud - est, cu viteze medii de 2,0 şi 2,4 m/s, ceea
ce coincide cu orientarea generala a văii Oltului.
În aceasta zonă vântul bate mult mai frecvent decât în zonele înalte, acestea având o
frecvenţă de 25 şi chiar 42%, evidenţiind astfel influentele de adăpost. Aici se înregistrează
viteze de 2,5 pana la 3,5 m/s.
Vitezele medii comporta creşteri accentuate în cursul primăverii, lunile mai-iunie fiind
cele mai vântoase din cursul anului.
În afara vanturilor generale, datorită diferenţelor locale de temperatură şi presiune ce
apar Schaeffler România S.R.L. între munte şi depresiune, iau naştere mişcări locale ale
aerului, cunoscute sub numele de brize. Ziua, când se produce încălzirea cea mai accentuată,
are loc ascendenţa aerului mai cald de-a lungul versanţilor şi colinelor, iar noaptea se
deplasează în sens opus de peste munte în depresiune.
Activitatea eoliană este puternic influenţată de geomorfologia locală, prin morfometria
şi morfostructura specifica zonei de contact dintre munţi şi câmpie.
Implicaţiile locale ale orografiei produc devierea şi canalizarea curenţilor de aer,
modificând orientarea generală a maselor de aer şi diminuând intensitatea acestora. În
Mai
Depresiunea Barsei mişcările de aer sunt reduse cu viteza şi orientate prioritar nord-vest-sud-
est.
Situaţia multianuală a frecventei şi vitezei medii a vântului, evidenţiază cele mai
active sectoare din zona situată conform tabelului de mai jos.
Situaţia multianuală a frecventei şi vitezei medii a vântului
II.A.7 Caracterizare seismologică

Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de
timp şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea
antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în
delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional, pe baza unor informaţii
de natură istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea
mişcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametri
seismici: intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări.
Zonarea seismică a teritoriului României, pe scara MSK (SR 11100-1:93) care redă
intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur indică
faptul că zona Braşov este situată într-un areal caracterizat de intensităţi seismice probabile
71 (cel mai scăzut nivel al intensităţii seismice de pe teritoriul naţional fiind 6), fig. 4
Figura 4 Zonarea seismică (STAS 11 100/93)

Mai
Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale, cum ar fi cea

prezentată în Codul P.100-1/2006, figura 5, care redă zonarea teritoriului României pe baza
valorilor de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului.
Figura 5 Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având

perioada de revenire de 100 de ani.
Zona amplasamentului este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a

acceleraţiei terenului este de 0,20g, (pe o scară de la 0,08g la 0,32g (0,32g valoarea cea mai
mare caracteristică zonei Vrancea) a acceleraţiilor terenului la cutremur de pe teritoriul
României.
Ca urmare a celor prezentate, în conformitate cu prevederile H.G. 642/2005 pentru
aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi
operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri
specifice, amplasamentul depozitului Schaeffler România S.R.L. este situat într-o zonă cu risc
seismic.

Mai
II. B. Identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi de pe amplasament care ar

putea prezenta un pericol de accident major
Conform prevederilor din H.G. 804/2007, prin instalaţie se înţelege: o “unitate tehnică
din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate
substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de
conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care
deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă
natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei”.
În cadrul Schaeffler România S.R.L. amplasamentul fiind sub controlul aceluiaşi
operator, cu activităţi şi infrastructuri comune, se poate considerate ca făcând parte dintr-o
singură instalaţie definită conform HG 804/2007.
Instalaţiile tehnologice care reprezintă punctele critice din amplasament, din punct de
vedere a pericolului de producere a accidentelor majore, sunt reprezentate de:
- Instalaţiile în care se găsesc substanţe periculoase, aflate în halele I, III şi VI.
La acestea se adaugă Depozitele de substanţe periculoase:
- Depozit I de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;
- Depozit II de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;
- Depozitul de săruri solide;
- Depozit de biocizi;
- Depozitul de recipiente sub presiune;
- Container vopsele şi diluanţi;
- Traseele de conducte. Conform HG 804/2007 art. 4 intră sub incidenţa hotărârii numai
porţiunile de conducte existente în interiorul amplasamentului, prin care se vehiculează
substanţe periculoase.
O instalaţie poate conţine mai multe părţi relevante pentru securitate. Părţile relevante
din instalaţie sunt acele părţi în care sunt sau pot fi prezente cantităţi de substanţe periculoase
într-o cantitate relevantă pentru securitate. Ca unitate de măsura a relevanţei pentru securitate
pot fi utilizate cantităţile de prag menţionate în Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 ”
Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives, Ghid referitor la realizarea şi
evaluarea rapoartelor de securitate”.
Pentru identificarea părţilor instalaţiei relevante pentru securitate, conform
metodologiei prezentată în Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 ”Implementation of the
VOC’s, LCP and Seveso II Directives, Ghid referitor la realizarea şi evaluarea rapoartelor de
Mai
securitate”, prin metodologia de identificare care utilizează criteriul cantităţii de substanţă

periculoasă prezentă în instalaţie (criteriul cantităţii din anexa I a ghidului), s-au considerat
valorile de prag din cantitatea relevantă (2 % sau 0,5% funcţie de categoria de periculozitate a
substanţei), aşa cum este stabilită în Directiva Seveso (HG 804/2007), Anexa nr.1, coloana 2.
Metodologia menţionează că pe lângă cantitatea de substanţă, trebuie luate în
considerare caracteristicile substanţelor utilizate, care pot provoca un accident, modul în care
acestea sunt depozitate şi utilizate precum şi vecinătăţile din interiorul şi exteriorul
amplasamentului.
În capitolul IV al prezentului raport este elaborată analiza sistematică a riscurilor, în care
în analiza preliminară sunt identificate principalele pericolele şi scenarii de accidente majore
specifice amplasamentului.
În Tabelul II.B.I. este prezentată situaţia cantităţilor de substanţe periculoase existente

comparativ cu cantităţile relevante şi cantităţile de prag calculate.
Tabelul prezintă şi încadrarea substanţelor conform directivei Seveso II, (HG
804/2007).
Se prezintă ca document ataşat şi încadrarea după noua directiva SEVESO III.
Date complete despre substanţele periculoase din amplasament sunt prezentate în cap.
IIIC a raportului.

Mai
Tabel II.B.1 Situaţia cantităţilor de substanţe periculoase
Cantitate
relevanta conform
Capacitate Valori de prag
Încadrarea conform HG 804/2007,
maximă de Fraze de risc asociate
Depozit/ Denumire substanţă HG 804/2007 anexa 1
depozitare posibile
Instalaţie Anexa nr. 1 2% 0,5%
tone Col. 2 Col. 3
col. 2 col. 2
(t) (t)
(t) (t)
Metanol (rezervor subteran 30 mc + 2
18+ T, F
recipienţi de lucru supraterani în depozit ( 2 Nominalizat Partea 1 500 5000 2,5
1,2+1,8 R 11, 23/24/25, 39/23/24/25
+ 3 mc)
Propan F+
4,3 Nominalizat Partea 1 50 200 1
R 12
Depozit I
Motorină Xn, N
33 Nominalizat Partea 1 2500 25000 50
R20, 38, 40, 65, 51/53
F, T, C, N partea a 2-a, pct. 6, 5000 50000 25
Amoniac 2,7 R 10, 23, 34, 50 partea a 2-a, pct.. 2 50 200 1
partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
Metanol(rezervor subteran 50 mc + 3 F , T,
30 +
recipiente de lucru supraterani in depozit R 11, 23/24/25, 39/23/24/25 Nominalizat Partea 1 500 5000 2,5
1,2+1,2+1,6
(2+2 +2,7 mc)
F+
Propan 2,2 Nominalizat Partea 1 50 200 1
Depozit II R 12
Xn, N
Motorină 33 Nominalizat Partea 1 2500 25000 50
R20, 38, 40, 65, 51/53
O,T, N partea a 2-a, pct. 3, 50 200 1
Hala I Baie de săruri de călire - topitură 38 R 8 ,25, 50 partea a 2-a, pct. 2, 50 200 1
partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
T, R23
Biocizi toxici 1,125 R 22,43 partea a 2-a, pct. 2, 50 200 1
Biocizi periculoşi pt. mediu 2,5 N, Xi, Xn partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
Magazie

Mai
Cantitate
relevanta conform
depozitare posibile
tone Col. 2 Col. 3
col. 2 col. 2
(t) (t)
(t) (t)
în R 50, 50/53
interior
hala F+, Xn
Hala II Aerosoli (spray inflamabil) 0,1 R10, 12,36,37,43,65,66, partea a 2-a, pct. 6, 5000 50000 25
67,52/53
"F+, N 5000 50000 25
Aerosoli (spray inflamabil şi partea a 2-a, pct. 7b,
periculos pentru mediu)
0,06 R 11, 12, 38, 66, 67, partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
50/53, 51/53"
N
Vaselina 0,005 partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
R50/53
N, Xi
Răşină epoxidică 0,005 partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4
R 51/53, 36/38,43
N, Xi
Agenţi de curăţare şi degresare 0,01 partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4
R 51/53, 41
partea a 2-a, pct. 3, 50 200 1
O, T, N
Baie de săruri de călire - topitură partea a 2-a, pct. 2 50 200 1
198 R 8 ,25, 50
partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
O, T, N partea a 2-a, pct. 3 50 200 1
Azotit de sodiu concentraţie R 8 ,25, 50
30 partea a 2-a, pct. .2, 50 200 1
100%
Magazi partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2
Hala III e de Azotat de potasiu concentraţie O
sare 30 partea a 2-a, pct. 3 50 200 1
100% R8
solidă Brün 5501 T, C
(Sare de brunare cu conţinut de R 25, 35
nitrit de sodiu (concentraţie 10-15 5 partea a 2-a, pct. 2 50 200 1
%) şi hidroxid de sodiu > 50%)

Mai
Cantitate
relevanta conform
depozitare posibile
tone Col. 2 Col. 3
col. 2 col. 2
(t) (t)
(t) (t)
O,T, N partea a 2-a, pct. 2 50 200 1
Hala VI Baie de săruri de călire - topitură 410 R 8 ,25, 50 partea a 2-a, pct. 3 50 200 1
partea a 2 a, pct. 9i 100 200 2
Oxigen 0,53 t O
Nominalizat Partea 1 200 2000 4
Depozit 8 butelii x 50 litri R8
exterior de Acetilena F+
0,12 t Nominalizat Partea 1 5 50 0,025
recipiente 2 butelii x 50 litri; R5, R6, R12
sub presiune Propan 0,15 t F+
Nominalizat Partea 1 50 200 1
10 butelii x 26 litri R12
Alcool tehnic 0.6 F R11 partea a 2-a pct. 7b 5000 50000 25
Eter de petrol F, Xn, N partea 2 a pct. 7b 5000 50000 25
0,01 R 11,48/20, 62, 38,51/53, 67 partea 2 a, pct. 9ii 200 500 4
Vopsele F R 10 5000 50000 25
Xn; R20/21, 20
partea a 2-a pct.. 6
3,6 Xi; R36/38, 43, 36/37/38 200 500 4
partea a 2-a, pct. 9ii
N; 51/53,52/53
Container
Diluanţi F R 10 5000 50000 25
substanţe
inflamabile Xn; R20, 65, 20/21/22 partea a 2-a , pct.. 6,
3,6
( vopsele şi Xi; R36/37/38, 41, 37/38 partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4
diluanţi) N; 51/53
Grund epoxidic F, R 10 5000 50000 25
partea a 2-a, pct. 6,
0,2 Xi; R36/38, 43 partea a 2-a, pct 9i 100 200 2
N; 50/53
Întăritor F, R 10
1 Xn; R20, 20/21, 43 partea a 2-a, pct. 6 5000 50000 25
Xi; R38, R52/53

Mai
Cantitate
relevanta conform
depozitare posibile
tone Col. 2 Col. 3
col. 2 col. 2
(t) (t)
(t) (t)
Atac NITAL F R 11
0,01 partea a 2-a , pct. 7b 5000 50000 25
Etanol, Acid nitric R35
Alcool isopropilic F, Xi
0,005 partea a 2-a , pct. 7b 5000 50000 25
R11,36,67
SUBSTANŢE PERICULOASE PREZENTE 9,025 INFLAMABILE partea a 2-a pct. 7b 5000 50000 25
ÎN CONTAINER – PERICULOASE PENTRU
CUMULAT PE CATEGORII 7,41 partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4
MEDIU
Gaz metan - F+, R12 Nominalizat Partea 1 50 200

Mai
Observaţii privind prezenţa substanţelor periculoase în instalaţii:

- Cantitatea de metanol care poate fi depozitată în rezervoarele tampon din staţiile de
metanol sunt sub cantitatea de prag relevantă. Din aceste motive rezervoarele tampon de
metanol nu au fost considerat ca fiind relevante pentru securitate.
- Rezervoarele de motorină sunt amplasate subteran, în două depozite diferite. Fiecare
din aceste rezervoare conţine o cantitate de substanţă periculoasă sub valoarea de prag şi în
plus amplasarea subterană îl face puţin expus la incendiu Din aceste motive rezervorul de
motorină subteran nu a fost considerat ca fiind relevant pentru securitate.
- Magazia de biocizi
Magazia de substanţe periculoase din hala II are o suprafaţă de 120 m3. Aici
chimicalele sunt stocate doar în ambalajele originale, pe rafturi.
Magazia este ventilată, este betonată, acoperită cu un strat de vopsea epoxidică şi
prevăzută cu rigole pentru colectarea scurgerilor accidentale.
Considerând modul de construcţie al magaziilor de biocizi din hala II şi containerul
de vopsele şi diluanţi şi având în vedere modul de păstrare al substanţelor în ambalaje şi
recipiente originale de mici dimensiuni, etanşe, în dulapuri bine ventilate în magazie şi în
container metalic antiex, încuiate şi cu accesul restricţionat, acestea nu au fost considerate
ca fiind relevante pentru securitate.
- Instalaţiile de brunare
Instalaţiile de brunare conţin sare de brunare în băi în soluţie apoasă.
Instalaţiile de brunare au rol de a acoperi produsele existente cu un strat negru intens
pentru un aspect mai plăcut şi pentru realizarea unei rezistenţe la coroziune mai ridicată.
Sunt amplasate în hala 3, segment G.
Brunare I
Instalaţia de brunare 1 este compusă din 16 băi a căror capacitate totală este de 7850 l.
Băile au capacităţi diferite între 500 l şi 725 l. Volumul total al cuvelor în care au loc procese
chimice este de 2 mc. Capacitatea instalaţiei de brunare 1 este de 19.2 t/zi.
Brunare II
Instalaţia de brunare 2 este compusă din 16 băi a căror capacitate totală este de 21700
l. Băile au capacităţi diferite între 1350 l şi 1700 l. Volumul total al cuvelor în care au loc
procese chimice este de 4.75 mc. Capacitatea instalaţiei de brunare 2 va fi de 14.4 t/zi (piesele
sunt mai mari şi astfel încărcarea coşului este mai mică).

Mai
Conform fişelor de securitate anexate, soluţiile din bazinele de brunare nu sunt

clasificate ca toxice, acestora li se alocă frazele de risc R22 – nociv şi R35 – corosiv.
Din aceste motive instalaţiile de brunare nu au fost considerate ca fiind relevante
pentru securitate.
- Instalaţia de gaz metan - sistemul de distribuţie internă
Pe amplasament s-ar putea produce evenimente iniţiatoare a unui eventual accident
major şi la instalaţiile cu gaz metan.
Necesarul de gaze naturale pentru amplasament este asigurat din conducta de transport
gaze naturale existentă în zonă, prin staţie de reglare-măsurare (SRM), pentru un debit maxim
de 2600 mc/h.
Conductele sunt din otel:
- DN 150 mm, presiune 1,5 bar – partea de transport montata subteran
- DN 125 mm – partea de distribuţie la consumatori, montată suprateran.
Sistemul de alimentare cu gaze naturale este format din:
- staţia de reglare-măsurare (SRM);
- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă exterioară;
- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă sau joasă interioară;
- panouri de reglare - măsurare montate în spaţiile în care sunt aparate de utilizare gaz
metan.
Din SRM- ul existent instalaţia se ramifică după cum urmează:
- tronsonul 1 care alimentează halele I, II, III, IV şi CT1, CT2;
- tronsonul 2 care alimentează hala V, VI şi CT3.
Toţi consumatorii sunt racordaţi la instalaţia de utilizare de presiune redusă prin
intermediul unor panouri de reglare - măsurare echipate cu robineţi de reţinere, filtre şi
regulatoare de presiune şi contoare. Conductele sunt prevăzute cu robinete de izolare.
Observaţie:
În privinţa cantităţilor care ar putea fi eliberate în caz avarie, în cazul gazului natural
(metan), se poate presupune că acestea sunt mult sub limita de 2% din cantitatea relevantă şi
ca urmare poate fi omis din calculul coeficienţilor pentru încadrare. Pentru planificarea de
urgenţă aceste substanţe trebuie luate în considerare deoarece pot provoca, în cazul unei
avarii, accidentarea gravă a personalului de operare şi pagube materiale însemnate în cazul
unei explozii a gazului natural.
Mai
Toate acestea vor fi analizate în continuare doar în analiza calitativă de risc .
Din datele prezentate în Tabelul II.B.1 ca urmare a celor prezentate în legătură cu

substanţele periculoase prezente în instalaţiile din amplasament, peste cantităţile de prag
calculate, pot fi considerate ca relevante pentru securitate următoarele zone, care ar putea
constitui zone critice din punct de vedere a riscului de producere a unui accident major:
1. Depozit I de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;
2. Depozit II de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;
3. Hala I – instalaţie de tratament termic, segment;
4. Hala III – la instalaţie de tratament termic segment Y şi depozit de sare solidă;
5. Hala VI – la instalaţiile de tratament termic segment Y;
6. Depozitul de recipiente sub presiune.
II. C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major
1. ZONA DEPOZIT I SUBSTANŢE PERICULOASE

Descrierea depozitului I de substanţe periculoase;
Se afla amplasat în NE - ul societăţii SCHAEFFLER (latura către Braşov a halei I ),
în dreptul halei I. Depozitul este format dintr-o incintă închisă, în care se găseşte:
- Depozit de metanol , format din
- 2 rezervoare îngropate de 30 mc fiecare (un rezervor de avarie); Dimensiuni:
Diametrul = 2,35 m, Lungime 6,5 m
Cele doua tancuri de metanol sunt construite din oţel, sunt cilindrice, subterane, cu
pereţii dublii. Între pereţi se afla fluidul de etanşare a cărui pierdere şi implicit pericolul unor
pierderi necontrolate de metanol în subsol sunt semnalizate la un sistem de avertizare.
Locul de descărcare al metanolului din cisterne este amenajat şi înconjurat cu rigola
colectare scurgeri metanol la încărcare, legată la rezervorul de avarie.
- 2 pompe de transport metanol,
Staţia (instalaţia) de metanol pentru depozitul I se află alături de incinta închisă a
depozitului, într-o clădire separată. Este formată din 2 rezervoare de zi de 2 şi 3 mc,
supraterane în care se pompează metanol din rezervorul central. Rezervoarele sunt amplasate
în cuve de retenţie, sunt rezervoare cu pereţi dubli şi fluid de etanşare cu indicarea la tablou a

Mai
eventualelor scurgeri accidentale; aerisire prevăzută cu opritor de flăcări; Este amplasată într-
o incintă încuiată, acces limitat. Pardoseala este tratată cu vopsea epoxidică.
Depozitul de motorina, format din:
- rezervor îngropat de motorina de 50 mc, cu pereţi dubli şi sistem de detecţie a
eventualelor scurgerilor.
- pompa de distribuţie motorină,
Rampa de descărcare a motorinei şi de încărcare a motorinei în rezervoarele
mijloacelor de transport intern este prevăzută cu rigole de colectare a scurgerilor.
Depozitul de propan format din
- 2 recipiente metalice (tip stocator) cu o capacitate max. de 5 mc,/fiecare, dimensiuni:
D=1,2 m, L = 4,42 m, amplasate suprateran;
Staţia de amoniac
Staţia sau instalaţia de amoniac, este amplasată lângă incinta închisă a depozitului, în
afara acesteia. Este un container metalic, cu dimensiunile: 6.1 m x 2.3 m, 2.25 m închis, cu 4
recipiente metalice de 450 kg fiecare, cu amoniac. Temperatura de depozitare este sub 50 ºC
şi asigurat împotriva oricărei intervenţii neautorizate.
Lângă staţia de amoniac este amplasat container metalic II, cu 2 recipiente metalice
(butelii) de 450 kg, doar pentru depozitare butelii, temperatura de depozitare sub 50 ºC
asigurat împotriva oricărei intervenţii neautorizate; detector de amoniac, sistem de avertizare.
2. ZONA DEPOZIT I I SUBSTANŢE PERICULOASE

Descrierea depozitului II de substanţe periculoase;
Se află amplasat în partea de vest a societăţii SCHAEFFLER (latura către Cristian), în
dreptul halei VI. Depozitul este format dintr-o incintă închisă, încuiata, acces limitat, în care
se găseşte:
Depozitul de metanol format din
- 2 rezervoare îngropate de 50 mc fiecare (un rezervor de avarie). Dimensiuni:
Diametrul = 3 m, Lungime 6,5 m.
Cele două tancuri de metanol sunt construite din oţel, sunt cilindrice, subterane, cu
pereţii dublii. Intre pereţi se afla fluidul de etanşare a cărui pierdere şi implicit pericolul unor
pierderi necontrolate de metanol în subsol sunt semnalizate la un sistem de avertizare.
Locul de descărcare al metanolului din cisterne este amenajat şi înconjurat cu rigola
colectare scurgeri metanol la încărcare, legata la rezervorul de avarie.
Mai
- 2 pompe de transport metanol

Instalaţia de metanol pentru depozitul II se află în incinta închisă a depozitului II,
într-un container metalic. Instalaţia este formată din 3 rezervoare de zi de 2 x 2 mc, şi 1 x 2,7
mc, în care se pompează metanol din rezervorul central. Rezervoarele sunt supraterane sunt
amplasate în cuve de retenţie, sunt rezervoare cu pereţi dubli şi fluid de etanşare cu indicarea
la tablou a eventualelor scurgeri accidentale; aerisire prevăzută cu opritor de flăcări;
Containerul este metalic, încuiat, acces limitat.
Depozitul de motorină format din
- rezervor îngropat de motorina de 50 mc, cu pereţi dubli şi sistem de detecţie a
eventualelor scurgerilor.
- pompa de distribuţie motorină.
Rampa de descărcare a motorinei şi de încărcare a motorinei în rezervoarele
mijloacelor de transport intern este prevăzută cu rigole de colectare a scurgerilor.
Depozitul de propan, format din
- 1 recipient metalic (tip stocator) de propan cu o capacitate max. de 5 mc, dimensiuni:
D=1,2 m, L = 4,42 m, amplasate suprateran, separat de zona rezervoarele de metanol de un
zid de protecţie, cu dimensiunile L= 6.3 m, l = 0.3 m, H = 2 m;
În depozitul II, se mai găseşte o instalaţie de producere azot lichid, şi un rezervor de
stocare azot de 40 mc (conţine 30.000 l azot).
Instalaţia este formată din container metalic tipizat, cu dimensiunile în plan 12,192 x
2,435 m, în care sunt amplasate echipamente necesare pentru comprimarea, uscarea şi răcirea
aerului atmosferic
Rezervor de azot este cu pereţi dublii, amplasat suprateran, în aer liber.
3. ZONA DE TRATAMENT TERMIC DIN HALA I

Instalaţia de tratament termic secundar hala I
Instalaţia este amplasată hala I – extensie către Cristian, segment N. În această secţie,
piesele strunjite şi/sau frezate sunt supuse operaţiei de tratament termic secundar.
Instalaţia realizează tratament termic de călire pătrunsă (martensitică şi bainitică)
pentru inele şi lagăre de alunecare.
Utilaje
- 1 post de încărcare/sarjare piese;
- 1 maşină de spălat;
Mai
- 1 cuptor de austenitizare cu vatră cu role;

- 1 baie de călire, cu sare V= 19 mc;
- 1 instalaţie de vaporizare;
- 1 linie de răcire cu aer - 4 camere independente;
- 1 manipulator de portal;
- 1 manipulator transversal;
- 1 cuptor de revenire;
- staţie de răcire cu aer cu transportor cu role;
- maşina de spălat finală;
- post de descărcare şarjă;
-1 bazin de topire sare, situat în afara halei de producţie, lângă hala I . Este un bazin
de oţel, volum: 18 mc., amplasat într-o cuvă de retenţie.
Dotări hala I
-1 cuptor de austenitizare tip tunel, cu atmosferă controlată (metanol + azot + propan),
- sistem automatizat pentru neutralizarea atmosferei controlate (sistem de siguranţă cu
azot de clătire),
- instalaţii complet automatizate pe toate fazele de proces (mai puţin
încărcare/descărcare şarje).
4. ZONA DE TRATAMENT TERMIC DIN HALA III

Instalaţia de tratament termic secundar în hala III
Secţia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi grei se află în
Hala III de producţie a fabricii Schaeffler Braşov, segment Y. Secţia de tratament termic este
despărţita de secţia de prelucrări prin aşchiere prin ziduri, accesul realizându-se prin porţi
culisante.
Întreaga instalaţie este înconjurată cu un gard de protecţie ce împiedică pătrunderea
neautorizată şi/sau accidentală în interiorul liniei de tratament termic.
Linia de tratament termic secundar este alcătuita din următoarele utilaje:
- 1 maşina de spălat;
- 1 maşina de spălat sare;
- 10 cuptoare tip clopot (8 instalate la data de 31.08.2007, 2 urmează a fi livrate);
- 1 loc de încărcare al şarjelor;
- 1 loc de descărcare/încărcare al şarjelor (situat la mijlocul liniei de tratament);
Mai
- 1 loc de descărcare al şarjelor;

- 3 băi de sare lichidă;
- 10 locuri de răcire cu aer;
- 7 cuptoare de revenire tip cameră;
- 2 manipulatoare pentru şarje, amplasate pe şine;
- 1 loc de spălat gheare manipulatoare;
- 1 bazin de topire sare, situat în afara halei de producţie, lângă hala III [către hala
IV]. Este un bazin de oţel, volum: 77,2 mc; D. = 2.700 mm; L= 8400 mm., amplasat într-o
cuvă de retenţie.
Dotări Hala III

►10 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan, cu atmosferă controlată
ENDO (metanol + azot) şi amoniac în cazul carbonitrurării;
►aparatura de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termic
Robineţi de izolare pe conductele de:
►metanol,
►amoniac,
►conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie,
►conducta de aer pentru răcire sare din bai,
►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor,
►robinet pe conducta de legătura maşina de spălat sare - coloana de distilare,
►robinet pe conducta de legătura loc spălare gheare – coloana de distilare,
►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic,
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente,
►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentarii cu fluide inflamabile,
electricitate.
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită.
Depozitul de sare solidă; (Magazia de depozitare a sării de călire şi brunare.)

Magazia de sare are o suprafaţă de 48 m² şi este amplasata lângă tratamentul termic
din hala III. Sărurile (Sare de călire - Sare de brunare) sunt ambalate în saci de PE, sacii sunt
stocaţi pe rasteluri din lemn.

Mai
Depozitul este închis şi prevăzut cu sistem de detectare incendii. Accesul în magazia

de sare se face din hol, printr-o uşa dublă, metalică, antifoc. Accesul este restricţionat
complet, uşa este încuiată 24 ore /zi.
Depozitul este despărţit de încăperile alăturate prin pereţi şi planşee rezistente la foc,
făcute din materiale de construcţie necombustibile; pardoseala este realizată dintr-un material
necombustibil, astfel concepută încât substanţele care se scurg sa poată fi observate şi complet
îndepărtate; aceasta este construită fără orificii (guri de scurgere în canalizare).
Depozitul este prevăzut cu un senzor pentru detectarea oricărui început de incendiu şi
stingătoare cu spuma şi CO2.
Magazia de sare este prevăzută cu un sistem de aerisire automat.
Depozitarea se face astfel încât sa nu fie despărţită o înălţime maximă de cădere de 2
m.
5. ZONELE DE TRATAMENT TERMIC DIN HALA VI

În hala VI sunt dispuse două instalaţii de tratament termic, după cum urmează:
a. Instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitica şi
bainitică.
Localizare: hala VI lângă sectorul de prelucrări prin aşchiere [strunjire moale] şi
instalaţia de călire inductivă, segment Y.
Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitică şi bainitică] aplicat inelelor
[d.max. 1200 mm] şi role [conf. geometrică: conică, butoi, cilindrică].
Utilajele care intră în componenţa acestei instalaţii:
- loc de încărcare;
- maşina de spălat;
- transportor încărcare cuptor;
- cuptor de austenitizare;
- baie de călire martensitica;
- baie de călire bainitică;
- răcitor tip camera;
- manipulator;
- transportor alimentare revenire;
- cuptor de revenire;
- răcitor cu hota;
Mai
- transportor încărcare maşina de spălat sare;

- maşina de spălat sare;
- loc de descărcare.
Perimetrul instalaţiei unde acţionează utilaje în mişcare [manipulatori; transportoare]
este securizat cu garduri de protecţie. Acestea nu permit accesul neautorizat sau accidental în
zonele de acţiune ale utilajelor în mişcare.
b. Instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm.

Localizare: hala VI, tronsonul central al halei, prevăzut cu pereţi despărţitori de
sectoarele de prelucrări prin aşchiere [moale şi dura], segment Y.
Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitica şi bainitica] aplicat inelelor
[d. max. 3200 mm] şi role [conf. geometrica: conica, butoi, cilindrica] respectiv carburare şi
călire pentru inele cu d. max. 3200 mm şi role de carburare.
Utilaje ce intră în componenţa acestei instalaţii:
- loc de încărcare piese;
- manipulator;
- cuptor de austenitizare;
- baie de călire;
- baie de polimeri;
- răcitoare;
- maşina de spălat reziduul de sare;
- cuptor de revenire.
Dotări Hala VI
►4 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan, cu atmosferă controlată
ENDO (metanol + azot)
Robinete de izolare pe conductele de:
►metanol,
►amoniac,
►conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie,
►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor,
►conducta de aer pentru răcire a sării din băi,
Mai
►robinet pe conducta de legătura maşina de spălat sare - coloana de distilare,

►robinet pe conducta de legătura loc spălare gheare – coloana de distilare,
►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic,
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente,
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită,
►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentarii cu fluide inflamabile,
electricitate.
Bazinul de topit sare comun pentru cele doua linii de tratament termic din hala VI:
Amplasare în hala VI [in interiorul halei VI] în spaţiul amenajat şi identificat, în cuva
de retenţie.
Volum 133.3 mc; gabarit: D. 3100 mm; L = 13.700 mm.
Rezervorul de topire a sării de călire are şi rol de rezervor tampon în cazul golirii
băilor de sare din secţia de tratament termic, în cazul unor avarii, verificări sau reparaţii.
Obs. în mod obişnuit acest rezervor este gol şi pregătit pentru topire sare sau pentru
golire baie de sare. Prezenta sării în rezervorul de topire este numai temporară.
6. ZONA DEPOZITULUI DE RECIPIENTE SUB PRESIUNE ŞI CONTAINER

VOPSELE ŞI DILUANŢI
Depozitul de recipiente sub presiune

Depozitul de recipiente sub presiune este situat în exterior, în fata halei de producţie
nr. II, pe latura de NV, alături de containerul de vopsele şi diluanţi, fiind format din mai multe
incinte îngrădite şi încuiate, semiacoperite, în care sunt depozitate în poziţie verticală şi
asigurate, buteliile de oxigen tehnic, propan, azot, argon şi acetilenă. Buteliile goale sunt
depozitate separat de cele pline.
Depozitul conţine următoarele tipuri de recipiente:

Mai
Container de vopsele şi diluanţi

Analizând activitatea de depozitare a vopselelor şi diluanţilor, se consideră că nu
constituie o posibilă sursă de accident chimic. Principalul risc pe care îl prezintă substanţele
aflate peste cantităţile de prag calculate este: periculos pentru mediu. Având în vedere modul
de depozitare în ambalaje originale tip cutii metalice, pe rafturi metalice, în container închis,
cu accesul restricţionat, nu poate fi luat în considerare ca o sursă de pericol.
Zonele de pe amplasament unde se poate produce un accident major, sunt prezentate

în ANEXA 3 Amplasare zone critice.

Mai
III. Descrierea instalaţiilor
III.A. Descrierea activităţilor şi a produselor principale aparţinând acelor părţi ale

amplasamentului care au importanţă din punctul de vedere al securităţii, surselor de
riscuri de accidente majore şi a condiţiilor în care un astfel de accident major se poate
produce, precum şi descrierea măsurilor preventive propuse
Activităţile desfăşurate în amplasament, în părţile din amplasament relevante pentru
securitate, sunt:
- depozitarea substanţelor periculoase şi manipularea acestora;
- activităţile de producţie - procesele tehnologice de tratament termic;
Principalele riscuri de accident major în cadrul amplasamentului sunt datorate:
- Pericol de incendiu şi explozie (metanol, propan, motorină);
- Pericol de poluare a solului, pânzei de apă freatică şi reţelei de canalizare în caz de
scurgeri.
- Pericol de intoxicare în caz de ingestie (pentru metanol, săruri de răcire);
- Pericol de intoxicare cu vapori toxici în cazul unor scurgeri sau emisii de amoniac
sau metanol;
- Pericol de poluare a aerului cu gaze de ardere rezultate în urma unui eventual
incendiu.
Principalele măsuri preventive luate în amplasament pentru prevenirea acestor
pericole sunt prezentate în corelaţie cu acestea, în analiza sistematică a riscurilor,
elaborată în capitolul IVA şi sunt descrise în capitolul IVC al prezentului raport.
III.B. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare
Descrierea proceselor
Fabrica Schaeffler Romania este cea mai mare investiţie din zona Braşovului.
Schaeffler Romania. S.R.L. are ca domeniu de activitate producţia de piese şi accesorii
pentru industria de autovehicule. În fabrica de la Cristian se produc prin activităţi de debitare,
frezare, strunjire, călire etc. ghidaje lineare, pompe, furci, colivii, tripode, inele, rulmenţi cu
dimensiuni mari şi articulaţii de sprijin şi rotire.
Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele din oţel sunt
încălzite în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de N2, metanol,

Mai
propan şi NH3 - parţial) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C). Dupa
o durata de menţinere data, piesele/şarjele sunt transportate automat în băile de răcire cu
săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire), piesele sunt scoase
şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.
Lichidele combustibile şi gazele lichefiate sunt depozitate în două depozite pe
amplasament, de unde cu ajutorul instalaţiilor existente pentru fiecare dintre ele sunt trimise
la consumatori.
Alimentarea cu gaze naturale şi fluide combustibile (metanol) a consumatorilor se
realizează prin conducte supraterane, fiecare construcţie ce utilizează gaze şi fluide
combustibile fiind prevăzută cu robinet de secţionare (incendiu).
III.B.1. DEPOZITARE
III.B.1.1. Depozitare metanol
Rezervoarele de depozitare metanol au fost descrise la pct. 2C al prezentului raport.
Activitatea de depozitare a metanolului implică pe lângă depozitarea propriu zisă descărcarea
metanolului din autocisterne precum şi pomparea metanolului în instalaţii (cuptoare) de
tratament termic, prin intermediul instalaţiilor de metanol. Ambele tancuri din fiecare depozit
sunt amplasate subteran, iar accesul pentru alimentare se face din interiorul unui container,
prin intermediul unei conducte. Descărcarea se realizează prin cuplarea autocisternelor la
circuitele de descărcare prin furtune flexibile şi descărcarea prin cădere liberă în tancurile de
depozitare. Depozitarea se face la temperatura şi presiunea mediului ambiant.
Zona de staţionare cisterna, cu rigole de scurgere

Mai
Instalaţiile de metanol I şi II
Tancurile de metanol au o capacitate maxima de 30 m3 la depozitul I şi 50 m3 la
depozitul 2, dar nu pot fi umplute la o capacitate mai mare de 70 – 75 % din volum (35 m3 =
35.000 litri şi 21 m3 = 21.000 litri), din motive de securitate. Cele doua tancuri sunt construite
din otel, sunt cilindrice, aşezate orizontal iar pereţii sunt dubli şi cu siguranţa de preaplin.
Pe lângă tancul principal, în fiecare depozit există un tanc de aceleaşi dimensiuni cu
primul, destinat preluării scurgerilor accidentale.
Toate tancuri sunt amplasate subteran, iar accesul pentru alimentare se face din
interiorul unui container, prin intermediul unei guri şi conducte de alimentare. Aprovizionarea
metanolului se va face cu ajutorul autocisternelor. În cazul scurgerilor în momentul
alimentarii, în fata locului de alimentare, este amenajata o zona de staţionare a cisternei,
înconjurată de rigole de scurgere. Eliminarea metanolului scurs accidental se face prin rigolele
de scurgere în tancul de siguranţa.
Tancurile sunt construite din otel, sunt cilindrice, aşezate orizontal iar pereţii sunt
dubli şi cu siguranţă de preaplin.
În staţia de metanol I aferentă depozitului I, din rezervorul central, metanolul este
pompat intr-un rezervor tampon de 2 m3 de unde, cu ajutorul unei alte pompe, este transvazat
intr-un rezervor de 3 m3. Din acest rezervor, cu ajutorul pompelor, metanolul este trimis în
sistem. Cele doua rezervoare sunt montate în apropierea rezervorului central, intr-o incinta
separat numită “Staţia de metanol”, incinta ce face parte din clădirea ce adăposteşte staţia de
compresoare, centrala termică şi TS0.

Mai
La staţia de metanol II aferentă depozitului II, din rezervorul central, metanolul este
pompat intr-un rezervor tampon de 2.7 m3 de unde, cu ajutorul unei alte pompe, este
transvazat în rezervoarele de 2m3 (2 buc). Din acest rezervor, cu ajutorul pompelor, metanolul
este trimis în sistem.
Cele trei rezervoare se afla în apropierea rezervorului central, intr-o incinta separata,
numită “Staţia de metanol”, incinta care este situată într-un container maritim.
Instalaţiile de metanol au drept scop, furnizarea de metanol pentru instalaţiile

(cuptoarele) de tratament termic. Metanolul este folosit împreună cu propanul şi ajută la
formarea atmosferei controlate în cuptoarele de tratament termic.
Protecţia împotriva scurgerilor de substanţă.
Tancurile sunt subterane, cu pereţi dublii, cu siguranţă de preaplin. În cazul scurgerilor
în momentul alimentarii, în faţa locului de alimentare, este amenajată o zonănde staţionare a
cisternei, înconjurată de rigole de scurgere. Eliminarea metanolului scurs accidental se poate
face, în caz de necesitate prin rigolele de scurgere în tancul de siguranţă, prin acţionarea unei
clapete.
Prezenţa scurgerilor din tancuri şi conducte sunt sesizate şi afişate pe trei avertizoare.
Protecţia contra exploziilor.

Rezervoarele şi conductele ce conţin lichide inflamabile sunt legate la pământ.

Mai
Pentru tancul de metanol, locul de umplere şi staţia de metanol, exista instrucţiuni

privind protecţia contra exploziilor.
Accesul la incinta de descărcare a metanolului este încuiata cu lacăt.
III.B.1.2 Depozitare amoniac

Staţia de amoniac I (din depozitul I) este alcătuită dintr-un set de 4 butoaie de cate 950
litri de amoniac fiecare (aproximativ 450 kg de amoniac), care sunt amplasate în containerul
metalic I şi 2 butelii de 450 kg, in container metalic II. Containerele sunt rezistente la foc.
Amplasarea containerelor de amoniac este prezentată în Anexa 2a - Staţia de amoniac.
Containerul I de amoniac: dimensiuni 6.1 m x 2.3 m x 2.25 m. Este prevăzut cu
instalaţie de amoniac care funcţionează în tandem, cate două butelii odată (2 utilizate, 2 de
rezerva).
Containerul II: dimensiuni = L/l/h (2990 mm/ 2440 mm/ 2590 mm).
Scopul containerului II este doar pentru depozitare butelii. Pentru distributia
amoniacului buteliile se vor muta in containerul I.
Butoaiele sunt aşezate în suporţi speciali, suporţi ce asigura o manevrare şi o
depozitare în siguranţă.

Mai
Instalaţia de amoniac
Amoniacul este condus către utilizatori, prin intermediul presiunii din butelii. În
butelii se găseşte amoniac lichefiat, care trece prin vaporizator şi ajunge în stare gazoasă
în instalaţie prin conducte Dn 50 mm.
Fiecare tandem de butelii are cate un vaporizator uscat încălzit electric, amplasate în
staţie (container). Presiunea în recipiente este de 6 bar, iar presiunea de ieşire către sistem este
de 0.8 bari.
Împotriva scurgerilor de substanţe containerul I dispune de o vană de captare

rezistentă la amoniac. Instalaţia este prevăzută cu un detector de gaze pentru amoniac,
monitorizarea făcându-se în incinta staţiei de metanol cu ajutorul unui avertizor.
Instalaţiile au drept scop furnizarea de amoniac pentru instalaţiile (cuptoarele) de
tratament termic. Amoniacul este folosit pentru creşterea procentului de azot în atmosfera
cuptoarelor de tratamente termice.
Dispozitivele de protecţie
Containerul I
Protecţia împotriva scurgerilor de substanţe
Containerul dispune de o vana de captare rezistentă la amoniac
Detectorul de gaze
Instalaţia este prevăzută cu un detector de gaze pentru amoniac, monitorizarea
făcându-se în incinta staţiei de metanol cu ajutorul unui avertizor.
Protecţia împotriva incendiilor
Containerul staţiei de amoniac este astfel construit, incat sa fie rezistent la foc. Pentru
combaterea incendiilor incipiente, se poate acţiona cu spuma mecanică SM 50 ce se află în
Mai
incinta centralei termice situată în imediata vecinătate, iar stingerea incendiului se face cu apă
pulverizată, de la hidrantul din hala 1.
În scopul prevenirii dispersiei amoniacului eliberat în mod accidental, în containerul
Staţiei de amoniac este montat un sistem „Drencer” care va fi declanşat prin intermediul
sesizorului de amoniac. Acest sistem, datorită solubilităţii mari a amoniacului în apă, va
reduce cantitatea de amoniac dispersată în cazul unui accident.
Containerul II
Container cu 2 prize de aer pentru ventilatie si aerisire natulala, cu vana si gratare din
inox. Dotari:
-Lampa cu intrerupator(anti-ex)
-Radiator cu termostat(anti-ex) L = 1170 mm, putere 2000 W, tensiune 230 V, 16 A,
50 Hz, - 20 ..+40 °C
-Instalatie de detectie NH3 cu SPS-Siemens-S7-300 cu afisaj digital, senzor de
detectie gaze(NH3) PrimaXP, lampa de semnalizare si sirena.
Elemente de organizare
Instrucţiuni/instruiri
Containerele sunt în permanenţă închise. Accesul în containere este permis numai
persoanelor desemnate sa manipuleze butoaiele, sa controleze parametrii staţiei.
Pentru operarea în staţia de amoniac, exista instrucţiuni de exploatare IN ISB 30.232
/0- 51. Persoanele instruite pentru operarea în staţia de amoniac îşi confirma participarea la
instruire prin semnătură.
III.B.1.3 Depozitare propan

Depozitul de propan I, respectiv II este compus din recipiente metalice (stocator), 2
în staţia I şi 1 în staţia II, cu o capacitate maxima de 5.000 de litri/fiecare. Nivelul maxim de
umplere este de 80%, respectiv 4.000 litri.
Rezervoarele sunt amplasate suprateran şi sunt îngrădite, accesul făcându-se pe o
poartă cu zăvor. Aprovizionarea cu propan se face cu ajutorul autocisternelor. Recipientul este
umplut cu ajutorul pompei de pe autocisternă.

Mai
Instalaţiile de propan I şi II
Propanul se află în recipient în stare lichidă, însă este utilizat în stare gazoasă, prin
folosirea pernei de gaz din interiorul rezervorului. Propanul este trimis la utilizatori (cuptoare
de tratament termic) prin conducte, pe baza diferenţei de presiune dintre recipient şi sistem
(presiune din recipient – 2 bari iar presiunea din sistem de 1 bar ).
În depozitul I, în zona din jurul rezervorului de propan pe o raza de 5 m nu se
depozitează nimic.
În depozitul II, recipientul de propan este separat de zona rezervoarele de metanol de
un zid de protecţie, cu dimensiunile L= 6.3 m, l = 0.3 m, H = 2 m.
Echipamente de siguranţă
Rezervorul este echipat cu dispozitivele de siguranţă necesare: supapă de siguranţă,
ventile.
În zona depozitelor de propan, sunt puse indicatoare de avertizare şi interdicţie precum
şi instrucţiunea de exploatare nr. IN ISB 30.217 /0-232
III.B.1.4 Depozitare motorină

Motorina va fi folosita în cazul întreruperilor de combustibil lichid ca o alternativă
pentru continuitatea în funcţionare a centralei termice. Depozitarea motorinei se face în
depozitul de carburanţi I şi II în rezervoare subterane, cu două mantale, cu volumul de 50 mc
fiecare.
Rezervoarele de motorină sunt recipiente cu pereţi dubli, montate subteran, cu pereţi
dublii şi sistem de detecţie a eventualelor scurgeri, cu siguranţa de preaplin şi opritor de
flăcări pe conducta de aerisire. În cazul scurgerilor accidentale, acestea vor fi colectate cu
materiale absorbante sau atunci când sunt în cantităţi mai mari sunt preluate prin sistemul de
rigole şi clapete de la locul de alimentare şi conduse la rezervorul de avarie (comun pentru
motorină şi metanol).
Aprovizionarea motorinei se face cu ajutorul autocisternelor. Tancurile sunt umplute
prin cădere liberă, iar depozitarea se face la temperatura şi presiunea mediului ambiant.
Pomparea motorinei din rezervoare se face cu ajutorul unor pompe de distribuţie.
Prezenţa scurgerilor din tanc sunt sesizate şi afişate pe un avertizor.

Mai
III.B.1.5. Depozitul exterior de recipiente sub presiune şi container vopsele şi

diluanţi
Depozit exterior acoperit, ferit de lumina directă a razelor soarelui. Buteliile sunt
asigurate cu centuri. Nu se depozitează împreună cu substanţe periculoase explozive,
inflamabile, substanţe periculoase cu efecte de oxidare puternice.
Buteliile de oxigen sunt depozitate într-un compartiment separat.
Structura depozitului exterior de butelii
Container vopsele şi diluanţi

Este un container antiex, amplasat în exterior, lângă hala II. Produsele depozitate
în container sunt lichide, în ambalaje originale tip cutii metalice.
Alcoolul tehnic utilizat este depozitat în butoaie de 60 l în container şi sticle de 0.5 l
în producţie.
III.B.2 TRATAMENT TERMIC

În general, procesul de tratament termic, are următoarele faze principale, prezentate
în schema bloc de mai jos:
- încălzirea pieselor din oţel în cuptoare încălzite cu gaz metan, în atmosfera de gaz
protector (amestec gazos de N2, metanol, propan şi NH3 - parţial),
- răcire în băi cu săruri (călire).

Mai
Instalaţie de tratament termic – Schema bloc
Este prezentat în continuare procesul tehnologic de tratament termic specific pentru

fiecare instalaţie de tratament termic existentă pe amplasament, în cele trei hale: hala I, III, şi
VI.
III.B.2.1 – Secţia de tratament termic secundar în hala I. Segment N

Instalaţia realizează tratament termic tip călire pătrunsă (martensitica şi bainitica)
pentru inele şi lagăre de alunecare.
Instalaţia este complet automatizată pe toate fazele de proces (mai puţin
încărcarea/descărcarea şarjelor) şi este condusa de un sistem de procesoare integrate.
Componenta instalaţiei:
- post de încărcare/şarjare piese - 1 utilaj ; capacitate 400 kg/şarja; şarja cu latura de
1250 mm; înălţime şarja 400 mm;
Mai
- maşina de spălat – 1 utilaj; asigura spălare; clătire şi uscarea şarjei;

- cuptor de austenitizare cu vatra cu role – 1 utilaj; T. lucru =800 – 900 C; încălzire cu
gaze naturale care spală tuburile radiante; Atmosfera controlată: metanol, azot şi gaz de
îmbogăţire: propan.
Important: Sistem de siguranţa automatizat: azot 80 mc/h ; presiune 2.5 bar
Gabarit total: 60 t; Lungime totală 13,5 m.
- baia de călire; Volum 19 mc; T. lucru = 180 -240 C;
- instalaţie de vaporizare tip VH35;
- linie de răcire cu aer – 4 camere de lucru independente;
- manipulator de portal – 1 utilaj; asigură deservirea automată a băii de sare cu linia de
răcire şi manipulatorul transversal;
- manipulator transversal – 1 utilaj; asigura legătura şarjei din linia de răcire la
cuptorul de revenire;
- cuptor de revenire – 1 utilaj; T lucru= 170 – 300 C; sistem încălzire: cu rezistente
electrice; Gabarit total: 32 t.; Lungime totală: 20.4 m
- staţie de răcire cu aer cu transportor cu role – 1 utilaj; asigură răcirea şarjei la o temp.
<80 C;
- maşina de spălat finală - 1 utilaj; asigură spălare clătirea şi uscarea şarjei (proces de
recirculare aer);
- post de descărcare şarjă.
Descrierea fluxului tehnologic;

Etapa 1: Piesele destinate tratamentului termic se dispun pe postul de încărcare pe
şarja cu latura de 1250 mm; greutate de 400 Kg şi înălţimea de 400 mm. Dispunerea pieselor
se face în coşuri de tratament termic.
Etapa 2: În regim automat piesele sunt supuse operaţiei de spălare, clătire şi uscare în
scopul îndepărtării reziduului de emulsie de la operaţia de strunjire moale. Se utilizează apa
încălzită la temp. de max. 80 C asigurata de instalaţie.
Etapa 3: Şarja se deplasează prin sistemul de role în cuptorul de asutenitizare tip tunel.
Tactul cuptorului este reglabil [10 – 25 min] funcţie de secţiunea pieselor care compun şarja.
Temperatura de lucru a cuptorului este cuprinsă între 800 – 900 C [930/temperatura maximă
de funcţionare]; încălzirea incintei: gaz metan prin tuburi radiante dispuse orizontal în
peretele cuptorului [22 tuburi radiante]. Atmosfera controlată este formată din: metanol [debit

Mai
20 mc/h; presiune 2.0 bar]; azot [27 mc/h; presiune 2 – 3 bar] iar gaz de îmbogăţire: propan
[debit 3 l/h; presiune 0.5 bar]
Cuptorul este prevăzut cu sistem de siguranţă cu azot de clătire: 80 mc/h şi presiune
prealabilă de 3 bar, care asigură neutralizarea atmosferei controlate, respectiv împiedicarea
creării de condiţii pentru o deflagraţie.
Cuptorul este prevăzut cu un sistem automatizat, care în situaţia ieşirii din parametrii
tehnologici ai atmosferei controlate sa activeze automatizat neutralizarea atmosferei
controlate (conf. descrierii anterioare).
Etapa 4: Călirea în baia de sare – şarja este transferată prin sistemul tip elevator din
cuptor în incinta băii de sare. T lucru = 180 – 240 C; temperatura asigurată de sistemul de
termorezistente electrice. Reducerea temperaturii băii de sare se face printr-un sistem de
schimbătoare de căldura cu aer.
În situaţia unei scurgeri accidentale de topitură de sare de călire, instalaţia este
prevăzută cu un rezervor de stocare de urgenţă [independent de instalaţie] şi un sistem de
pompe care asigură transferul în regim de urgenţă.
Etapa 5 – Răcirea şarjelor - se face în camere de răcire independente prin intermediul
ventilatoarelor de mare capacitate.
Etapa 6 – Revenirea şarjelor – se executa în cuptorul tip tunel. T maxima de lucru a
cuptorului este de 300 C; încălzirea incintei se face electric prin intermediul rezistentelor.
Transportul şarjelor în cuptor se face prin intermediul unui sistem de cale cu role.
Etapa 7 – Spălarea şi uscarea şarjelor - se realizează prin intermediul unei maşini de
spălat care utilizează apa caldă [maxim 80 C] produsă de instalaţie, urmată de clătire şi uscare
[maxim 130 C]. Pentru fiecare etapă descrisă maşina de spălat este prevăzută cu camere
compartimentate.
Etapa 8 – Descărcarea pieselor şi ambalarea pe unităţile de livrare către operaţia
următoare din fluxul tehnologic.
Bazin de topire sare de călire pentru instalaţia din hala I

Bazinul va avea un volum de 18 mc şi va fi amplasat în extensia halei I [către
Cristian] pe un spaţiul care se amenajează la momentul sosirii rezervorului.
Bazinul va fi acoperit şi în cuva de retenţie.
Procesul de lucrul la aceste rezervoare:

Mai
- topire sare din stare de agregare solidă în stare lichidă [prin intermediul unui grup de
rezistente ] şi transferul în băile de călire [prin intermediul unei pompe];
- golire baie de sare [stare lichidă] în rezervorul de stocare, pentru intervenţii
mecanice/avarii asupra băilor.
Obs. Aceste rezervoare sunt goale şi pregătite pentru una din cele două procese
descrise. Prezenţa sării în rezervorul de topire este numai temporară.
III.B.2.2 Sectia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi

grei - Hala III
2.2.1 Instalaţia de tratament termic

Secţia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi grei din Hala
3 de producţie a fabricii Schaeffler Braşov, este despărţită de secţia de prelucrări prin
aşchiere din aceeaşi hală prin ziduri, accesul realizându-se prin porţi culisante.
În aceasta secţie, piesele strunjite şi/sau frezate sunt supuse operaţiei de tratament
termic secundar.
În funcţie de cerinţe, piesele pentru rulmenţi se împart în 2 categorii mari de material
ce trebuie tratat termic:
- Oteluri de călire: pentru tratament termic de călire martensitică, respectiv bainitică
- Oteluri de cementare: pentru tratamente termice de suprafaţă (cementare, respectiv
carbonitrurare).
Spectru de piese: inele interioare şi exterioare pana la diametre de 1800 mm, respectiv
elemente de rostogolire pentru rulmenţi.
Întreaga instalaţie este înconjurată cu un gard de protecţie ce împiedică pătrunderea
neautorizată si/sau accidentală în interiorul liniei de tratament termic.
La mijlocul secţiei de tratament termic, în apropierea locului de descărcare/încărcare
al liniei de tratament termic, se află zona de călire pe matriţa.
Utilajele aferente acestei zone sunt:
- 1 cuptor tip cameră, de încălzire,
- 1 presa de călire.

Mai
1. Maşina de spălat
Maşina de spălat este de tip cameră, cu 3 bazine, 1 bazin a 14000 litri, 2 bazine a câte
3000 litri.
Mediul de spălare: apă demineralizată + lichid de spălare.
Maşina este dotată cu filtre şi separator de ulei.
Maşina de spălat
2. Cuptoarele tip clopot
Încălzirea acestor cuptoare se realizează cu gaz metan.

Atmosfera de lucru a cuptoarelor: tip ENDO, amestec de metanol şi azot. Cuptoarele
sunt dotate cu sisteme de protecţie care nu permit introducerea atmosferei de protecţie sub
temperatura de siguranţă de 750ºC.
În cazul avariilor, incinta de lucru a cuptoarelor este clătită automat cu azot.

Mai
Cuptor tip clopot
3. Băile de sare
Baie de sare
Linia de tratament termic hala 3 este dotată cu 3 bai de sare, capacitate de câte 33 m3
de sare lichidă (aproximativ 66 tone de sare solidă intr-o baie). Băile de sare sunt dotate cu
agitatoare, nu există pericolul solidificării acesteia în bazin.
Băile de sare sunt construite pe sistemul pereţilor dubli, cu căptuşeala izolantă termic.
Ele sunt amplasate în interiorul unor cuve din beton. Încălzirea băilor de sare se realizează

Mai
prin rezistenţe electrice ce sunt supravegheate continuu. În cazul unei avarii la încălzitoare,
aceasta este indicată prin semnale de avertizare luminoase şi sonore.
Răcirea băii de sare în vederea realizării diverselor tratamente termice se realizează cu
aer ventilat, introdus printr-o spirala de răcire scufundată în sare.
Dozarea apei în sare se realizează atât automat, cat şi manual, funcţie de procentul de
apa dorit (max. 2%).
Încărcarea şarjelor în baia de sare se realizează automat, de către manipulatorul liniei
de tratament. Şarja este depusă de manipulator pe liftul băii de sare care este apoi imersat, tot
automat, în baie.
Protecţia contra scurgerii
În cazul băilor de răcire cu săruri, deoarece avem de-a face cu topituri de săruri, în
cazul unei scurgeri de substanţa, când sarea se răceşte la temperatura ambiantă aceasta se
solidifică. În exteriorul băilor sarea se solidifică. Prin urmare, în cazul unei avarii, sarea
scursă poate fi colectată prin mijloace simple. Proprietăţile de toxicitate acuta a sării de călire
rezultă numai în cazul ingerării orale (R 25). La manipularea produsului, personalul este
dotat cu echipament de protecţie individuală.
Masuri de prevenire contra incendiilor
Sarea de călire favorizează şi întreţine arderea în contact cu materiale combustibile
(fraza de risc R8 ). În stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu
substanţele combustibile de toate felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sârmele,
pulberile, substanţele organice de tot felul).
Metalele uşoare, respectiv aliajele acestora, nu sunt prelucrate în atelierul de călire;
introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de răcire cu săruri este interzisă.
Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este îngrădită.
În cazul producerii unor incendii în atelierul de călire, se folosesc ca substanţe de
stingere pulberea şi CO2. Dacă nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în
scop de răcire), se recurge la apa fin pulverizată (ceaţă).
În hală există senzori pentru gaz metan şi amoniac. La anumite concentraţii ale acestor
substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje exista senzori
de temperatură, prin care se opreşte încălzirea, (gazul) în cazul depăşirii parametrilor de
lucru.
La cuptoare exista posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor
începuturi de incendii.

Mai
Întreţinerea
Băile de răcire cu săruri sunt întreţinute în conformitate cu specificaţiile interne. În
cadrul sistemului de management al siguranţei, exista planurile de întreţinere corespunzătoare.
Operaţiile de întreţinere a băilor de răcire cu săruri sunt documentate.
Sărurile vărsate, picurate, respectiv scurse, vor fi îndepărtate cel târziu la sfârşitul
fiecărui schimb de lucru şi va fi pusa înapoi în băile de răcire cu săruri.
Evitarea greşelilor de exploatare
Pentru exploatarea băilor de răcire cu săruri, exista instrucţiuni de lucru.
Angajaţii care deservesc băile de răcire cu săruri (inclusiv cuptoarele respective), sunt
instruiţi la început şi periodic, pe baza instrucţiunilor, la locul de munca şi verbal. Conţinutul
şi momentul în care se fac instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi
confirma participarea la instruire prin semnătura.
Echipamentele de protecţie personala/ Protecţia muncii
La activităţile efectuate la băile de răcire cu săruri, trebuie purtate echipamente de
protecţie personală în conformitate cu instrucţiunile de exploatare.
De asemenea, sunt prevăzute următoarele echipamente: duşuri de urgenţă, duşuri
pentru ochi.
4. Cuptoarele de revenire
Cuptoarele de revenire sunt de tip cameră, încălzite electric. Sunt prevăzute cu sisteme
speciale de evacuare a sării de călire.
Cuptor de revenire tip cameră

Mai
5. Maşina de spălat sare
Maşina de spălat sare este de tip cameră, cu 3 bazine, 1 bazin de 13000 litri, respectiv
2 bazine a 4000 litri.
Procesul de spălare are loc în 4 etape:
- Spălare 1: se îndepărtează cea mai mare parte a sării de călire de pe şarjă
- Spălare 2:
- Clătire,
- Uscare cu aer cald.
Apa cu sare din bazinele maşinii de spălat, este distilată prin intermediul unui distilator
montat în spatele băii de sare 2.
Apa curată din distilator este recirculată spre bazinul de clătire al maşinii de spălat
sare, iar sarea rezultată în urma distilării alimentează baia de sare 2.
6. Locul de spălat gheare manipulatoare

Locul de spălat ghearele manipulatoarelor este sub forma unui bazin, cu un sistem de
duze ce spală sarea de pe ghearele manipulatoarelor.
Mediul de spălare: apa de la reţea, sau din maşina de spălat sare.
Regenerarea mediului de spălare: prin intermediul distilatorului de la baia de sare 2.
Bazinul de topit sare de călire pentru instalaţia din hala III

Rezervorul de topit sare este situat în afara halei de producţie, direct în spatele ei,
amplasat lângă hala III [către hala IV] într-o locaţie special construită, în spaţiul amenajat şi
identificat.
Volum: 77,2 mc; D. = 2.700 mm; L= 8400 mm.
Încărcarea sării solide se realizează prin partea superioara a rezervorului. Topirea sării
solide se realizează electric, cu rezistente electrice. Temperatura şi rezistenţele electrice sunt
monitorizate electronic şi afişate pe panourile de comandă aflate în secţia de tratament termic.
băilor de sare din secţia de tratament termic, în cazul unor avarii, verificări sau reparaţii
Procesul de lucrul:
- topire sare din stare de agregare solida în stare lichidă [prin intermediul unui grup de
rezistente] şi transferul în băile de călire [prin intermediul unei pompe];
Mai

În mod obişnuit acest rezervor este gol şi pregătit pentru una din cele doua procese
descrise.
Rezervor topire sare pentru hala III
DESCRIEREA PROCESELOR
Piesele ce urmează a fi supuse tratamentului termic secundar sunt transportate din

zona de depozitare a pieselor moi, către locurile de pregătire a şarjelor. Piesele sunt apoi
aşezate manual pe platouri rezistente la temperaturi înalte, conform specificaţiilor interne.
Şarja este apoi transportata prin intermediul unui manipulator special către locul de
încărcare al instalaţiei. Preluarea şarjei se realizează automatizat, precum şi întreg procesul de
tratament termic secundar.
Se deosebesc 4 tipuri principale de tratamente termice:
1. călire martensitică;
2. călire bainitică;
3. cementare;
4. carbonitrurare;
Mai
1. Călire martensitică:
În cazul acestui tratament termic, şarja este transportată automat de către
manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru ca. 890 ºC).
Transportul către baia de sare are loc tot automat, din cuptorul tip clopot.
Temperatura de lucru a băii de sare la călirea martenistică: 170-200ºC.
Pentru a asigura o calibilitate optimă, în baia de sare se adaugă un anumit conţinut de
apă (max. 2%). Această dozare are loc automat, cu apă de la reţeaua fabricii.
După călire, şarja este transportata automat către următoarele staţii din proces:
- loc de răcire: cu aer ventilat;
- maşina de spălat sare: piesele răcite (<60ºC) sunt spălate cu apă curată într-o
instalaţie de spălat. Apa cu sare, ce rezultă din spălarea şarjei, este distilată într-o instalaţie
specială, iar apa curată este recuperată şi alimentează bazinele instalaţiei de spălat.
Instalaţia de distilat este situată în spatele băii 2 de sare a instalaţiei. Sarea ce rezultă în
urma procesului de distilare se scurge printr-un sistem special direct în baia de sare.
- loc de descărcare/încărcare intermediară: şarja este scoasă din instalaţie în vederea
unui anumit set de analize. După terminarea acestor analize, şarja este reintrodusă în
instalaţie.
- cuptor de revenire, tip cameră, cu încălzire electrică;
2. Călire bainitica
manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru cca. 890ºC).
Temperatura de lucru a băii de sare la călirea bainitică: 220-230ºC.
Pentru a asigura o calibilitate optimă, în baia de sare se adaugă un anumit conţinut de
apă (max. 2%). Aceasta dozare are loc automat, cu apa de la reţeaua fabricii.
După un anumit timp prescris, şarja este preluată automat de către manipulatorul liniei
şi transportata direct într-un cuptor de revenire pentru a continua bainitizarea.
După călire, şarja este transportată automat către următoarele staţii din proces:
- maşina de spălat sare: piesele răcite (<60ºC) sunt spălate cu apă curată într-o
instalaţie de spălat. Apa cu sare, ce rezultă din spălarea şarjei, este distilată într-o instalaţie
Mai
specială, iar apa curată este recuperată şi alimentează bazinele instalaţiei de spălat. Instalaţia
de distilat este situată în spatele băii 2 de sare a instalaţiei.
Sarea ce rezultă în urma procesului de distilare se scurge printr-un sistem special
direct în baia de sare.
- loc de descărcare/încărcare intermediară: şarja este scoasă din instalaţie în vederea
unui anumit set de analize. După terminarea acestor analize, şarja este reintrodusă în
instalaţie.
- cuptor de revenire, tip cameră, cu încălzire electrică;
Observaţie: cuptoarele de revenire, unde se realizează bainitizarea, sunt prevăzute cu
sisteme speciale de evacuare a sării de călire.
3. Cementarea
manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru cca. 980 -
1050ºC). Transportul către baia de sare are loc tot automat, din cuptorul tip clopot.
Temperatura băii de sare la răcirea şarjelor de cementare: 170 – 220ºC.
Conţinutul de apă în baia de sare este în acest caz 0%.
După răcirea în baia de sare, şarja este transportată automat către următoarele staţii:
- cuptor cu cupolă (pentru recoacere, fără atmosferă de protecţie decât azot);
- loc de răcire special pentru temperaturi înalte;
4. Carbonitrurarea
manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru cca. 980 -
1050ºC). Suplimentar, se introduce amoniac în atmosfera de lucru a cuptorului.
Temperatura băii de sare la răcirea şarjelor de cementare: 170 – 220ºC.
Conţinutul de apă în baia de sare este în acest caz 0%.
După răcirea în baia de sare, şarja este transportata automat către următoarele staţii:
Mai

- cuptor cu cupolă (pentru recoacere, fără atmosfera de protecţie decât azot);
- loc de răcire special pentru temperaturi înalte;
2.2.2. Magazia de depozitare săruri - hala III

Substanţe depozitate:
- Sare de călire - componenta 1: azotit de sodiu concentraţie 100%
- Sare de călire - componenta 2: azotat de potasiu concentraţie 100%
În băile cu sare de călire se utilizează un amestec din cele 2 componente.
- Sare de brunare cu conţinut de nitrit de sodiu (concentraţie 10-15 %) şi hidroxid de
sodiu > 50%.
Accesul în magazie este restricţionat complet, uşa este încuiată 24 ore /zi.
Responsabilul desemnat pentru a asigura operaţional magazia de sare este maistrul de
tratament termic (sau înlocuitorul oficial desemnat).
În magazie se depozitează numai sarea destinată procesului de tratament termic, faza
de răcire intensăa, cu următoarele caracteristici:
- stare de agregare: solidă;
- forma: granulară;
- forma de ambalare: saci de plastic de 25 kg/buc;
- forma de dispunere: 40 saci/ europalet.
Sarea depozitată în magazie se utilizează pentru completarea nivelului din băile de
călire şi brunare.
Procesul consta din următoarele faze:
- încărcarea sacilor de sare pe europalet de lemn;
- transportul către manipulatorul de deservire;
- despachetarea sacilor în cutii metalice prevăzute cu plase;
- scufundarea sării în baia caldă prin intermediului elevatorului băii de călire.
Activitatea este realizată de întotdeauna de minim 2 operatori de tratamente termice,
supervizaţi de maistrul de tratamente termice şi sunt echipaţi suplimentar cu următoarele
echipamente de protecţie:
- ochelari de protecţie;
- mănuşi de cauciuc;
Mai
- şort de protecţie.
Înainte de scoaterea din magazie, sacii de sare sunt verificaţi să nu fie rupţi şi sarea să
se împrăştie pe pardoseala halei de producţie.
Modul de lucru este reglementat de următoarele documente:
- INSTRUCŢIUNEA DE EXPLOATARE – tematica nr. 2/2007;
- FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE conf. directivei 91/155/EWG 050001
- PROCES VERBAL DE INSTRUIRE.
Protecţia contra scurgerii unor substanţe
În cazul bunurilor depozitate, avem de-a face exclusiv cu substanţe solide, care sunt
păstrate în ambalaje transportabile. Podeaua depozitului este astfel conceputa încât substanţele
care se scurg sa poată fi observate şi complet îndepărtate; aceasta este construita fără orificii
(guri de scurgere în canalizare).
Protecţia contra incendiilor prin masuri tehnice
Depozitul este prevăzut cu un senzor pentru detectarea oricărui început de incendiu şi
stingătoare cu spuma şi CO2.
În cazul producerii unui incendiu, există sistem de alarmă central, care este conectat la
poartă şi astfel se poate acţiona încă din faza incipientă; în imediata apropiere a Depozitului
de săruri se găseşte un hidrant.
Scoaterea neautorizată a unor materiale din depozit
Depozitul de sare este permanent închis; accesul în depozit este permis numai
persoanelor autorizate.
III.B.2.3 Secţia de tratament termic secundar în hala VI

În hala VI sunt dispuse doua instalaţii de tratament termic, după cum urmează:
- instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitica/bainitica;
- instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm.
2.3.1. Instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitică şi

bainitică.
Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitică şi bainitică] aplicat inelelor
[d. max. 1200 mm] şi role [conf. geometrică: conică, butoi, cilindrică].
Mai
1. Loc de încărcare
Scop: asigura încărcarea pieselor pentru lansarea pe fluxului de tratament termic;
Capacitate: 1 şarja /comandă;
Constructiv: sistem tip lift acţionat exclusiv manual de operatorul instalaţiei.
2. Maşina de spălat
Scop: asigură spălarea şi uscarea pieselor strunjite moale de emulsia rămasă de la
operaţiile precedente.
Constructiv: este format din bazin de spălare de 3200 L şi clătire 2000 l.
Mediul de spălare: apă demineralizată.
Instalaţia este prevăzută cu filtre de separare a uleiului.
Maşina de spălat
3. Cuptorul de austenitizare
Scop: asigură încălzirea pieselor în domeniul austenitic, în vederea asigurării
transformărilor de faza în stare solidă specifică oţelurilor.
Capacitate: max. 1400 kg/oră.
Constructiv: cuptor tip tunel, încălzit cu gaz metan prin tuburi radiante, atmosferă
controlată [metanol; azot; propan]. Transportul şarjelor se face pe role acţionate de un sistem
electromecanic.
Important: în situaţii de avarii cuptorul este prevăzut cu sistem automat de
protecţie care constă în spălarea incintei cuptorului cu azot sub presiune.
Atmosfera controlată este introdusă la T min. 750º C, sub aceasta temperatură cuptorul
este prevăzut de sistem automat de protecţie care nu permite aceasta operaţie.
Mai
Cuptorul de austenitizare
4. Baia de sare martensitica
Scop: asigura răcirea energica a şarjelor de otel încălzite în cuptorul de austenitizare.
Capacitate: 19 mc topitura sare de călire;
Compoziţia chimică: azotat de potasiu; azotit de sodiu [pondere egală];
Domeniul de temperaturi: 170 – 220 C.
Constructiv:
• baia de sare este dotata cu un agitator; nu există pericolul solidificării acesteia;
• prevăzuta cu sistem de pereţi dubli, cu căptuşeală izolată termic amplasată în
interiorul unei cuve de beton;
• încălzirea băii: sistem de rezistente electrice monitorizată permanent de calculatorul
de proces;
Obs.: În cazul unei avarii la încălzitoare, aceasta este indicată prin semnale de
avertizare luminoase şi sonore.
• răcirea băii de sare se face prin intermediul aerului ventilat introdus printr-un sistem
de spirale dispus în perimetrul băii;
• dozarea apei de corecţie se face automat prin intermediul unei sonde;
• circulaţia şarjelor pe baia este asigurata de un sistem de role [în interiorul băii]
respectiv de manipulator [care preia şarja pentru execuţia staţiei următoare prevăzute în
program];
Alimentare: componenţi în stare solidă pe jgheabul prevăzut de baia de sare.
Protecţia perimetrului: cu garduri din material transparent de grosime 10 mm.
Mai
Baie de sare martensitică

La temperatura ambiantă, sarea de călire se găseşte în stare de agregare solidă. Aceasta
se colectează prin mijloace simple, cu personal utilizând echipament de protecţia muncii
suplimentar format din: ochelari de protecţie, mănuşi de cauciuc şi mască pentru nas.
Proprietăţi de toxicitate acută a preparatului descris rezultă numai în cazul ingerării
orale (R25).
În cazul tipului de sare descris, avem un compus care favorizează şi întreţine arderea
în contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8 ).
În stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele
combustibile de toate felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sârmele, pulberile;
substanţele organice de tot felul).
introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de răcire cu săruri este interzisa.
Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este
îngrădită. În cazul producerii unor incendii in atelierul de călire, se folosesc ca substanţe de
stingere pulberea şi CO2. Daca nu se poate renunţă la folosirea apei pentru stingere (de ex. în
scop de răcire), se recurge la apa fin pulverizată (ceaţă).
În hală există senzori pentru gaz metan şi fum. La anumite concentraţii ale acestor
substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje exista senzori
de temperatură, prin care se opreşte încălzirea, gazul în cazul depăşirii parametrilor de lucru.
Mai
La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor începuturi
de incendii.
Întreţinerea
Baia de călire martensitică este întreţinută în conformitate cu specificaţiile interne. În
cadrul sistemului de management al siguranţei, exista planurile de întreţinere corespunzătoare.
Operaţiile de întreţinere preventivă a băii de sare sunt documentate prin mentenanţa
preventivă.
fiecărui schimb de lucru şi va fi pusă înapoi în băile de răcire cu săruri.
Pentru exploatarea băii de săruri, există instrucţiuni de lucru.
Angajaţii care deservesc baia de răcire cu sare (inclusiv cuptoarele respective), sunt
instruiţi pe baza instrucţiunilor, la locul de munca. Conţinutul şi momentul în care se fac
instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi confirmă participarea la
Echipamentele de protecţie personala/ Protecţia muncii
La deservirea băii de sare martensitică, în mod obligatoriul manipulatorul instalaţiei se
află în regim manual; cu respectarea instrucţiunilor interne care descriu activităţile şi măsurile
necesare în astfel de situaţii precum şi factorii de risc potenţiali.
5. Baia de sare bainitica

Scop: asigura răcirea pieselor şi menţinerea acestora pentru realizarea transformării
bainitice.
Capacitate: 36 mc topitură sare de călire;
Compoziţia chimică: azotat de potasiu; azotit de sodiu [pondere egală];
Domeniul de temperaturi: 220 – 245 C.
Constructiv: identic ca la baia de sare martensitică.
Alimentare: exclusiv cu topitura de sare prin intermediul unui sistem de aducţiune
[pompe şi conducte] din tancul de stocare.
Amestecul de sare în stare solidă este depus în tancul de stocare, adus la temperatura
prescrisă şi transferat în baia de sare bainitică.
Mai
Datele cu privire la echipamentele de protecţie personală/protecţia muncii; evitarea

greşelilor de exploatare; întreţinerea;masuri de prevenire contra incendiilor şi protecţia contra
scurgerii sunt valabile ca în cazul băii de sare martensitice descrise anterior.
Baia de sare bainitica

6. Răcitor tip cameră
Scop: asigura răcirea pieselor ieşite din baia de sare până la temperatura de 600 C
Capacitate: 4 şarje [4 camere];
Constructiv:
• realizate dintr-o manta metalică cu latura de 1500 mm;
• răcirea se face prin intermediul unui răcitor de mare capacitare pentru fiecare camera
Alimentarea: se realizează prin intermediul manipulatorului din dotarea instalaţiei.
Răcitor tip camera

Mai
7. Manipulator
Scop: asigură legătura dintre băile de sare [martensitică şi bainitică], răcitor, şi
căruciorul transversal.
Capacitate: 1 şarja/comandă.
Constructiv: sistem electromecanic acţionat automat [prin calculatorul de proces] sau
semiautomat [prin telecomandă] care realizează mişcări combinate transversale şi de avans
susţinut pe o magistrala de grinzi incastrate.
Important:
- perimetrul de acţionare al manipulatorului este protejat de sistemul de gard din
plastic securizat transparent cu grosime de 10 mm.
- accesul în zona de lucrul al manipulatorului [pentru reparaţii sau curăţenie] este
descris cu exactitate în instrucţiunile interne.
Manipulator
8. Cărucior transversal (transportor alimentare revenire)

Scop: asigură transportul şarjelor, preluate de la manipulator, cu destinaţia cuptor de
revenire.
Capacitate: 1 şarja /comandă.
Mai
Constructiv: sistem transportor a şarjelor pe sine, acţionat exclusiv automat de

calculatorul de proces.
Important:
• perimetrul de acţionare al manipulatorului este protejat de sistemul de gard din
plastic securizat transparent cu grosime de 10 mm.
• accesul în zona de lucrul al manipulatorului [pentru reparaţii sau curăţenie] este
descris cu exactitate în instrucţiunile interne.
9. Cuptor de revenire
Scop: asigură operaţia de revenire din cadrul procesului tehnologic de călire
martensitică/bainitică.
Capacitate: 1400 kg/ora
Constructiv:
• cuptor tip tunel cu 2 linii de alimentare;
• şarjele sunt acţionate de un sistem de role;
• încălzire: electric cu rezistente;
Cuptor de revenire
Mai
Important: cuptorul este prevăzut cu un sistem de evacuare a reziduului de sare.

Colectarea sării de călire se face prin metode simple de către operatori utilizând echipamente
de protecţia muncii suplimentar [mănuşi de cauciuc, masca de nas şi ochelari de protecţie].
Sarea colectată este alimentată în baia de martensita prin jgheabul special în condiţii
de securitate.
Pentru situaţii excepţionale în hala VI sunt prevăzute două duşuri de urgenţă
care permit îndepărtarea reziduului de sare rezultat.
10. Răcitorul cu hotă

Scop: asigură răcirea şarjelor după operaţia de revenire.
Capacitate: 4 şarje simultan [cate 2 pe fiecare fir].
Constructiv: răcirea este asigurată de un sistem de mare capacitare care asigură o
circulaţie a aerului natural prin intermediul unui ventilator cu exhaustare
Răcitorul cu hota
11 .Maşina de spălat finală

Scop: asigura spălarea, conservarea şi uscarea pieselor de rezidiul de sare rezultat de la
Constructiv: formata din 3 bazine:
- un bazin de 3200 L destinat spălării;
- un bazin de 2000 L destinat clătirii;
Mai
- un bazin de 2000 L destinat conservării [cu nitrit de sodiul].
Maşina de spălat finală
12. Loc de descărcare

Scop: asigură descărcarea pieselor la finalul fluxului de tratament termic;
Capacitate: 1 şarja /comandă.
Constructiv: sistem tip lift acţionat exclusiv manual de operatorul instalaţiei.
Loc de descărcare
Mai
Descrierea proceselor de tratament termic executate pe aceasta instalaţie:

- pregătirea şarjelor: capacitate max. 400 Kg;
- încălzire pe cuptorul de austenitizare: 800 – 900 C funcţie de tipul de material;
- răcire în baia de martensită /bainită la temperaturi cuprinse între: 200 – 240 C funcţie
de tipul de material şi tratament termic [bainita/martensita];
- revenire: temperaturi între 190 – 270 C în funcţie de tipul de material şi de tratament
termic [martenisita/bainita].
2.3.2. Instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm.

Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitica şi bainitica] aplicat inelelor
[d. max. 3200 mm] şi role [conf. geometrica: conică, butoi, cilindrică] respectiv carburare şi
călire pentru inele cu d. max. 3200 mm şi role de carburare.
1. Loc de încărcare piese

Scop: asigură încărcarea şarjelor pentru lansarea în fluxul de producţie.
Capacitate: 1 şarja max. 10 t.
Constructiv: sistem transportor a şarjelor pe sine, acţionat prin comanda operatorului
de la pupitrul dispus în apropierea locului de încărcare.
Important: operatorul are întreg câmpul vizual deschis la comanda întregului sistem
transportor.
2. Manipulator
Scop: asigură transportul şarjelor intre diversele utilaje din componenta instalaţiei.
Capacitate: 1 şarja max. 10 t.
Mai
Constructiv:
- sistem electro - mecanic de transport cu mare capacitate [10 t /şarja] cu deplasare pe
sistem de şine rigidizate în pardoseală;
- acţionare automată de calculatorul de proces sau manual de operator printr-un
automat programabil portabil;
Securizare:
- întreg perimetrul de acţionare al manipulatorului este securizat prin sistem de garduri
şi balustrade;
- sistem de bariere optice: la trecerea accidentalaă/neautorizată a unei persoane pe raza
de acţiune a acestuia, manipulatorul se opreşte automat;
- instrucţiuni interne care reglementează fiecare activitate ce tine de deservirea acestui
utilaj de mare capacitate.
Manipulator
3. Cuptorul de austenitizare
Scop: asigură încălzirea pieselor în domeniul austenitic, în vederea asigurării
transformărilor de faza în stare solida specifica oţelurilor.
Capacitate: max. 10.000 Kg/ şarja [ piese şi dispozitive].
Constructiv:
- cuptor tip cupolă, acţionarea cupolei se face în plan vertical printr-un sistem de
motoare/reductoare sprijinite pe un sistem de grinzi încastrate în pardoseală;
Mai
• încălzit cu gaz metan prin tuburi radiante cu atmosferă controlată [metanol; azot;
propan].
• dispunerea şarjei pentru operaţia de austenitizare se face pe vatra cuptorului [sistem
de suporţi];
• toate procesele de austenitizare sunt conduse de un calculator de proces respectiv de
un automat programabil care monitorizează toate fazele descrise de programele de tratament
termic.
• colectarea gazelor arse [cuptor şi arzătoare] se face printr-un sistem de exhaustare de
mare capacitate
Important: în situaţii de avarii cuptorul este prevăzut cu sistem automat de protecţie
care consta în spălarea incintei cuptorului cu azot sub presiune.
Atmosfera controlată este introdusă la T min. 750ºC, sub aceasta temperatură cuptorul
este prevăzut de sistem automat de protecţie care nu permite aceasta operaţie.
Cuptor de austenitizare
4. Baie de călire
Scop: asigură răcirea energică a pieselor încălzite în cuptorul cupolă;
Capacitate: 150 mc topitură de sare;
Compoziţie chimică: amestec nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu;
Domeniul de temperaturi: 170 – 240 C;
Mai
Constructiv:
- baia de sare este dotata cu agitatoare; nu există pericolul solidificării acesteia
prevăzută cu sistem de pereţi dublii, cu căptuşeala izolată termic amplasată în interiorul unei
cuve de beton;
- încălzirea băii: sistem de rezistente electrice monitorizată permanent de calculatorul
de proces;
Obs: În cazul unei avarii la încălzitoare, aceasta este indicată prin semnale de
- răcirea băii de sare se face prin intermediul aerului ventilat introdus printr-un sistem
de spirale dispus în perimetrul băii;
- dozarea apei de corecţie se face automat prin intermediul unei sonde;
Alimentare: topitura de sare direct din tancul de stocare [unde sarea din stare de
agregare solidă este adusă în stare de agregare lichidă prin încălzire].
Protecţia perimetrului: sistem de garduri.
Securitate:
- în situaţii excepţionale întreg volumul de sare al băii poate fi transportat [prin
intermediul unui sistem de pompe şi conducte] la tancul de stocare dispus în hala VI [imediata
apropiere a băii de sare];
La temperatura ambiantă, sarea de călire se găseşte în stare de agregare solidă. Aceasta
se colectează prin mijloace simple, cu personal utilizând echipament de protecţia muncii
suplimentar format din: ochelari de protecţie, mănuşi de cauciuc şi masca pentru nas.
Observaţie: Proprietăţi de toxicitate acuta a preparatului descris rezultă numai în cazul
ingerării orale (R25).
În cazul tipului de sare descris, avem un compus care favorizează şi întreţine arderea
în contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8).
introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de răcire cu săruri este interzisă.
Mai
Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este
îngrădită.
În cazul producerii unor incendii în atelierul de călire, se folosesc ca substanţe de
stingere pulberea şi CO2. Daca nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în
scop de răcire), se recurge la apa fin pulverizata (ceaţă).
În hală există senzori pentru gaz metan şi fum. La anumite concentraţii ale acestor
substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje există senzori
La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor începuturi
de incendii.
Întreţinerea
Baia de călire martensitica este întreţinuta în conformitate cu specificaţiile interne. În
cadrul sistemului de management al siguranţei, există planurile de întreţinere corespunzătoare.
Operaţiile de întreţinere preventiva a băii de sare sunt documentate prin mentenanţa
preventivă.
fiecărui schimb de lucru şi va fi pusa înapoi în băile de răcire cu săruri.
Pentru exploatarea băii de săruri, există instrucţiuni de lucru.
Angajaţii care deservesc baia de răcire cu sare (inclusiv cuptoarele respective), sunt
instruiţi pe baza instrucţiunilor, la locul de muncă. Conţinutul şi momentul în care se fac
instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi confirma participarea la
Echipamentele de protecţie personală/ Protecţia muncii
La deservirea băii de sare martensitica, în mod obligatoriul manipulatorul instalaţiei se
află în regim manual; cu respectarea instrucţiunilor interne care descriu activităţile şi măsurile
necesare în astfel de situaţii precum şi factorii de risc potenţiali.
Mai
Baie de călire
5. Răcitor
Scop: asigura răcirea pieselor pana la o temperatură mai mica de 60 C;
Capacitate: 2 răcitoare [2 şarje simultan];
Constructiv:
• incinte tip camera prevăzute cu suporţi de sprijin al şarjelor;
• răcirea se face prin intermediul unui ventilator de mare capacitate.
Răcitor
Mai
6. Maşina de spălat reziduul de sare

Scop: asigură spălarea, conservarea şi uscarea pieselor de rezidiul de sare rezultat de la
Capacitate: 1 şarja/comandă.
Constructiv: formata din 3 bazine:
• un bazin de 40000 L destinat spălării;
• un bazin de 4500 L destinat clătirii;
• un bazin de 4500 L destinat clătirii/polimer;
Maşină de spălat reziduu de sare
7. Cuptor de revenire
Scop: asigura operaţia de revenire din cadrul procesului tehnologic de călire
martensitica/bainitica şi călire după carburare.
Capacitate: 2 şarje simultan [2 cuptoare].
Constructiv:
• cuptoare tip cameră;
• tip încălzire: electric cu rezistente electrice.
• omogenitatea temperaturii este realizată de 4 ventilatoare dispuse pe fiecare
cuptor.
Mai
Cuptor de revenire
Important: cuptoarele de revenire sunt prevăzut cu un sistem de evacuare a reziduului
de sare.
Colectarea sării de călire se face prin metode simple de către operatori utilizând
echipamente de protecţia muncii suplimentar [mănuşi de cauciuc, masca de nas şi ochelari de
protecţie].
Sarea colectata este alimentata în tancul de stocare.
Pentru situaţii excepţionale în hala VI sunt prevăzute doua duşuri de urgenta care
permit îndepărtarea reziduului de sare rezultat
DESCRIEREA PROCESELOR DE TRATAMENT TERMIC EXECUTATE PE

ACEASTA INSTALAŢIE:
- pregătirea şarjelor: capacitate max. 10000 Kg;
- încălzire pe cuptorul de austenitizare: 800 – 1000 C funcţie de tipul de material şi
tipul de tratament termic;
- răcire în baia de sare la temperaturi cuprinse între: 180– 240 C funcţie de tipul de
material şi tratament termic [bainită/martensită] sau carburare [călire după carburare];
- revenire: temperaturi cuprinse între 190 – 270 C în funcţie de tipul de material şi de
tratament termic [martenisita/bainita] sau călire după carburare.
Mai
Bazinul de topit sare comun pentru cele două linii de tratament termic din hala
VI:
Volum 133.3 mc; gabarit: D. 3100 mm; L = 13.700 mm.
Încărcarea sării solide se realizează prin partea superioara a rezervorului. Topirea sării
solide se realizează electric, cu rezistente electrice.
Temperatura şi rezistentele electrice sunt monitorizate electronic şi afişate pe
panourile de comandă aflate în secţia de tratament termic.
băilor de sare din secţia de tratament termic, în cazul unor avarii, verificări sau reparaţii.
Deci prezenta sării în rezervorul de topire este numai temporară.
Procesul de lucrul:
- topire sare din stare de agregare solidă în stare lichidă [prin intermediul unui grup de
rezistente] şi transferul în băile de călire [prin intermediul unei pompe];
Obs. În mod obişnuit aceste rezervoare sunt goale şi pregătite pentru una din cele două
procese descrise.
III.B.2.4 FUNCŢIONAREA BĂILOR DE SARE

Sarea de călire (amestec azotit de sodiu + azotat de potasiu) este topită în bazinele de
topire sare aferente fiecărei hale. În cazul transferului de sare topită din recipientul de topire
în băile de sare ale cuptoarelor de călire, se reglează pompa pentru aceasta operaţie.
Băile de sare au în dotare limitatori de (+) şi (–) ai cantităţii de sare topită, precum şi
limitatori de supraplin. Băile sunt amplasate într-o cuva de beton.
În interiorul unei băi de sare se găsesc rezistente de încălzire. Sarea topită este reglată
la o temperatura maximă de 240°C, iar în caz ca se depăşeşte această limită, încălzirea este
decuplată în mod automat.
Fiecare baie de sare este prevăzuta cu un ventilator şi o spirală, ce pătrunde în masa de
sare topită, cu scopul de a limita (scădea) temperatura băii.
Temperatura de lucru a sării topite este între 180-220 °C. Amestecul de sare de călire
se solidifică la cca 150 °C. în cazuri de avarii există posibilitatea de a transfera retur sarea
topită din bai în recipientul exterior.
Mai

În cazul amestecului de săruri, avem de-a face o substanţă care favorizează inflamarea
materiilor combustibile (fraza de risc R8). Din acest motiv sunt luate masuri de siguranţă a
instalaţiei şi de verificare a stării tehnice a utilajelor, pentru a preveni contactul cu substanţe
combustibile.
Pentru stingerea incendiilor incipiente se folosesc ca substanţe de stingere pulberea şi
CO2.
Daca nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în scop de răcire), se
recurge la apa fin pulverizată (ceaţă).
În hală există senzori pentru gaz metan şi amoniac. La anumite concentraţii ale acestor
substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje există senzori
La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor
începuturi de incendii.
III.B.3 BRUNAREA
Instalaţiile de brunare din hala III
Scopul instalaţiilor de brunare este de a se acoperi produsele existente cu un strat
negru intens pentru un aspect mai plăcut şi pentru realizarea unei rezistente la coroziune mai
ridicată.
Instalaţiile de brunare sunt utilizate pentru realizarea unui strat de brunare conform
DIN EN 50938 pe materiale feroase.
Există 2 instalaţii de brunare, procesul tehnologic este identic la brunare I cu II,
diferenţa constă în dimensiunile cuvelor, având în vedere dimensiunile pieselor care sunt
supuse procesului de brunare (pentru piesele mai mari se utilizează brunare II cu volume ale
cuvelor mai mare).
Mai
Flux tehnologic Instalaţia de brunare – schema bloc
Mai
Brunare 1
Instalaţia de brunare 1 este compusa din 16 bai a căror capacitate totală este de 7850 l.
Băile au capacităţi diferite între 500 l şi 725 l. Ţinând cont că din totalul băilor, din cadrul
instalaţiei, 9 sunt băi de spălare care nu folosesc agenţi chimici, una este pentru conservare cu
emulsie iar doua sunt pentru scurgere şi scoatere piese, volumul total al cuvelor în care au loc
procese chimice este de 2 mc.
Capacitatea instalaţiei de brunare 1 este de 19.2 t/zi.
Brunare 2
Instalaţia de brunare 2 este compusă din 16 băi a căror capacitate totală este de 21700
litri. Băile au capacităţi diferite între 1350 l şi 1700 l. Din totalul băilor din cadrul instalaţiei,
9 sunt băi de spălare care nu folosesc agenţi chimici, una este pentru conservare cu emulsie iar
două sunt pentru scurgere şi scoatere piese, volumul total al cuvelor în care au loc procese
chimice este de 4.75 mc.
Capacitatea instalaţiei de brunare 2 va fi de 14.4 t/zi (piesele sunt mai mari şi astfel
încărcarea coşului este mai mică).
Procesul de brunare efectuat în instalaţii cuprinde următoarele etape tehnologice:
Poz. Descriere baie Conţinut baie Adaos Timp de tratare
1 Introducere piese - - -
2/3 Zona tampon - - -
intermediara1)
4 Conservare ( Ulei) Emulsin 5-10 Vol.-% cca. 5 min
5 Degresare Alcalit, 10 % 15 ± 5 min
Demulgatort,
Netzer
6 Clătire Apa - scufundare scurta
8 Decapare (Baituire)1) Rostalit S 2316 Gata preparat 1 ... 15 min
pentru utilizare
9 Clatire1) Apa - scufundare scurta
10 Clatire1) Apa - scufundare scurta
15 Brunare I Brun 5501 ca 50 % 12 ... 20 min
10-15 %)
17 Brunare II2) Brun 5501 ca. 60 % 12 ... 20 min
10-15 %
11 Clătire caldă Apa - 2 ... 10 min
2/3 Scurgere - - -
1 Scoatere piese - - -
Mai
1) Etapă a procesului efectuată numai la cerinţa

2) Selectiv poziţiile necesare
Nota: □Au fost marcate băile ce conţin substanţe ce prezintă pericol de accident major.
Sare de brunare are un conţinut de nitrit de sodiu (concentraţie 10-15 %) şi hidroxid de
sodiu > 50%.
Dimensiunile bazinelor din cadrul instalaţiilor de brunare sunt prezentate în tabelul

următor:
Poz. în instalaţia de brunare Instalaţia de brunare 1 Instalaţia de brunare 2

Volum util (l) Volum util
Poz. 1 încărcare piese
Poz. 2 şi 3 Zona tampon
Poz. 4 conservare 620 1450
Poz. 5 degresare inclusiv separator de 680 3350
ulei
Poz. 6 şi 7 Clătire după degresare 500*2 1350*2
Poz. 8 Decapare/băiţuire 550 1350
Poz. 9 şi 10 clătire după decapare 500*2 1350*2
Poz. 11 Clătire cu apă supraîncălzită 550 1350
Poz. 15 şi 17 Brunare 725*2 1700*2
Poz. 12-14 şi 16 Clătire după brunare 500*4 1350*4
Total volum cuve instalaţie 7850 21700
Total volum bai în care au loc 2000 4750
reacţii chimice
Nota: □Au fost marcate băile ce conţin substanţe ce prezintă pericol de accident major.
Băile de brunare
Instalaţia de Instalaţia de Concentraţia Pericol şi fraze
Poz. în
brunare 1 brunare 2 Compoziţia sol. de risc*,
instalaţia de
Volum util Volum util băii periculoase conform
brunare
(l) (l) în băi HG 937/2010
Soluţie
Brunare 1, 2 Brun 5501
11 - 15% Xn, R22
Poz 15 şi 17 725*2 1700*2 +
C, R35
apă
Nota* - frazele de risc conform fişelor de securitate anexate.
Mai
Descrierea individuală a etapelor de tratare din cadrul instalaţiei de brunare tip

BE/570
Poz. 1: Încărcarea şi descărcarea instalaţiei

În staţia de încărcare – descărcare a instalaţiei se aduc transportoarele de marfă pentru
a fi preluate de sistemul de transport automat. Transportoarele de marfă se găsesc pe un cadru
mobil de transport prevăzut cu o vană de colectare în aşa fel încât chiar şi la mişcarea pieselor
în afara instalaţiei, nu exista pericolul de a picura ulei sau apă pe podeaua halei.
Aceasta poziţie serveşte şi pentru depunerea coşurilor cu piese gata tratate.
Poz. 2 şi 3: Zona tampon
Poz. 4: Conservare
Protecţia anticoroziva a unui strat de brunare poate fi ridicată prin adăugarea unui film
de ulei. Prin aceasta este influenţat pozitiv şi aspectul pieselor tratate: culoarea suprafeţei
acestora devine mai intensă şi mai strălucitoare.
Material de construcţia vana interioară (baie): Otel inoxidabil 1.4301.
Conţinut baie: produs Emulsin.
Adaos : max. 15 Vol.-%.
Temperatura de utilizare: Temperatura camerei (neîncălzit).
Întreţinere baie: Verificare şi corectare periodica a concentraţiei.
Masuri de prelungire a durabilităţii
Pentru transportul unei cantităţi cât mai mici posibile de emulsie din baie în staţiile de
picurare şi tampon (aşteptare), coşurile cu piese vor rămâne la scurs după ridicarea din baie
cca 30 s.
Poz.5: Degresare
Premisă pentru acoperirea cu un strat de brunare este realizarea unei suprafeţe
metalice, curată. Acţiunea chimică din băile de brunare poate fi întârziată sau chiar
compromisă prin existenţa unui strat de ulei, vaselină sau de honuire. Soluţia de degresare
utilizată, îndepărtează uleiurile, vaselinele şi produsele de conservare.
Conţinut baie: Produs: Alkalit R/2 1199
Adaos: 10 % în apă (max. 15 %-ig)
Temperatura de utilizare: ca. 80 °C
Material de construcţia vana interioară: Otel inoxidabil 1.4301. Toţi pereţii vanei vor
fi căptuşiţi cu un strat termoizolant de cel puţin 50 mm.
Mai
Întreţinere baie: Concentraţia băii va fi verificată periodic şi după caz corectată.

Baia de degresare este dotată cu un separator de ulei situat separat. Prin aceasta se
realizează o prelungire a durabilităţii băii de degresare cu un minim de cheltuieli de
întreţinere.
Separatorul este prevăzut cu o reţea retur pentru apa de clătire din băile de clătire de
după degresare, poz. 6 şi 7.
Tehnica de măsurare şi reglare
• Baia de degresare este prevăzută cu reglare de nivel care la depăşirea „nivelului
normal de umplere” adaugă lichid din baia de clătire imediat următoare. Prin aceasta
chimicalele ieşite din baie vor fi readuse aici.
• Reglare de temperatură electronică;
• Limitare a temperaturii de siguranţă;
• Protecţie încălzire uscată;
• Protecţie fără ungere pentru pompa de circulaţie.
Poz. 6 şi 7: Clătire după degresare
După tratarea din baia de degresare pe piese rămâne soluţie de degresare care, pentru
continuarea procesului trebuie sa fie îndepărtată. Prin clătirea multiplă a pieselor în apa din
reţea vor fi spălate reziduurile ramase lipite de acestea.
Material de construcţia bazin (vana) de clătire: Polipropilenă.
Conţinut bai: Băile de clătire după degresare vor fi alimentate cu apa curată din reţea.
Prima baie de clătire după degresare (Poz. 6) este prevăzută cu un compartiment de
separare (decantare) a uleiului. Prin aceasta se realizează o prelungire a durabilităţii băii de
clătire după degresare cu un minim de cheltuieli de întreţinere.
Reţea retur pentru apa de clătire (vezi tehnica de măsurare şi reglare).
• Baia de clătire după degresare este prevăzută cu reglare de nivel, care, la depăşirea
„nivelului normal de umplere” declanşează alimentarea cu apă proaspătă în poz. 7 . Lichidul
se revarsă în cascadă din poz. 7 în poz. 6. Prin aceasta ambele bai de clătire după degresare
vor fi alimentate la momentul respectiv cu lichid cat mai puţin poluat.
Mai
Poz. 8: Decapare
Straturi de oxid sau alte produse anorganice aflate pe suprafaţa pieselor pot împiedică
parţial sau chiar total formarea stratului de brunare. Prin introducerea unei bai cu soluţie de
decapare după degresare, aceste straturi pot fi îndepărtate şi se va obţine o suprafaţă metalică,
curată.
Soluţia de decapare utilizează inhibitori prin care se împiedică atacul prea puternic
asupra materialului de bază. Vor fi decapate doar piesele pentru care obţinerea unei culori
intense este absolut necesară.
Material de construcţia baie decapare: Polipropilenă.
Conţinut baie: Rostalit S 2316 ca şi produs gata de utilizare.
Temperatura de utilizare: cca. 40 °C.
Întreţinere produs: Concentraţia băii de decapare va fi verificată periodic şi
corespunzător corectată.
Masuri de prelungire a durabilităţii: Reţea retur pentru apa de clătire (vezi tehnica de
măsurare şi reglare).
• Baia de decapare este prevăzută cu reglare de nivel care la depăşire a „nivelului
normal de umplere” adaugă lichid în baia de clătire imediat următoare (poz. 9).
• Reglare de temperatură electronică;
• Limitare a temperaturii de siguranţă;
• Protecţie încălzire uscată;
Poz. 9 şi 10: Clătire după decapare
După tratarea din baia de decapare pe piese rămâne soluţie de decapare care, pentru
continuarea procesului trebuie sa fie îndepărtata. Prin clătirea multipla a pieselor în apa din
reţea vor fi spălate reziduurile ramase lipite de acestea.
Material de construcţia bazin baie clătire după decapare – Polipropilenă.
Conţinut baie: Adaos : Băile de clătire după decapare vor fi alimentate exclusiv cu apă
din reţea.
Întreţinere baie: Se va verifica zilnic pe refractometru valoarea din ultima baie de
clătire ( Poz.10). Daca aceasta valoare se situează peste 2 % atunci prima baie de clătire după
decapare va fi complet regenerată. Prin aceasta ambele poziţii vor primi apa de clătire curată
respectiv proaspăta.
Masuri de prelungire a durabilităţii: Reţea retur pentru apa de clătire.
Mai

• Baia de clătire după decapare este prevăzută cu reglare de nivel, care, la depăşirea
„nivelului normal de umplere” declanşează alimentarea cu apă proaspătă în poz. 10. Lichidul
se revarsă în cascadă din poz. 10 în poz. 9. Prin aceasta ambele bai de clătire după decapare
vor fi alimentate la momentul respectiv cu lichid cat mai puţin poluat.
Poz. 11: Baie de clătire cu apa supraîncălzită
În special la piesele prevăzute cu găuri mici, degajări sau altele asemănătoare, prin
clătirea doar cu apa rece din reţea nu ar putea fi îndepărtate în întregime resturile de soluţie de
brunare, ceea ce ar conduce la formarea de depuneri/ eflorescente de culoare albă pe suprafaţa
acestora.
Prin tratarea pieselor în apă caldă/supraîncălzită vor fi de regula înlăturate cu succes
resturile de soluţie de brunare.
Material de construcţie vana interioară: Otel inoxidabil 1.4301. Toţi pereţii vanei vor
fi căptuşiţi cu un strat termoizolant de cel puţin 50 mm.
Conţinut baie: Băile de clătire cu apă supraîncălzită vor fi alimentate cu apă din reţea.
Întreţinere baie: Săptămânal se va verifica conţinutul de săruri din baie de clătire cu
apă supraîncălzită. În cazul în care valoarea găsită se situează peste 0,5 %, atunci fie se
schimbă apa din baie fie se regenerează corespunzător cu apa proaspătă. Din experienţa, într-o
exploatare normală, nu sa întâlnit niciodată un asemenea caz.
Masuri de prelungire a durabilităţii: Cantitatea de apă evaporată din băile de brunare
va fi automat completată cu apa proaspătă în baia de clătire cu apă supraîncălzită. Prin aceasta
se realizează o permanentă regenerare a băii de clătire cu apă supraîncălzită.
• Baia de clătire cu apă supraîncălzită este prevăzută cu un senzor de nivel capacitiv
care declanşează alimentarea cu apă proaspătă în cazul în care scade nivelul de umplere.
• Reglare electronică a temperaturii;
• Protecţie încălzire uscată.
Poz. 12 pana la 14: Clătire după brunare
După tratarea din baia de brunare pe piese rămâne soluţie de brunare care, pentru
continuarea procesului trebuie sa fie. Prin clătirea multiplă a pieselor în apa vor fi în mare
măsură spălate reziduurile ramase lipite de acestea.
Material de construcţia baie de clătire după brunare – Polipropilenă.
Conţinut baie: Băile de clătire după brunare vor fi alimentate cu apă din reţea.
Mai

• Băile de clătire după brunare poz. 12 şi 14 sunt prevăzute cu reglare de nivel, care, la
depăşirea „nivelului normal de umplere” declanşează alimentarea cu apă din poz. 11 respectiv
13. Lichidul se revarsă în cascadă din baia mai puţin poluată. Prin aceasta ambele bai de
clătire după brunare vor fi alimentate la momentul respectiv cu lichid cat mai puţin poluat.
• Reglarea nivelului.
Poz. 15 şi 17: Băile de brunare
În baia de brunare printr-o reacţie chimică care are loc intre materialul de baza din care
este realizată piesa şi soluţia de brunare supraîncălzită, se formează la suprafaţa piesei un
strat de acoperire negru intens.
Material de construcţie vana interioară: Tabla oţel ST 34-2. Toţi pereţii vanei vor fi
căptuşiţi cu un strat termoizolant de cel puţin 50 mm.
Compoziţie băi: Produs: Brun 5501.
Adaos: 1 parte sare de brunare pentru 1 parte apa (Poz. 15) respectiv. 1,2 părţi sare de
brunare pentru 1 parte apa (Poz. 17).
Temperatura de utilizare: cca. 145 °C ± 5 °C.
Tehnica de comanda respectiv de reglare
• Reglare automată a concentraţiei şi temperaturii;
• Supravegherea depăşirii nivelului de umplere;
• Limitator de temperatură de siguranţă;
• Limitare a timpului total alimentarea cu apă şi reglarea concentraţiei.
Întreţinerea băii: Completarea periodică cu sare de brunare.
Masuri pentru prelungirea durabilităţii
Prin intermediul reglării concentraţiei, pierderile rezultate în urma evaporării vor fi
automat compensate (echilibrate) prin recircularea apei de clătire din baia de clătire imediat
următoare (poz. 16). Prin aceasta chimicalele ieşite din baie se vor reîntoarce aici.
Baia de brunare va fi periodic curăţată de depunerile de mal (şlam) rezultate în urma
reacţiilor. Soluţia de brunare rămasă în acest caz, se poate utiliza apoi ca baie permanentă.
Poz. 16: Clătire după brunare
După tratarea din baia de brunare pe piese rămâne soluţie de brunare care, pentru
continuarea procesului trebuie să fie îndepărtată. Prin clătirea multiplă a pieselor în apă vor fi
spălate reziduurile ramase lipite de acestea.
Material de construcţia bazin - Otel inoxidabil 1.4301.
Mai
Conţinut baie: Adaos : Băile de clătire după brunare vor fi alimentate cu apa din reţea.
Masuri pentru prelungirea durabilităţii: Recircularea apei de clătire în băile de
brunare 15 şi 17 pentru compensarea pierderilor rezultate prin evaporare. Volumul de lichid
dislocat va fi completat din baia de clătire următoare mai puţin poluată, poz. 14.
• Baia de clătire este prevăzută cu un senzor de nivel capacitiv, care în cazul scăderii
nivelului de umplere al băii, declanşează alimentarea cu apă din baia de clătire de la poz. 14.
III.B.4 UTILIZAREA GAZULUI METAN ÎN INSTALAŢII

Este preluat prin staţia de reducere măsurare, aflată la nord-vest faţă de proprietatea
SCHAEFFLER. Se utilizează la centrala termică, la cantină şi la cuptoarele de tratamente
termice.
Alimentarea cu gaze naturale se realizează printr-un branşament subteran, la capătul
căruia, pe peretele estic al construcţiei este montat robinetul de branşament, care are şi rolul
de robinet de incendiu. Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizează prin
conducte supraterane, fiecare construcţie fiind prevăzuta cu robinet de secţionare (incendiu).
Pentru prevenirea oricărui accident la locurile de utilizare sunt prevăzute:
- sesizor de gaze în fiecare loc de muncă unde se utilizează gazul metan;
- întreruperea alimentarii cu gaz metan şi cu electricitate atunci când apare alarma la
incendiu, în fiecare hală. Iluminatul de urgenţa se menţine.
III.C. Descrierea substanţelor periculoase
III.C.1. Inventarul substanţelor periculoase

În tabelul de mai jos este prezentată Lista substanţelor periculoase prezente pe
amplasamentul unităţii economice, ce intră sub incidenţa HG 804/2007, conform Notificării
depuse la APM, nr. 4349/26.03.2014 (ataşată).
Mai
Lista substanţelor periculoase conform Notificării nr 4349/26.03.2014.

Cantitatea
Cantitatea
Denumirea maxima
Nr. Număr existenta pe Starea
substanţei Localizarea posibil a fi Mod de stocare Condiţii de stocare
crt. CAS amplasament fizică
periculoase deţinută
(tone)
(tone)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Rezervor subteran.
menţinerea unei temperaturi
constante sub 20 0C;
Rezervoarele supraterane:
In rezervoare cu pereţi dubli şi fluid de
Depozit I: un
rezervoarele etanşare cu indicarea la tablou a
rezervor de 30 mc
Depozit I: un rezervor subterane: eventualelor scurgeri accidentale;
+ doua rezervoare
subteran+ doi recipiente de 48 t; aerisire prevăzută cu opritor de
de 2 şi 3 mc;
lucru supraterani în depozit În bazinele de flăcări; Incinta încuiată, acces
1 Metanol 67-56-1 27 t lichid Depozit II: un
Depozit II 2: un rezervor lucru limitat.
rezervor de 50 mc
subteran+ trei recipiente de supraterane: Grad de umplere:
şi doua rezervoare
lucru supraterani în depozit 7 t; a) pentru rezervoarele subterane:
de 2 şi unul de 2.7
75%, deci capacitatea maxima de
mc.
Total: 55 stocare =0.75*(30+50)*0.791 =48 t;
b) pentru bazinele de lucru: un
rezervor de 2 mc -75%, restul 70%
Rezulta: capacitatea maxima de
stocare =(0.75*2* 0.791)
+[0.7*(3+2+2+2.7)* *0.791] =7 t
Azotit de
sodiu Încăpere separată în incinta halei 3
2 7632-00-0 Depozit – Hala III 30 20 t solida în saci de nylon
concentraţie de producţie pentru sarea solidă
100%
Mai
Azotat de
Încăpere separată în incinta halei 3
3 potasiu conc. 7757-79-1 Depozit – Hala III 30 20 t solida în saci de nylon
de producţie pentru sarea solida
100%
Bai de sare în hale :
Sarea de călire H I: 19 mc = 38 t
în procesul de În procesul de fabricaţie sub forma
(azotit de H III: 3x33 mc =99 mc =198 t
4 - 646 646 t topitura producţie în bai în de topitură la temperaturi cuprinse
sodiu şi azotat H VI: 19 +36 +150 = 205 mc=
stare topita între 180-220 0C.
de potasiu 1:1) 410 t
Total 323 mc =646 t
Rezervor suprateran.
Departe de orice sursa de aprindere
sau de căldură; nu se depozitează
3 rezervoare de 5 alături butelii de oxigen comprimat
68606-26- Depozit I: - două rezervoare
5 Propan 6.5 4t Lichid mc. Grad de sau oxidanţi puternici.
8 Depozit II: un rezervor
umplere 80-85%, Grad de umplere: între 80-85%,
densitate: 0.51 kg/dm3;
Capacitatea maximă de stocare
=0.85*(5+5+5)*0.51 =6.5 t;
4 butelii de 450 kg, in container
metalic I, temperatura de depozitare
sub 50 ºC asigurat împotriva
oricărei intervenţii neautorizate;
4 butelii a cate detector de amoniac, sistem de
450 kg avertizare, sistem drencere.
6 Amoniac 7664-41-7 Depozit amoniac: 2 containere 2,7 1,5 t lichid
2 butelii a cate 2 butelii de 450 kg, in container
450 kg metalic II, temperatura de
neautorizate; detector de amoniac,
sistem de avertizare.
Rezervoare subterane de 50 mc cu
2 rezervoare de 50 pereţi dubli şi sistem de detecţie a
7 Motorină - Depozit I şi II rezervoare 66 10 t lichid
mc eventualelor scurgeri, opritor de
flăcări pe aerisire.
Mai
Conducta din oţel:

DN150 – 200 mm, presiune 1,5 bar
Debit de
– partea de transport montată
Gaz metan Conductă de transport gaz alimentare conducte de
8 74-82-8 - gaz subteran
(CH4) metan pe amplasament SRM 2600 alimentare
DN 100, DN 125 – partea de
Nmc/h 0,032
distribuţie la consumatori, montată
suprateran.
Sare de
brunare cu
conţinut de
saci pe paleţi de lemn depozitaţi în
nitrit de sodiu Depozit existent sare de călire –
9 - In depozit: 5t 3t solid saci de 25 kg încăpere separată în incinta halei 3
(concentraţie hala III
de producţie
10-15 % şi
hidroxid de
sodiu > 50% )
**Depozit exterior acoperit, ferit de
8 butelii de lumina directa a razelor soarelui.
50l Buteliile sunt asigurate cu centuri.
Depozit exterior de recipiente 3x50 l x
10 Oxigen 7782-44-7 8x50x1.337= Gaz Butelie de 50 l Restricţii la depozitarea împreună
sub presiune 1.337= 0.2 t
534 Kg = cu substanţe inflamabile
0.53 t Compartiment separat de buteliile
de propan şi acetilena.
lumina directă a razelor soarelui.
2 butelii de
Buteliile sunt asigurate cu centuri
50 l
Depozit exterior de recipiente 1x 50 x1.175 Recipientele se vor păstra departe de
11 Acetilena 74-86-2 2x50 x1.175 gaz Butelie de 50 l
sub presiune = 0.0587 t gazele oxidante şi de alte materiale
=1175 kg =
care favorizează incendiul.
0,12t
Compartiment separat de buteliile
de oxigen.
Mai

lumina directă a razelor soarelui.
10 butelii de Buteliile sunt asigurate cu centuri.
26 l A nu se depozita împreună cu
Propan 68606-26- Depozit exterior de recipiente 6x 26 x 0.583
12 10x26x0.583= Gaz Butelie de 26 l substanţe periculoase explozive,
(butelii) 8 sub presiune = 0.09 t
152 Kg =0.15 inflamabile, substanţe periculoase
t cu efecte de oxidare puternice.
Compartiment separat de buteliile
de oxigen.
Butoaie de 60 L în
Container substanţe Recipiente închise etanş.
13 Alcool tehnic - 0.6 0.3 lichid magazie, sticle de
inflamabile Locaţie bine ventilată.
0.5 l în producţie
Container substanţe Baie etanşă cu capac de acoperire,

14 Eter de petrol - 0.01 0.005 lichid Baie control
inflamabile prevăzută cu sistem de exhaustare.
15 Vopsele - 3.6 2.7 lichid Cutii metalice
16 Diluanţi - 3.6 3 lichid Cutii metalice
Grund Container substanţe Recipiente închise etanş.
17 - 0.2 0.15 lichid Cutii metalice
epoxidic inflamabile Locaţie bine ventilată.
Container substante Recipiente închise etanş.
18 Intaritor - 1 0.7 lichid Cutii metalice
Atac NITAL
19 Etanol - 0.01 0.005 lichid Bidoane de 1 L.
Acid nitric
Magazie în interiorul halei 2 de Bidoane de 225 Recipienţi etanşi.
20 Biocizi toxici - 1.125 0.9 lichid
producţie kg Separat de substanţe corozive.
Mai
Biocizi
Magazie în interiorul halei 2 de Bidoane de 30 şi Recipienţi etanşi.
21 periculoşi - 2.5 2 lichid
producţie 250 kg Separat de substanţe corozive.
pentru mediu
Aerosoli
Magazie în interiorul halei 2 de
22 (spray - 0.1 0.05 aerosol Tuburi spray Dulap de substanţe inflamabile
producţie
inflamabil)
Aerosoli
(spray
Magazie în interiorul halei 2 de
23 inflamabil şi - 0.06 0.05 aerosol Tuburi spray Dulap de substanţe inflamabile
producţie
periculos
pentru mediu)
Alcool Container substanţe Recipiente închise etanş.
24 - 0.005 0.004 lichid Sticle de 1l
isopropilic inflamabile Locaţie bine ventilată.
Pasta de Magazie în interiorul halei 2 de Recipiente închise etanş.
25 - 0.005 0.005 lichid Cutii metalice
protecţie producţie Locaţie bine ventilată.
Magazie în interiorul halei 2 de Recipiente închise etanş.

26 Vaselina - 0.005 0.005 pasta Cutii metalice
producţie Locaţie bine ventilată.
Rasina Magazie în interiorul halei 2 de Recipiente închise etanş.

27 - 0.005 0.005 pasta Cutii metalice
epoxidica producţie Locaţie bine ventilată.
Agent de
Magazie în interiorul halei 2 de Recipiente închise etanş.
28 curatare şi - 0.01 0.01 lichid Bidoane de 10 kg
producţie Locaţie bine ventilată.
degresare
Mai
Notă*: Frazele de risc au fost înscrise conform Fişelor cu date de securitate (anexate în
varianta electronică).
Facem menţiunea că în amplasament este prezent gazul natural utilizat ca şi combustibil
în multe sectoare şi pot fi generate gaze de ardere toxice în cazul unui incendiu.
Semnificaţia frazelor de risc este următoarea:

R 5 – Pericol de explozie sub acţiunea căldurii
R 6 - Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul.
R 8 - Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.
R 10 – Inflamabil;
R 11 – Foarte inflamabil;
R 12 - Extrem de inflamabil.
R 20 - Nociv prin inhalare;
R 23 - Toxic prin inhalare.
R 25 – Toxic în caz de înghiţire.
R 31 - La contactul cu acizi degajă gaze toxice
R 34 – Provoacă arsuri.
R 35 - Provoacă arsuri grave.
R 38 – Iritant pentru piele;
R 40 – Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente;
R 41 - Risc de leziuni oculare grave.
R 43 - Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea
R 50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice
R 62 - Risc posibil de afectare a fertilităţii.
R 65 – Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire;
R 67 - Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală.
R 20/21/22 - Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R 23/24/25 – Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R 48/20 – Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin
inhalare.
R 37/38 - Iritant pentru sistemul respirator şi pentru piele.
R 36/38 – Iritant pentru ochi şi pentru piele.
R 36/37/38 - Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele.
Mai
R 39/23/24/25 - Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în

contact cu pielea şi prin înghiţire;
R 20/21– Nociv prin inhalare şi în contact cu pielea;
R 50/53 - Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe
termen lung asupra mediului acvatic
R 51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe
termen lung asupra mediului acvatic;
R 52/53 – Nociv pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe
termen lung asupra mediului acvatic.
III.C.2. Caracteristicile fizico - chimice, toxicologice, eco-toxicologice şi pericole,

atât imediate cât şi pe termen lung, pentru om şi mediu, comportarea în caz de accident
Caracteristicile tuturor substanţelor periculoase prezente pe amplasament sunt
prezentate în Fişele de securitate anexate.
Se prezintă în continuare caracteristicile principalelor substanţe, date suplimentare se
găsesc în Fişele tehnice de securitate ataşate.
Metanolul
- Nr. CAS : 67 - 56-1;
Fraze de risc: R: 11 - 23/24/25-39/23/24/25
- R11 - Foarte inflamabil;
- R23/24/25 - Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire;
- R39/23/24/25 - Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire.
Proprietăţi fizico –chimice
- Aspectul la 20 0C şi 1013 hPa: lichid incolor;
- miros: înţepător;
- densitate relativă: 0,79-0,8 ( densitatea relativa D20/4);
- Punctul iniţial de fierbere şi intervalul de fierbere: 64,7 0C / 64 0C – 65,5 0C (la 1013
hPa);
- presiune de vapori: 169,27 hPa la 250C;
- punct de aprindere: 9,7 0C la 1013 hPa;
Mai
- temperatura de autoaprindere: 455oC la 1013 hPa;

- inflamabilitate: lichid foarte inflamabil;
- arde cu flacără albastră care în condiţii de luminozitate este puţin vizibilă.
Proprietăţi toxicologice
- Oral
LD50: > 1187 - 2769 mg/kg corp pentru şobolani (BASF 1975, BASF 1961);
Dermal:
LD50 ca. 17100 mg/kg corp pentru iepuri (Rowe şi McCollister, 1981)
Inhalare:
LD50 = 128200 mg/m³ aer pentru şobolani după 4ore de expunere (BASF 1980b)
- LC50: 128000ppm (166400mg/m3), (valoare ajustată la 30minute)
- IDLH: 6000 ppm (7800mg/m3 )
Informaţii privind efectele toxicologice
Aproape toate informaţiile disponibile privind toxicitatea metanolului la oameni se
referă mai degrabă la consecinţele expunerii acute, decât la expunerile cronice. Marea
majoritate a otrăvirilor datorate metanolului au avut loc de la consumul de băuturi alterate şi
de la produsele care au conţinut metanol. Deşi ingestia este cea mai frecventă cale de otrăvire,
inhalarea unor concentraţii mari de vapori metanol şi absorbţia prin piele a metanolului lichid
este la fel de eficientă în producerea efectelor acute toxice ca şi calea orală. Consecinţa cea
mai însemnată asupra sănătăţii urmare a expunerii la niveluri scăzute de metanol este o gama
largă de efecte oculare.
Doza letală de metanol pentru om nu este cunoscută cu certitudine. Doza minimă
letală de metanol în absentă tratamentului medical este între 0.3 şi 1 g / kg corp. Nu este
cunoscută doza minimă care cauzează efecte vizuale permanente.
Semnele şi simptomele intoxicaţiei cu metanol, care nu apar decât după o perioadă
asimptomatică de aproximativ 12 la 24 de ore, includ tulburări vizuale, greaţă, dureri
musculare şi abdominale, ameţeală, slăbiciune şi tulburări ale conştiinţei, de la comă la
convulsii cronice. Tulburările vizuale, se dezvoltă în general, între 12 şi 48 de la ingestia
metanolului şi variază de la o uşoara fotofobie şi vedere înceţoşată la reducerea semnificativă
a acuităţii vizuale şi la orbirea completă. În cazuri extreme, are loc decesul. Caracteristica
clinică principală este acidoză metabolică severă de tip decalaj-de-anion. Acidoza este
atribuită în mare măsura producerii de acid formic la metabolizarea metanolului. Concentraţia
Mai
normală de metanol din sânge din surse endogene este mai mică de 0.5 mg / litru (0.02
mmol/litru), dar sursele din alimentaţie pot creşte concentraţiile de metanol din sânge. În
general, efectele asupra SNC apar la niveluri sanguine de metanol peste 200 mg / L (6 mmol /
L), şi decesele au apărut la pacienţii netrataţi cu niveluri de metanol iniţial în intervalul de
1500-2000 mg / L (47 - 62 mmol / L) . Au fost raportate tulburări vizuale de mai multe tipuri
(vedere neclară, îngustarea câmpului vizual, modificări în percepţia culorilor şi orbire
temporara sau permanentă) în rândul lucrătorilor care au avut niveluri metanol în aer de
aproximativ 1.6 mg / L (corespunzător la 1200 ppm) sau mai mult.
Cea mai utilizată limită de expunere profesională pentru metanol este de 0.26 mg / L
(corespunzător la 200 ppm), care este concepută pentru a proteja lucrătorii de la oricare dintre
efectele induse de metanol - acidoza metabolică cu acid formic, toxicitatea oculară şi a
sistemului nervos. Nu au fost alte efecte adverse raportate la om faţă de metanol, cu excepţia
unor iritări minore ale pielii şi ochilor la expuneri cu mult peste 0.27 mg / L (corespunzător la
200 ppm).
Amoniac anhidru
Nr. CAS: 7664-41-7
Caracteristici fizico-chimice:
Aspect: gaz lichefiat, incolor.
Miros: Amoniacal (înţepător şi puternic înecăcios, caracteristic).
Punct de topire: -77,7 °C.
Punct de fierbere: -33 °C.
Temperatura critică: 132,4 °C.
Temperatura de autoaprindere: 630 °C.
Presiunea vaporilor 20 °C: 8,6 bar.
Densitate relativă, lichid (apă=1): 0,7.
Densitate relativă, gaz (aer=1): 0,6.
Solubilitate mg/l apă: Hidroliză.
Clasa de inflamabilitate: 15 %(V) - 30 %(V).
Alte date
Deşi sunt date privind inflamabilitatea acestei substanţe, este dificil de aprins în
prezenţa aerului şi este clasificată ca non-inflamabilă.
Mai
Obs.: cu toate că este considerat inflamabil (fraza de risc R10), agenţii de prestigiu
cum este NFPA (National Fire Protection Association - Asociaţia Naţională de Protecţie la
Foc, SUA) clasifică amoniacul cu un factor de inflamabilitate Nf=1: „materiale care trebuie
preîncălzite înainte de a se aprinde”. În comparaţie, motorina este clasificată cu Nf= 2,
benzina cu Nf=3 şi GPL (gaz pertrolier lichefiat) cu Nf=4. Se menţionează că NFPA clasifică
substanţele cu indici Nf cuprinşi între 0 şi 4 (0-substanţe care nu ard, exemplu apa, 4-
substanţe extrem de inflamabile). Se menţionează de asemenea că nu s-a găsit în literatură
nici o indicaţie privind punctul de inflamabilitate(temperatura de aprindere) care să justifice
încadrarea amoniacului ca inflamabil.
Proprietăţile explozive: Poate forma amestecuri explozive cu aerul
- cu aerul în proporţie de 15-30% aer
Pentru ca o explozie să aibă loc concentraţia amoniacului în amestec cu aerul trebuie
să fie între aceste limite. Explozia are energie foarte mică şi poate avea loc doar în spaţii
închise. Posibilitatea unei explozii, cu toate că nu poate fi exclusă, este redusă (explozia are
loc cu dificultate).
Caracteristici toxicologice şi eco-toxicologice:

Poate cauza inflamarea sistemului respirator şi a pielii. Inhalarea unor cantităţi
crescute conduce la apariţia bronhospsmului, edemelor laringelui şi formarea
pseudomembranei.
LC50/1h (ppm): 4000 ppm
Propan
Aspect :Gaz incolor, la 20 °C şi 1013 hPa, lichid, sub presiune.
Stare de agregare: Lichid, sub presiune; Gaz incolor, la 20 °C şi 1013 hPa.
Culoare: incolor.
Miros: fără miros tipic.
Pragul de acceptare a mirosului: 5000 - 20000 ppm.
Punct de topire: -190 °C.
Temperatură de fierbere: -42 °C.
Limită inferioară de explozie cca. 2,1 %(V).
Limită superioară de explozie cca. 9,4 %(V).
Densitate: 510 kg/m3 la 15 °C.
Mai
Evaluare toxicologică: Produsul nu necesită clasificare toxicologică din punct de

vedere al sănătăţii umane şi al mediului
Sare de călire topită (amestec azotit de sodiu 50% + azotat de potasiu 50%)
Aspect - stare topită.
Temperatura -180 -220 0C.
LD50 ( azotat de potasiu) 3015 mg/kg (şobolan).
LD 50 (azotit de sodiu) 85 -180 mg/kg 9 şobolan).
INFORMAŢII ECOLOGICE
Azotitul de sodiu
EC 50 / 48 h 12,5 – 100 mg/l (daphnia magna).
LC 50 / 96 h 0,56 – 1, 78 mg/l (păstrăvul curcubeu).
Azotitul de sodiu este foarte toxic pentru peşti şi organismele acvatice.
Azotatul de potasiu
LC 50 / 96 h 39 mg/l (daphnia magna).
Potenţial de bioacumulare.
Bioacumularea în apă.
Săruri anorganice simple solubile în apa de mare, vor exista într-o formă disociata într-o
soluţie apoasă. O astfel de substanţă are un potenţial scăzut de bioacumulare.
Bioacumularea în sol
Având în vedere potenţialul scăzut de bioacumulare în organismele acvatice, se presupune
ca potenţialul în organismele terestre este de asemenea scăzut.
Mobilitate în sol - foarte uşor solubil în apă şi uşor absorbabil în sol.
Produşi de descompunere periculoşi
La încălziri puternice produsul se descompune cu degajare de gaze toxice (oxizi de azot), în
spaţii închise, putând conduce la reacţii violente sau la explozie, dacă acesta este contaminat cu
substanţe incompatibile.
Nitrit de sodiu
- Aspect: cristalin, gălbui.
- Miros: inodor.
- Punct de topire/Interval de topire: 280°C.
Mai
- Punct de fierbere/Interval de fierbere: nedefinit.

- Punct de inflamabilitate: neaplicabil.
- Inflamabilitate: Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.
• Pericol de explozie: Produsul nu este explozibil.
• Densitate la 20°C: 2,168 g/cm3.
- Solubil în / amestecabil cu: apa la 20°C: 820 g/l.
• Toxicitate acută: LD/LC50: Oral LD50 85 - 180 mg/kg (şobolan).
Nitrat de potasiu
- Aspect: solid, incolor.
- Miros: inodor.
- Punct de topire/Interval de topire: 334°C.
- Punct de fierbere/Interval de fierbere: 400°C.
- Punct de inflamabilitate: neaplicabil.
- Inflamabilitate: Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.
- Pericol de explozie: Exploziv în amestec cu materiale combustibile.
- Densitate la 20°C: 2,109 g/cm3.
- Solubil în/amestecabil cu apa la 20°C: 320 g/l.
- Toxicitate acută: LD/LC50 : Oral LD50 3015 mg/kg (şobolanul).
Sarea de brunare / Brun 5501

Forma: Pulbere.
Culoare: gălbui.
Miros: caracteristic.
Solubilitate în apă: cca. 500 g/l ca. 20 °C.
Alte informaţii: Produsul este higroscopic.
Toxicitate acuta/Iritaţie/Sensibilizare
LD50 acuta oral: cca. 175 mg/kg şoarece.
LC50 acuta inhalativ: cca. 5,5 mg/m3 (4 h) şobolan.
Efect iritant pe piele: puternic caustic.
Mai
Motorina
- Nr. CAS: 68476-34-6.
- Fraze de risc: R 10-40-36/37 Inflamabil.
- R 20 – Nociv prin inhalare.
- R 38 – Iritant pentru piele.
- R 40 - Posibil efect cancerigen-dovezi insuficiente.
- R 51/53- Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic.
- R 65- Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire.
Proprietăţi fizico –chimice.
- starea de agregare: lichid uşor gălbui.
- miros: miros specific de produs petrolier.
- densitate: 800 - 845 kg/m3 la 15 °C.
- punct de inflamabilitate: > 55 °C.
- temperatura de aprindere: >= 200 °C.
- limite de explozie - inferioară: 0,6% vol;
- superioară: 6,5% vol.
- DL50 (şobolan, oral) >7600 mg/kg.
- LC50 (şobolan, inhalare) >3,6 mg/l/4 o.
- Vaporii produsului în concentraţie ridicată pot conduce la apariţia unor iritaţii ale
pielii şi ale mucoaselor (nas, faringe). După inhalarea pe termen lung a vaporilor concentraţi
este posibilă apariţia durerilor de cap, a ameţelilor, a stărilor euforice, de nervozitate, a
tremurului, a spasmelor tonicoclonice, pierderea cunoştinţei, insuficienţa circulatorie şi
paralizia centrală a sistemului respirator. Concentraţii foarte ridicate pot provoca pierderea
cunoştinţei chiar şi după perioade foarte scurte de expunere.
- În caz de aspiraţie, există riscul de apariţie a pneumoniei chimice.
Pericole speciale
- Produsul evaporat este mai greu decât aerul şi se acumulează la nivelul solului. În
amestec cu aerul, vaporii pot forma un amestec exploziv.
Mai
- Prevenirea pătrunderii în canalizare şi în subsoluri. Prevenirea pătrunderii în sol şi în

ape. A se feri de sursele de aprindere. Este permisă numai utilizarea de echipamente protejate
împotriva exploziilor şi rezistente la solvenţi
Acetilena dizolvată
Aspect fizic/Culoare: Gaz incolor.
Miros: Asemănător usturoiului. Greu sesizabil la concentraţii mici.
Punct de topire: -80,8 °C.
Punct de fierbere: -84(s) °C.
Temperatura critica: 35 °C.
Clasa de inflamabilitate: 2,4%(Vol.) – 88% (Vol.).
Presiune de vapori la 20 °C: 44 bar.
Densitate relativă, gaz (aer=1): 0,9.
Solubilitate mg/l apă: 1185 mg/l.
Temperatura de autoaprindere: 325°C.
Proprietăţi explozive: Exploziv.
Nu se cunosc efecte toxice pentru acest produs.
Pericole speciale
- Acţiunea focului asupra recipientului poate provoca spargerea/explozia acestuia.
- Arderea incompletă poate genera monoxid de carbon.
- În condiţii normale de depozitare şi utilizare, nu ar trebui să fie produşi de
descompunere periculoşi
Gaz natural
Gazul natural este un produs din categoria extrem de inflamabil , fraza de risc R12.
Datorită punctului de inflamabilitate şi energiei minime de aprindere foarte reduse, poate fi
aprins la orice temperatură ambiantă, cu surse de aprindere cu energie foarte mici (inclusiv
scântei electrostatice, mecanice sau electrice). În amestec cu aerul formează atmosfere
explozive ( limite de explozie: inferioară: 5% vol.; superioară: 15%vol).
Gazul metan (principalul constituent al gazului natural) nu este un produs toxic,
dispersat în aer este însă asfixiant prin reducerea conţinutului de oxigen. La reducerea
conţinutului de oxigen sub 18% în aerul inhalat, se constată următoarele simptome:
Mai
accelerarea respiraţiei, ameţeli, dezechilibru, slăbirea judecăţii, inconştienţă, la concentraţii

mari gazul metan are efect anestezic (narcotic). În cazul în care conţinutul de oxigen se reduce
la 6-8%, sau mai puţin, starea de inconştienţă duce la deces.
Pentru metan sunt stabilite valori limită de expunere (VLE) în Anexa 31 la NGPM
astfel: -1200mg/mc la 8h;
- 1500 mg/mc la 15min;
Gazul metan pătrunde în organism prin inhalare. Datorită caracterului asfixiant măştile
de gaze cu cartuş filtrant nu protejează personalul, în caz de intervenţii fiind necesare aparate
izolante.
Fiind gaz, metanul nu are efect asupra apei şi solului.
III.C.3. Comportamentul fizic şi chimic al principalelor substanţe periculoase, în

condiţii normale de utilizare şi în condiţii previzibile de accident
Metanol
Reactivitate
Nu prezintă pericol de reactivitate în condiţii normale de presiune şi temperatură.
Se păstrează în recipiente închise etanş deoarece este foarte avid de apă.
Stabilitate chimică
Metanolul este stabil în condiţii normale de temperatură şi presiune.
Posibilitatea de reacţii periculoase
Reacţii explozive cu: cloroform + metoxid de sodiu, dietil zinc.
Reacţii violente cu: oxidanţi puternici (ca de ex.: clor, fluor, brom, peroxid de hidrogen,
hipoclorit de sodiu, perclorat de bariu); săruri de alchil aluminiu; bromura de acetil; cloroform
+hidroxid de sodiu; KOH + cloroform; CrO3; clorura cianurică; (I+etanol+HgO); Pb(ClO4)2;
HClO4; P2O3; acid azotic;
Condiţii de evitat
Surse de căldură, scântei, flacără deschisă, suprafeţe încinse, descărcări electrostatice.
Materiale incompatibile: metale (de ex. potasiu, magneziu); oxidanţi (de ex. perclorat de
bariu, brom, hipoclorit de sodiu, clor, apa oxigenata ); tetraclorura de carbon +metale (de
ex. aluminiu, magneziu, zinc).
Mai
Comportare în caz de accident

- În caz de deversări va produce vapori toxici şi foarte inflamabili; în cazul dispersiei
accidentale în mediu luaţi masurile de izolare şi curăţare.
- În caz de incendiu sunt emanate : Monoxid de carbon, dioxid de carbon. Se recomandă
purtarea aparatului de respiraţie propriu şi echipament de protecţie chimica.
- Vaporii pot forma amestecuri explozive cu aerul. Se vor lua masuri preventive împotriva
acumulării electricităţii statice.
Amoniac anhidru
Stabilitate şi reactivitate
Poate reacţiona violent cu oxidanţii.
Poate reacţiona violent cu acizii. Împreună cu apa formează baze corozive. Poate forma
amestecuri explozive cu aerul.
Condiţii de evitat
Feriţi produsul de orice sursă de aprindere (inclusiv descărcări electrostatice). La depozitare,
feriţi produsul de contactul cu gaze oxidante sau alte substanţe oxidante.
- În cazul scăpărilor în atmosferă, se va evacua imediat zona. Se va folosi aparat de
respirat autonom şi echipament de protecţie antichimică. Se va încerca oprirea scăpărilor de
gaz. Se va reduce vaporizarea prin realizarea unei perdele de apă fin pulverizată.
- Acţiunea focului asupra recipientului poate provoca spargerea/explozia a acestuia.
Dacă este implicat în ardere, datorită descompunerii termice, se pot produce următoarele
fumuri toxice şi/sau corozive: oxid nitric şi dioxid de azot.
Propan
Reactivitate
Stabil daca este depozitat la temperatura camerei şi cu respectarea regulilor prevăzute de
manipulare şi depozitare.
Stabilitate
Stabil chimic.
Este posibilă formarea de amestecuri de vapori/aer care prezintă pericol de explozie.
Notă: cu oxigen (gaz inflamabil).
Mai
Condiţii de evitat
Căldură, flăcări şi scântei. Nu este cunoscută nici o substanţă care trebuie evitată în cazul
unei utilizări în conformitate cu instrucţiunile de lucru.
- Prin evaporare se pot provoca daune ecosistemului datorate îngheţului (produsul nu
este dăunător (nociv) pentru ape). Vapori invizibili, mai grei decât aerul.
- Există posibilitatea de formare a amestecurilor de vapori/aer cu pericol de
explozie/inflamabilitate
Sare de călire topită (amestec: Azotit de sodiu 50% + Azotat de potasiu 50%)
Reactivitate
Nu prezintă o reactivitate semnificativă.
Stabil în condiţii normale de depozitare, manipulare şi utilizare.
În contact cu materiale combustibile, surse de aprindere, agenţi reducători, acizi, metale.
Condiţii de evitat
- Fumatul şi focul deschis;
- Materiale incompatibile substanţe organice, combustibile, lubrefianţi, agenţi reducători.
- Favorizează şi întreţine arderea în contact cu materiale combustibile (fraza de risc
R8).
- în stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele
combustibile de toate felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sarmele, pulberile;
- Produsul eliberează gaze toxice prin încălzire sau în caz de incendiu.
Nitrit de sodiu
Descompunere termică/ condiţii de evitat: Pentru a se evita descompunerea termică, nu se
va încălzi.
- La contactul cu acizii se eliberează gaze toxice.
Mai
- Reacţii cu ţesătura îmbibată cu produs (de ex. bumbac).

- Ca agent oxidant atacă substanţele organice, cum ar fi lemn, hârtie, grăsimi.
- Reacţii cu substanţele inflamabile.
- Reacţii cu substanţele organice.
Condiţii de evitat
Nu există alte informaţii relevante.
Materiale incompatibile:
Acizi, agenţii reducători, metale.
Produşi de descompunere periculoşi:
Oxid de azot (NOx).
Sodium oxide (Na₂O).

- În caz de dispersie accidentală, trebuie evitată formarea de praf. Trebuie evitat accesul
produsului în reţeaua de canalizare sau de alimentare cu apă.
- în caz de incendiu se pot forma: Oxid de azot (NOx), Sodium oxide (Na₂O).
- Pericol de explozie în amestec cu substanţe organice. Ca agent oxidant atacă substanţele
organice, cum ar fi lemn, hârtie, grăsimi.
- La contactul cu acizii se eliberează gaze toxice.
Nitrat de potasiu
Descompunere termică
Pentru a se evita descompunerea termică, nu se va încălzi.
Condiţii de evitat: şoc şi frecare.
- Reacţii cu substanţele inflamabile, cu agenţii reducători, cu impurităţi, cu ţesătura îmbibată
cu produs (de ex. bumbac).
Materiale incompatibile: agenţii reducători, materiale combustibile.
Produşi de descompunere periculoşi: Oxid de azot (NOx).
- În caz de dispersie accidentală, trebuie evitată formarea de praf. Trebuie evitată infiltrarea
în canalizare/ape de suprafaţă/ape freatice.
Mai
- Substanţa/produsul poate reduce temperatura de aprindere în cazul substanţelor

inflamabile.
- Prin încălzire se descompune.
- Produsul eliberează gaze toxice prin încălzire sau în caz de incendiu : Oxid de azot (NOx).
Sarea de brunare / Brun 5501

Posibilitatea de reacţii periculoase.
Condiţii de evitat
Reacţionează cu metalele uşoare şi degajă hidrogen.
Reacţionează cu metalele uşoare la umiditate şi degajă hidrogen.
Reacţionează cu metalele nenobile şi degajă hidrogen.
Reacţie exotermă: în timpul diluării sau dizolvării în apă se produce întotdeauna o intensă
înfierbântare.
La contactul cu acizii se degajă gaze toxice.
Produse de descompunere periculoase
Nitroză gazoasă (NOx).
- În caz de dispersie accidentală, trebuie evitată formarea de praf. Trebuie evitat
accesul produsului în reţeaua de canalizare/ape de suprafaţă/pânza freatică.
- Produsul nu arde, măsurile de stingere a incendiilor se vor lua în funcţie de celelalte
obiecte incendiate.
Indicaţii privind paza contra incendiilor şi exploziilor:
- Se va feri de acizi, agenţi de reducere şi substanţe organice (lemn, hârtie, grăsimi
etc.)
- Produsul nu este combustibil, favorizează totuşi arderea.
- Produsul eliberează gaze toxice prin încălzire sau în caz de incendiu: Oxid de azot
(NOx).
Motorina
Reactivitate
Stabil chimic în condiţii normale de depozitare şi manipulare, cu respectarea prevederilor de
manipulare şi depozitare.
Mai
Reacţii potenţial periculoase: Este posibilă formarea de amestecuri de vapori/aer care

prezintă pericol de explozie.
Condiţii de evitat: Căldură, flăcări şi scântei.
Materiale de evitat: acizi tari şi agenţi oxidanţi.
- În caz de deversări:
- este periculos pentru ecosistemul acvatic;
- este insolubil în apă şi pluteşte la suprafaţa acesteia;
- în sol produsul se infiltrează şi se acumulează prin absorbţie. În
cantitate suficient de mare, poate ajunge în pânza freatică.
- Poate produce incendii violente cu degajare mare de căldură şi fumuri toxice ca
urmare a arderii incomplete;
- În medii închise sau semiînchise vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.
Acetilena dizolvată
Stabilitate chimică: Stabil în condiţii normale.
Se descompune violent la temperatură şi/sau presiune mari sau în prezenţa unui catalizator.
Formează acetiluri explozive cu argintul cuprul şi mercurul. Nu se folosesc aliaje cu un conţinut mai
mare de 70% cupru la instalaţiile pentru acetilenă. Dizolvată într-un solvent, poate fi stocată în mase
poroase. Poate forma amestecuri explozive cu aerul. Poate reacţiona violent cu oxidanţii.
Condiţii de evitat
A se păstra departe de surse de căldură/scântei/flacără deschisă/suprafeţe fierbinţi – Nu
fumaţi.
Materiale incompatibile
Agenţi oxidanţi. Aer, oxidanţi. Pentru compatibilitatea materialelor se va vedea ultima
versiune a ISO-11114.
Produşi de descompunere periculoşi
În condiţii normale de depozitare şi utilizare, nu ar trebui să fie produşi de descompunere
periculoşi
- În caz de dispersie accidentală, în concentraţii mici poate avea efecte narcotice. În
concentraţii mari cauzează asfixierea. Simptomele pot fi: pierderea mobilităţii.
Mai
- Inflamabil - Se descompune violent la temperatură şi/sau presiune mari sau în

prezenţa unui catalizator. Formează acetiluri explozive cu argintul, cuprul şi mercurul.
- Poate forma amestecuri explozive cu aerul.
- Poate reacţiona violent cu oxidanţii: Aer, oxidanţi.
Gaz natural
În cazul apariţiei unor scăpări, gazul se va dispersa în aer, în încăperi închise dispersia va fi
limitată la interiorul incintei. În amestec cu aerul, în contact cu o sursă de foc sau scânteie, se va
aprinde. Dacă amestecul format este în limitele de explozie, aprinderea va fi cu explozie. În general
aprinderea este cu explozie chiar la concentraţii peste limita de explozie, datorită turbulenţelor care
produc neuniformităţi, în acest caz explozia fiind urmată de un incendiu violent dar de scurtă durată
(prin incendierea gazului necuprins în explozia iniţială). Explozia şi incendierea gazului metan poate
provoca incendierea şi altor materiale inflamabile sau combustibile prezente.
Stingerea unui incendiu de gaz natural se realizează prin închiderea sursei de alimentate
(oprirea fluxului de gaz), nu se recomandă în acest caz stingerea focului înainte de oprirea gazului
deoarece poate duce la formarea de atmosfere explozive.
Gazele de ardere
Principalii compuşi toxici ai gazelor de ardere care pot să se producă în cazul unui
incendiu a substanţelor periculoase depozitate, sunt următoarele:
- Oxidul de carbon (CO) - pătrunde în organism numai pe cale respiratorie, trece în
sânge şi deplasează oxigenul din oxihemoglobină, formând astfel carboxihemoglobina şi
împiedecând absorbţia oxigenului. Datorită afinităţii foarte mari a hemoglobinei umane faţă
de oxid de carbon în comparaţie cu oxigenul, concentraţii reduse de CO în atmosferă pot
inactiva o proporţie considerabilă de hemoglobină. Condiţiile defavorabile de climat
(temperatura crescută, scădere presiunii barometrice) favorizează intoxicaţia cu CO;
- Oxizii de azot (NOx )- dintre cei şase oxizi de azot numai NO şi NO2 produc
intoxicaţii directe, ceilalţi acţionând prin produşii lor de descompunere directă: NO şi NO2.
NO2 poate apare datorită oxidării azotului atmosferic, la temperaturi înalte. Simptomatologia
intoxicaţiilor cu oxizi de azot este cea caracteristică nitriţilor, constând în: vasodilataţie cu
hipotensiune, methemoglobinemie, oblnubilare;
Mai
- Oxizii de sulf (SOx ) - pătrund în organism pe cale respiratorie şi au o puternică

acţiune asupra mucoaselor respiratorii şi oculare, iar în cazul contactului cu tegumentele,
acţiune iritantă şi caustică.
Informaţii suplimentare despre toate substanţele periculoase prezente pe amplasament se

găsesc în fişele tehnice de securitate. Comportamentul produselor în cazul unor accidente tipice este
prezentat la pct. IV. A.1. al raportului.
Mai
IV. Identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire
IV.A. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi

probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc
IV.A.1. Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament
IV.A.1.1. Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematică a riscurilor

Procesul de evaluare a riscului tehnologic poate fi împărţit în două etape majore şi
anume:
- Analiza preliminară a riscurilor. Analiza calitativă;
- Analiza detaliată a riscului. Analiza cantitativă.
Fiecare dintre aceste etape conţine metode recunoscute şi folosite cu succes pe plan
mondial, cu ajutorul cărora se pot identifica şi evalua hazardurile existente şi se poate estima
riscul tehnologic.
Primele etapă de analiză este dezvoltată în prezentul capitol, iar etapa a doua de
analiză detaliată a riscului, este elaborată în capitolul IVB al raportului.
Pentru analiza preliminară a riscurilor, s-a utilizat metoda „Lista de verificare”.
Această metodă este prezentată în ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce
implică substanţe periculoase”, publicat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
(IGSU). Modelul este bazat pe lista de verificări dezvoltată de TUV Rheinland (Haferkamp /
Jager) în Germania, pentru aplicare pe amplasamentele Seveso.
Pericolele generale se împart în:
- Pericole specifice amplasamentului/procesului;
- Pericole bazate pe evenimente incidentale;
- Pericole externe.
Fiecare din aceste grupe de hazarduri conţin o serie de puncte specifice care sunt
documentate în sensul identificării cauzelor posibile şi a măsurilor luate pe amplasament
pentru contracararea lor.
Pe amplasament s-a identificat o singură instalaţie relevantă pentru securitate, în cadrul
căreia s-au identificat mai multe zone unde se poate produce un accident major (vezi cap. II B),
aceastea au fost analizate, restul compartimentelor existente pe amplasament fiind analizate ca
surse potenţiale externe de pericol pentru depozit.
Mai
Din punct de vedere al zonelor identificate la capitolul anterior, ţinând cont de tipul
activităţilor desfăşurate, aceste activităţi pot fi clasificate în două categorii : tratamente termice
şi depozite de substanţe periculoase. Pentru întocmirea listelor de verificare, s-au luat în
considerare aceste două categorii de activităţi.
- Pentru activitatea de tratament termic, liniile de tratament termic din secţii au fost
tratate pe o Listă de verificare , evidenţiind acolo unde este cazul diferenţa dintre ele. Secţiile de
tratamente termice din cele patru hale au fost luate în considerare împreună cu magaziile de
substanţe periculoase existente în cadrul halelor de producţie şi depozitul de butelii sub presiune.
- Pentru depozitele de substanţe periculoase, s-au considerat Depozitul I şi Depozitul II
de substanţe periculoase, împreună cu instalaţiile care le deservesc, şi au fost tratate pe o Listă
de verificare separată.
Analizând Listele de verificare, vor rezulta că o serie de hazarde pot duce la accidente
majore.
Pentru identificarea scenariilor de accidente posibile au fost luate în considerare şi
accidentele considerate în raporul de securitate care se revizuieşte şi condiţiile în care astfel de
accidente se pot produce în amplasament.
Pentru evaluarea calitativă a riscului este utilizată metoda matricei.
Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de scenarii posibile, face
posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului şi prezintă primul pas în metodologia
de realizare a evaluării riscurilor.
Riscul unui pericol este determinat de probabilitatea acestuia de a produce un efect
nedorit şi consecinţele unui asemenea efect. Această legătură poate fi descrisă de ecuaţia:
Risc = probabilitate x consecinţe
Matricile de evaluare a riscului se folosesc de mulţi ani în industrie, pentru a clasifica
riscurile în funcţie de importanţă. Acest lucru permite stabilirea de priorităţi în implementarea
măsurilor de control. Cele două variabile, probabilitatea şi consecinţele, pot fi clasificate
după termeni calitativi:
- Măsura probabilităţii de producere este realizată prin încadrarea în cinci nivele,
care au următoarea semnificaţie:
1. Improbabil (se poate produce doar în condiţii excepţionale). Este aşa de puţin
probabil, încât se poate presupune că se poate să nu se întâmple niciodată;
2. Puţin probabil (s-ar putea întâmpla cândva). Este puţin probabil dar posibil să se
producă în perioada de operare;
Mai
3. Moderat (se poate întâmpla cândva). Se poate produce la un moment dat, în

perioada de operare;
4. Probabil (se poate întâmpla în multe situaţii). Se poate produce de câteva ori în
întreaga durată de operare;
5. Frecvent (se întâmplă în cele mai multe situaţii). Este probabil să se producă
frecvent.
- Măsura calitativă a consecinţelor, este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele de
gravitate, care au următoarea semnificaţie:
1. Nesemnificativ
- Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative;
- Emisii: fără emisii;
-Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale
ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile;
- Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare.
2. Minor
- Pentru oameni (populaţie): este necesar primul ajutor;
- Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute imediat;
- Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide şi reversibile pentru puţine specii sau parţi
ale ecosistemului, animale obligate să-şi părăsească habitatul obişnuit, plantele sunt inapte să
se dezvolte după toate regulile naturale, calitatea aerului creează un disconfort local , poluarea
apei depăşeşte limita fondului pentru o scurtă perioadă;
- Socio-politic: Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru comunitate.
3. Moderat
- Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tratamente medicale;
- Economice: reducerea capacităţii de producţie;
- Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern;
- Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor şi migraţia
populaţiilor de animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea aerului afectată de
compuşi cu potenţial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viaţa acvatică,
contaminări limitate ale solului şi care pot fi remediate rapid;
- Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate.
Mai
4. Major
- Pentru oameni (populaţie): vătămări deosebite;
- Economice: întreruperea activităţii de producţie;
- Emisii: emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare;
- Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra speciilor
locale şi distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere în siguranţă” sau
decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prin programe pe termen lung;
- Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate.
5. Catastrofic
- Pentru oameni (populaţie): moarte;
- Economice: oprirea activităţii de producţie;
- Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare;
- Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră,
calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanentă şi pe arii extinse a solului;
- Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare.
Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul amplasamentului,

se procedează la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a
consecinţelor şi de probabilitate de producere a scenariului identificat, riscul asociat fiecărui
scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor
asociate nivelelor de probabilitate şi de gravitate, se ţine cont de impactul potenţial şi de
măsurile de prevenire prevăzute.
Matricea de evaluare a riscului

Consecinţe
Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice
1 2 3 4 5
Improbabil 1 1 2 3 4 5
Probabilitate
Izolat 2 2 4 6 8 10
Ocazional 3 3 6 9 12 15
Probabil 4 4 8 12 16 20
Frecvent 5 5 10 15 20 25
Mai
Nivelele de risc şi acţiunile necesare în caz de urgenţă

Nivele de
Definiţie Acţiuni ce trebuie întreprinse
risc
Risc foarte
1–3
scăzut Conducerea acţiunilor prin proceduri obişnuite, de rutină
4–6 Risc scăzut
Se acţionează prin proceduri standard specifice, cu
7 – 12 Risc moderat
implicarea conducerii de la locurile de muncă
Acţiuni prompte, luate cât de repede permite sistemul
13 – 19 Risc ridicat
normal de management, cu implicarea conducerii de vârf
Fiind o situaţie de urgenţă, sunt necesare acţiuni imediate
20 – 25 Risc extrem
şi se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile
IV. A.1.2. Analiza preliminară a riscurilor pe amplasament. Analiza calitativă

Se prezintă în continuare aşa cum s-a specificat mai sus, Listele de verificare,
elaborate conform metodologiei menţionate la punctul anterior, pentru:
- Depozitele I şi II de substanţe periculoase, cu instalaţiile aferente, Tabelul 4.1.1.
- Secţiile de tratament termic halele I, III, VI, Tabelul 4.1.2.
Mai
Tabel 4.1.1. Lista de verificare Depozitele I şi II de substanţe periculoase

A. Hazarduri specifice procesului
Ref. Hazarduri specifice procesului Cauze posibile Consecinţe imediate şi finale Măsuri de prevenire
posibile
1. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită suprasolicitării mecanice a echipamentului
Eroare de proiectare a - Rezervoare se află în funcţiune de mai mult timp din
1.1. Eroare de proiectare echipamentului (rezervoarelor şi care cauză erorile de proiectare şi fabricaţie sunt puţin
buteliilor) relevante.
- Rezervoare aflate sub incidenţă ISCIR supuse
- Colapsul echipamentului;
verificării şi testării periodice
- Scurgeri/emisii de produse
- A fost obţinută autorizaţie de funcţionare din
- Poluare mediu (aer, apă, sol);
partea autorităţilor
- Emisii de COV
- Montarea rezervoarelor conform indicaţiilor
- Formare de atmosfere toxice în
furnizorului
cazul scurgerilor de metanol şi
- Rezervoare de metanol subterane, din oţel cu pereţi
amoniac. Intoxicare personal;
dublii şi sistem de avertizare pierderi
- Formarea de atmosfere
Eroare de fabricaţie Nerespectarea proiectului în faza de - Rezervoare de motorină îngropate cu pereţi dubli si
1.2. explozive
şi montaj construcţie avertizor scurgeri
- Incendiu/explozie.
-Butelii de amoniac amplasate în buncăre metalice,
temperatura de depozitare sub 50 ºC
- Rezervoare de propan supraterane protejate
anticorosiv prin vopsire;
- Conducte protejate anticoroziv şi prin izolare faţă de
sol (pt. partea subterană a conductelor );
- Control vizual la toate rezervoarele şi nedistructiv la
rezeervorul de propan
Propan
- Verificarea cantităţii din rezervor înainte de încărcare;
- Supraumplerea datorită - Creşterea presiunii în
- Presiunea maximă de lucru a pompei de pe
indicaţiilor greşite de pe indicatorul rezervoarele de propan peste
autocisternă este sub punctul de declanşare a valvei
de nivel. valoarea admisă;
de suprapresiune
1.3. Depăşirea presiunii admisibile - Suprapresiune în conductele de - Pierdere de conţinut;
- Valvele de suprapresiune deschid la 17 bar
propan lichid datorită închiderii - Asfixierea personal.
- Instalatiile de propan sunt dotate cu senzori de
ambelor capete ale conductei şi - Explozii BLEVE ale
scapare atat pe traseu cat si la distributie.
creşterii temperaturii rezervoarelor de propan
- Maximul de presiune este monitorizat automat
- Incendii ;
Mai
posibile
- conductele si armaturile sunt astfel construite incat
sustin o presiune de pana la 25 bar;
- dotarea cu supape de siguranta;
Amoniac
Suprapresiune in conducte si - dotarea cu stabilizator de presiune care actioneaza
- Emisii de amoniac
armaturi asupra ventilului magnet dupa „vaporizator“ ;
- Pericol de intoxicare personal
- Instalatia de amoniac dotată cu senzori de scapare
atat pe traseu cat si la distributie. Presiunea este
masurata automat, fiind sub control in permanenta
1.4. Depăşirea temperaturii admisibile La sistemele GPL (propan), temperatura este în directă legătura cu presiunea, analizată la punctul 1.3.
- la 95oC regulatorul de temperatura de siguranta
opreste incalzirea;
Defectiuni la vaporizatoarele de - Emisii toxice de amoniac
- conductele si armaturile recipientelor sunt astfel alese
amoniac şi creşterea temperaturii în - Poluare aer
sa reziste la presiune şi temperatura;
conducte şi armături - Pericol de intoxicatie personal
- In caz de deficiente, se blocheaza cele doua ventile
de pe grupele de functionare
- rezervoarele cu pereti dublii;
- prezenta senzorilor de scurgere (alarma optica);
- robinete de secţionare care permit izolarea zonei
Metanol avariate;
- Avarierea rezervorului - rezervor de avarie in caz de producere scurgeri
- Scurgeri de metanol accidentale la descarcare
- Protecţie anticorozivă insuficientă
Avarii cauzate de coroziune/eroziune, - Emisii COV - Controlul rezervoarelor şi echipamentelor (inclusiv
1.5. - Corodarea conductelor,
îmbătrânire, uzură - Formare de atmosfere toxice în conducte supraterane) de către personalul de operare pe
rezervoarelor, pompelor
cazul scurgerilor de methanol. schimburi. Neconformităţile se consemnează în
Pericol de intoxicatie personal raportul de revizie periodica sau listele de verificari
- Incendiu/explozie zilnice / saptamanale.
- Program de mentenanţă şi Plan de mentenanţă
elaborat de Serviciu mentenanţă, se aproba anual
pentru: utilaje dinamice, rezervoare, conducte;
- Instalaţia amplasată în buncăr, protejată cu un strat
Amoniac protector;
- Avarierea buteliilor - conducte realizate din materiale rezistente la
- Corodarea conductelor,
- Emisii toxice de amoniac coroziune
- Pericol de intoxicatie personal - controale periodice ale recipientelor la furnizor
- controale periodice ale instalaţiei
Mai
posibile
Propan
- Corodarea arcului supapei de - Deschidere eronată a supapei
- Inspecţii periodice conform cerinţelor ISCIR
presiune la rezervorul de propan de siguranţă a rezervorului sau
- Oţel corespunzător stocării GPL-ului folosit
- Corodarea conductelor, blocarea în poziţia deschis;
la construcţie ;
rezervoarelor, pompelor - Eliberare de propan.
- Incendiu/explozie
- Rezervoare de motorină îngropate cu pereţi dubli si
avertizor scurgeri(monitorizarea se face numai la TA2).
Motorină - Controlul rezervoarelor şi echipamentelor (inclusiv
- Avarierea rezervorului conducte supraterane) de către personalul de operare pe
- Scurgeri cu poluare sol şi apă schimburi. Neconformităţile se consemnează în
subterană raportul de revizie periodica sau listele de verificari
- Incendiu/explozie; zilnice / saptamanale;
Degradare datorată
1.6. Nu au fost identificate vibraţii la pompe sau compresoare.
vibraţiilor / oboselii
- Instalatiile de amoniac, propan si metanol sunt dotate
cu senzori de scapare atat pe traseu cat si la distributie
- Scurgeri de produse pe zone - Controlul rezervoarelor şi echipamentelor (inclusiv
Puncte slabe la echipamente statice: neprotejate cu poluare sol şi apă conducte supraterane) de către personalul de operare pe
Avarii la etanşări, suduri, conexiuni
1.7. flanşe, îmbinări, suduri, robinete, de suprafaţă; schimburi. Neconformităţile se consemnează în
garnituri, conexiuni, etc. - Incendiu/explozie; raportul de tură al şefului de tură;
- Degajare de vapori toxici - Alimentarea cu gaze si fluide combustibile (metanol,
propan, amoniac) a consumatorilor se realizeaza prin
conducte supraterane, fiecare constructie fiind
prevazuta cu robinet de sectionare (care permit izolarea
zonei avariate.)
- Plan anual de revizii şi reparaţii;
Avarii la echipamente cu piese în Avarii la pompe (pierderea - Scurgeri/emisii, de produs la - Teste de etanşeitate după lucrările de întreţinere;
1.8.
mişcare (pompe) etanşeităţii) pompe; - Detecţia scăpărilor de către senzorii din zona;
Mai
posibile
- Formare de atmosfere - Robinete de secţionare care permit izolarea zonei
explozive; avariate
- Incendiu/explozie. - Plan anual de revizii şi reparaţii pentru: utilaje
dinamice;
Avarii ale canalizării cauzate de:
- lucrări de mentenanţă neautorizate
sau neglijente;
- Program de mentenanţă a canalizării;
Neetanşeităţi ale sistemului de - defecte ale materialelor de Poluarea solului şi apei
1.9. - Verificarea canalizării după producerea de
canalizare construcţie subterane
evenimente;
- cutremur;
- explozii/incendii în interiorul
canalizării.
2. Pierderea conţinutului de produs cauzată de un eveniment necontrolat
Reacţie chimică necontrolată

2.1. Nu este cazul, nu sunt substanţe incompatibile pe amplasament
/nedorită
- Pierderi producţie prin
- Lipsa controlului asupra pierderea controlului asupra
- Valvele pneumatice trec pe poziţia de
robineţilor cu acţionare pneumatice; procesului
Lipsa aer siguranţă (închis).
- Imposibilitatea transmiterii - Emisii în atmosferă prin
instrumental - Alarmă la atingerea presiunii scăzute a aerului
semnalelor cu ajutorul aerului pierderea controlului asupra
instrumental.
instrumental (automatizare). robinetelor cu acţionare
pneumatică (amoniac şi metnol)
- Pierderi producţie cauzată de
- Lipsa controlului asupra
nefuncţionarea pompelor;
robineţilor cu acţionare electrică;
2.2. Eşec a utilităţilor - Pierderi de producţie datorită - sunt prevazute 8 grupuri electrogene de rezerva cu
- Imposibilitatea transmiterii
nefuncţionării vaporizatoarelor motoare diesel; (motoare Catterpilar care dezvoltă 120
Lipsa electricitate semnalelor cu ajutorul curentului
de amoniac kW)
electric (automatizare);
- Nu se pot utiliza pompe
- Nefuncţionare echipamente cu
electrice de incendiu în caz de
acţionare electrică (pompe).
accident.
Imposibilitate răcire şi stingere - există rezervă de apă pentru incendii înmagazinată pe
Lipsa apă Incendii/explozii amplasament
rezervoare în caz de incendiu.
- Motogeneratoarele existente sunt şi surse secundare
Mai
posibile
pentru funcţionarea pompelor de incendiu
Imposibilitate producere agent

Lipsă gaz metan Nu este aplicabil la depozitele de substante periculoase
termic
Pierderea conţinutului de substanţe periculoase cauzat de eroare umană în urma unui transfer necontrolat către un alt echipament sau către un echipament
3.
conectat neadecvat
Cuplare incorectă la mijlocul de - Supraveghere permanentă a procesului de descărcare
transport (autocisterne) aflat la de către operatorul
descărcare - Se asigură mijlocul de transport pe timpul staţionării
la rampă;
Deplasare necontrolată a mijlocului
- Se verifică traseul de pompare (conform
de transport aflat la descărcare cu
instrucţiunilor de lucru) la fiecare pompare;
avarii la conducta (furtunul) de
3.1. Eroare umană la pomparea produselor - Se verifică existenţa spaţiului disponibil înainte de
legătură
în rezervoare pompare;
- Scurgeri de produse - dotarea rezervorului cu un senzor de supraplin,
- Pierderi de producţie întreruperea alimentării înainte ca rezervorul să se
- Poluare mediu umple;
Supraumplerea rezervoarelor
- Incendiu/explozie - asistarea încărcării de către personalul autorizat;
- captarea scurgerilor prin rigolă în rezervorul de
avarie;
- Acces restricţionat la trasee şi robineţi;
- Neetanşeitatea furtunului de
- Operare numai de către personalul propriu
descărcare, greşeli de manevră
specializat, calificat;
- Flanşa de descărcare nu este prinsă
- Instruire periodică a personalului pe linie de operare
Eroare umană în timpul operării corespunzător
3.2. (profesională).
normale - Robinetul de umplere a
- respectarea „Instrucţiunii de lucru pentru descărcarea
rezervorului de metanol nu este
metanolului“;
deschis.
- respectarea „Instrucţiuni de exploatare“ a instalaţiilor
de pompare;
Mai
posibile
- Desfacere de trasee sau - Scurgeri de produs;
Eroare umană la efectuarea unor - Pierderi de producţie;
echipamente fără asigurarea golirii, - Lucrări de revizii/reparaţii efectuate de personal şi
lucrări în afara operării normale: - Poluare mediu
3.3. curăţării sau izolării acestora; firme specializate;
lucrări de revizii, reparaţii, inspecţie, - Incendiu/explozie
- Neînchiderea unor trasee sau - Permis de lucru pentru lucrări de revizii reparaţii.
etc.
echipamente în urma unor lucrări;
Eroare umană pe durata opririi sau - Intoxicare personal de
- Crearea unui mediu toxic(în cazul
pornirii. Înlăturare insuficientă a mentenanţă/inspecţie; - Respectarea instrucţiunilor de lucru privind pregătirea
3.4. metanolului)/nociv, inflamabil şi
produsului din rezervoare la - Incendiu/Explozie în contact echipamentelor tehnice în vederea reviziilor
exploziv în rezervoare
lucrări/inspecţia în interior cu o sursă de foc sau scânteie.
- Operare numai de personal de operare propriu
- montare garnitură defectă la specializat;
- Emisie toxică de amoniac
Eroare în exploatarea instalaţiei de butelia de amoniac - Respectare proceduri operaţionale la exploatarea
3.5. - Intoxicare personal de
distribuţie a amoniacului gazos - lipsa garniturii la racordul instalaţiei
mentenanţă/inspecţie
elastic al rezervorului de amoniac - Instruire periodică a personalului pe linie de operare
(profesională).
- Operare numai de personal de operare propriu
Eroare umană pe durata opririi sau specializat;
pornirii: - Respectare proceduri operaţionale la pornirea
- Supraîncălzirea pompei;
- operare incorectă la pornirea pompelor;
3.6. - Avarii la pompe - Scurgeri de produs;
pompelor; - Verificarea traseului de pompare (conform
- efectuarea incorecta a traseului de instrucţiunilor de lucru) la fiecare pompare
pompare (trasee închise). - Instruire periodică a personalului pe linie de operare
(profesională).
Eroare de operare pe durata
3.7. transportului intern de substanţe Nu se aplică deoarece transportul se face prin conducte.
periculoase
4. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită formării unui amestec exploziv în interiorul echipamentului şi aprinderii acestuia
- Legarea la pământ a rezervoarelor/mijloacelor de
transport;
Incendiu/explozie în interior
- Legături de echipotenţial la descărcare între instalaţia
- Accidentare personal;
4.1. Descărcări electrostatice în interior Descărcări electrostatice în interior de descărcare şi mijlocul de transport: cisternă,
- Poluare cu resturi din
autocisternă;
incendiu/explozie.
- Alimentarea în rezervor sub nivelul lichidului;
- Controlul debitelor la umplere.
Mai
posibile
- Supape de respiraţie cu opritoare de flacără la
Pătrunderea focului în interior de la rezervoare;
un incendiu în exterior (inclusiv de la - Etanşarea tehnică a rezervoarelor;
4.2. Insuficienta protecţie la incendiu
mijlocul de transport în cazul - Menţinere închisă a gurilor de vizitare şi ştuţuri de
autocisternelor) măsurare nivel şi de probe;
- Cisterne şi autocisterne autorizate RID şi ADR;
- toate operaţiile de manipulare, dozare efectuate cu
metanol, propan, motorină, se realizează departe de
orice sursă de aprindere, cum sunt flăcările deschise,
echipamente electrice neprotejate antiex şi riscuri
electrostatic
- Utilizarea de echipamente electrice
- pompele cu care se vehiculează lichide inflamabile şi
care nu sunt antiex;
combustibile sunt de construcţie antiexplozivă
Aprinderea în interior prin utilizarea - Manipulări neglijente a
- circuitele şi acţionările electrice sunt din construcţie
4.3. de scule şi echipamente, echipamentelor la cuplarea
antiex
necorespunzătoare pentru zona EX cisternelor/autocisternelor pentru
- utilizarea de scule şi echipamente, corespunzătoare
încărcare soldate cu producerea de
pentru zona EX
scântei.
- Operare numai de personal de operare propriu;
- Respectare instrucţiuni de lucru la încărcarea /
descărcarea mijloacelor de transport;
- Instruire periodică a personalului pe linie de operare
(profesională).
- Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru cu
foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie şi
- Incendiu/explozie în interior;
- Utilizare flacără deschisă la asigurarea de mijloace suplimentare de intervenţie;
4.4. Flacăra deschisă reparaţii în interior fără o curăţare - ariile cu pericol de explozie au fost protejate fata de
corespunzătoare sursele de foc;
incendiu/explozie.
- Respectare instrucţiuni de lucru cu foc în interior:
Decizia interna de lucru cu foc deschis 245/21.05.2013
Reacţie chimică, material care se
4.5. Nu se aplică.
aprinde uşor
4.6. Unde electromagnetice Nu se aplică.
5. Aprinderea unor scurgeri de produse inflamabile cauzate de pericolele de la ref. 1, 2, 3
5.1. Flacără deschisă Lucru cu foc neautorizat inclusiv - Transmiterea focului în - Fumatul în zona cu produs inflamabil interzis. Fumat
Mai
posibile
fumat sau fără îndepărtarea interiorul depozitului; permis numai în locuri special amenajate, fără pericol;
suficientă a mediului inflamabil - Aprinderea substanţelor - Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru cu
inflamabile/ atmosfere foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie şi
explozive în cazul când sunt asigurarea de mijloace suplimentare de intervenţie.
prezente. Incendiu/explozie; - Conformitatea echipamentelor pentru zona EX;
Scurt circuite sau incendii la
- Accidentare personal; - Zonare Ex marcată pe instalaţii şi echipamente;
instalaţii şi echipamente electrice
Scurt circuite electrice/incendii la - Poluare cu resturi din - Program de mentenanţă la instalaţia electrică;
5.2. (alimentare pompe, instalaţie de
instalaţia electrică incendiu/explozie. - Legarea la pământ a echipamentelor;
iluminare, transformatoare etc.)
- Verificarea periodică a împământărilor (verificare
PRAM).
- Scântei mecanice datorate - Compresoarele şi pompele sunt în conformitate cu
defectării componentelor în directiva ATEX.
5.3. Scântei mecanice
mişcare ale compresoarelor / - Asigurare mentenanţă la utilajele cu piese în mişcare
pompelor. (pompe);
- Toate echipamentele metalice care conţin produse
inflamabile legate la pământ;
- Lipsă împământare; - Conductele sunt puse la pământare;
- Lipsă legături de echipotenţial sau - Se realizează legătura de echipotenţial între mijlocul
5.4. Descărcări electrostatice
legături imperfecte; de transport (cisternă, autocisternă) şi instalaţia de
- A se vedea şi ref. A 4.1. încărcare/descărcare;
- Verificarea periodică a sistemelor de legare la pământ
(verificare PRAM).
Unde electromagnetice, radiaţii
5.5. Nu se aplică
ultrasonice sau de ionizare
Mai
B. Hazarduri specifice unor evenimente incidentale

Ref. Hazarduri specifice unor Pericol specific amplasamentului Consecinţe potenţiale Măsuri de prevenire
evenimente incidentale (Cauză)
1. Distrugeri datorate incendiilor /exploziei, sau emisiilor toxice în interiorul instalaţiei
- rezervoarele de depozitare metanol
sunt amplasate subteran, echipate cu dotări
de siguranţă: 2 senzori de nivel pe cele 2
rezervoare; avertizoare scurgeri pe
conducte, rezervor de depozitare, rezervor
de avarie; opritor de flacari; ventil pe
conducta de alimentare; buncar incuiat ce
- Avarierea rezervoarelor contine sistemul de alimentare; legarea la
datorită incendiului; pamant a rezervorului si conductelor; 1
- Poluare sol şi apă subterană cu resturi rezervor de avarie în fiecare depozit (comun
din incendiu (inclusiv cu produs pentru metanol si motorina). Sunt construite
eliberat în urma incendiului); din oţel, cu pereţi dublii si fluid de etanşare
- Extinderea incendiului în exteriorul cu indicarea la tablou a eventualelor scurgeri
rezervorului; accidentale
- Extinderea incendiului la rezervoarele - rezervoarele tampon de metanol
Protecţie insuficientă împotriva Incendiu/explozie la rezervoarele de
alăturate; supraterane în “staţiile de metanol
1.1. incendiului. depozitare produse inflamabile
- Extinderea incendiului la alte zone “amplasate în incinte separate. Rezervoare
(metanol, motorină, propan)
ale amplasamentului (rampe, pompe, cu pereti dubli si fluid de etansare cu
alte zone de depozitare); indicarea la tablou a eventualelor scurgeri
- Accidentare personal; accidentale; aerisire prevazuta cu opritor de
- Poluare sol şi apă subterană cu resturi flacari; Incinta incuiata, acces limitat.
din incendiu/explozie. Cantitatea de metanol din aceste rezervoare
este mult sub cantitatea de prag relevantă.
-rezervoarele de motorină , sunt amplasate
subteran, prevăzute cu opritor de flăcări,
legarea la pamant a rezervorului si
conductelor; avertizor scurgeri din
rezervorul subteran
- rezervoarele de propan supraterane,
prevăzute cu supaă de siguranţă, robinet pe
racordul de alimentare,regulator de presiune
robinet pe racordul de distributie a gazului,
Mai
legatura la pamant. La depozitul II,
rezervorul este separate de rezervoarele de
metanol de un zid de protective.
- instalaţii de detectare şi semnalizare gaze
şi incendiu;
- intreaga societate este protejata de un
sistem performant de detectare si alarmare in
caz de incendiu.
- Mijloace de primă intervenţie;
- Instalaţie de hidranţi;
- Supravegherea permanentă a instalaţiilor
cu personal calificat si instruit;
- Punere în aplicare Plan intervenţie în caz
de incendiu.
- Avarierea pompelor
datorită incendiului;
- pompe în constructive antiex
- Extinderea incendiului la rezervoarele
alăturate;
Incendiu /explozie la pompele de - Extinderea incendiului la alte zone
- Supravegherea permanentă a instalaţiilor
produse inflamabile ale amplasamentului (rampe, alte zone
cu personal calificat si instruit;
de depozitare);
de incendiu.
- Poluare sol şi apă subterană cu resturi
din incendiu/explozie
- Autocisterne autorizate conf. RID/ADR;
- Şoferi atestaţi ADR;
- Proceduri de operare la descărcarea din
autocisternă (inclusiv reglementări ADR);
- Incendiu/explozie la rampele de
- Asistarea permanenta a descarcarii
descărcare; cisternei de catre personalul instruit al
firmei
- Mijloace de stingere incendiu: stingătoare
hidranţi, , autospecială S.P.S.U
de incendiu.
Mai
- Avarierea echipamentelor;
- Explozia BLEVE a rezervoarelor de
propan; Mijloace de stingere incendiu:
- Eliberare de propan incendiat din - instalaţie de hidranţi;
Explozie BLEVE la rezervorul/ rezervoare; - mijloace de primă intervenţie;
autocisternă propan - Extinderea incendiului către zonele - autospeciale S.P.S.U
învecinate; - Punere în aplicare Plan intervenţie în caz
- Eşecul componentelor datorită de incendiu.
incendiului/exploziei;
- Accidentare personal.
- disperise toxică
- pericol de intoxicatie, personal
- Sistem de colectare a scurgerilor la
- prezenta vaporilor toxici si
rampele de metanol şi motorină cu rigole de
inflamabili,
Scurgeri cu emisii toxice scurgere spre rezervorul de rezervă
- poluare mediu: apă, aer, sol,
- Mijloace individuale de protectie personal;
- pericol de incendiu/explozie;
- posibilitatea de a se crea panică ,
care duce la eşecul altor componente
- Container metalic rezistent la incendiu,
- Extinderea incendiului către
încuiat;
buteliile de amoniac;
- sistem drencer pentru pulverizarea apei
- Eşecul componentelor datorită
pentru limitarea evaporării amoniacului.
Protecţie insuficientă împotriva Incendiu in apropierea containerului incendiului;
1.2. - Instalaţie de hidranţi pentru răcirea
incendiului. de amoniac - Dispersie toxică de amoniac din
containerului;
instalaţie
- vana de captare a scurgerilor de amoniac
- Intoxicare personal
- incendiu/explozie
de incendiu.
Volum prea mic al cuvei sau vasului
1.3. Nu se aplică
de retenţie.
Descărcare insuficientă a substanţei
1.4. Nu este cazul, pentru rezervoare în aer liber.
eliberate din zona instalaţiei.
- Acumularea de vapori de metanol în - Dispersie toxică de metanol şi - Asigurarea ventilaţiei mecanice în
Descărcare insuficientă a substanţei instalaţiile de metanol amoniac instalaţiile de metanol
1.5.
eliberate din zona instalaţiei - Acumulare de vapori de amoniac în - afectarea sanatatii personalului - existenţa stingătoarelor şi hidranţi
buncărul de amoniac - Incendiu/ explozie - Există vana de captare a scurgerilor de
Mai
amoniac
- sistem drencer de stropire cu apă, care se
va declanşa la depăşirea concentraţiei de
amoniac, indicată de detectorul de amoniac
- Cuvă de colectare a scurgerilor din buncăr
colectarea şi dirijarea apelor în canalizarea
tehnologică;
- Personal de supraveghere specializat
Lipsa măsurilor sau echipamentelor
- Nu este cazul, depozite în aer liber.
1.6. de limitare sau dirijare a răspândirii
substanţelor eliberate.
Ieşiri de urgenţă insuficiente pentru
1.7. Depozite în aer liber, nu se pune problema căilor de evacuare.
personal.
2. Distrugeri datorate incendiilor/exploziilor din amplasament produse în alte instalaţii (efect Domino intern)
- Proiectul instalaţiei a fost avizat conform
- Extinderea incendiului la întregul cerinţelor ISCIR;
Incendiu la un rezervor învecinat, la
Distanţă insuficientă faţă de depozit - Amplasare la distanţe minime de siguranţă,
2.1. rampele de descărcare/încărcare,
celelalte instalaţii. conf. prevederilor legale;
pompe, trasee de conducte.
- Punerea în aplicare Plan intervenţie la
incendiu.
Construcţii de apărare insuficiente
2.2. Nu este cazul, nu sunt prevăzute construcţii speciale de apărare
între instalaţii.
3. Distrugeri datorate eşecului măsurilor împotriva incendiului sau efectelor toxice
- instalaţie de detectare semnalizare
- Propagarea / extinderea incendiului; automată a incendiilor de tip I cu acoperire
Eşec al alarmei de incendiu/a - Nefuncţionarea instalaţiei de - Creşterea pagubelor; de tip 1- acoperire totală, cu senzori de
3.1. sistemului de detectare a detectare/semnalizare incendiu şi - Extinderea incendiului/explozie gaze, detectoare de fum şi/sau incendiu şi
incendiului. gaze. - Posibilitatea apariţiei efectului butoane de alarmare în toate punctele critice;
domino. - Centrală de detectare şi semnalizare
incendiu
Scăderea eficienţei în - Dotarea cu echipamente de stins incendii
Echipament insuficient
3.2. limitarea/înlăturarea efectelor unui va fii realizată conform proiectului şi
de stingere a incendiilor
incendiu. Scenariului de securitate la incendiu.
Mai
- Apă pentru stingere asigurată din cele 2
- Nefuncţionarea pompelor de - Scăderea eficienţei în limitarea
gospodării de apă, cu 2 electropompe, cu un
Eşec al echipamentului de stingere incendiu; efectelor accidentului;
3.3. debit: Q1 = 50 - 100 mc/h şi Q2=232 mc/h;
a incendiului - Avarierea conductelor traseului de - Mărirea timpului de intervenţie
- Verificarea periodică a mijloacelor şi
apă de incendiu. - Extinderea incendiului.
materialelor din dotare
Acces insuficient în zona de
3.4. Căile de acces pe amplasament sunt suficiente a asigura deplasarea personalului de intervenţie la instalaţiile de stingere.
incendiu
- Documente de organizare a intervenţiei
Lipsa organizării /organizare - Planul de intervenţie la incendiu şi Planul
Organizare ineficientă/ Scăderea eficienţei în limitarea
3.5. insuficientă pentru intervenţia în de Urgenţă Internă va fi revizuit înainte de
Personal insuficient efectelor accidentului.
situaţii de urgenţă punerea în funcţiune a instalaţiei
- Exerciţii de testare a planurilor
Echipament de protecţie individuală - Asigurarea cu mijloace de protecţie
insuficient sau neadecvat (pentru Vătămarea sau decesul individuală pentru membrii echipelor de
radiaţia termică, pentru gaze personalului de intervenţie. intervenţie pentru stins incendii, conform
Vătămarea forţele de intervenţie asfixiante) normativului de dotare
3.6. datorită efectelor fizice ale - Instrucţiuni de lucru care să reglementeze
accidentului purtarea de echipament de protecţie
Pierderea conţinutului de propan, Degerături ale membrelor operatorilor individuală
- Dotarea operatorului cu mănuşi de
protecţie
- Cunoaşterea în detaliu a obiectivului;
- Cunoaşterea efectelor substanţelor prezente
pe amplasament sau posibil create;
- Cunoaşterea procedurilor de intervenţie;
- Grafic anual şi tematica de instruire în
- Reacţia greşită a personalului în
domeniul situaţiilor de urgenţă conform
Pregătire insuficientă a personalului situaţii de urgenţă; Extinderea evenimentului
3.7. OMAI 712/2005 şi a deciziei interne privind
de intervenţie - Pregătirea insuficientă a personalului Agravarea consecinţelor
organizarea activităţii de instruire a
de intervenţie.
personalului în domeniul SU nr 64 / 2007.
- Pregătirea specială a operatorilor pentru
intervenţia în situaţii anormale.
- Exerciţii de simulare;
- Verificarea personalului
4. Distrugeri datorate unui eşec al măsurilor de limitare a exploziilor
Mai
- Senzorii de detecţie amplasaţi în fiecare
zonă cu pericol de scurgeri periculoase din
- Nedetectarea eliberării de gaze şi
instalaţie
vapori;
Eşec a instalaţiei de detectare - Verificarea, testarea şi calibrarea periodică
4.1. - Acumularea de gaze şi crearea
(gaze/concentraţie) a senzorilor de pe amplasament;
atmosferelor explozive;
- Testarea funcţionării sistemului de detecţie
- Incendiu / Explozie.
şi semnalizare a prezenţei emisiilor
periculoase;
Eşec al măsurilor de limitare pentru
4.2. Nu este cazul, depozite în aer liber.
substanţele eliberate
- Extinderea incendiului la instalaţiile
- Proiectul instalaţiei este avizat conform
Efect domino intern între instalaţiile vecine;
4.3. Distanţe inadecvate cerinţelor ISCIR în vigoare
de pe amplasament - Explozie;
- Agravarea consecinţelor.
Eşec al mijloacelor de limitare a
exploziilor (perete rezistent la
4.4. Nu sunt prevăzute alte mijloace de limitare a exploziilor decât cele existente
explozii, buncăr, trape / uşi anti-
explozie, etc.)
5. Distrugeri datorate nefuncţionării instrumentelor de detectare a concentraţiei substanţelor poluante
- Lipsa alarmei când concentraţia - Teste periodice (la 12 luni) a senzorilor de
Eşec al sistemului de detectare al
5.1. Senzori defecţi/lipsă depăşeşte limita admisă; gaz şi a alarmei;
substanţelor poluante
- Risc toxic şi de explozie. - Calibrarea senzorilor la 12 luni;
- recipientele subterane de metanol sunt cu
pereţi dubli, cu siguranţă de preaplin
Eşec al sistemului de detectare a Senzori defecţi/lipsă la rezervoarele - rezervoare de motorină subterane cu
5.2. - riscul infiltrării substanţei în sol
scurgerilor pe suprafaţă sau în sol de metanol şi motorină siguranţă de preaplin
- avertizoare scurgeri din rezervorul
subteran de metanol şi motorină
Nu este relevant pentru propan - nu produce poluarea apelor uzate
Eşec al sistemului de detectare a
- Pătrunderea apei amoniacale în
substanţelor în sistemul de
5.3. sistemul de canalizare; - Exista obturatoare pneumatice pentru
canalizare / ape uzate
Scurgere de amoniac - Eliberarea amoniacului din retenţia apei în sistemul de canalizare;
apa amoniacală; - Dirijarea apei către staţia de preepurare.
- Crearea unei atmosfere explozive;
Mai
- Daune asupra mediului.
6. Distrugeri datorate eşecului sistemelor de golire de urgenţă, destindere, retenţie, limitare, absorbţie, neutralizare, etc.
Lipsa măsurilor de asigurare a

6.1. Nu se aplică, depozit în aer liber
scăderii concentraţiei periculoase
Suprafaţă poroasă în zona de
6.2. Nu se aplică.
eliberare
Separare insuficientă a substanţelor
6.3. Va fi analizată la staţia de preepurare a apelor.
toxice sau poluanţilor apei eliberaţi
Lipsa separării substanţelor solubile
6.4. în apă de cele solide din gazele de Nu se aplică
coş
Nu sunt măsuri eficiente aplicabile pentru limitarea extinderii norului de propan format în urma unei eliberări accidentale.
În cazul scurgerilor de metanol se pot forma perdele de apă prin utilizarea hidranţilor sau/şi autospecialelor de stins incendiu
Lipsa măsurilor de limitare a Pot să apară nori toxici de gaze de ardere şi fum în caz de incendiu extins dar eficienţa unor perdele de apă este limitată
6.5. extinderii norilor toxici (de ex: prin - Se utilizează perdea de apă pentru
cortină de apă) limitarea propagării norului, formată cu
Eliberare de amoniac. Formarea unui nor toxic
ajutorului sistemului drencer montat în
buncăr.
7. Distrugeri datorate eşecului eliminării substanţei
Sisteme insuficiente de reţinere a
7.1. Nu se aplică
substanţelor periculoase
- Pătrunderea apei amoniacale în
Lipsa sistemelor de tratare/ sistemul de canalizare;
- Exista obturatoare pneumatice pentru
neutralizare pentru substanţele - Eliberarea amoniacului din
7.2. Scurgere de amoniac retentia apei in sistemul de canalizare;
periculoase, rezultat în urma apa amoniacală;
- Dirijarea apei către staţia de preepurare
evenimentului - Crearea unei atmosphere explozive;
- Daune asupra mediului
Nefuncţionarea eliminării termice a
7.3. Nu se aplică
substanţei / lipsa faclei
Eliminarea necontrolată a
7.4. Nu se aplică
substanţelor / deşeurilor periculoase.
Mai
C. Hazarde generale externe

Ref. Hazarde generale externe Pericol specific amplasamentului Consecinţe potenţiale Măsuri de prevenire
(Cauză)
1. Distrugeri datorate unor catastrofe naturale
Protecţie insuficientă împotriva Inundarea depozitelor
1.1. Amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;
inundaţiilor
- elementele constructive au fost proiectate ţinând seama de
Scurgeri de substanţe
Avarii la etanşarea legăturilor cerinţele legislative privind gradul de seismicitate a zonei:
periculoase
Protecţie insuficientă împotriva conductelor la utilaje coeficient dinamic corespunzător unei intensităţi a forţelor
1.2. Intoxicare personal
cutremurelor seismice probabile de 7 pe scara MSK, (SR 11100-1/93) şi
Incendiu /explozie
valorii de vârf a acceleraţiei terenului 0,20g (Codul P.100-
1/2006) ambele specifice zonei.
- Scurgerile de pe acoperiş şi de pe platformele betonate
exterioare sunt cuplate la reţeaua de canalizare pluvială cu
bazin de retenţie
- Inundarea depozitului
Protecţie insuficientă contra - Ploi torenţiale - Rezervoarele sunt construcţii la sol, dimensionate
- Avarii la rezervoare,
1.3. fenomenelor meteorologice - Vânturi puternice corespunzător, cu stabilitate bună. Buteliile de amoniac sunt
scurgeri de ape
periculoase - Temperaturi foarte scăzute amplasate în containere metalice închise. Rezervoarele de
contaminate
metanol şi motorină sunt îngropate. Sunt proiectate să reziste
şi la condiţii de temperatură extremă
2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic
În zona învecinată pot exista elemente naturale (culturi agricole, pajişti) care pot fi
Incendiu la vegetaţia uscată din
incendiate. Datorită împrejmuirii care înconjoară zona de depozitare din amplasament o
vecinătatea amplasamentului
propagare a unui eventual incendiu în interior este improbabilă.
Incendiu datorită unei surse de iniţiere
Protecţie insuficientă contra din zona exterioară depozitului - A se vedea modelarea scenariilor tip Flash fire (dispersie inflamabilă);
2.1.
incendiilor/exploziilor externe (mijloace de transport, foc deschis, - Sunt elaborate proceduri de informare şi alarmare în caz de avarie/ accident;
instalaţiile, etc)
- Amplasamentul depozitului Petrom este situat la o distanţă de cca. 3000 m nord.
Explozie/incendiu din afara
Datorită distanţei se poate presupune că un accident în acest amplasament nu se poate
amplasamentul (efect Domino extern)
transmite în amplasamentul studiat decât în condiţii cu totul excepţionale;
Mai
(Cauză)
- Se recomandă să se elaboreze proceduri de informare reciprocă şi de colaborare în caz
de avarie/accident.
- Toate structurile înalte şi echipamentele de distribuţie a
Protecţie insuficientă contra Aprinderea substanţei energiei electrice sunt protejate prin paratrăsnete şi mijloace
2.2. fulgerelor sau a pericolelor datorate Descărcări electrice din atmosferă eliberate, urmată de de protecţie la supratensiune;
prezenţei liniilor de înaltă tensiune explozie - Verificări periodice, conform normativelor ale instalaţiilor
de paratrăsnet.
Protecţie insuficientă contra unui eşec
al conductelor ce conţin substanţe
2.3. Nu este cazul, nu au fost identificate conducte externe care conţin substanţe periculoase şi care traversează amplasamentul
periculoase, care traversează zona
amplasamentului.
3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid
- Distrugerea - Sunt prevăzute măsuri de protecţie a instalaţiilor contra
Protecţie insuficientă contra echipamentului; impactului cu autovehiculele de ex: limitarea vitezei,
3.1. impactului datorat unor mijloace de - Impact cu un autovehicul - Eliberare de indicatoare de limitare a înălţimii pentru zona cu estacade,
transport sau a obiectelor alăturate substanţe; marcarea zonelor de parcare şi acces pe rampele de
- Incendiu/ explozie. descărcare, etc.
Protecţie insuficientă
3.2. contra efectului de proiectil Vezi 2.1
datorat unei explozii externe
4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate
Protecţie insuficientă contra accesului Amplasamentul este securizat cu gard şi porţi de acces menţinute închise, este asigurată paza specializată, planul de pază este
4.1.
unor persoane neautorizate avizat de secţia de poliţie. Există sistem de monitorizare video perimetrală cu vizualizare în punctul de control acces.
Protecţie insuficientă a sistemelor - Ieşirea
- Toate operaţiunile se execută de către personalul propriu
critice împotriva intervenţiei amplasamentului
Modificarea parametrilor la încărcare / autorizat;
4.2. persoanelor neautorizate (de ex: lipsa din starea de siguranţă;
descărcare - Modificările acestor parametri se fac doar de personal
restricţiilor în vederea modificării - Incendiu;
autorizat, bazat pe o procedura bine documentată;
unui sistem programabil de siguranţă) - Explozie
- Personalul contractat este instruit înaintea accesului pe
Ieşirea
amplasament;
Management defectuos al serviciilor Instruirea neadecvată a contractorilor - amplasamentului
4.3. - Sistemul permiselor de lucru este bine documentat şi face
contractate pe amplasament sistemul permiselor de lucru neadecvat. /depozitului, din starea
parte din instructajul iniţial;
de siguranţă.
- Numai contractorii autorizaţi vor fi admişi la lucru.
Mai
(Cauză)
5. Limitarea operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă datorită influenţelor externe
- Există proceduri specifice pentru accesul forţelor de
- Scăderea eficienţei în
intervenţie pe amplasament in situaţii de urgenţă;
Lipsa accesului dedicat pentru limitarea efectelor
5.1. - Este prevăzut drum de acces auto în zona depozitului.
serviciile / vehiculele de intervenţie accidentului;
- Porţile de acces sunt dimensionate pentru autospecialele de
- Acces îngreunat.
intervenţie;
Forţele de intervenţie proprii sunt dotate cu:
- măşti de protecţie cu cartus filtrant polivalent si cartus
Lipsa echipamentului de intervenţie,
Scăderea eficienţei în limitarea efectelor accidentului. fitrant amoniac
5.2. protecţie si a mijloacelor speciale de
- costum de protectie antichimica tip 1A
stingere/neutralizare
- containerul de amoniac prevăzut cu dispozitiv drencer cu
apă pentru stingere / neutralizare la amoniac
- Este elaborat Planul de intervenţie la incendiu, avizat şi
- Planificare inadecvată;
aprobat cf. prevederilor legale
- Exerciţii de cooperare insuficiente Scăderea eficienţei
5.3. Lipsa cooperării cu forţele externe - Planurile de urgenţă sunt întocmite, avizate şi aprobate
/ inexistente; acţiunilor de intervenţie
conform prevederilor legale;
- Comunicare neadecvată
- Grafice de testare ale exerciţiilor şi rapoarte de evaluare;
6. Comportament neadecvat al forţelor de intervenţie (interne şi externe)
- Forţele de intervenţie proprii execută exerciţii
şi antrenamente specifice conform planului de instruire;
- Cunoaşterea insuficientă a - Personalul este instruit conform OMAI 712/2005;
Antrenament insuficient d. p. d. v. al caracteristicilor substanţelor - Sunt puse la dispoziţia autorităţilor informaţii despre
Scăderea eficienţei
6.1. comportării forţelor de intervenţie pe periculoase; amplasament şi despre substanţele periculoase existente prin
acţiunilor de intervenţie
timpul situaţiilor de urgenţă - Cunoaşterea insuficientă a Raportul de Securitate şi Planul de Urgenţă Internă;
locaţiei şi a riscurilor amplasamentului; - Se menţin actualizate fişele tehnice de securitate pentru
substanţele periculoase existente accesibil personalului şi
forţelor de intervenţie.
- Lipsa mijloacelor de detecţie /
Recunoaşterea /evaluarea neadecvată - Echipele de intervenţie externe deţin echipamente pentru
6.2. măsurare a concentraţiei substanţelor Incendiu/Explozie
a pericolelor detectarea atmosferelor explozive.
emise în aer.
Mai
(Cauză)
- Nefuncţionarea sistemului de - Schema de alarmare se actualizează periodic, sau ori de
alarmare propriu - Răspuns întârziat al câte ori este cazul;
Alarmare ineficienta în - Schema de alarmare este forţelor de intervenţie; - Există procedură de aplicare a schemei de alarmare;
6.3.
caz de urgenţă neadecvată; - Agravarea - Alarmarea se testează prin exerciţii periodice;
- Eşecul punerii în aplicare a consecinţelor - Sirenele de pe amplasament au sursa de alimentare
schemei de alarmare; independentă.
Mai
Tabel 4.1.2. Lista de verificare pentru Secţiile de tratament termic

A. Hazarduri specifice procesului
posibile
1. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită suprasolicitării mecanice a echipamentului
Eroare de proiectare a - Secţiile cu magaziile şi depozitele aferente se
1.1. Eroare de proiectare echipamentului (cuptoare şi băi află în funcţiune de mai mult timp din care cauză
de sare) erorile de proiectare şi fabricaţie sunt puţin
- Colapsul echipamentului; relevante.
- Scurgeri/emisii de produse - Pentru instalaţia nouă din hala I au fost obţinute
- Poluare mediu (aer, apă, avize de construcţie din partea autorităţilor.
sol);
- A fost obţinută autorizaţie de funcţionare din
- Formare de atmosfere toxice
partea autorităţilor
Eroare de fabricaţie Nerespectarea proiectului în faza în cazul scurgerilor de
1.2. - Montarea/demontarea instalaţiilor conform
şi montaj de construcţie metanol şi amoniac.
indicaţiilor furnizorului
Intoxicare personal;
- Dotarea cu aparatura de control a parametrilor de
- Formarea de atmosfere
functionare a cuptoarelor de tratament termic,
explozive
monitorizare temperatura, gaze tehnologice,
presiune
- Creşterea presiunii peste
limita de proiect;
- presiune optima de lucru în incinta cuptoarelor
- Pericol de pierdere de
1.5-2.5 mba
Defecţiuni la aparatura de măsură conţinut;
1.3. Depăşirea presiunii admisibile - monitorizare online a presiunii din cuptoare
şi control – indicaţii greşite ale Pericol de intoxicaţie /
- verificare şi înregistrare la 2 ore a presiunii
accidentare personal
- semnalizare optică şi sonoră
- Incendiu;
- Explozie.
- Proiectarea echipamentelor a fost făcută conform
- Emisii toxice de metanol şi
celor mai înalte temperaturi ce pot fi atinse în
amoniac
- Defecţiuni la aparatura de instalaţie
- Creare atmosferă explozivă
control şi creşterea temperaturii - Pe utilaje exista senzori de temperatura, prin care
1.4. Depăşirea temperaturii admisibile - Pericol de intoxicaţie /
în cuptoarele de tratament se opreşte încălzirea, (gazul) în cazul depăşirii
accidentare personal
- Avarii la incalzitoarele băii de parametrilor de lucru.
- Scurgeri de sare cu poluare
săruri - La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se
sol şi ape
îngheaţă cuptorul), în cazul unor începuturi de
Mai
posibile
incendii.
- Sistem de rezistenţe electice monitorizate
permanent de calculatorul de proces; In cazul unei
avarii la încălzitoare, aceasta este indicată prin
semnale de avertizare luminoase şi sonore
- Angajaţii care deservesc băile de răcire cu săruri
(inclusiv cuptoarele respective), sunt instruiţi
la început şi periodic, pe baza instrucţiunilor, la
locul de muncă şi verbal.
- Magazia de săruri este sub regim restricţionat –
acces limitat
- Monitorizare online a temperaturii la cuptoare şi
băi de sare
- Semnalizare optică şi sonoră
- Cuptoare din material special
- Băi prevazute cu sistem de pereti dublii, cu
căptuşeală izolată termic amplasate în interiorul
unei cuve de beton
- Avaria la băi este indicată prin semnale de
- Protecţia perimetrului: cu garduri din material
- Formare de atmosfere toxice transparent de grosime 10 mm.
în cazul scurgerilor de - Controlul rezervoarelor şi echipamentelor
- Protecţie anticorozivă
Avarii cauzate de metanol, amoniac (inclusiv conducte supraterane) de către personalul
insuficientă
1.5. coroziune/eroziune, îmbătrânire, - Pericol de intoxicatie de operare pe schimburi.
uzură personal - Controlul buteliior cu gaze sub presiune la
- Intoxicare personal primirea acestora pe amplasament.
- Incendiu/explozie Neconformităţile se consemnează în raportul de
revizie periodică sau listele de verificări
zilnice/săptămânale;
elaborat de Serviciu mentenanţă, se aprobă anual
- Monitorizare online a gazelor tehnologice şi în
plus există alarme la depăşirea valorilor predefinite
Mai
posibile
Degradare datorată
1.6. Nu au fost identificate vibraţii la pompe.
vibraţiilor / oboselii
- In caz de scăpări din instalaţii, se decuplează
automat alimentarea cuptoarelor de tratament
termic.
elaborat de Serviciu mentenanţă, se aprobă anual
- Controlul echipamentelor (inclusiv conducte
supraterane) de către personalul de operare pe
- Degajare de vapori toxici şi schimburi. Neconformităţile se consemnează în
inflamabili raportul de tură al şefului de tură;
Puncte slabe la echipamente statice: Avarii la etanşări, suduri,
- Scurgeri de produse pe zone - Alimentarea cu gaze si fluide combustibile
1.7. flanşe, îmbinări, suduri, robinete, conexiuni
neprotejate cu poluare sol şi (metanol, propan, amoniac) a consumatorilor se
garnituri, conexiuni, etc.
apă de suprafaţă; realizeaza prin conducte supraterane, fiecare
- Incendiu/explozie constructie fiind prevazuta cu robinet de sectionare
(care permit izolarea zonei avariate.)
Utilzarea numai a buteliilor care nu prezintă
defecţiuni.
- Plan anual de revizii şi reparaţii;
- Halele sunt dotate cu senzori de gaz metan,
amoniac, fum, care la depăşirea valorilor predefinite
acţionează automat oprire încălzire şi clătire forţată
cu azot
- Teste de etanşeitate după lucrările de întreţinere;
- Detecţia scăpărilor de către senzorii din zona;
- Scurgeri/emisii, de produs la - Robinete de secţionare care permit izolarea zonei
pompe; avariate
Avarii la echipamente cu piese în Avarii la pompe (pierderea
1.8. - Formare de atmosfere - Plan anual de revizii şi reparaţii pentru: utilaje
mişcare (pompe) etanşeităţii)
explozive; dinamice;
- Incendiu/explozie. - Monitorizare atmosferă controlată (la valori
diferite de cele predefinite se activează clătirea
forţată cu azot)
Neetanşeităţi ale sistemului de Avarii ale canalizării cauzate de: Poluarea solului şi apei - Program de mentenanţă a canalizării;
1.9.
canalizare - lucrări de mentenanţă subterane - Verificarea canalizării după producerea de
Mai
posibile
neautorizate sau neglijente; evenimente;
- defecte ale materialelor de
construcţie
- cutremur;
- explozii/incendii în interiorul
canalizării.
2. Pierderea conţinutului de produs cauzată de un eveniment necontrolat
Reacţie chimică necontrolată
2.1. Nu se aplică.
/nedorită
- Lipsa controlului asupra
- Valvele pneumatice trec pe poziţia de
robineţilor cu acţionare - Pierderea controlului
siguranţă (închis).
Lipsa aer pneumatice; asupra procesului;
- Alarmă la atingerea presiunii scăzute a aerului
instrumental - Imposibilitatea transmiterii - Riscul de depăşire a
instrumental.
semnalelor cu ajutorul aerului parametrilor de funcţionare.
instrumental (automatizare).
- Pierderi producţie cauzată de
- Lipsa controlului asupra nefuncţionarea pompelor;
robineţilor cu acţionare electrică; - Răcirea băilor de sare şi - sunt prevazute 8 grupuri electrogene de rezerva
- Imposibilitatea transmiterii solidificarea acesteia prin cu motoare diesel; (motoare Catterpilar care
Lipsa
semnalelor cu ajutorul curentului nefuncţionarea rezistenţelor dezvoltă 120 kW)
electricitate
electric (automatizare); de încălzire (se menţine fucţionarea agitatoarelor la cuptoare)
Eşec a - Nefuncţionare echipamente cu - Nu se pot utiliza pompe
2.2.
utilităţilor acţionare electrică (pompe). electrice de incendiu în caz de
accident.
- conducta de azot pentru inundare cuptoare in caz
de avarie
Imposibilitate răcire şi stingere în - există rezervă de apă pentru incendii
Lipsa apă Incendii/explozii
caz de incendiu. înmagazinată pe amplasament
- Motogeneratoarele existente sunt şi surse
secundare pentru funcţionarea pompelor de
incendiu
Impopsibilitatea funcţionării - Sesizor de gaze in fiecare loc de munca unde se
cuptoarelor pe gaz metan - Pierderi de producţie cauzată utilizeaza gazul metan;
Lipsă gaz metan
Imposibilitate producere agent de nefuncţionarea cuptoarelor - Instalaţie dotată cu sisteme pentru intreruperea
termic in siguranta a alimentarii cu fluide inflamabile şi
Mai
posibile
electricitate.
- In situatia in care se opreste alimentarea cu gaz
metan, se vor inchide robinetele de admisie a
gazului metan de la toate arzatoarele, se va face
admisia de azot in cuptor (în sistem automatizat) si
se anunta dispeceratul unitatii.
- Vizualizarea instrumentelor locale de măsură în
Imposibilitatea creeri atmosferei timpul operării.
- Lipsă sistem de siguranţa
controlate cu azot - urmărirea parametrilor tehnologici pentru a evita
Lipsă azot automatizat cu azot, care
Imposibilitate de neutralizare a ieşirea din limitele admise ale parametrilor de lucru
pt . cuptoare asigură neutralizarea
atmosferei controlate, prin - monitorizare şi înregistrare la fiecare 2 ore:
atmosferei controlate
inundare cuptoare in caz de presiune şi debit
- Explozie
avarie, cu azot - semnalizare sonoră şi optică la lipsa azotului de
clătire
Pierderea conţinutului de substanţe periculoase cauzat de eroare umană în urma unui transfer necontrolat către un alt echipament sau către un echipament
3.
conectat neadecvat
- Supraveghere permanentă a procesului de transfer
de sare de către operatorul de serviciu;
- Scurgeri de substanţe - Se verifică traseul de pompare (conform
periculoase instrucţiunilor de lucru) la fiecare pompare;
- Manipulare eronată a
- Poluare mediu - Se verifică existenţa spaţiului disponibil înainte de
robinetelor cu dirijarea greşită a
- Intoxicare personal pompare;
Eroare de operare pe durata fluxului de sare
- Incendiu/explozie - Pentru exploatarea băii de săruri, exista
operării normale, la transferal sării - Supraumplerea băilor
3.1. instrucţiuni de lucru.
topite către băile de sare - Neetanşeitate pe traseul de
- Angajaţii care deservesc baia de răcire cu sare
alimentare a sării topite,
(inclusiv cuptoarele respective), sunt instruiţi pe
- Greşeli de manervra
baza instrucţiunilor, la locul de munca
- Avarii la pompe
- Accesul in zona băilor este limitat numai pentru
personalul autorizat, zona este îngrădită.
- Acces restricţionat la trasee şi robineţi;
- Operare numai de către personalul propriu
specializat, calificat;
Eroare umană la efectuarea unor - Desfacere de trasee sau - Lucrări de revizii/reparaţii efectuate de personal şi
3.2. lucrări în afara operării normale: echipamente fără asigurarea firme specializate;
lucrări de revizii, reparaţii, golirii, curăţării sau izolării - Proceduri operaţionale pentru lucrări de revizii
Mai
posibile
inspecţie, etc. acestora; reparaţii
- Neînchiderea unor trasee sau - Permis de lucru pentru lucrări de revizii reparaţii.
echipamente în urma unor lucrări;
Nu se aplică la transportul prin conducte (săruri topite şi gaze) sau în butelii.
- Produsele depozitate sunt păstrate în ambalaje
transportabile.
- Incendiu/explozie - Depozitarea se face astfel încât să nu fie depăşită o
- Transportul de produse
- Intoxicare personal cu gaze înălţime maximă de cădere de 2 m
Eroare de operare pe periculoase în ambalaje rupte
toxice eliberate de sare în caz - Inainte de a scoate sacii de sare din magazine sunt
3.3. durata transportului intern de - Răstrurnarea sacilor de sare pe
de descompunere la incendiu verificaţi să nu fie rupţi, pentru a evita ca sarea să
substanţe periculoase europalet de lemn în timpul
- Accidentare personal; se imprăştie pe pardoseala halei de producţie.
transportului de la magazine la
- Poluare cu resturi din - Sărurile vărsate, picurate, respectiv scurse, la
băile de topire
incendiu/explozie. manipularea pieselor vor fi îndepărtate cel târziu la
sfârşitul fiecărui schimb de lucru şi va fi pusă înapoi
în băile de răcire cu săruri.
4. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită formării unui amestec exploziv în interiorul echipamentului şi aprinderii acestuia
În situaţii de avarii, cuptorul este prevăzut cu sistem
automat de protecţie care constă în spălarea incintei
cuptorului cu azot sub presiune.
Formarea unei atmosfere explozive În caz de avarie şi nefuncţionare a
- Instalaţiile de amoniac, propan şi metanol sunt
datorată unei erori umane sau sistemelor de control
dotate cu senzori de scăpare atât pe traseu cât şi la
4.1. datorată unei probleme de -erorilor de măsurare a Incendiu/explozie
distribuţie. Presiunea este măsurată automat, fiind
funcţionare a sistemului de temperaturii
sub control în permanenţă.
control - neomogenizarii amestecului
In caz de scăpări din instalaţii, se decuplează
automat alimentarea cuptoarelor de tratament
termic.
- sistem optic şi acustic de alarmă la majoritatea
utilajelor şi instalaţiilor;
Formarea unei atmosfere explozive - aparatură de control a parametrilor de funcţionare
4.2. datorată pierderii de substanţă Lipsă azot Incendiu/explozie a cuptorului de tratament termic;
inertizantă - robineţi de izolare pe conductele de metanol,
propan;
- înlătură condiţiile care pot provoca o explozie.
Formarea unei atmosfere explosive - Insuficientă protecţie a băilor de - Incendiu/explozie în interior - toate operatiile de manipulare, dozare efectuate cu
4.3.
la băile de sare , datorită prezenţei sare - Intoxicare personal cu gaze sare, se realizează departe de orice sursă de
Mai
posibile
unei substanţe incompatibile - Piesele introduse în baie nu au toxice eliberate de sare în caz aprindere, cum sunt flăcările deschise, echipamente
(subst.combustibilă, acizi, metale) fost suficient de curate şi uscate de descompunere la incendiu electrice neprotejate antiex şi riscuri electrostatic
- Accidentare personal; - pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile
- Poluare cu resturi din şi combustibile sunt de construcţie antiexplozivă
incendiu/explozie. - circuitele şi acţionările electrice sunt din
Pătrunderea focului în interiorul
construcţie antiex
4.4. băii de sare de la un incendiu în Insuficienta protecţie la incendiu
- Operare numai de personal de operare propriu;
exterior
- Respectare instrucţiuni de lucru la manipulare
- Instruire periodică a personalului pe linie de
operare (profesională).
- Utilizare flacără deschisă la - Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru
reparaţii în interior fără o curăţare -Incendiu/explozie în interior cu foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie
4.5. Flacăra deschisă sau fumat
corespunzătoare, sau fumatul în - Intoxicare personal cu gaze şi asigurarea de mijloace suplimentare de
locuri nepermise toxice eliberate de sare în caz intervenţie;
de descompunere la incendiu - ariile cu pericol de explozie au fost protejate faţă
- Contactul cu materiale - Accidentare personal; de sursele de foc;
4.6. Reacţie chimică periculoasă a sării combustibile, surse de aprindere, - Poluare cu resturi din - Respectare instrucţiuni de lucru
agenti reducatori, acizi, metale. incendiu/explozie. - Monitorizare bai de sare ( verificare, completare,
dozare % de apă)
5. Aprinderea unor scurgeri de produse inflamabile cauzate de pericolele de la ref. 1, 2, 3
- Sunt prevăzute instalaţii de detectare şi
semnalizare a scăpărilor de gaze
- aparate de gaz - analiză echipate cu avertizoare
- Incendiu/explozie
acustice şi optice omologate
- Intoxicare personal
Formarea în spaţiul de lucru al - instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de
5.1. instalaţiei a unui amestec Eveniment necontrolat tratamente
incendiu/explozie.
explozibil - Robineţi de izolare pe conductele de: metanol,
amoniac, propan
- Utilizarea de butelii acetilenă fără defecţiuni
- Respectare instrucţiuni de lucru în instalaţiile de
lucru
- Transmiterea focului în - Fumatul în zona cu produs inflamabil interzis.
Lucru cu foc neautorizat inclusiv
interiorul halelor; Fumat permis numai în locuri special amenajate,
5.2. Flacără deschisă fumat sau fără îndepărtarea
- Aprinderea substanţelor fără pericol;
suficientă a mediului inflamabil
inflamabile/ atmosfere - Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru
Mai
posibile
explozive în cazul când sunt cu foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie
prezente. Incendiu/explozie; şi asigurarea de mijloace suplimentare de
- Accidentare personal; intervenţie.
- Poluare cu resturi din - Conformitatea echipamentelor pentru zona EX;
incendiu/explozie. - Zonare Ex marcată pe instalaţii şi echipamente;
Scurt circuite sau incendii la
- Depozit de butelii situat în exterior îngrădit,
instalaţii şi echipamente electrice
Scurt circuite electrice/incendii la semiacoperit şi încuiat.
5.3. (alimentare pompe, instalaţie de
instalaţia electrică - Program de mentenanţă la instalaţia electrică;
iluminare, transformatoare etc.)
- Legarea la pământ a echipamentelor;
- Verificarea periodică a împământărilor (verificare
PRAM).
- Scântei mecanice datorate
- Compresoarele şi pompele sunt în conformitate cu
defectării componentelor în
directiva ATEX.
5.4. Scântei mecanice mişcare ale pompelor /
- Asigurare mentenanţă la utilajele cu piese în
compresoarelor
mişcare (pompe);
Unde electromagnetice, radiaţii
5.5. Nu se aplică
ultrasonice sau de ionizare
B. Hazarduri specifice unor evenimente incidentale

1. Distrugeri datorate incendiilor /exploziei, sau emisiilor toxice în interiorul instalaţiei

- aparatura de control a parametrilor de
funcţionare a cuptoarelor de tratament
termic
Incendiu/explozie în hala de - sisteme pentru întreruperea în
tratament termic siguranţă a alimentării cu fluide
Cuptoare cu atmosferă ENDO inflamabile, electricitate şi a sării;
- pompele cu care se vehiculează
lichide inflamabile sunt de construcţie
antiexplozivă, iar cele pentru lichide
Mai
corosive sunt confecţionate din
materiale anticorosive specifice;
1.1. Protecţie insuficientă împotriva - Instalaţie de detectare şi semnalizare
incendiului. gaze şi incendiu;
- sistem optic şi acustic de alarmă la
majoritatea utilajelor ăi instalaţiilor;
- Supravegherea permanentă a
- Incendiu/explozie. instalaţiilor cu personal calificat şi
- Extinderea incendiului la restul instruit;
echipamentelor - Punere în aplicare Plan intervenţie în
- Eşecul echipamentelor datorită caz de incendiu.
incendiului - Băile au pereţi dublii, sunt amplasate
- emisia gazelor toxice şi inflamabile, în cuve de beton
pericol de intoxicatie - Bazinele de topire săruri sunt în
- impurificare sol , general goale, existenţa sării în ele este
- prezenţa gazelor toxice şi temporară
inflamabile, pericol de intoxicatie, - In cazuri de avarii există posibilitatea
Incendiu/explozie la băile cu sare de a transfera retur sarea topită din băi
topită în recipientul exterior de topire
(rezervoare de topire sare) - Instalaţie de detectare şi semnalizare
gaze şi incendiu;
- Accesul în zona băilor este limitat
numai pentru personalul autorizat,
zona este îngrădită.
- Monitorizare online a temperaturii
băilor de sare
Mai
- Băile au pereţi dublii, sunt amplasate
în cuve de beton
- Bazinele de topire săruri sunt în
Scurgeri de săruri topite din băi general goale, existenţa sării în ele este
temporară
- instrucţiuni de lucru la băile de sare
IN ISB 54007
- impurificare sol
- pericol de incendiu şi emisia gazelor - Magazia de sare este prevăzută cu un
toxice, sistem de aerisire automat
- pericol de intoxicatie - In magazie este prevăzut un senzor
- Eşecul echipamentelor datorită pentru detectarea oricărui început de
incendiului incendiu şi stingătoare cu spumă şi
Scurgeri de săruri topite în magazia
CO2.
de săruri solide
- magazia de sare este permanent
închisă; accesul în depozit este permis
numai persoanelor autorizate,
- Punere în aplicare Plan intervenţie în
caz de incendiu.
- Depozitul de recipiente sub presiune

situat în exterior, format din mai
Incendiu /explozie la buteliile de multe incinte îngrădite şi încuiate,
acetilenă semiacoperite, în care sunt depozitate
buteliile în poziţie verticală şi
asigurate.
Volum prea mic al cuvei sau

1.2. Nu se aplică
vasului de retenţie.
- Acumularea de vapori toxici şi - instalaţiile unde sunt posibile degajări
Descărcare insuficientă a substanţei
1.3. inflamabili în hale accidentale de noxe (gaz, vapori sau
eliberate din zona instalaţiei
- Dispersie toxică de metanol şi praf) sunt dotate cu sisteme de
Mai
amoniac ventilaţie sau de absorbţie locală
- Atingerea limitei inferioare de - existenţa stingătoarelor şi hidranţi
Lipsa măsurilor sau echipamentelor inflamabilitate pentru gazele - Colectarea apelor în bazinul de
Acumularea de vapori toxici şi
1.4. de limitare sau dirijare a răspândirii inflamabile omogenizare al staţiei de preepurare
inflamabili în hale
substanţelor eliberate - Incendiu/ explozie şi apoi în canalizarea tehnologică;
- Afectarea sanatatii personalului - Personal de supraveghere specializat
- Sistem de iluminare de siguranţă

pentru evacuare de tip 2, independent
(motogeneratoare).
- Marcarea căilor de evacuare;
Ieşiri de urgenţă insuficiente pentru Acumularea de vapori toxici şi Fatalităţi datorită
1.5. - Indicator al direcţiei vântului;
personal. inflamabili în hale incendiilor / exploziilor.
- Uşile clădirilor se deschid către
exterior;
- A fost obţinută autorizaţia de
funcţionare de la ISU.
2. Distrugeri datorate incendiilor/exploziilor din amplasament produse în alte instalaţii (efect Domino intern)
- Proiectul instalaţiei a fost avizat

- Extinderea incendiului în toată hala conform cerinţelor ISCIR;
Incendiu la o baie de sare sau la
Distanţă insuficientă faţă de Incendiu/Explozie - Amplasare la distanţe minime de
2.1. depozitul de săruri
celelalte instalaţii. siguranţă, conf. prevederilor legale;
- Punerea în aplicare Plan intervenţie la
incendiu.
Construcţii de apărare insuficiente

2.2. Nu este cazul, nu sunt prevăzute construcţii speciale de apărare
între instalaţii.
3. Distrugeri datorate eşecului măsurilor împotriva incendiului sau efectelor toxice
- Propagarea / extinderea incendiului; - instalaţie de detectare semnalizare
Eşec al alarmei de incendiu/a - Nefuncţionarea instalaţiei de - Creşterea pagubelor; automată a incendiilor de tip I cu
3.1. sistemului de detectare a detectare/semnalizare incendiu şi - Extinderea incendiului/explozie acoperire de tip 1- acoperire totală, cu
incendiului. gaze. - Posibilitatea apariţiei efectului senzori de gaze, detectoare de fum
domino. şi/sau incendiu şi butoane de alarmare
Mai
în toate punctele critice;
- Centrală de detectare şi semnalizare
incendiu
- Verificare periodică de către
personalul de serviciu;
- Verificarea periodică a detectorilor de
fum;
- Dotarea cu echipamente de stins
Scăderea eficienţei în
Echipament insuficient incendii va fii realizată conform
3.2. limitarea/înlăturarea efectelor unui
de stingere a incendiilor proiectului şi Scenariului de securitate
incendiu.
la incendiu
- Apă pentru stingere asigurată din 2
bazine de apă pentru incendii, cu 2
pompe /bazin
- Nefuncţionarea pompelor de - Unitatea dotată cu autospecială de
incendiu; - Scăderea eficienţei în limitarea stins incendii
Eşec al echipamentului de stingere - Avarierea conductelor traseului de efectelor accidentului; - În cazul opririi curentului electric, se
3.3.
a incendiilor apă de incendiu. - Mărirea timpului de intervenţie asigură apa de incendiu cu pompe pe
- Lipsa apei de incendiu / - Extinderea incendiului. motorină.
epuizarea rezervei de apă - Verificarea periodică a mijloacelor şi
materialelor din dotare
- Volum intangibil de apă pentru
stingerea incendiilor - 750 mc
Acces insuficient în zona de Căile de acces pe amplasament sunt suficiente pentru a asigura deplasarea personalului de intervenţie la instalaţiile de
3.4.
incendiu stingere.
- Documente de organizare a
intervenţiei
Lipsa organizării /organizare - Planul de intervenţie la incendiu şi
Organizare ineficientă/ Scăderea eficienţei în limitarea
3.5. insuficientă pentru intervenţia în Planul de Urgenţă Internă va fi revizuit
Personal insuficient efectelor accidentului.
situaţii de urgenţă înainte de punerea în funcţiune a
instalaţiei
- Exerciţii de testare a planurilor
Mai
- Asigurarea cu mijloace de protecţie
individuală pentru membrii echipelor
Echipament de protecţie individuală
Vătămarea forţele de intervenţie de intervenţie pentru stins incendii,
insuficient sau neadecvat (pentru Vătămarea sau decesul
3.6. datorită efectelor fizice ale conform normativului de dotare
radiaţia termică, pentru gaze personalului de intervenţie.
accidentului - Instrucţiuni de lucru care să
asfixiante)
reglementeze purtarea de echipament
de protecţie individuală
- Cunoaşterea în detaliu a obiectivului;
- Cunoaşterea efectelor substanţelor
prezente pe amplasament sau posibil
create;
- Cunoaşterea procedurilor de
intervenţie;
- Reacţia greşită a personalului în - Grafic anual si tematica de instruire
Pregătire insuficientă a personalului situaţii de urgenţă; Extinderea evenimentului în domeniul situaţiilor de urgenţă
3.7.
de intervenţie - Pregătirea insuficientă apersonalului Agravarea consecinţelor conform OMAI 712/2005 si a deciziei
de intervenţie. interne privind organizarea activităţii
de instruire a personalului în domeniul
SU nr 64/02.07.2007
- Pregătirea specială a operatorilor
pentru intervenţia în situaţii anormale.
- Exerciţii de simulare;
- Verificarea personalului
4. Distrugeri datorate unui eşec al măsurilor de limitare a exploziilor
- Senzorii de detecţie amplasaţi în
fiecare zonă cu pericol de scurgeri
- Nedetectarea eliberării de gaze în periculoase din instalaţie
hale - Verificarea, testarea şi calibrarea
Eşec a instalaţiei de detectare
4.1. - Acumularea de gaze şi crearea periodică a senzorilor de pe
(gaze/concentraţie)
atmosferelor explozive; amplasament;
- Incendiu / Explozie. - Testarea funcţionării sistemului de
detecţie şi semnalizare a prezenţei
emisiilor periculoase;
Mai
Eşec al măsurilor de limitare
4.2. Vezi B. 1.4.
pentru substanţele eliberate
- Extinderea incendiului la instalaţiile
- Proiectul instalaţiei este avizat
Efect domino intern între instalaţiile vecine;
4.3. Distanţe inadecvate conform cerinţelor ISCIR în vigoare
de pe amplasament - Incendiu/Explozie;
- Agravarea consecinţelor.
- A fost obţinută autorizaţia de
funcţionare de la ISU.
- Compartimentarea în construcţiile
Efect domino intern între instalaţiile - Extinderea incendiului la instalaţiile care cuprind mai multe compartimente
Eşec al mijloacelor de limitare a
din aceeaşi hală şi între halele de pe vecine; de incendiu este realizată prin pereţi
4.4. exploziilor (pereţi, uşi, obloane
amplasament, cu amplificarea - Incendiu/Explozie; antifoc. Golurile funcţionale
antifoc)
incendiului - Agravarea consecinţelor (tehnologice şi de circulaţie) sunt
protejate prin uşi antifoc cu sistem de
autoînchidere, obloane antifoc sau
încăperi tampon.
5. Distrugeri datorate nefuncţionării instrumentelor de detectare a concentraţiei substanţelor poluante
- Lipsa alarmei când concentraţia - Teste periodice (la 12 luni) a
Eşec al sistemului de detectare al
5.1. Senzori defecţi/lipsă depăşeşte limita admisă; senzorilor de gaz şi a alarmei;
substanţelor poluante
- Risc toxic şi de explozie. - Calibrarea senzorilor la 12 luni;
Eşec al sistemului de detectare a
5.2. substanţelor în sistemul de Nu se aplică
canalizare / ape uzate
6. Distrugeri datorate eşecului sistemelor de golire de urgenţă, destindere, retenţie, limitare, absorbţie, neutralizare, etc.
- In cazuri de avarii exista posibilitatea
de a transfera retur sarea topita din bai
- Pericol de incendiu/ explozie în
Lipsa măsurilor de asigurare a in recipientul exterior de topire a sari
6.1. Scurgeri de sare contact cu material incompatibile
scăderii concentraţiei periculoase - Accesul in zona băilor este limitat
- Pericol pentru personal
numai pentru personalul autorizat,
zona este îngrădită.
Suprafaţă poroasă în zona de
6.2. Nu se aplică. Bazinele sunt construite pe platforme betonate.
eliberare
Mai
Separare insuficientă a substanţelor
6.3. Nu se aplică.
toxice sau poluanţilor apei eliberaţi
Lipsa separării substanţelor solubile
6.4. în apă de cele solide din gazele de Nu se aplică
coş
Nu sunt măsuri eficiente aplicabile pentru limitarea extinderii norului de propan format în urma unei eliberări
Lipsa măsurilor de limitare a accidentale.
6.5. extinderii norilor toxici (de ex: prin În cazul scurgerilor de metanol şi amoniac se pot forma perdele de apă prin utilizarea hidranţilor sau/şi autospecialelor
cortină de apă) de stins incendiu
Pot să apară nori toxici de gaze de ardere şi fum în caz de incendiu extins dar eficienţa unor perdele de apă este limitată
7. Distrugeri datorate eşecului eliminării substanţei
Sisteme insuficiente de reţinere a Nu se aplică. În cazul unei scurgeri de substanţa, când sarea se răceşte la temperatura ambianta aceasta se solidifica şi
7.1.
substanţelor periculoase sarea scursa poate fi colectata prin mijloace simple.
Lipsa sistemelor de tratare/
neutralizare pentru substanţele
7.2. Nu se aplică.
periculoase, rezultat în urma
evenimentului
Nefuncţionarea eliminării termice a
7.3. Nu se aplică.
substanţei / lipsa faclei
Eliminarea necontrolată a
7.4. substanţelor / deşeurilor Nu se aplică.
periculoase.
C. Hazarde generale externe

Ref. Hazarde generale externe Pericol specific Consecinţe potenţiale Măsuri de prevenire
amplasamentului (Cauză)
1. Distrugeri datorate unor catastrofe naturale

Protecţie insuficientă împotriva Inundarea
1.1. Amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;
inundaţiilor amplasamentului
Mai
Avarii la etanşarea Scurgeri de substanţe - elementele constructive au fost proiectate ţinând seama de cerinţele
legăturilor conductelor la periculoase legislative privind gradul de seismicitate a zonei: coeficient dinamic
Protecţie insuficientă împotriva
1.2. utilaje Intoxicare personal corespunzător unei intensităţi a forţelor seismice probabile de 7 pe
cutremurelor
Incendiu /explozie scara MSK, (SR 11100-1/93) şi valorii de vârf a acceleraţiei terenului
0,20g (Codul P.100-1/2006) ambele specifice zonei.
Protecţie insuficientă contra - Ploi torenţiale
- Scurgerile de pe acoperiş şi de pe platformele betonate exterioare sunt
fenomenelor meteorologice - Vanturi puternice - Inundarea
1.3. cuplate la reţeaua de canalizare pluvială cu bazin de retenţie
periculoase - Temperaturi foarte amplasamentului
- Instalaţiile sunt aplasate în hale închise
scăzute
2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic
Incendiu la vegetaţia uscată În zona învecinată pot exista elemente naturale (culturi agricole, pajişti) care pot fi incendiate.
din vecinătatea Datorită amplasării în interior, o propagare a unui eventual incendiu din zona învecinată în
amplasamentului interiorul halelor este improbabilă.
Incendiu datorită unei
surse de iniţiere din zona
exterioară halelor, - Există Plan de intervenţie în caz de incendiu, Plan de urgenţă internă
Protecţie insuficientă contra (depozitele de substanţe - Sunt elaborate proceduri de informare şi alarmare în caz de avarie/ accident;
2.1.
incendiilor/exploziilor externe periculoase, depozit de
recipient sub presiune, etc.)
- Amplasamentul depozitului Petrom este situat la o distanţă de cca. 3000 m nord. Datorită
Explozie/incendiu din distanţei se poate presupune că un accident în acest amplasament nu se poate transmite în
afara amplasamentul (efect amplasamentul studiat decât în condiţii cu totul excepţionale;
Domino extern) - Se recomandă să se elaboreze proceduri de informare reciprocă şi de colaborare în caz de
avarie/accident.
Protecţie insuficientă contra
- Toate structurile înalte şi echipamentele de distribuţie a energiei electrice sunt protejate prin
fulgerelor sau a pericolelor Descărcări electrice din
2.2. paratrăsnete şi mijloace de protecţie la supratensiune;
datorate prezenţei liniilor de atmosferă
- Verificări periodice, conform normativelor ale instalaţiilor de paratrăsnet.
înaltă tensiune
Protecţie insuficientă contra unui
eşec al conductelor ce conţin
2.3. substanţe periculoase, care Nu este cazul, nu au fost identificate conducte externe care conţin substanţe periculoase şi care traversează amplasamentul
traversează zona
amplasamentului.
Mai
3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid

impactului datorat unor mijloace
3.1. Nu se aplică, instalaţiile fiind amplasate în interior.
de transport sau a obiectelor
alăturate
3.2. efectului de proiectil datorat Vezi 2.1.
unei explozii externe
4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate

Accesul pe amplasament se face pe două porţi de acces, serviciul de pază asigurat de personal propriu de pază 24 din 24 ore,
365 de zile pe an., planul de pază este avizat de secţia de poliţie. Perimetrul fabricii este împrejmuit cu gard şi este
supravegheat cu ajutorul camerelor video. Pe timp de noapte perimetrul este luminat iar camerele video dispun de infraroşu.
4.1. accesului unor persoane
Accesul propriilor angajaţi se face pe la turnicheţi pe bază de cartelă magnetică.
neautorizate
Accesul vizitatorilor este strict limitat şi se face după anunţarea de către agentul de pază a persoanei vizitate, care este obligat să
preia persoana de la poartă, să o însoţească pe tot parcursul vizitei până la ieşirea pe poartă.
Protecţie insuficientă a
sistemelor critice împotriva
- Ieşirea amplasamentului - Toate operaţiunile se execută de către personalul propriu
intervenţiei persoanelor
Modificarea parametrilor la din starea de siguranţă; autorizat;
4.2. neautorizate (de ex: lipsa
încărcare / descărcare - Incendiu; - Modificările acestor parametri se fac doar de personal
restricţiilor în vederea
- Explozie autorizat, bazat pe o procedura bine documentată;
modificării unui sistem
programabil de siguranţă)
- Personalul contractat este instruit înaintea accesului pe
amplasament;
- Sistemul permiselor de lucru este bine documentat si face
Instruirea neadecvată a
Management defectuos al Ieşirea amplasamentului parte din instructajul iniţial; Decizia interna de lucru cu foc
contractorilor - sistemul
4.3. serviciilor contractate pe /instalaţiilor, din starea de deschis 245/21.05.2013
permiselor de lucru
amplasament siguranţă. - Numai contractorii autorizaţi vor fi admişi la lucru.
neadecvat.
Mai
5. Limitarea operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă datorită influenţelor externe

- Există proceduri specifice pentru accesul forţelor de intervenţie pe
- Scăderea eficienţei în
Lipsa accesului dedicat pentru amplasament in situaţii de urgenţă;
limitarea efectelor
5.1. serviciile / vehiculele de - Este prevăzut drum de acces auto pe tot amplasamentul şi între hale.
accidentului;
intervenţie - Porţile de acces sunt dimensionate pentru autospecialele de
- Acces îngreunat.
intervenţie;
- Unitatea este dotată cu autospeciala de stingere a incendiilor cu apă
şi spumă
Lipsa echipamentului de Forţele de intervenţie proprii sunt dotate cu aparatură şi materiale de
intervenţie, protecţie si a Scăderea eficienţei în limitarea efectelor accidentului. intervenţie (conf. tabelului… din cap. 5):
5.2.
mijloacelor speciale de - Mască de protecţie cu vizor panoramic + cartuş filtrant polivalent şi
stingere/neutralizare cartuş filtrant amoniac
- Costum de protecţie antichimică tip 1A
- Costum anticaloric aluminizat tip PG, etc.
- Este elaborat Planul de intervenţie la incendiu, avizat şi aprobat cf.
- Planificare inadecvată;
prevederilor legale
Lipsa cooperării cu forţele - Exerciţii de cooperare Scăderea eficienţei
5.3. - Planurile de urgenţă sunt întocmite, avizate şi aprobate conform
externe insuficiente/ inexistente; acţiunilor de intervenţie
prevederilor legale;
- Comunicare neadecvată
- Grafice de testare ale exerciţiilor şi rapoarte de evaluare;
6. Comportament neadecvat al forţelor de intervenţie (interne şi externe)
- Forţele de intervenţie proprii execută exerciţii

- Cunoaşterea insuficientă şi antrenamente specifice conform planului de instruire;
Antrenament insuficient d. p.d.v. a caracteristicilor - Personalul este instruit conform OMAI 712/2005;
al comportării forţelor de substanţelor periculoase; Scăderea eficienţei - Sunt puse la dispoziţia autorităţilor informaţii despre amplasament şi
6.1.
intervenţie pe timpul situaţiilor - Cunoaşterea insuficientă acţiunilor de intervenţie despre substanţele periculoase existente prin Raportul de Securitate şi
de urgenţă a locaţiei şi a riscurilor Planul de Urgenţă Internă;
amplasamentului; - Se menţin actualizate fişele tehnice de securitate pentru substanţele
periculoase existente accesibil personalului şi forţelor de intervenţie.
Mai
- Lipsa mijloacelor de
Recunoaşterea /evaluarea detecţie /măsurare a - Echipele de intervenţie externe deţin echipamente pentru detectarea
6.2. Incendiu/Explozie
neadecvată a pericolelor concentraţiei substanţelor atmosferelor explozive.
emise în aer.
- Nefuncţionarea
sistemului de - Schema de alarmare se actualizează periodic, sau ori de câte ori este
- Răspuns întârziat al
alarmare propriu cazul;
Alarmare ineficienta în forţelor de intervenţie;
6.3. - Schema de alarmare este - Există procedură de aplicare a schemei de alarmare;
caz de urgenţă - Agravarea
neadecvată; - Alarmarea se testează prin exerciţii periodice;
consecinţelor
- Eşecul punerii în aplicare - Sirenele de pe amplasament au sursa de alimentare independentă.
a schemei de alarmare;
Mai
IV.A.1.3 Descrierea generală a scenariilor de accidente tipice specifice

amplasamentului
1. Scurgeri şi emisii de substanţe periculoase

În zonele cu produse periculoase din amplasament se pot produce scurgeri de
substanţe periculoase precum şi emisii de vapori provenite din acestea cauzate de:
- neetanşeităţi la pompe, flanşe, robineţi, conexiuni sau alte armături;
- fisuri datorate unor solicitări mecanice: vibraţii, presiuni ridicate, contracţii cauzate
de diferenţe de temperatură, cutremur, vânt puternic, coroziune sau/şi abraziune, defecte de
material sau întreţinere necorespunzătoare;
- eliberarea în mediu a apei contaminate
Apariţia unor scurgeri este favorizată de:
- specificului instalaţiilor de descărcare din autocisterne în rezervoarele de depozitare
care presupune cuplarea unor echipamente mobile (furtunuri);
- numărul relativ mare de utilaje şi alte echipamente: rezervoare, băi, pompe şi
conducte existente, cu un număr mare de îmbinări;
- presiunile şi debitele vehiculate pe traseele de conducte.
Emisiile de vapori inflamabili sunt specifice în cazul depozitării şi vehiculării de
produse cu volatilitate ridicată cum este propanul, metanolul, acetilena. Motorina este
formată din substanţe cu volatilitate mai scăzută, poate produce doar emisii reduse de
compuşi volatili care, în cazul unor emisii în aer liber sunt repede dispersate în aerul
atmosferic şi pot forma atmosfere explozive numai în imediata apropiere a sursei de emisie.
În cazul depozitării de metanol şi motorină, rezervoarele sunt subterane, pericolul
scurgerii din rezervoare este redus.
Amoniacul lichid depozitat este vaporizat fiind utilizat sub formă de gaz. Amoniacul
anhidru – gaz lichefiat, formează cu aerul şi oxigenul, în funcţie de concentraţie, amestecuri
explozive, (de ex. cu aerul în proporţie de 15- 30% aer). Explozia are energie foarte mică şi
poate avea loc doar în spaţii închise.
În cazul unor scurgeri lichide, dacă temperaturile sunt relativ ridicate, componentele
volatile se vor evapora parţial. Vaporii se vor dispersa în atmosferă putând forma atmosfere
explozive în zona de dispersie a vaporilor inflamabili.
Mai
Componentele sub formă lichidă se vor scurge în sistemele de drenaj existente

aferente sistemului de canalizare (sarea de călire) sau, în cazuri grave, pot ajunge în zone
neprotejate unde pot produce poluarea solului, a apei subterane sau a apei de suprafaţă.
În cazul unor scurgeri de produse cu toxicitate ridicată cum este metanolul, amoniacul,
pe lângă pericolul de incendiu şi explozie se pot forma atmosfere toxice în zona de dispersie a
vaporilor de produs. De asemenea personalul poate fi intoxicat cu metanol şi amoniac prin
ingestie sau contact cu pielea.
Scurgerile de produse lichide sunt periculoase din cauza:
- pericolului de incendiu şi explozie, metanolul şi propanul sunt foarte inflamabile,
iar motorina este combustibilă*. Vaporii acestor produse pot forma cu aerul atmosfere
explozive.
Notă* Criteriile pentru clasificarea lichidelor inflamabile au fost modificate de
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor
şi a amestecurilor. Acest aspect va fi reglementat odată cu adoptarea noi directive Seveso
care va implementa sistemul GHS de clasificare şi etichetare a substanţelor periculoase
- pericolului de poluare a aerului cauzat de prezenţa COV (propan ) şi a vaporilor
unor produse cu toxicitate ridicată: metanol, amoniac.
- pericolul de intoxicare a personalului. Metanolul, amoniacul, sare de călire topită,
sunt produse clasificate ca toxice, în contact cu pielea, prin inhalare şi prin ingestie.
Expunerea la metanol poate produce accidente grave cu efecte imediate. Amoniacul la
inhalare duce la iritarea căilor respiratorii superioare, dispnee, dureri retrosternale. În
concentraţii mari, determină edem pulmonar acut. Proprietati de toxicitate acuta a
amestecului de săruri de călire rezulta numai in cazul ingerarii orale (R25).
- pericolului de poluare a solului, apelor de suprafaţă şi stratului de apă subterană.
Produsele utilizate sunt în marea lor majoritate clasificate ca periculoase pentru mediu. Din
cauza efectelor pe care le pot produce asupra mediului, scurgerile în cantităţi mari pot duce la
poluări ale solului şi stratului de apă subterană (motorină, sare de călire, trebuie evitata
infiltrarea în canalizare/ape de suprafaţă/ape freatice). Astfel de efecte se pot produce şi în
timp, în cazul unor scurgeri de mai mică amploare dar repetate.
În cazul scurgerii de sare topită din băile de săruri, cand sarea se raceste la
temperatura ambianta aceasta se solidifica. În exteriorul bailor sarea se solidifica. Prin urmare,
in cazul unei avarii, sarea scursa poate fi colectata prin mijloace simple.
Mai
Se mai pot produce scurgeri de produse solide periculoase, cum este azotitul de
sodiu sau azotatul de potasiu, în cazul manipulării sacilor deterioraţi sau deteriorării
acestora în timpul transportului prin cădere de pe palet sau accidente neprevăzute, cu
împrăştierea acesteia pe traseul de transport.
Aceste scurgeri de sare sunt periculoase din cauza faptului că aceste săruri în contact
cu materiale combustibile pot provoca incendii şi pericol de explozie.
2. Incendiile
În amplasament se pot produce incendii prin incendierea unor echipamente cum sunt
rezervoarele şi autocisternele cu substanţe inflmabile precum şi prin aprinderea scurgerilor de
lichide şi a norilor explozivi formaţi în urma unor emisii de vapori inflamabili. De asemenea
incendiile pot urma unor explozii prin incendierea produsului eliberat în urma exploziei.
Relevante pentru astfel de evenimente sunt incendiile tip „Pool fire” - când are loc
incendierea unor „bălţi de lichid”, incendiile tip „ Flash fire“, cu aprinderea vaporilor
inflamabili dispersaţi în atmosferă şi incendiile tip „Jet fire“, cu aprinderea jetului de gaz sub
presiune.
În cazul unei scurgeri accidentale dacă aprinderea nu are loc imediat se va produce
un fenomen de evaporare şi vaporii rezultaţi vor difuza în atmosferă. Se pot forma în acest
mod nori de vapori inflamabili care să formeze atmosfere explozive dacă concentraţia
vaporilor în nor este mai mare decât limita inferioară de inflamabilitate (explozie): LFL sau
LEL ("Lower Explosive or Flammable Limit). Din cauza neuniformităţilor din norul de
vapori pot să apară condiţii de incendiu şi la concentraţii mai mici decât LFL, o concentraţie
de 1/2LFL fiind luată în considerare în acest sens. Fenomenul este cu atât mai accentuat cu cât
temperatura este mai ridicată. Curenţii de aer (vântul) intensifică şi el procesul de evaporare,
mărind cantitatea de vapori în norul exploziv dar, pe de altă parte, intensifică şi procesele de
dispersie a vaporilor inflamabili ceea ce va duce la scăderea concentraţiei în norul de gaze. În
cazul aprinderii unui nor de vapori/gaze inflamabile în dispersie atmosferică se produc
incendii tip „ Flash fire“. Incendiile tip „Flash fire“ sunt incendii cu durată foarte mică de 2-3
secunde corespunzătoare perioadei necesare pentru traversarea flăcărilor în norul de gaz,
caracteristice aprinderii vaporilor sau gazelor în dispersie atmosferică. Aceste incendii
însoţesc de regulă deflagraţiile de mică intensitate care se pot produce în aer liber (în spaţii
fără constrângeri) dar pot fi şi fără explozie.
Mai
Pentru amplasament sunt relevante emisiile de vapori inflamabili în cazul unor

scurgeri de produse cu volatilitate ridicată (metanol, propan) care pot forma nori explozivi şi
în zone din exteriorul clădirilor (zone deschise), precum şi emisiile de vapori de amoniac care
pot forma nori explozivi în spaţiul din interiorul containerului.
În cazul rezervoarelor de propan, operaţiile cele mai expuse la incendiu sunt încărcarea
şi descărcarea din autocisterne, din cauza manevrelor manuale care trebuie efectuate la
descărcare: cuplări/decuplări de furtune. La aceste operaţii pot să apară erori umane care să
ducă la scurgeri de propan şi ulterior la incendiu. Incendiile de GPL se pot dezvolta foarte
repede din cauza inflamabilităţii foarte mari a produsului şi a presiunilor mari existente, pot
implica în cazuri grave autocisternele de propan şi în final pot produce explozia BLEVE a
acestora.
Incendiile tip „Jet fire”- incendii tip jet de foc sunt caracteristice aprinderii unor
scurgeri de gaze sau vapori sub presiune. Acestea se pot produce atunci când o scurgere de
lichid, vapori/gaze sub presiune se aprinde imediat, focul arzând sub forma unui jet. Astfel de
incendii sunt caracteristice aprinderii GPL-ului sub presiune. Funcţie de direcţia pe care are
loc scurgerea, jetul de foc poate fi orizontal, oblic sau vertical. Cele mai periculoase sunt
jeturile de foc orizontale deoarece acoperă o suprafaţă mai mare la un nivel apropiat solului,
unde pot fi prezente persoane sau echipamente pe care le poate avaria.
Sursele de aprindere pot fi:
- scurt circuite produse la instalaţiile electrice ca urmare a unor avarii sau defecţiuni;
- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. Cu toate că scânteile au energie foarte
redusă acestea pot produce aprinderea produselor cu inflamabilitate foarte mare (metanol,
propan);
- descărcări electrice atmosferice (trăsnete) pot produce aprinderea unor emisii de
vapori inflamabili cu transmiterea focului în interiorul echipamentelor sau/şi pot produce
încălzirea părţilor metalice ale echipamentelor lovite de trăsnet cu aprinderea produselor
inflamabile cu care acestea vin în contact;
- focul deschis neautorizat, inclusiv prin acţiuni de sabotaj, acţiuni teroriste sau atac
armat;
- transmiterea focului de la incendii la autocisternele utilizate pentru transport;
- transmiterea focului de la surse exterioare fie direct prin radiaţia termică fie prin
resturi incendiate purtate de vânt.
Mai
- surse de reflexie sau concentrare a luminii cum sunt deşeurile strălucitoare, cioburi
de sticlă, materiale plastice etc. care pot produce supraîncălziri locale cu aprinderea unor
deşeuri combustibile;
Incendiile se pot produce în general în exteriorul echipamentelor prin aprinderea unor
scurgeri de produse inflamabile.
Incendiile de amploare sunt iniţiate de cele mai multe ori prin aprinderea unor cantităţi
mici de produse (începuturi de incendiu) care pot fi repede stinse cu echipamentele existente
la fiecare loc de muncă. Incendiile de mare gravitate se pot produce prin amplificare unor
începuturi de incendiu dacă nu se iau la timp măsuri de limitare şi protecţie pentru punerea
sub control şi stingerea incendiului. De asemenea incendii de amploare se pot produce în
urma unor explozii când cantităţi mari de produs inflamabil eliberat în urma exploziei poate fi
implicat în incendiu.
Incendiile sunt periculoase datorită radiaţiei termice pe care o provoacă, poluării
atmosferice cu gaze de ardere şi fum precum şi poluării cu resturile rezultate în urma
incendiului. Radiaţia termică poate provoca accidentarea gravă a personalului de operare şi
intervenţie precum şi avarierea utilajelor şi echipamentelor cauzată de expunerea la foc şi
temperaturi ridicate, cu amplificarea accidentului prin extinderea zonei incendiate şi
provocarea de explozii.
In cazul amestecului de sare, avem de-a face cu un compus care favorizeaza si
intretine arderea in contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8). Metalele usoare,
respectiv aliajele acestora, nu sunt prelucrate in atelierul de calire; introducerea substantelor
organice de orice fel in baile de racire cu saruri este interzisa. Accesul in zona bailor este
limitat numai pentru personalul autorizat, zona este ingradita.
3. Exploziile
În amplasament se pot produce explozii prin formarea şi aprinderea de amestecuri
explozive vapori inflamabili – aer şi explozii tip BLEVE (la propan).
Formarea amestecurilor explozive este posibilă prin vaporizarea unor scurgeri lichide
de produse inflamabile cu volatilitate ridicată. Atmosferele explozive se formează atunci când
concentraţia vaporilor inflamabili în aer este în limitele de explozie (limita inferioară de
explozie - LEL şi limita superioară de explozie - UEL). În realitate se pot produce explozii şi
dacă concentraţia vaporilor este în afara limitelor de explozie (în special când este mai mare)
datorită turbulenţelor şi neuniformităţilor din norul exploziv. Capacitatea lichidelor
Mai
inflamabile de a forma atmosfere explozive depinde de natura acestora şi de volatilitate. Cu

cat un lichid este mai volatil cu atât cantitatea de vapori care se va forma este mai mare. În
amplasament, dintre produsele depozitate metanolul şi propanul au cea mai mare capacitate
de a forma atmosfere explozive deoarece se pot evapora în timp relativ scurt. Motorina poate
forma atmosfere explozive doar la temperaturi nu foarte scăzute şi în spaţii bine închise fără
ventilaţie cum sunt rezervoarele sau interiorul cisternelor şi autocisternelor. Probabilitatea ca
amestecul de vapori de combustibil şi aer să fie în limitele de explozie este mică deoarece
zona de explozie a amestecului este îngustă: 0,6% - 7,5% la motorină, iar în cazul de faţă,
rezervoarele de motorină sunt subterane, ceea ce reduce riscul de explozie.
La contactul amestecurilor explozive cu o sursă de foc sau scânteie se pot produce
explozii tip UVCE („unconfined vapor cloud explosion” - explozie în nor de vapori
neîngrădit) – format în aer liber sau explozii VCE („vapor cloud explosion” - explozie în nor
de vapori) – format în spaţiu limitat. Aceste explozii sunt explozii chimice provocate de
arderea cu viteză mare a componenţilor şi transformarea unei părţii a energiei produse în undă
de presiune.
În cazul unei explozii se poate produce accidentarea gravă a personalului de operare
sau intervenţie surprins de suflul exploziei şi de radiaţia termică asociată. De asemenea se pot
produce avarii însemnate la utilaje şi instalaţii. Explozia poate fi urmată de un incendiu
violent a substanţelor inflamabile eliberate în urma avarierii instalaţiilor.
Principala caracteristică a exploziei este suprapresiunea în frontul undei de şoc – suflul
exploziei. Puterea exploziei este funcţie de:
- natura şi cantitatea substanţei existente în norul exploziv. Natura substanţei din norul
exploziv influenţează viteza de ardere prin caracteristicile fizico-chimice ale acesteia iar
cantitatea determină mărimea norului exploziv;
- configuraţia spaţiului din interiorul norului. Cu cât spaţiul este mai aglomerat: cu
distanţe între utilaje şi echipamente mai mici şi cu existenţa unor pereţi care limitează
dispersia: spaţii închise sau cu pereţi laterali sau/şi acoperişuri, cu atât puterea exploziei este
mai mare. Un anumit grad de constrângere a spaţiului este deci necesar pentru a crea
condiţiile de producere a unei explozii relativ puternice.
În cadrul amplasamentului, în cazul unor emisii importante de amoniac s-ar putea
crea mediu exploziv care în contact cu o sursă de aprindere să producă explozii puternice.
Datorită mediului constrâns (relativ închis) din interiorul containerului este posibilă o
Mai
explozie a amestecului amoniac- aer. Sursele de aprindere care ar putea să producă explozia
amoniacului sunt în special focul deschis şi scurt circuitele electrice
În spaţii deschise, unde nu sunt elemente care să favorizeze acumularea de vapori
inflamabili , atmosfere explozive se pot forma în cazul unor emisii mari de vapori inflamabili
(de exemplu în cazul emisiilor de propan, metanol - scurgeri lichide cu volatilitate mare), în
acest caz producându-se, datorită lipsei de constrângere a spaţiului, deflagraţii de mică
intensitate însoţite de incendii tip „flash fire”. În cazul exploziilor de putere mică (deflagraţii
de mică intensitate), efectul produs de radiaţia termică a incendiului care însoţeşte exploziei
este mai însemnat decât suflul exploziei (se manifestă pe distanţă şi are efecte mai mari).
Sursa de aprindere:
- surse puternice de aprindere care măresc puterea exploziei sunt exploziile prealabile
produse de o aprindere cu o sursă cu energie scăzută (de exemplu explozia în interiorul unei
încăperi, produse de o explozie prealabilă în exteriorul clădirii) şi explozii produse de
mijloace explozive (încărcături explozive).
- surse de aprindere cu energie scăzută sunt considerate focul deschis, scânteile, scurt
circuitele şi suprafeţele fierbinţi.
Explozia tip BLEVE („boiling liquid expanding vapour explosion”) - explozie prin
expansiunea vaporilor unui lichid în fierbere, este tipică la gazele lichefiate aflate la o
temperatură superioară celei de fierbere. În primă fază are loc depresurizare bruscă a
rezervorului (sau altui tip de echipament similar cum sunt autocisternele de GPL) care duce la
o vaporizare masivă a lichidului din vas, având ca rezultat, în faza a doua, o creştere foarte
mare a presiunii (se produce o “explozie” a presiunii) care va duce la explozia echipamentului
cu formare de “fire ball” (minge de foc). Explozia tip BLEVE este considerată o explozie
mecanică prin suprapresurizare şi deci nu este o explozie chimică prin crearea unui mediu
exploziv vapori-aer. Fenomenul BLEVE este deosebit de complex, fiind format în principal
din două părţi care se succed aproape instantaneu: explozia propriu zisă produsă prin
suprapresurizare cauzată de o depresurizare bruscă şi formarea de “fire ball”. “Fire ball” este
de fapt un “Flash fire” sub formă apropiată de o sferă produs prin aprinderea vaporilor
eliberaţi brusc de explozia BLEVE. De cele mai multe ori, depresurizarea bruscă a
rezervorului are loc în cazul implicării într-un incendiu exterior când, din cauza temperaturii
are lor creşterea presiunii din interior, concomitent cu slăbirea materialului de construcţie
(încălzirea este mai mare în zona de vapori a recipientului), ca urmare a expunerii directe la
foc, care poate duce la formarea unei fisuri suficient de mari care să depresurizeze brusc
Mai
rezervorul. Din aceste motive principala măsură care trebuie luată în cazul implicării unei
cisterne/autocisterne de GPL într-un incendiu este răcirea cu apă pentru protecţia corpului
rezervorului de GPL contra temperaturilor ridicate, răcirea conţinutului şi scăderea presiunii.
În afara exploziilor produse prin implicarea cisternelor/autocisternelor în incendiu se mai pot
produce explozii BLEVE în cazul când depresurizarea bruscă este provocată de apariţia
accidentală a unei spărturi de mari dimensiuni. Astfel de spărturi pot fi cauzate de coliziuni
puternice, ruperea unor ştuţuri de dimensiuni mari, fisuri cauzate de coroziune, etc.
Exploziile tip BLEVE sunt considerate cele mai grave accidente (accidente
catastrofice) care se pot produce la gazele lichefiate. Acestea sunt foarte periculoase deoarece
se produc pe neaşteptate, de regulă în timpul acţiunii de intervenţie pentru stingerea
incendiului (este necesar un timp de la declanşarea incendiului şi până la explozia
echipamentului) şi provoacă degajarea într-un timp foarte scurt a unei cantităţi mari de
energie sub formă de “fire ball”, a undei de şoc şi a unor bucăţi aruncate din corpul
rezervorului. La exploziile BLEVE energia “fire ball” are de regulă efectele cele mai
însemnate.
substanţele organice de tot felul); introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de
răcire cu săruri este interzisă. Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul
autorizat, zona este îngrădită.
IV.A.1.3.1 Analiza calitativă a riscurilor

Din Analiza preliminară de hazard rezultă că o serie de hazarde pot duce la accidente
majore. Pentru analiza cantitativă de risc (analiza consecinţelor), au fost selectate scenarii de
accidente posibile, în condiţii rezonabile. Scenarii de accidente identificate în analiza preliminară
sunt:
a. Pentru Depozitele I şi II
- Scurgeri de metanol la rampa de descărcare;
- Scurgeri de motorină la rampa de descărcare/încărcare;
- Scurgeri de propan la descărcare datorită smulgerii furtunului de încărcare;
- Scurgeri de propan din rezervor;
- Scurgeri de amoniac/emisii/explozii;
- Scurgeri de metanol din rezervoare;
Mai
- Scurgeri de motorină din rezervoare;

- Scurgeri de substanţe toxice şi inflamabile inflamabile din conducte (metanol, amoniac
propan);
- Scurgeri de motorină din conducte;
- Incendiu/explozie la rampele de încărcare/descărcare (motorină, metanol);
- Incendiu/explozie la rezervoarele de depozitare produse inflamabile;
- Incendiu/explozie container de amoniac;
- Incendiu/Explozie la pompe;
- Explozie BLEVE la rezervorul/ autocisterna propan.
b. Pentru Secţiile de tratament termic
- Incendiu/explozie la cuptoarele cu atmosferă ENDO;
- Incendiu/explozie la băi de săruri topite;
- Scurgeri de săruri topite din băi;
- Scurgeri de săruri în magazia de săruri.
Pe lângă accidentele identificate mai sus, considerând buteliile sub presiune din cadrul
depozitului de butelii , se consideră ca fiind posibil un accident la una din buteliile sub
presiune, cum ar fi:
- Explozie butelie de acetilenă;
În cadrul scenariilor de scurgere a produselor au fost evaluate separat scenariile de
scurgere de metanol, propan, amoniac, motorină, ca urmare a volatilităţii, toxicităţii şi
inflamabilităţii diferite ale acestora.
În tabelele de mai jos sunt prezentate descrierea scenariilor de accidente cu efecte şi
cauze posibile.
Descrierea scenariilor de accidente

Nr. Scenariu Cauze Efecte
crt.
A. Pentru Depozitele I şi II
1. Scurgeri de metanol la - Avarii la etanşări, conexiuni - Emisii toxice de
rampa de descărcare (furtunuri de legătură) cauzate de metanol
deplasarea necontrolată a autocisternei; - Intoxicare
- Erori de cuplare. personal
- Fisuri/ spărturi în pereţii Incendiu/explozie
autocisternelor cauzate de coroziune
sau /şi abraziune, defecte de material
Mai

crt.
sau întreţinere necorespunzătoare
- Aprinderea scurgerilor inflamabile
Surse de aprindere:
- foc deschis neautorizat;
- scântei mecanice, electrice sau
electrostatice produse în timpul
operaţiilor de oprire a scurgerii;
- scântei mecanice de la scule şi
echipamente neautorizate pentru zona
ex utilizate în timpul operaţiilor de
cupare/decuplare;
- scântei de la aparatura de comutaţie;
- scântei de la ţeava de eşapament sau
de la motorul autovehiculelor sau
utilajelor aflate în zonă - descărcări
electrostatice de la legături de
echipotenţial lipsă sau imperfecte
2. Scurgeri de motorină la - Avarii la conexiuni , la pompe, - Poluare sol
rampa de manevre defectuoase
descărcare/încărcare - Fisuri/ spărturi în pereţii
autocisternelor cauzate de coroziune
sau /şi abraziune, defecte de material
sau întreţinere necorespunzătoare
- Erori de cuplare.
- Aprinderea scurgerilor
3. Scurgeri de propan la - Spargerea / rupere furtun flexibil de

descărcare datorită descărcare cauzate de deplasarea
smulgerii furtunului de necontrolată a autocisternei şi
încărcare incendierea scurgerilor
Aprinderea scurgerilor inflamabile
Surse de aprindere:
cupare/decuplare;
- scântei de la aparatura de comutaţie;
4. Scurgeri de propan din - Supraumplerea datorită indicaţiilor - poluare mediu
Mai

crt.
rezervor greşite de pe indicatorul de nivel. - emisii inflamabile
- Suprapresiune în conductele de Incendiu/explozie
propan lichid datorită închiderii
ambelor capete ale conductei şi
creşterii temperaturii
Aprinderea scurgerilor inflamabile
Surse de aprindere:
cupare/decuplare;
5. Scurgeri de - Corodarea buteliilor, conductelor - Emisii toxice
amoniac/explozii - Defectiuni la vaporizatoarele de - Poluare aer
amoniac şi creşterea temperaturii în - Pericol de
conducte şi armături intoxicatie personal
- gaz scurs prin neetanseitati -Incendiu/Explozie;
(garnituri improprii sau deteriorate,
fixare incorecta a reductorului, robineti
defecti, etc).
- formare amestec exploziv şi aprindere
Surse de aprindere:
cupare/decuplare;
6. Scurgeri de metanol din - Coroziune avansată; - Poluare mediu
rezervoare - Solicitări mecanice mari provocate de - Pericol intoxicare
cutremur; personal
- Defecte de material sau calitatea - Incendiu
lucrărilor de construcţie/mentenanţă;
- Supraumplerea soldată cu deversarea
produsului din rezervor;
- Lucrării neautorizate sau neglijente
7. Scurgeri de motorină din - Coroziune avansată; - Poluare sol
Mai

crt.
rezervoare - Solicitări mecanice mari provocate de - Incendiu
cutremur;
- Defecte de material sau calitatea
lucrărilor de construcţie/mentenanţă;
- Supraumplerea soldată cu deversarea
produsului din rezervor;
- Lucrării neautorizate sau neglijente
- Acţiuni ale persoanelor neautorizate
8. Scurgeri /emisii/incendii de - Datorate neetanşeităţilor: garnituri - Dispersii
substanţe toxice şi defecte; neetanşeităţi la robinete; toxice/inflamabile
inflamabile din conducte neetanşeităţi la pompele de distribuţie - Accidentare
(metanol, propan, amoniac) personal prin
intoxicare
- Incendiu/
Explozie;
9. Scurgeri de motorină din Datorate neetanşeităţilor: garnituri - Poluare sol
conducte defecte; neetanşeităţi la robinete; - Incendiu
neetanşeităţi la pompele de distribuţie
10. Incendiu/explozie la - Aprinderea în interiorul - Accidentare
rampele de autocisternei personal;
încărcare/descărcare - Aprinderea scurgerilor de - Dispersii toxice de
produse inflamabile fum şi gaze de
Surse potenţiale de aprindere: ardere;
- lucru cu foc deschis neautorizat; - Poluarea solului
- incendii prealabile la cu resturi din
autocisternă; incendiu;
- scântei produse prin lovire; - Extinderea
- supraîncălziri locale produse prin incendiului la alte
reflexie sau concentrarea luminii cisterne sau zone
- descărcări electrostatice în învecinate.
cisterne/autocisterne;
- transmiterea focului de la un
incendiu în zona învecinată
- aprinderea din exterior de la
scântei produse la mijloace auto.
11. Incendiu/explozie la - Aprinderea produsului depozitat Accidentare
rezervoarele de depozitare în interiorul rezervoarelor; personal;
produse inflamabile - Aprinderea unor scurgeri în - Avariere
exterior. rezervoare şi
Surse potenţiale de aprindere: instalaţie aferentă;
- foc deschis neautorizat în timpul - Poluare cu resturi
lucrărilor de mentenanţă sau rezultate din
intervenţie; incendiu;
- scântei electrice, mecanice şi - Dispersii toxice de
electrostatice în timpul lucrărilor de gaze de ardere şi
mentenanţă sau intervenţie, la luarea de fum;
probe sau la măsurarea nivelului; - Extinderea
Mai

crt.
- acumulări electrostatice în incendiului la
interior; rezervoarele
- descărcări electrice atmosferice; alăturate.
- aprinderea sulfurilor piroforice
în timpul lucrărilor de mentenanţă;
- transmiterea focului de la un
incendiu sau explozie la o instalaţie
învecinată;
12. Incendiu/explozie depozite - Aprinderea scurgerilor de - Accidentare
de produse produse inflamabile personal;
toxice/inflamabile - Aprinderea /explozia - Dispersii toxice de
(container de amoniac) amestecului exploziv format fum şi gaze de
Surse potenţiale de aprindere: ardere;
- lucru cu foc deschis neautorizat; - Poluarea solului
- incendii prealabile la instalaţiile cu resturi din
din jur / transmiterea focului de la un incendiu;
incendiu în zona învecinată - Extinderea
incendiului la alte
cisterne sau zone
învecinate
13. Incendiu/Explozie la staţiile - Aprinderea scurgerilor de produse - Avarierea
de pompe inflamabile. echipamentelor şi
Surse potenţiale de aprindere: construcţie;
- scântei mecanice, electrice şi - Accidentarea
electrostatice la lucrări de mentenanţă; personalului de
- lucru cu foc deschis neautorizat; operare/intervenţie;
- scurt circuite electrice/incendiu la - Emisii de gaze de
instalaţia electrică; ardere şi fum;
- supraîncălzirea pompei datorită unor - Poluarea solului
avarii sau funcţionări anormale; cu resturi din
- transmiterea focului de la un incendiu incendiu.
sau explozie la o instalaţie învecinată.
14. Explozie BLEVE la la - Implicarea - Accidentare
rezervorul/ autocisterna de rezervoarelor/autocisternelor în personal;
propan incendiu; - Dispersii toxice de
- Fisuri (spărturi) mari provocate fum şi gaze de
prin coliziune sau coroziune avansată.. ardere;
-Avariere
rezervoare,
instalaţie aferentă
B. Pentru Secţiile de tratament termic
1. Incendiu/explozie la - defectare sistem de protectie
cuptoarele cu atmosferă - Defectiuni ale tehnicii de conducere - Avariere instalaţie
ENDO proces - Accidentare
personal
- Extinderea
Mai

crt.
pericolului la
instalaţiile
învecinate
- Incendiu/explozie
2. Incendiu/explozie la băi de - Scurgeri accidentale de solutie de - accidentare
săruri topite saruri prin pierderi ale etanseitatii personal
componentelor şi contactul cu substanţe - Incendiu/explozie
combustibile - posibilitate de
- Introducerea de corpuri straine in baia exitindere a
de sare – ulei din neetanşeităţi la incendiului
conducte
- Scapare corpuri straine (piese mici) in
baile de sare: carpele de sters, lemnul
3. Scurgeri de săruri topite - Scurgeri accidentale cauzate de fisuri
din băi provocate de neetanşeităţi, întreţinere
defectuoasă, erori de operare
4. Scurgeri de săruri în - diversiune / sabotaj - descompunerea
magazia de săruri - un incendiu aparut in incaperea termica a sarii de
depozitului, care produce si aprinderea calire şi emisii
ambalajului sarii si descompunerea toxice
acesteia. - accidentare
personal
C. Depozit butelii sub presiune
1. Explozie butelie acetilenă - depresurizărare necontrolată a -Incendiu/explozie
buteliei în prezenţa unei
scântei
- accidentare
personal
Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul amplasamentului,

s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecinţelor
şi de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu
fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate
nivelelor de probabilitate şi de gravitate se ţine cont de impactul potenţial, de măsurile de
prevenire prevăzute şi istoricul accidentelor produse. În tabelele 4.1.3. şi 4.1.4. este prezentată
matricea de evaluare a riscului.
Mai
Tabel 4.1.3. Matricea de evaluare a riscului
Nr. Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

scen.
a. Pentru Depozitele I şi II
a. 1 Scurgeri de metanol la rampa de descărcare 2 4 8
a. 2 Scurgeri de motorină la rampa de 2 3 6
descărcare/încărcare
a. 3 Scurgeri de propan la descărcare datorită 2 4 8
smulgerii furtunului de încărcare
a. 4 Scurgere de propan din rezervor 2 3 6
a. 5 Scurgeri /emisii de amoniac 2 4 8
a. 6 Scurgeri de metanol din rezervoare 2 3 6
a. 7 Scurgeri de motorină din rezervoare 2 2 4
a. 8 Scurgeri /incendii / de substanţe toxice şi 3 4 12
inflamabile din conducte (metanol, propan)
a. 9 Scurgeri de motorină din conducte 2 2 4
a. 10 Incendiu/explozie la rampele de 3 3 9
încărcare/descărcare 1) (metanol, motorină)
a. 11 Incendiu/explozie la rezervoarele de 2 3 6
depozitare metanol, motorină (subterane)
a. 12 Incendiu/explozie amoniac în container 1 3 3
a. 13 Incendiu/Explozie la pompe 2 2 4
a. 14 Explozie BLEVE la rezervorul/ autocisterna 1 5 5
propan
b. Pentru Secţiile de tratament termic
b.1 Incendiu/explozie la cuptoarele cu 1 3 3
atmosferă ENDO
b.2 Incendiu/explozie la băi de săruri topite 2 3 6
b.3 Scurgeri de săruri topite din băi 2 2 4
b.4 Scurgeri de săruri în magazia de săruri 4 1 4
c. Depozit de butelii sub presiune
c.1 Explozie BLEVE butelie de acetilenă; 2 3 6
Nota 1) Evaluarea se referă la un scenariu de incendiu cu aprinderea unei
autocisterne în interior;
Mai
Tabel 4.1.4.
Consecinţe
Nesemnifi Minore Moderate Majore Catastrofice
cative
1 2 3 4 5
Improbabil 1 a.12,b.1 a.14
Izolat 2 a.2, a.4,
Probabilitate
a.7, a.9,
a.6, a.11, a.1, a.3, a.5
a.13, b.3
b.2, c.1
Ocazional 3 a.10, a.8
Probabil 4 b.4
Frecvent 5
IV.A.1.3.2. Concluzii rezultate în urma Analizei preliminare a riscurilor

În urma analizei preliminare a riscurilor a rezultat că următoarele scenarii de accident
poate avea consecinţe majore:
- Scurgeri de metanol la rampa de descărcare
- Scurgeri de propan la descărcare datorită smulgerii furtunului de încărcare
- Scurgeri/emisii de amoniac
- Scurgeri / incendiii de substanţe toxice şi inflamabile din conducte (metanol, propan)
- Explozie BLEVE la rezervorul/ autocisterna propan
Aceste scenarii care pot avea consecinţe majore sunt supuse în continuare analizei
cantitative de risc.
Cu toate că explozia unei butelii de acetilenă poate avea consecinţe moderate, se
consideră necesar să facă modelarea unui scenariu de explozie a buteliei, având în vedere,
aşa cum reiese din notificarea cantităţilor, faptul că poate fi depozitată o cantitate peste
valoarea de prag.
Aceste scenarii sunt evaluate în cap. IV.B. al raportului, cantitativ, prin analiza
consecinţelor, în diferite variante.
Mai
IV.B. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore

identificate
Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificare se

face în scopul furnizării de date privind intervenţia pe amplasament, planificării de urgenţă şi
panificării teritoriale în zona amplasamentului.
Pentru evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore
identificare în raport au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor de analiză a
consecinţelor prin modelare unor scenarii de accidente majore de tip incendii, explozii şi
dispersii toxice.
IV.B.1. Analiza cantitativă a riscurilor
IV.B.1.1. Analiza consecinţelor

IV.B.1.1.1. Descrierea metodologiei utilizate pentru analiza consecinţelor
Metodologia de analiză a consecinţelor, se bazează pe evaluarea consecinţelor unor
posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând
astfel analiza incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de
producere a accidentelor potenţiale.
Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în

care mărimea fizică ce descrie consecinţe (radiaţia termică, concentraţie, suprapresiune în
frontul undei de şoc) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării
efectelor nedorite. Trebuie menţionat că în legislaţia naţională nu sunt adoptate încă astfel de
valori, pragurile utilizate în prezenta lucrare sunt conform legislaţiei din alte ţări ale UE
(valorile nu sunt unitare la nivel de UE) şi ghidurilor pentru elaborarea scenariilor şi efectul
de Domino.
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care

defineşte accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat.
- Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice în cazul unui incendiu sunt
prezentate sumar în Tabelul 4.2.1.
Mai
Tabel 4.2.1 Daune provocate de radiaţia termică la incendiu
Intensitatea radiaţiei termice Tipul daunei

(KW/m2)
Distrugerea echipamentelor de proces. 100 % decese
la expunere de 1 min , 1% decese pentru expunere de
37,5
10 secunde Explozia cisternelor cu gaze lichefiate sau
carburanţi în ciuda răcirii.
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o
expunere îndelungată fără flacără. 100 % decese la
25,0 expunere de 1 min, leziuni (răniri) serioase pentru
expunere de 10 secunde
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere
12,5 cu flacără. 1 % decese la expunere de 1 min , arsuri de
gradul I pentru expunere de 10 secunde. Cisternele şi
rezervoarele trebuie răcite
8 Pompierii au nevoie de îmbrăcăminte specială
5 Apar vezicule pe piele
4,5 Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20
sec dar ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile
1,6 Cauzează disconfort de scurtă durată pentru expuneri
de lungă durată
- daunele produse de suprapresiune în cazul unei explozii sunt prezentate în Tabelul

4.2.2.
Tabel 4.2.2. Daunele produse de suprapresiune

Suprapresiune Nivelul daunei
( kg/cm2)
15 Distrugeri majore la reţelele subterane
5 Distrugeri majore la căilor ferate, moarte sigură a persoanelor
neadăpostite
2 Distrugeri majore la garniturile de cale ferată şi la podurile
metalice
1 Distrugeri majore la clădirile din beton armat, traumatisme
grave practic incompatibile cu viaţa la personalul neadăpostit
0,5 Distrugeri majore la clădirile din cărămidă, distrugeri puternice
la construcţii industriale metalice, traumatisme grave (fracturi
,hemoragii interne) la persoane
0,3 Distrugeri medii la construcţii industriale metalice, fisuri la
rezervoarele de depozitare a produselor petroliere în
construcţie normală, traumatisme mijlocii (surditate,
contuzii)la personal
0,07 Distrugeri uşoare la clădire(geamuri sparte complet), efecte
neînsemnate la personal
0,02 Geamuri sparte parţial
Mai
Valorile de prag utilizate conform ghidurilor anterior menţionate au fost

următoarele:
Pentru valoarea radiaţiei termice la incendiu:
- 12,5 kW/m2 pentru zona cu mortalitate ridicată (zona I )
- 5 kW/m2 pentru zona cu leziuni ireversibile (zona II) şi pentru efect Domino
- 2,5 kW/m2 pentru zona cu leziuni reversibile (zona III).
- Pentru valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc la explozie:

- 300 mbari (0,3bari) pentru zona cu mortalitate ridicată;
- 140 mbari (0,14 bari) pentru efect Domino;
- 70 mbari (0,07bari) pentru zona cu leziuni ireversibile;
- 30 mbari pentru zona cu leziuni reversibile.
- Pentru explozii BLEVE:

- Raza Fire ball pentru zona cu mortalitate ridicată :
- 350 kJ/m2 pentru zona cu început de letalitate;
- 200 kJ/m2 pentru zona cu răni ireversibile.
- Pentru incendiile tip „flash fire”:

- Limita inferioară de inflamabilitate sau explozie (LFL sau LEL) pentru zona
cu mortalitate ridicată;
- ½ (LFL sau LEL) pentru zona cu început de letalitate.
- Pentru dispersii toxice:

- LC50 pentru zona cu mortalitate ridicată,
- IDLH pentru zona cu efecte ireversibile şi efect de Domino.
- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi
Sănătate”: Sursa NIOSH/OSHA(Institutul Naţional pentru Sănătate şi Securitate Ocupaţională
– SUA): “Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la inhalaţii a
unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome care să
determine imposibilitatea de punerea în aplicare a măsurilor de protecţie adecvate”.
- LC50 (30 min): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50% din
persoanele expuse timp de 30 de minute.
Mai
Pentru metanol (Sursa: NIOSH): - LC50: 128000 ppm exp. 30 minute;

- IDLH: 6000 ppm.
Planificarea teritorială în zona amplasamentului

În Romania nu există o legislaţie care sa reglementeze clar aspectele privind
planificarea utilizării terenului în contextul prevederilor Directivei SEVESO.
În mai 2004 a fost editat “Ghidul pentru Planificarea amenajării teritoriale” elaborat
de Mr. Dr. Joachim Uth (Twinning Project RO/2002/IB/EN/02) care reflectă experienţa din
Germania referitoare la acest aspect. Acest ghid a fost elaborat în cadrul proiectului european
RO/2002/IB/EN/02 Twinning to assist Romania in the implementation of the VOC’s, LCP and
SEVESO II Directives, în procesul de aderare a României la CE şi este publicat pe site-ul
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile dar nu a fost încă reglementat printr-un act
legislativ deci poate fi considerat ca având caracter de recomandare.
Conform acestui ghid, pentru a pune la dispoziţie autorităţilor răspunzătoare pentru
planificarea teritoriului o bază unitară pentru evaluarea distanţelor adecvate între zona
industrială pe de o parte şi zona de protejat pe de alta, sunt necesare recomandări de distanţă
pe tipuri de situaţii, pentru a se asigura încă din faza de planificare ca suprafeţe cu destinaţii
incompatibile să fie amplasate la o distanţă corespunzătoare.
Pentru distanţele adecvate, facem recomandarea de a se se utiliza limita de prag
pentru efecte ireversibile pentru scenariile credibile si condiţii medii, în sensul că în afara
zonelor delimitate de aceste raze se poate construi cu respectarea reglementarilor urbanistice
existente pentru zona respective.
Pentru calculul indicatorilor la scenariile cu incendii, explozii şi dispersii toxice a fost

utilizat programul EFFECTS, Enviromental and Industrial Safety care este elaborat pentru
analiza efectelor accidentelor industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de
firma TNO Built Environment and Geosciences- Olanda iar modelele programului se
bazează pe „Yellow Book”, recunoscută internaţional ca standard în elaborarea analizelor de
risc.
Pentru incendii, luând în considerare specificul depozitării şi evoluţia previzibilă a
unui eventual accident s-a utilizat modelul de scenariu „pool fire” (incendiu pe „baltă” de
produs inflamabil), considerând suprafaţa liberă a produsului ca fiind cea incendiată.
Mai
Pentru incendiile tip „Flash fire” s-au calculat distanţele maxime la care pot să apară
condiţii de incendiu în norul de vapori rezultaţi prin evaporarea bălţii de lichid rezultate în
urma unei scurgeri accidentale din rezervoare şi din conducte.
Deoarece instalaţiile din Gospodăria de GPL sunt în aer liber şi deci în cazul unei
scurgeri accidentale de GPL nu există condiţii de producere a unei explozii puternice, s-a
utilizat modelul „Flash fire”. Pentru incendiile tip „Flash fire” şi „Jet Fire” s-au calculat
distanţele maxime la care pot să apară condiţii de în urma unei scurgeri.
Pentru explozii la cisternele şi autocisternele de GPL s-a utilizat modelul BLEVE cu
formare de „Fire ball”.
Pentru evaluarea consecinţelor, au fost selectate următoarele scenarii:
1. Scurgeri de metanol din autocisterne, la rampele de descărcare
2. Explozia BLEVE a rezervorului de propan de 5 mc;
3. Explozia BLEVE a unei autocisterne 15 mc.
4. Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a ruperii unei
conducte:
4.a. - diametru conductă Dn 20 mm;
4.b. - suprafaţa scurgerii 100 mm2;
5. Scurgere de propan lichid la rampa de descărcare ca urmare a ruperii (smulgerii)
unui furtun de încărcare;
6. Scurgeri de amoniac
6.1- din butelia de depozitare ( lichid) 450 kg, suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.
6.2 - scurgere /emisie/explozie amoniac gazos:
a. suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.
b. ca urmare a ruperii unei conducte de Dn 50mm.
6.3 - explozie nor de vapori amoniac
7. Explozie butelie acetilenă
În legătură cu selecţia şi datele de intrare ale scenariilor se fac următoarele menţiuni:

1. Pentru modelarea scenariilor au fost selectate rezervoare în care se depozitează
substanţele periculoase depozitate în amplasament care intră sub incidenţa HG 804/2007 şi
care poate prezenta pericol prin modul de amplasare.
Mai
La rezervoarele amplasate subteran, cum este cazul celor de motorină şi metanol se

presupune că riscul unor accidente este foarte redus, având în vedere următoarele
considerente: prin acoperirea cu pământ, prin existenţa instalaţiei de paratrăsnet şi prin zona şi
modul de amplasare, rezervoarele sunt protejate de fenomene meteorologice grave
(temperaturi foarte scăzute, trăsnete), de loviri de către utilaje mecanice şi de cutremure.
Fisurarea datorită coroziunii este prevenită prin izolarea exterioară împotriva coroziunii, prin
întreţinerea rezervoarelor şi prin verificările periodice care se fac în timpul inspecţiilor ISCIR
şi care includ şi măsurarea grosimii pereţilor şi verificarea cordoanelor de sudură.
2. Deoarece rezervoarele de aceeaşi capacitate au dimensiuni relativ egale modelările
efectuate pot fi aplicate oricărui rezervor care are aceeaşii capacitate şi acelaşi conţinut.
3. Pentru scenariile de scurgere din rezervoare/autocisterne şi conducte, substanţele
periculoase metanolul şi amoniacul pe lângă inflamabilitate sunt şi produse toxice. Ca
urmare aceste scenarii au fost conceput în două variate de calcul:
- varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia inflamabilă (incendiu
flash fire) rezultat în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării, care ia în
considerare pericolul de aprindere.
- varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia toxică a vaporilor
rezultaţi în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării, care ia în considerare
pericolul de producere a unui nor de vapori toxici.
Datele privind modelarea scurgerii şi evaporării sunt identice pentru ambele variante.
4. Pentru scenariile de scurgere din conducte a fost considerată o scurgere timp de 10
minute în două variante:
- prin spărturi de 100 mm2 (fisuri mici);
- prin spărturi egale cu diametrul conductelor (ruperea conductei)
Timpul de scurgere de 10 minute a fost considerat ca fiind necesar pentru oprirea
scurgerii prin oprirea manuală a scurgerii.
5. La scenariile de scurgere, o dată cu scurgerea şi formarea bălţii începe şi procesul
de evaporare acesta diminuând cantitatea de lichid din baltă. Din aceste motive pentru
modelarea procesului de evaporare programul EFFECTS ia în considerare, conform „Yellow
Book”, rate reprezentative de scurgere şi evaporare calculate pe un interval de timp
reprezentativ stabilit de program.
6. La modelarea scenariilor de dispersie inflamabilă şi dispersie toxică este posibil ca
pentru concentraţiile stabilite ca valori de prag, din calculele efectuate de programul de
Mai
modelare să rezulte ca aceste valori nu sunt atinse (de ex. valori ale concentraţiilor egale cu
LEL sau LC 50). În realitate aceste valori sunt atinse la distanţe mici pe care programul nu le
poate calcula şi din acest motiv la stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru intervenţia de
urgenţă se recomandă să fie luată în considerare ca zonă posibil afectată, o distanţă minimă de
10 m faţă de suprafaţa lichidului.
7. La scenariile de scurgere de GPL au fost modelate următoarele variante ale
scenariilor:
- scurgere de GPL (lichid sau vapori funcţie de faza pe care a fost considerată
scurgerea) şi dispersia inflamabilă (incendiu tip Flash fire) a norului de vapori format
(aprindere întârziată);
- incendiu tip Jet fire (aprindere imediată la ieşire din conductă).
8. Zonele afectate au fost reprezentate sub formă de cercuri concentrice cu centrul în
punctul de emisie şi raza egală cu raza zonei (în cazul scenariilor tip Pool Fire) respectiv
lungimea zonei în cazul scenariilor tip Flash fire şi Jet Fire. Pentru scenariile tip Flash fire şi
Jet Fire forma zonelor afectate este sub formă de flacără respectiv sub forma unui con, care
pleacă din punctul de emisie pe direcţia vântului respectiv pe direcţia de curgere a gazului.
9. La scenariile tip Jet fire modelarea şi reprezentarea pe planul zonei s-a efectuat
pentru jet orizontal.
10. Pentru scenariile care presupun scurgeri de GPL hărţile de risc au fost elaborate
presupunând ca punctele de emisie sunt situate în principalele puncte critice al instalaţiei
(rampele auto).
Pentru scenariile de scurgere GPL şi amoniac, în formă gazoasă din conducte de
dimensiuni mici (Dn 20 mm, sau 11,28 mm corespunzătoare unei suprafeţe de 100 mm2) au
fost calculate mărimea zonelor afectate fără ca hârţile de risc să fie elaborate, deoarece
punctul de emisie pentru astfel de scenarii poate avea localizări diferite (în general astfel de
conducte fiind utilizate pentru montarea de aparate de măsură).
11. Pentru scurgerile de GPL prin ruperea unor conducte/furtune la modelarea
scenariilor s-a considerat că scurgerea are loc dinspre partea cu autocisterna, luându-se în
considerare cazul cel mai defavorabil când autocisterna este plină cu GPL - propan. Din acest
motiv modelarea scenariului este valabilă şi pentru scenarii cu scurgere de GPL prin fisuri la
cisterne cu suprafaţa fisurii egală cu suprafaţa de scurgere considerată (pentru Dn conductă).
12. Scenariile care presupun dispersii (incendiile tip Flash fire) au fost modelate în
două situaţii meteo:
Mai
- condiţii meteo defavorabile:

- viteza vântului 1 m/sec;
- temperatura 33,5 oC;
- clasa de stabilitate F (foarte stabilă).
- condiţii meteo medii (pentru zona Braşov):
- viteza vântului 8,5 m/sec;
- temperatura 11 oC;
- clasa de stabilitate D (neutră).
13. La modelarea scenariilor cu explozii BLEVE programul de modelare calculează
parametrii exploziei în unităţi de radiaţie termică (în kW/m2), funcţie de distanţa de la locul de
producere a exploziei. Deoarece în astfel de scenarii timpul de expunere este scurt (în jurul
valorii de 10 secunde care poate fi considerat ca fiind egal cu durata fire ball) pentru fiecare
scenariu s-a calculat radiaţia termică echivalentă, corespunzătoare valorilor de prag exprimate
ca energie radiantă (în kJ/m2). Pentru acesta s-a utilizat relaţia:
W = E/t, în care:
W - căldura radiantă echivalentă în kW/m2;
E - energia radiantă în kJ/m2;
t - durata fire ball, în secunde, calculată de programul de modelare.
14. În modelările realizate au fost considerate scenariile de referinţă în care au fost
utilizate date de intrare conform caracteristicilor concrete din cadrul instalaţiilor tehnologice.
15. Pentru scenariile de explozie a norului de vapori format prin dispersie inflamabila,
s-a considerat cazul cel mai defavorabil cu spaţiul de vapori (norul exploziv) maxim. Pentru
scenariul de explozie în containerul de amoniac spaţiul de vapori a fost considerat ca fiind
egal cu volumul containerului. Cantitatea de gaz în explozie a fost considerată cea
corespunzătoare limitei inferioare de explozie în norul exploziv. Curba de explozie utilizată în
program a fost selectată conform „Yellow Book” (a se vedea pct. IV. A.1.2.4. privind
exploziile), astfel:
- curba 3 pentru explozie la rampele de metanol şi propan: configuraţia spaţiului
LLU: sursă de aprindere slabă, obstrucţie redusă, grad de constrângere scăzut;
- curba 7 pentru explozie în containerul de amoniac: configuraţia spaţiului LHC: sursă
de aprindere slabă, obstrucţie a spaţiului mare, grad de constrângere mare.
16. Razele (distanţele) rezultate din modelare care definesc zonele afectate sunt
măsurate de la centru ( cuvă de retenţie, baltă de lichid, punct de emisie, etc.).
Mai
IV.B.1.2. Modelarea scenariilor de accident
1. Scurgere de metanol la rampa de descărcare

Se consideră o fisură la baza autocisternei aflată pe ramă la descărcare.
Date utilizate
- suprafaţa orificiului de scurgere:
Varianta A. - prin spărturi de 100 mm2 (fisuri mici) la baza autocisternei;
VariantaB - prin spărtură cu diametrul de 75 mm (ruperea conductei), la baza
autocisternei
- autocisternă 28 mc (D= 2,35 x L=6,5)
- presiunea în autocisternă: atmosferică
Simularea de scurgere metanol la rampă se va face pentru fiecare rampă din cadrul
celor două depozite de metanol existente pe amplasament
Depozit I: Dimensiunea spatiului de descarcare a metanolului (cuva) TA1 = 5 m x 2 m
Depozit II: Dimensiunea spatiului de descarcare a metanolului TA2 = 20 m x 4.7 m
Balta de lichid se va limita la dimensiunea disponibila a spatiului de mai sus.
Se va modela:
- scurgerea din autocisternă cu formarea de baltă, din modelare rezultând cantitatea de
lichid scursă şi rata de scurgere;
- evaporarea din baltă din modelare rezultând dimensiunile bălţii şi rata de evaporare;
- dispersia vaporilor de metanol rezultaţi din evaporarea bălţii formate în urma
scurgerii în variantele când:
- se iau în considerare valorile de prag LEL şi 1/2LEL (79934 mg/m3 şi
39967mg/m3) corespunzătoare unui scenariu de incendiu tip “flash fire”;
- se iau în considerare valorile de prag LC 50 şi IDLH (128000 ppm şi 6000
ppm) corespunzătoare unui scenariu tip „dispersie toxică”;
- explozie UVCE a norului format la dispersie
Modelarea evaporării şi dispersiei se va realiza în 2 condiţii meteo:
- condiţii meteo defavorabile;
- condiţii meteo medii.
Mai
Depozit I
Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza
autocisternei. Cuva 5 m x 2 m
a) Condiţii meteo defavorabile
- viteza vânt 2 m/s
0
- Temp: 33,5 C
- Clasa de stabilitate F (foarte stabilă).
Modelarea scurgerii
Listing editat de EFFECTS
Parameters
Inputs
Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS)
Use which representative step First 20% average (flammable)
Type of release Release through hole in vessel
Pipeline length (m)
Pipeline diameter (mm)
Pipeline roughness (mm)
Hole diameter (mm) 11,28
Hole rounding Sharp edges
Discharge coefficient (-) 0,62
Vessel type Horizontal cylinder
Vessel volume (m3) 28
Length cylinder (m) 6,5
Filling degree (%) 80
Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0
Height leak above tank bottom (m) 0
Initial temperature in vessel (°C) 33,5
Type of calculation Calculate until specified time
Time t after start release (s) 600
Results
Initial mass in vessel (kg) 17687
Mass flow rate at time t (kg/s) 0,28502
Total mass released at time t (kg) 172,27
Time needed to empty vessel (s)
Filling degree at time t (%) 79,221
Height of liquid at time t (m) 1,7305
Maximum mass flow rate (kg/s) 0,28637
Representative release rate (kg/s) 0,28623
Representative outflow duration (s) 600
Representative pressure (bar) 1,0151
Din modelare a rezultat o rată de scurgere de 0,286 kg/s.
Mai
Modelarea evaporării
Parameters
Inputs
Evaporation from land or water Land
Type of release Continuous
Mass flow rate of the source (kg/s) 0,28623
Duration of the release (s) 600
Total mass released (kg) 172,27
Height pool at t=0
Value pool height at t=0 (m)
Type of pool growth on Land Spreading in bunds
Type of pool growth on Water
Temperature of the pool (°C) 33,5
Maximum pool surface area (m2) 10
Temperature of the subsoil (°C) 33,5
Temperature of the water (°C)
Max temperature difference between pool and water (K)
Wind speed at 10 m height (m/s) 2
Ambient temperature (°C) 33,5
Ambient relative humidity (%) 70
Solar radiation flux Calculate value
Solar heat radiation flux (W/m2)
Cloud cover (%) 100
Date: day number 1
Date: month number 6
Date: year number 2013
Latitude of the location (deg) 45
Type of subsoil Light concrete
Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard
Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600
Results
Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,37851
Time pool spreading ends (s) 145,5
Time until pool has totally evaporated (s)
Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,014622
Purple book representative evaporation duration (s) 2259,2
Representative temperature (°C) 20,914
Representative pool diameter (m) 3,5682
Density after mixing with air (kg/m3) 1,1421
Total evaporated mass (kg) 33,035
... duration evaporation time (s) 3599,5
Corresponding representative pool surface area (m2) 10
Din modelare rezultă o rată de evaporare de 0,0146 kg/sec.
Mai
Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)

Parameters
flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Pool
Pool evaporation - evaporare - cond. defav. evaporation - evaporare - cond. defav.
Inputs
(linked to Liquid release - scurgere metanol - (linked to Liquid release - scurgere metanol
cond. defav.)) - cond. defav.))
Chemical name
METHANOL (YAWS) METHANOL (YAWS)
(YAWS)
Type of release Evaporating pool release Evaporating pool release
Total mass released
172,27 172,27
(kg)
Mass flow rate of the
0,014622 0,014622
source (kg/s)
Duration of the release
2259,2 2259,2
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
Fixed pool surface (m2) 10 10
Diameter of expanded
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
X-coordinate of release
0 0
(m)
Y-coordinate of release
0 0
(m)
Z-coordinate (height) of
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Meteorological data Pasquill Pasquill
Pasquill stability class F (Very Stable) F (Very Stable)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
Inverse Monin-Obukhov
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, x/h >Low crops; occasional large obstacles, x/h >
description 20. 20.
Time t after start
2259 2259
release (s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
Distance from release
100 100
(Xd) (m)
Distance perpendicular
to wind direction (Yd) 0 0
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined
User defined LEL (Lower Explosion Limit)
concentration
Threshold concentration
39967 79933
(mg/m3)
Contour plot accuracy
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(North = 0 degrees) 0 0
(deg)
Resolution of the time
High High
consuming graphs
Results flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Pool
Mai
Pool evaporation - evaporare - cond. defav. evaporation - evaporare - cond. defav.

(linked to Liquid release - scurgere metanol - (linked to Liquid release - scurgere metanol
cond. defav.)) - cond. defav.))
Concentration at (Xd,
575,2 575,2
Yd, Zd, t) (mg/m3)
Maximum concentration
9294,2 9294,2
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 2,165 2,165
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143
length (1/L) used (1/m)
În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori inflamabili cu

distanţa.
Din modelare rezultă că în condiţii meteo defavorabile concentaţiile LEL (79933

mg/m3) şi ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 9294,2 mg/m3.
Mai
Modelarea dispersiei toxice

Parameters
dispersie - cond. defav. - LC50 (linked to dispersie - cond. defav. - IDLH (linked to
Pool evaporation - evaporare - cond. defav. Pool evaporation - evaporare - cond. defav.
Inputs
(linked to Liquid release - scurgere metanol -(linked to Liquid release - scurgere metanol -
cond. defav.)) cond. defav.))
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
172,27 172,27
(kg)
0,014622 0,014622
source (kg/s)
2259,2 2259,2
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, x/h > Low crops; occasional large obstacles, x/h >
description 20. 20.
Time t after start
1800 1800
release (s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
User defined User defined
concentration
1,28E05 6000
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
Mai
Results
270,19 270,19
Yd, Zd, t) (mg/m3)
836,07 836,07
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 19,687 19,687
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143
Din modelare rezultă că în condiţii meteo defavorabile:

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 (128000 ppm) nu este atinsă;
- zona cu efecte ireversibile - concentraţii IDLH (6000ppm) nu este atinsă;
În graficul următor este prezentată grafic concentraţia maximă funcţie de distanţă.
Mai
Modelarea incendiului Poolfire

Parameters
Inputs
Pool size determination Confined
Pool surface poolfire (m2) 10
Height of the observer position above ground level (m) 0
Height of the confined pool above ground level (m) 0
Initial height of the liquid above release point (m)
Cross-sectional area of the tank (m2)
Pool thickness (mm)
Pool burning rate Calculate/Default
Value of pool burning rate (kg/m2*s)
Fraction combustion heat radiated (%) 35
Soot Fraction Calculate/Default
Value of soot fraction (-)
Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03
Distance from the centre of the pool (m) 20
Exposure duration to heat radiation (s) 20
Take protective effects of clothing into account No
X-coordinate of release (m) 0
Y-coordinate of release (m) 0
Predefined wind direction N
Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0
Calculate all contours for Physical effects
Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5
Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5
Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7
Heat radiation level (highest) for third contour plot (kW/m2) 12,5
Percentage of mortality for contour calculations (%)
Results
Max Diameter of the Pool Fire (m) 3,5682
Heat radiation at X (kW/m2) 0,094497
Heat radiation first contour at (m) 5,912
Heat radiation second contour at (m) 4,675
Heat radiation third contour at (m) 4,0971
Combustion rate (kg/s) 0,15
Duration of the pool fire (s) 1148,5
Heat emission from fire surface (kW/m2) 21,162
Flame tilt (deg) 45,999
View factor (%) 0,6619
Atmospheric transmissivity (%) 67,463
Flame temperature (°C) 513,04
Height of the Flame (m) 2,6607
Mai
În graficul următor este reprezentată evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţă.
Din modelare rezultă:

- Zona cu mortalitate ridicată, (radiaţie de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul
unui cerc cu raza de 2,87 m;
- Zona cu început de letalitate, (radiaţie de căldură peste 7 kW/m2) este în interiorul
- Zona cu leziuni ireversibile unde este atins pragul pentru efect Domino (radiaţie de
căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 4,67 m;
- Zona cu leziuni reversibile (radiaţie de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul
unui cerc cu raza de 5,91 m.
În Figura 1.1 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Mai
Figura 1.1. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit I condiţii defavorabile
Modelare explozie UVCE a norului format prin dispersie

Parameters
Inputs
Type of release Evaporating pool release
Duration of the release (s) 2259,2
Initial liquid mass fraction (%)
Fixed pool surface (m2) 10
Diameter of expanded jet (m)
Temperature after release (°C) 33,5
Z-coordinate (height) of release (m)
Meteorological data Pasquill
Pasquill stability class F (Very Stable)
Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m)
Low crops; occasional large obstacles, x/h >
Roughness length description
20.
Concentration averaging time (s) 20
Resolution of the time consuming graphs High
Results
Explosive mass at time t (kg) 0
Height to LEL at time t (m) 0
Length of cloud (between LEL) at time t (m) 0
Mai
Width of cloud (between LEL) at time t (m) 0

Offset between release location and LEL at time t (m) 0
Maximum explosive mass (kg) 0
...at time tmem (s) 0
Start time where 95% of maximum of explosive mass is reached
0
(s)
Time where explosive mass starts decreasing below 95% of max
0
(s)
Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 0
Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 0
Offset between release location and LEL at time tmem (m) 0
Maximum area of explosive cloud (m2) 0
...at time tmac (s) 0
Explosive mass at time tmac (kg) 0
Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 0
Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 0
Offset between release location and LEL at time tmac (m) 0
Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 0
Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0,057143
În grafic este prezentată formarea masei explozive în timp.
Aşa cum se vede din grafic, în norul de vapori nu s-a format masă explozivă.
b) Condiţii meteo medii

- viteza vânt 3,5 m/s
- Temp: 8,5 0C
- Clasa de stabilitate D(neutră).
Mai
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Results
Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5
Mai

Cloud cover (%) 50
Date: day number 1
Results

Parameters
flash fire - cond. medii - LEL (linked to Pool flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked to
evaporation - evaporare - cond. medii Pool evaporation - evaporare - cond. medii
Inputs
(linked to Liquid release - scurgere metanol - (linked to Liquid release - scurgere metanol -
cond. medii)) cond. medii))
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
178,06 178,06
(kg)
0,011448 0,011448
source (kg/s)
3485,4 3485,4
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
Fixed pool surface
10 10
(m2)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
Z-coordinate (height)
of release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Pasquill stability class D (Neutral) D (Neutral)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
Inverse Monin-
Mai
Obukhov length (1/L)

(1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
3485 3485
release (s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined
LEL (Lower Explosion Limit) User defined
concentration
Threshold
79933 39967
concentration (mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
Results
(linked to Liquid release - scurgere metanol - (linked to Liquid release - scurgere metanol -
cond. medii)) cond. medii))
0 0
Yd, Zd, t) (mg/m3)
Maximum
concentration at (Yd, 1559,6 1559,6
Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 2,165 2,165
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
Inverse Monin-
Obukhov length (1/L) 0 0
used (1/m)

distanţa.
Mai


Parameters
dispersie - cond. medii - LC50 (linked to dispersie - cond. medii - IDLH (linked to
Pool evaporation - evaporare - cond. medii Pool evaporation - evaporare - cond. medii
Inputs
(linked to Liquid release - scurgere metanol (linked to Liquid release - scurgere metanol
- cond. medii)) - cond. medii))
Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) METHANOL (YAWS)
Total mass released
178,06 178,06
(kg)
0,011448 0,011448
source (kg/s)
3485,4 3485,4
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Mai
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start release
1800 1800
(s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
1,28E05 6000
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from (North
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Results
23,563 23,563
Yd, Zd, t) (mg/m3)
310,67 310,67
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 7,4773 7,4773
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0 0

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 (128000ppm) nu este atinsă;
Mai

Parameters
Inputs
Hole diameter (mm)
Discharge coefficient (-)
Pool thickness (mm)
Mai

Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5
Results
Heat radiation fourth contour at (m) 3,3039
Duration of the pool fire (s) 1187
În graficul următor este reprezentată evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţă
Mai

unui cerc cu raza de 4,18m;
- Zona cu leziuni ireversibile, unde este atins pragul pentru efect Domino (radiaţie de
În Figura 1.2. sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 1.2. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit I condiţii medii
Modelare explozie UVCE ) a norului format prin dispersie

Parameters
Inputs
Mai

Pasquill stability class D (Neutral)
20.
Results
0
(s)
0
(s)
Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0
Mai
Depozit I
Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de
75 mm situată la baza autocisternei (ruperea conductei). Cuva 5m x 2 m
0
- Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Hole diameter (mm) 75
Mai

Results
Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Cloud cover (%) 100
Date: day number 1
Results
Mai


Parameters
flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Pool flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to
evaporation - evaporare - cond. defav. Pool evaporation - evaporare - cond. defav.
Inputs
(linked to Liquid release - scurgere metanol (linked to Liquid release - scurgere metanol -
- cond. defav.)) cond. defav.))
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
6896,6 6896,6
(kg)
0,025767 0,025767
source (kg/s)
3351,6 3351,6
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
3351 3351
release (s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Mai
Predefined
concentration
79933 39967
(mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
Results
1036,1 1036,1
Yd, Zd, t) (mg/m3)
16513 16513
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 2,165 2,165
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143

distanţa.

mg/m3) şi ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 16513 mg/m3.
Mai

Parameters
dispersie - cond. defav. - IDLH (linked to dispersie - cond. defav. - LC50 (linked to
Inputs
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
6896,6 6896,6
(kg)
0,025767 0,025767
source (kg/s)
3351,6 3351,6
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
1800 1800
release (s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
6000 1,28E05
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
Mai
dispersie - cond. defav. - IDLH (linked to dispersie - cond. defav. - LC50 (linked to
Results
481,59 481,59
Yd, Zd, t) (mg/m3)
1497,4 1497,4
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 20,149 20,149
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143


Parameters
Inputs
Mai

Hole diameter (mm)
Pool thickness (mm)
Results
Calculated pool surface area (m2) 10
În graficul următor este reprezentată evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţă.
Mai

Zonele afectate sunt identice cu cele obţinute în aceleaşi condiţii meteorologice în
varianta A, motiv pentru care nu se mai face reprezentarea lor pe plan.

Parameters
Inputs
Mai

20.
Results
0
(s)
0
(s)
Mai

- Temp: 8,5 0C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Mai
Results
Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Cloud cover (%) 50
Date: day number 1
Results
Mai

Parameters
Inputs
- cond. medii)) cond. medii))
Total mass released
7128,1 7128,1
(kg)
0,011714 0,011714
source (kg/s)
3587,5 3587,5
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, x/h Low crops; occasional large obstacles, x/h >
description > 20. 20.
3587 3587
(s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined
concentration
79933 39967
(mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Mai
Results
0 0
Yd, Zd, t) (mg/m3)
1600,6 1600,6
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 2,165 2,165
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0 0

distanţa.


Parameters
Mai
dispersie - cond. medii - IDLH (linked to dispersie - cond. medii - LC50 (linked to
Inputs
Total mass released
7128,1 7128,1
(kg)
0,011714 0,011714
source (kg/s)
3587,5 3587,5
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
1800 1800
(s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
6000 1,28E05
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
dispersie - cond. medii - IDLH (linked to dispersie - cond. medii - LC50 (linked to
Results
24,185 24,185
Yd, Zd, t) (mg/m3)
Mai
318,84 318,84
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 7,4773 7,4773
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0 0

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 (128000 ppm) nu este atinsă;
Mai

Parameters
Inputs
Hole diameter (mm)
Pool thickness (mm)
Results
Mai

unui cerc cu raza de 4,18m;

Parameters
Inputs
Mai

20.
Results
0
(s)
0
(s)
Mai
Depozit II
Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza
autocisternei. Cuva 20 m x 4.7 m

0
- Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Mai

Results
Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Cloud cover (%) 100
Date: day number 1
Results
Mai

Time pool spreading ends (s)
Corresponding representative pool surface area (m2) 33,906

Parameters
Inputs
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
172,27 172,27
(kg)
0,03692 0,03692
source (kg/s)
2132,8 2132,8
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
Fixed pool surface (m2) 33,906 33,906
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
2132 2132
release (s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
0 0
to wind direction (Yd)
Mai
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined
concentration
79933 39967
(mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
Results
1125,8 1125,8
Yd, Zd, t) (mg/m3)
8574,9 8574,9
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 4,1369 4,1369
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143

distanţa.

mg/m ) şi ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 8574,9 mg/m3.
3
Mai

Parameters
Inputs
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
172,27 172,27
(kg)
0,03692 0,03692
source (kg/s)
2132,8 2132,8
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
1800 1800
release (s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
1,28E05 6000
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
Mai

High High
consuming graphs
Results
595,45 595,45
Yd, Zd, t) (mg/m3)
1348,4 1348,4
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 25,096 25,096
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143

- zona cu efecte ireversibile - concentraţii IDLH (6000 ppm) nu este atinsă;
Mai

Parameters
Inputs
Pool thickness (mm)
Results
Mai

Mai
Figura 1.3. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit II condiţii defavorabile

Parameters
Inputs
Fixed pool surface (m2) 33,906
Roughness length description Low crops; occasional large obstacles, x/h >
Mai
20.
Results
0
(s)
0
(s)
Mai

- Temp: 8,5 0C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Results
Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Mai

Cloud cover (%) 50
Date: day number 1
Results

Parameters
Inputs
Total mass released
178,06 178,06
(kg)
0,042817 0,042817
source (kg/s)
2455,2 2455,2
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
Mai
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
2455 2455
(s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined
concentration
79933 39967
(mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Results
0 0
Yd, Zd, t) (mg/m3)
1725,3 1725,3
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 4,1615 4,1615
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0 0
Mai

distanţa.


Parameters
Inputs
Total mass released
178,06 178,06
(kg)
0,042817 0,042817
source (kg/s)
2455,2 2455,2
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
Mai
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
1800 1800
(s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
1,28E05 6000
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Results
78,606 78,606
Yd, Zd, t) (mg/m3)
655,75 655,75
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 6,4623 6,4623
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0 0

Mai

Parameters
Inputs
Pool thickness (mm)
Mai

Results
Mai

unui cerc cu raza de 11,17;
Figura 1.4. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit II, condiţii medii
Mai
Modelare explozie UVCE a norului format prin dispersie inflamabilă

Parameters
Inputs
Fixed pool surface (m2) 39,068
20.
Results
0
(s)
0
(s)
Mai
Depozit II
Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă echivalentă unui diametru de 75 mm situată la
baza autocisternei (ruperea conductei). Cuva 20 m x 4.7 m
0
- Temp: 33,5 C
- viteza vant 2 m/s
0
- Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Mai

Results
Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Cloud cover (%) 100
Date: day number 1
Results
Time pool spreading ends (s) 31
Mai
Purple book representative evaporation duration (s) 2607

Parameters
Inputs
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
6896,6 6896,6
(kg)
0,17744 0,17744
source (kg/s)
2607 2607
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
3351 3351
release (s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined LEL (Lower Explosion Limit) User defined
Mai
concentration
79933 39967
(mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
Results
7,7303 7,7303
Yd, Zd, t) (mg/m3)
17815 17815
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 6,7992 6,7992
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143

distanţa.

mg/m ) şi ½ LEL (39967mg/m3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 17815 mg/m3.
3
Mai

Parameters
Inputs
Chemical name
(YAWS)
Total mass released
6896,6 6896,6
(kg)
0,17744 0,17744
source (kg/s)
2607 2607
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
33,5 33,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
1800 1800
release (s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
1,28E05 6000
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
Mai

High High
consuming graphs
Results
2458,8 2458,8
Yd, Zd, t) (mg/m3)
4180,9 4180,9
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 37,124 37,124
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0,057143 0,057143


Parameters
Inputs
Mai

Hole diameter (mm)
Pool thickness (mm)
Results
Mai

varianta A, motiv pentru care nu se mai face reprezentarea lor pe plan

Parameters
Inputs
Mai

20.
Results
0
(s)
0
(s)
Mai

- viteza vant 3,5 m/s
- Temp: 8,5 0C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Pipeline length (m)
Results
Mai

Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Cloud cover (%) 50
Date: day number 1
Results
Mai

Parameters
Inputs
Total mass released
7128,1 7128,1
(kg)
0,10015 0,10015
source (kg/s)
3586 3586
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
3587 3587
(s)
Concentration
20 20
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined
concentration
79933 39967
(mg/m3)
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Results evaporation - evaporare - cond. medii Pool evaporation - evaporare - cond. medii
Mai

0,24462 0,24462
Yd, Zd, t) (mg/m3)
1836,5 1836,5
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 6,7992 6,7992
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
0 0

distanţa.

Parameters
Inputs
Mai
Total mass released

7128,1 7128,1
(kg)
0,10015 0,10015
source (kg/s)
3586 3586
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
jet (m)
Temperature after
8,5 8,5
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
1800 1800
(s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
100 100
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
1,28E05 6000
(ppm (vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
0 0
= 0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Results
160,97 160,97
Yd, Zd, t) (mg/m3)
998,09 998,09
at (Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 6,7992 6,7992
Maximum distance to
threshold 0 0
concentration (m)
Mai
0 0


Parameters
Inputs
Mai

Hole diameter (mm)
Pool thickness (mm)
Results
Mai

unui cerc cu raza de 11,17;
Mai
Modelare explozie UVCE a norului format prin dispersie inflamabilă
Parameters
Inputs
20.
Results
0
(s)
0
(s)
Mai
2. Exploza BLEVE a unei rezervor de propan

Date utilizate:
- Volum rezervor : 5 m3;
- Cantitatea de GPL din rezervor: 2,2 to;
- Presiunea de rupere: 17 bar.
Modelarea exploziei BLEVE

Parameters
Inputs
Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS)
Total mass in vessel (kg) 2200
Burst pressure of the vessel (bar) 17
Distance from centre of vessel (Xd) (m) 500
Percentage of mortality for contour calculations (%) 1
Results
Duration of the Fire Ball (s) 6,1638
Mai
Max Diameter of the Fire Ball (m) 75,434

Max Height of the Fire Ball (m) 113,15
Max Viewfactor of the Fire Ball (%) 0,56581
Max Atmospheric Transmittance (%) 60,871
Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 371,86
n% First degree burns distance (m) 137,02
n% Second degree burns distance (m) 85,312
n% Third degree (Lethal) burns distance (m) 82,635
Max Heat Radiation (kW/m2) 1,2763
Heat Radiation Dose (s*(kW/m2)^4/3) 3,9153
În graficul următor este prezentată evoluţia căldurii radiante cu distanţa:

- Zona cu mortalitate ridicată, (raza fire ball) este în interiorul unui cerc cu raza de
37,7 m;
- Zona cu început de letalitate, (energia radiantă peste 350 kJ/m2 echivalent cu
350/6,1638 = 56,78 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 73,6 m;
- Zona cu leziuni ireversibile (energia radiantă peste 200 kW/m2 echivalent cu
200/6,1638 = 32,44 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 101,75 m
Mai
Figurile 2.1. şi 2.2. prezintă hărţile de risc pentru explozie BLEVE la rezervoare.
Figura 2.1. Explozia BLEVE a unui rezervor de propan Depozit I
Mai
Figura 2.2. Explozia BLEVE a unui rezervor de propan Depozit II
3. Exploza BLEVE a unei autocisterne de propan

Date utilizate:
- Cantitatea de GPL din autocisternă: 8 to;
- Presiunea de rupere: 25 bar.
- Substanţa utilizată la modelare: propan
Modelarea exploziei BLEVE
Parameters
Inputs
Initial temperature in vessel (°C) 65
Results
Max Diameter of the Fire Ball (m) 116
Max Height of the Fire Ball (m) 174
Mai
Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 400

Percentage first degree Burns (%) 0
Percentage second degree Burns (%) 0
Percentage lethal Burns (%) 0

- Zona cu mortalitate ridicată, (raza fire ball) este în interiorul unui cerc cu raza de 58
m;
- Zona cu început de letalitate, (energia radiantă peste 350 kJ/m2 echivalent cu
350/8,5117 = 41,12 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 138,6 m;
- Zona cu leziuni ireversibile (energia radiantă peste 200 kW/m2 echivalent cu
200/8,5117 = 25,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 187,8 m
Figurile 3.1. şi 3.2. prezintă hărţile de risc pentru explozie BLEVE.
Mai
Figura 3.1. Explozia BLEVE a unei autocistene de propan la Depozit I
Figura 3.2. Explozia BLEVE a unei autocistene de propan la Depozit II
Mai
4. Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu

4.a Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a a ruperii
unei conducte de Dn 20 mm;
Date utilizate
- Diametru conductă de GPL vapori: 20 mm;
- Presiunea din recipient : 2 bari;
- Timpul de scurgere: 10 minute.
Se va modela:
- Scurgerea de GPL pentru calculul ratei de scurgere
- Varianta 1: scenariu tip “Flash fire” de dispersie inflamabilă (aprindere întârziată) a
GPL –ului eliberat în urma scurgerii;
- Varianta 2: scenariu tip Jet fire de aprindere imediată a scurgerii de GPL.
Se iau în considerare valori de prag LEL si ½ LEL
Modelarea dispersiei se va realiza în 2 condiţii meteo:

0
- Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii de GPL
Parameters
Inputs
Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe
Pipeline length (m) 1
Pipeline diameter (mm) 20
Pipeline roughness (mm) 0,045
Hole rounding Rounded edges
Discharge coefficient (-) 1
Initial temperature in equipment (°C) 33,5
Mai
Pressure inside vessel determination Use actual pressure

Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 2
Length cylinder (m) 10
Results
Initial mass in vessel (kg) 5769,4
Pressure at time t (bar) 7,5705
Temperature at time t (°C) 23,905
Density gas at time t (kg/m3) 16,535
Representative density (kg/m3) 16,316
- Rata de scurgere: rezultată din modelarea scurgerii = 0,788 kg/s
Mai
Varianta 1: Incendiu tip “Flash fire”

Parameters
3. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked 3. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to
Inputs to Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
scurgere cond. defav.) cond. defav.)
Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS)
Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release
Total mass released (kg) 434,94 434,94
Mass flow rate of the source
0,78835 0,78835
(kg/s)
Duration of the release (s) 600 600
Initial liquid mass fraction
0 0
(%)
Fixed pool surface (m2)
Diameter of expanded jet
0,08 0,08
(m)
Temperature after release
32,588 32,588
(°C)
X-coordinate of release (m) 0 0
Y-coordinate of release (m) 0 0
0 0
release (m)
Ambient temperature (°C) 33,5 33,5
Wind speed at 10 m height
2 2
(m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative humidity
70 70
(%)
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, x/h Low crops; occasional large obstacles,
description > 20. x/h > 20.
Time t after start release (s) 600 600
Concentration averaging
20 20
time (s)
Distance from release (Xd)
50 50
(m)
Distance perpendicular to
0 0
wind direction (Yd) (m)
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined concentration User defined LEL (Lower Explosion Limit)
19252 38504
(mg/m3)
Contour plot accuracy (%) 1 1
Predefined wind direction N N
Wind comes from (North = 0
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
3. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked 3. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to
Results to Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
Concentration at (Xd, Yd,
14967 14967
Zd, t) (mg/m3)
Maximum concentration at
3,1297E05 3,1297E05
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 1,1 1,1
Maximum distance to
threshold concentration 37,959 15,681
(m)
0,057143 0,057143
Mai
În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori inflamabili cu distanţa.

- Zona cu mortalitate ridicată (concentraţii > LEL) este pe o rază de 15,68 m.
- Zona cu început de letalitate (concentraţii > ½ LEL) este pe o rază de 37,95 m.

- Temp: 8,5 0C
Parameters
Inputs
Mai

Results

Parameters
3. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked 3. flash fire - cond. medii - LEL (linked to
Inputs to Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
scurgere cond. medii) cond. medii)
0,42939 0,42939
(kg/s)
0 0
(%)
0,08 0,08
(m)
7,9297 7,9297
(°C)
0 0
release (m)
3,5 3,5
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
20 20
time (s)
50 50
(m)
Mai
0 0
Height (Zd) (m) 0 0
19252 38504
(mg/m3)
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
3. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked 3. flash fire - cond. medii - LEL (linked to
Results to Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
4378,9 4378,9
Zd, t) (mg/m3)
4,4574E05 4,4574E05
(Yd, Zd) (mg/m3)
Maximum distance to
(m)
0 0

distanţa.

Mai
Varianta 2: Incendiu tip Jet fire

Parameters
Inputs
Outflow angle in XZ plane (0°=horizontal; 90°=vertical) (deg) 0
Release height (Stack height) (m) 0
Percentage of the flame covered by soot (%) 0
Distance from release (Xd) (m) 50
Results
Initial source strength (kg/s) 0,13652
Type of flow of the jet Choked flow
Exit velocity of expanding jet (m/s) 274,87
Angle between hole and flame axis (alpha) (deg) 0
Frustum lift off height (b) (m) 1,5059
Width of frustum base (W1) (m) 0,017585
Width of frustum tip (W2) (m) 2,2348
Length of frustum (flame) (Rl) (m) 6,0235
Tilt angle central axis flare (alpha_b) (deg) 0
Surface area of frustum (m2) 25,592
Surface area of a cylinder (m2) 23,304
Surface emissive power (max) (kW/m2) 52,946
Surface emissive power (actual) (kW/m2) 52,946
Heat radiation at Xd (kW/m2) 0,0064494
Mai

4.b. Scurgere de propan pe traseul de vapori cu incendiu ca urmare a a ruperii

unei conducte, suprafaţa scurgerii 100 mm2;
Date utilizate
- Suprafaţa scurgerii – 100 mm2 ;
- Presiunea din recipient: 2 bari;
Mai

- viteza vant 2 m/s
0
- Temp: 33,5 C

Parameters
Inputs
Results

Parameters
3.II. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL 3.II. flash fire - cond. defav. - LEL (linked
Inputs (linked to Liquefied Gas Vapour Release - to Liquefied Gas Vapour Release - II.
II. scurgere cond. defav.) scurgere cond. defav.)
0,29981 0,29981
(kg/s)
Initial liquid mass fraction 0 0
Mai
(%)
0,06 0,06
(m)
33,136 33,136
(°C)
0 0
release (m)
2 2
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
20 20
time (s)
50 50
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 0 0
19252 38504
(mg/m3)
Wind comes from (North =
0 0
0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
3.II. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL 3.II. flash fire - cond. defav. - LEL (linked
Results (linked to Liquefied Gas Vapour Release - to Liquefied Gas Vapour Release - II.
II. scurgere cond. defav.) scurgere cond. defav.)
8616,3 8616,3
Zd, t) (mg/m3)
1,5285E05 1,5285E05
(Yd, Zd) (mg/m3)
Maximum distance to
(m)
0,057143 0,057143
În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori inflamabili cu distanţa.
Mai


- Temp: 8,5 0C
Parameters
Inputs
Mai

Results
Varianta 1: Incendiu tip “Flash fire”

Parameters
3.II. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL 3.II. flash fire - cond. medii - LEL (linked
Inputs (linked to Liquefied Gas Vapour Release - to Liquefied Gas Vapour Release - II.
II. scurgere cond. medii) scurgere cond. medii)
0,16284 0,16284
(kg/s)
0 0
(%)
0,06 0,06
(m)
8,276 8,276
(°C)
0 0
release (m)
3,5 3,5
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
20 20
time (s)
50 50
(m)
Distance perpendicular to 0 0
Mai

Height (Zd) (m) 0 0
19252 38504
(mg/m3)
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
3.II. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL 3.II. flash fire - cond. medii - LEL (linked
Results (linked to Liquefied Gas Vapour Release - to Liquefied Gas Vapour Release - II.
II. scurgere cond. medii) scurgere cond. medii)
1900,6 1900,6
Zd, t) (mg/m3)
2,4015E05 2,4015E05
(Yd, Zd) (mg/m3)
Maximum distance to
(m)
0 0

distanţa.

Mai
Varianta 2: Incendiu tip Jet fire

Parameters
Inputs
Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 11,366
Release height (Stack height) (m) 0
Percentage of the flame covered by soot (%) 0
Results
Initial source strength (kg/s) 0,29267
Type of flow of the jet Choked flow
Exit velocity of expanding jet (m/s) 494,78
Angle between hole and flame axis (alpha) (deg) 1,0491
Frustum lift off height (b) (m) 1,7105
Width of frustum base (W1) (m) 0,017819
Width of frustum tip (W2) (m) 2,5911
Length of frustum (flame) (Rl) (m) 7,5039
Tilt angle central axis flare (alpha_b) (deg) 0,85434
Surface area of frustum (m2) 36,474
Surface area of a cylinder (m2) 33,424
Surface emissive power (max) (kW/m2) 61,433
Surface emissive power (actual) (kW/m2) 61,433
Mai

5. Scurgere de propan lichid la rampa de descărcare ca urmare a ruperii

(smulgerii) unui furtun de încărcare
Date utilizate
- Diametru furtun de descărcare autocisternă: 32 mm;
- Substanţa utilizată la modelare: propan.
- Volumul autocisternei: 15 m3
Mai
Se va modela:
- Scurgerea de propan cu determinarea debitului de scurgere la presiunea de vapori a
propanului din cisternă;
Varianta 1: scenariu tip “Flash fire” de dispersie inflamabilă (aprindere întârziată) a
propan–ului eliberat în urma curgerii. Valori de prag LEL si ½ LEL
Varianta 2: scenariu tip Jet fire de aprindere imediată a scurgerii de GPL.
- Modelare explozie UCVE curba explozie 3:

viteza vant 2 m/s
0
Temp: 33,5 C
Clasa de stabilitate F
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Height difference between pipe entrance and exit (m) 0
Expansion type Adiabatic
n value
Pressure inside vessel determination Use vapour pressure
Results
Initial (vapour) pressure in vessel (bar) 11,746
Time needed to empty vessel (s) 1258,1
Massflowrate at time t (kg/s) 5,9545
Mai
Pressure in vessel at time t (bar) 10,419

Temperature in vessel at time t (°C) 28,604
VapourMass fraction at time t (%) 4,3108
Liquid mass in vessel at time t (kg) 2089,5
Vapour mass in vessel at time t (kg) 196,28
Fillingdegree at time t (%) 28,543
Exit pressure at time t (bar) 7,3621
Exit temperature at time t (°C) 15,266
Representative pressure at exit (bar) 8,1684
Representative vapour mass fraction (%) 4,688
- Rata de scurgere rezultată din modelarea scurgerii = 6,386 kg/s.

Parameters
4. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to 4. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked
Inputs Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS
model) - 4. scurgere - cond defav.) model) - 4. scurgere - cond defav.)
6,3862 6,3862
source (kg/s)
95,69 95,69
(%)
0,12 0,12
(m)
19,132 19,132
(°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
0 0
release (m)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, x/h Low crops; occasional large obstacles, x/h
description > 20. > 20.
600 600
(s)
20 20
time (s)
50 50
(Xd) (m)
0 0
Height (Zd) (m) 0 0
Predefined concentration LEL (Lower Explosion Limit) User defined
Mai
38504 19252
(mg/m3)
0 0
0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
4. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to 4. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked
Results Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS
model) - 4. scurgere - cond defav.) model) - 4. scurgere - cond defav.)
53915 53915
Zd, t) (mg/m3)
1,7526E06 1,7526E06
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 1,2317 1,2317
Maximum distance to
(m)
0,057143 0,057143

distanţa.

Mai
În Figura 5.1. sunt prezentate hărţile de risc pentru incendiu Flas fire în cazul
smulgerii furtunului de încărcare.
Fig 5.1.a Incendiu flash fire în cazul ruperii furtunului de încărcare propan,
condiţii defavorabile, Depozit I
Mai
Fig 5.1.b Incendiu flash fire în cazul ruperii furtunului de încărcare propan,
condiţii defavorabile, Depozit II
Modelare explozie UCVE a norului format prin dispersie inflamabila
Parameters
Inputs
Type of release Horizontal Jet release
Initial liquid mass fraction (%) 95,69
Diameter of expanded jet (m) 0,12
Z-coordinate (height) of release (m) 0
20.
Mai

Results
Explosive mass at time t (kg) 267,38
Height to LEL at time t (m) 1,8
Length of cloud (between LEL) at time t (m) 66,722
Width of cloud (between LEL) at time t (m) 86,749
Offset between release location and LEL at time t (m) -0,022902
Maximum explosive mass (kg) 267,47
...at time tmem (s) 89,552
72,052
(s)
600
(s)
Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 66,305
Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 86,749
Offset between release location and LEL at time tmem (m) -0,022902
Maximum area of explosive cloud (m2) 3867,7
Explosive mass at time tmac (kg) 267,38
Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 66,722
Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 86,749
Offset between release location and LEL at time tmac (m) -0,022902
Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 33,338
În graficul următor este prezentată evoluţia masei explozive din norul de vapori în timp.
Mai
Modelarea exploziei:
Parameters
Inputs
Ambient pressure (bar) 1,013
Total mass in explosive range (kg) 267,38
Fraction of flammable cloud confined (%) 10
Curve number 3 (Weak deflagration)
Offset between release point and cloud centre (m) 33,338
Threshold overpressure (mbar) 30
Results
Confined mass in explosive range (kg) 26,738
Total combustion energy (MJ) 1230,3
Peak overpressure at Xd (mbar) 7,8998
Peak dynamic pressure at Xd (mbar) 1,013
Pressure impulse at Xd (Pa*s) 54,155
Positive phase duration at Xd (ms) 137,11
Dist. from center mass of cloud at threshold overpressure (m) 25,687
Blast-wave shape at Xd Pressure wave
În grafic este prezentată evoluţia suprapresiunii cu distanţa.
Mai
Din grafic rezultă următoarele:

- Pragul de suprapresiune pentru zona cu mortalitate ridicată (300 mbari) nu este
atins;
- Pragul de suprapresiune 140 mbari (0,14 bari) pentru efect Domino nu este atins;
- Pragul de suprapresiune pentru zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai
mare de 70mbari) nu este atins;
- Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30mbari) este în interiorul
Figura 5.2.a Explozie UVCE în cazul smulgerii furtunului de încărcare propan,

Depozit I
Mai
Figura 5.2.b Explozie UVCE în cazul smulgerii furtunului de încărcare propan,

Depozit II

viteza vânt 3,5 m/s
Temp: 8,5 0C
Clasa de stabilitate D
Modelarea scurgerii:
Parameters
Inputs
n value
Mai

Results
Massflowrate at time t (kg/s) 4,1623
Temperature in vessel at time t (°C) 6,845
VapourMass fraction at time t (%) 2,7493
Liquid mass in vessel at time t (kg) 3700,5
Fillingdegree at time t (%) 47,335
Exit temperature at time t (°C) -2,9366
Representative temperature (°C) -1,5531
Representative vapour mass fraction (%) 2,8148
- Rata de scurgere rezultată din modelarea scurgerii = 4,301 kg/s.
Parameters
4. flash fire - cond. medii - LEL (linked to 4. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked
Inputs Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS
model) - 4. scurgere - cond medii) model) - 4. scurgere - cond medii)
4,3014 4,3014
source (kg/s)
97,25 97,25
(%)
0,12 0,12
(m)
-1,5531 -1,5531
(°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
0 0
release (m)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
Time t after start release 600 600
Mai
(s)
20 20
time (s)
50 50
(Xd) (m)
0 0
Height (Zd) (m) 0 0
38504 19252
(mg/m3)
0 0
0 degrees) (deg)
High High
consuming graphs
4. flash fire - cond. medii - LEL (linked to 4. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked
Results Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS
model) - 4. scurgere - cond medii) model) - 4. scurgere - cond medii)
17249 17249
Zd, t) (mg/m3)
1,9081E06 1,9081E06
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 1,4998 1,4998
Maximum distance to
(m)
0 0

distanţa.
Mai

În figura 5.3. se reprezintă pe hartă zonele afectate.
Figura 5.3.a Incendiu flash fire în cazul ruperii furtunului de încărcare propan,
condiţii medii Depozit I
Mai
Figura 5.3.b Incendiu flash fire în cazul ruperii furtunului de încărcare propan,
condiţii medii Depozit II
Modelare explozie UCVE a norului format prin dispersie inflamabila

Parameters
Inputs
Type of release Horizontal Jet release
Initial liquid mass fraction (%) 97,25
Diameter of expanded jet (m) 0,12
Temperature after release (°C) -1,5531
Z-coordinate (height) of release (m) 0
20.
Results
Explosive mass at time t (kg) 43,491
Height to LEL at time t (m) 1,5
Length of cloud (between LEL) at time t (m) 28,13
Width of cloud (between LEL) at time t (m) 23,754
Mai
Offset between release location and LEL at time t (m) -0,023063

Maximum explosive mass (kg) 43,492
...at time tmem (s) 19,9
14,819
(s)
600
(s)
Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 28,021
Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 23,754
Offset between release location and LEL at time tmem (m) -0,023063
Maximum area of explosive cloud (m2) 475,75
Explosive mass at time tmac (kg) 43,491
Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 28,13
Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 23,754
Offset between release location and LEL at time tmac (m) -0,023063
Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 14,042
În graficul următor este prezentată evoluţia masei explozive din norul de vapori în timp.
Modelarea exploziei:
Parameters
Inputs
Offset between release point and cloud centre (m) 14,042
Mai

Results
Din modelare rezultă următoarele:

- Pragul de suprapresiune pentru zona cu mortalitate ridicată (300mbari) nu este atins;
- Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (140 mbari) nu este atins;
- Pragul de suprapresiune pentru zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai
mare de 70mbari) nu este atins;
unui cerc cu raza de 14,02m.
În Figura 5.4. sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate
Figura 5.4. a Explozie UVCE propan, Depozit I condiţii meteo medii
Mai
Figura 5.4. b Explozie UVCE propan, Depozit II condiţii meteo medii
Varianta 2. Incendiu tip Jet fire

- Diametru conductă 32 mm;
- Rata de scurgere: rezultată din modelarea scurgerii.
Modelare incendiu jet fire

Parameters
Inputs
Results
Length of the flame (m) 34,978
Width of the flame (m) 4,3722
Fraction of mortality at X (%) 0
Mai

unui cerc cu raza 39,4 m;
În figura 5.5. se prezintă pe hartă zonele afectate
Mai
Figura 5.5.a Incendiu Jet fire la ruperea furtunului de propan , în condiţii meteo defavorabile
Depozit I
Figura 5.5.b Incendiu Jet fire la ruperea furtunului de propan , în condiţii meteo defavorabile
Depozit II
Mai
6. Scurgere de amoniac
6.1 Scurgere de amoniac lichid din butelia de amoniac
Date utilizate
- butelie amoniac de 450 kg,
- suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.
- timp de scurgere 10 min
- Presiunea in recipiente este de 6 bar,
Se va modela:
- scurgerea din butelie de 450 kg cu formarea de baltă, din modelare rezultând
cantitatea de lichid scursă şi rata de scurgere;
- evaporarea din baltă din modelare rezultând dimensiunile bălţii şi rata de evaporare;
- dispersia toxică a vaporilor de amoniac , se iau în considerare valorile de prag LC
50(30 min) şi IDLH corespunzătoare unui scenariu tip „dispersie toxică”;

0
- Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS)
Use which representative step Second 20% average (toxic)
Vessel volume (m3) 0,9
Mai

n value
Results
Massflowrate at time t (kg/s) 0
Temperature in vessel at time t (°C) -99,36
VapourMass fraction at time t (%) 100
Liquid mass in vessel at time t (kg) 0
Height of liquid at time t (m) 0
Fillingdegree at time t (%) 0
Representative vapour mass fraction (%) 0

Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Type of pool growth on Land Spreading
Maximum pool surface area (m2)
Cloud cover (%) 100
Date: day number 1
Mai

Results

Parameters
dispersie cond. defav. - IDLH (linked to Pool dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Pool
evaporation - evaporare cond. defav. (linked evaporation - evaporare cond. defav. (linked
Inputs
to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS
model) - scurgere - cond defav.)) model) - scurgere - cond defav.))
Chemical name
AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS)
(YAWS)
Total mass released
424,39 424,39
(kg)
0,25741 0,25741
source (kg/s)
1800 1800
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
Fixed pool surface
100,21 100,21
(m2)
jet (m)
Temperature after
-33,43 -33,43
release (°C)
X-coordinate of
0 0
release (m)
Y-coordinate of
0 0
release (m)
of release (m)
Ambient temperature
33,5 33,5
(°C)
Wind speed at 10 m
2 2
height (m/s)
Inverse Monin-
(1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start
1800 1800
release (s)
Mai
Concentration
600 600
averaging time (s)
150 150
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
Threshold
concentration (ppm 300 23374
(vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
dispersie cond. defav. - IDLH (linked to Pool dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Pool
evaporation - evaporare cond. defav. (linked evaporation - evaporare cond. defav. (linked
Results
model) - scurgere - cond defav.)) model) - scurgere - cond defav.))
0 0
Yd, Zd, t) (mg/m3)
Maximum
concentration at (Yd, 18396 18396
Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 12,448 12,448
Maximum distance to
threshold 16,14 12,838
concentration (m)
Inverse Monin-
Obukhov length (1/L) 0,057143 0,057143
used (1/m)

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 (23374 ppm pt. 30 minute) este
atinsăpe o distanţă de 12,83 m;
- zona cu efecte ireversibile - şi efect de Domino, concentraţii mai mari decât IDLH
(300 ppm pt. 30 minute) sunt atinse pe o distanţă de 16,14 m.
În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori toxici cu distanţa
Mai
Se reprezintă grafic în figura 6.1. zonele afectate:
Mai
Figura 6.1. Dispersie toxică amoniac din butelie condiţii meteo defavorabile

- Temp: 8,5 0C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Mai

n value
Results
Massflowrate at time t (kg/s) 0
Temperature in vessel at time t (°C) -88,613
VapourMass fraction at time t (%) 100
Liquid mass in vessel at time t (kg) 0
Height of liquid at time t (m) 0
Fillingdegree at time t (%) 0
Representative vapour mass fraction (%) 0

Parameters
Inputs
Height pool at t=0
Type of pool growth on Land Spreading
Maximum pool surface area (m2)
Cloud cover (%) 100
Date: day number 1
Mai

Results

Parameters
dispersie cond. medii - IDLH (linked to Pool dispersie cond. medii - LC50 (linked to Pool
evaporation - evaporare cond. medii (linked evaporation - evaporare cond. medii (linked
Inputs
model) - scurgere - cond medii)) model) - scurgere - cond medii))
Chemical name
AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS)
(YAWS)
Total mass released
450,36 450,36
(kg)
0,24184 0,24184
source (kg/s)
1800 1800
(s)
Initial liquid mass
fraction (%)
Fixed pool surface
106,54 106,54
(m2)
jet (m)
Temperature after
-33,43 -33,43
release (°C)
0 0
(m)
0 0
(m)
of release (m)
Ambient temperature
8,5 8,5
(°C)
Wind speed at 10 m
3,5 3,5
height (m/s)
Inverse Monin-
(1/m)
Ambient relative
70 70
humidity (%)
description 20. 20.
Time t after start 1800 1800
Mai
release (s)
Concentration
600 600
averaging time (s)
150 150
(Xd) (m)
(m)
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined
concentration
Threshold
concentration (ppm 300 23374
(vol))
1 1
(%)
Predefined wind
N N
direction
Wind comes from
(deg)
High High
consuming graphs
dispersie cond. medii - IDLH (linked to Pool dispersie cond. medii - LC50 (linked to Pool
evaporation - evaporare cond. medii (linked evaporation - evaporare cond. medii (linked
Results
model) - scurgere - cond medii)) model) - scurgere - cond medii))
229,44 229,44
Yd, Zd, t) (mg/m3)
Maximum
concentration at (Yd, 2259,7 2259,7
Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 7,5323 7,5323
Maximum distance to
threshold 158,02 0
concentration (m)
Inverse Monin-
Obukhov length (1/L) 0 0
used (1/m)
Din modelare rezultă că în condiţii meteo medii:

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 (23374 ppm pt. 30 minute) nu este
atinsă;
- zona cu efecte ireversibile şi efect Domino- concentraţii mai mari decât IDLH (300
ppm pt. 30 minute) sunt atinse pe o distanţă de 158 m.
Mai
Se reprezintă pe hartă zona afectată, în figura 6.2.
Figura 6.2. Dispersie toxică amoniac din butelie condiţii meteo medii
Mai
6.2. Scurgere/emisie/explozie amoniac gazos după vaporizator

- A: suprafaţa orificiului de scurgere 100 mm2 ;
- B: prin spărtură cu diametrul de 50 mm (ruperea conductei).
Se va modela:
- scurgerea de amoniac pentru calculul ratei de scurgere;
- dispersia vaporilor de amoniac rezultaţi din evaporarea bălţii formate în urma
scurgerii în variantele când:
- se iau în considerare valorile de prag LEL şi 1/2LEL (66944mg/m3 şi
39967mg/m3) corespunzătoiare unui scenariu de incendiu tip “flash fire”;
- se iau în considerare valorile de prag LC 50 şi IDLH (128000 ppm şi 6000
ppm) corespunzătoiare unui scenariu tip „dispersie toxică”;
A: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2

- suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.
- presiunea de ieşire către sistem este de 0.8 bari.
- Timp de scurgere 10 min.
a) condiţii meteo defavorabile:
viteza vant 2 m/s
0
Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Results
Mai

Temperature at time t (°C) -9,0416
Parameters
flash fire cond. defav. - LEL (linked to flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked to
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS)
0,15593 0,15593
(kg/s)
0 0
(%)
Diameter of expanded jet (m) 0,06 0,06
-33,43 -33,43
(°C)
0 0
release (m)
2 2
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, Low crops; occasional large obstacles, x/h
description x/h > 20. > 20.
20 20
time (s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
1,6E05 80000
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
Results flash fire cond. defav. - LEL (linked to flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked to
Mai
Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

Concentration at (Xd, Yd, Zd,
0 0
t) (mg/m3)
28667 28667
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 8,9945 8,9945
Maximum distance to
threshold concentration 0 0
(m)
0,057143 0,057143
Din modelare rezultă că în condiţii meteo defavorabile concentaţiile LEL

(160000mg/m3) şi ½ LEL (80000mg/m3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 28667
mg/m3.
distanţa
Parameters
dispersie cond. defav. - IDLH copy (linked dispersie cond. defav. - LC50 (linked to
Inputs to Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release -
scurgere cond. defav.) scurgere cond. defav.)
Mai

0,15593 0,15593
(kg/s)
0 0
(%)
0,06 0,06
(m)
-33,43 -33,43
(°C)
0 0
release (m)
2 2
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
600 600
time (s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
Predefined concentration User defined User defined
300 23374
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
dispersie cond. defav. - IDLH copy (linked dispersie cond. defav. - LC50 (linked to
Results to Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release -
0 0
Zd, t) (mg/m3)
28501 28501
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 8,9945 8,9945
Maximum distance to
(m)
0,057143 0,057143

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 ((23374 ppm pt. 30 minute) este
atinsă pe o distanţă de 11,27 m;
Mai
- zona cu efecte ireversibile şi efect de Domino, concentraţii mai mari decât IDLH
(300 ppm pt. 30 minute) sunt atinse pe o distanţă de 17,09 m.
În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori toxici cu distanţa.

- Temp: 8,5 0C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Mai

Results

Parameters
flash fire cond. medii - LEL (linked to flash fire cond. medii - 1/2 LEL (linked to
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
0,081767 0,081767
(kg/s)
Initial liquid mass fraction (%) 0 0
1,1566 1,1566
(°C)
0 0
release (m)
3,5 3,5
(m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative humidity (%) 70 70
Concentration averaging time
20 20
(s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
Threshold concentration 1,6E05 80000
Mai
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
flash fire cond. medii - LEL (linked to flash fire cond. medii - 1/2 LEL (linked to
Results Liquefied Gas Vapour Release - Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
171,84 171,84
t) (mg/m3)
5602 5602
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 12,978 12,978
Maximum distance to
(m)
0 0

mg/m3.
distanţa
Mai

Parameters
dispersie cond. medii - IDLH (linked to dispersie cond. medii - LC50 (linked to
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - scurgere Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
cond. medii) cond. medii)
0,081767 0,081767
(kg/s)
Initial liquid mass fraction (%) 0 0
1,1566 1,1566
(°C)
0 0
release (m)
3,5 3,5
(m/s)
length (1/L) (1/m)
Ambient relative humidity (%) 70 70
Roughness length Low crops; occasional large obstacles, Low crops; occasional large obstacles,
description x/h > 20. x/h > 20.
Concentration averaging time
600 600
(s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
300 23374
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
dispersie cond. medii - IDLH (linked to dispersie cond. medii - LC50 (linked to
Results Liquefied Gas Vapour Release - scurgere Liquefied Gas Vapour Release - scurgere
cond. medii) cond. medii)
93,283 93,283
t) (mg/m3)
4734,2 4734,2
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 11,298 11,298
Maximum distance to
threshold concentration 90,297 0
(m)
0 0
Mai

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 ((23374 ppm pt. 30 minute) nu a
fost atinsă.
- zona cu efecte ireversibile - concentraţii mai mari decât IDLH (300 ppm pt. 30
minute) sunt atinse pe o distanţă de 90,29 m.
B: Emisie prin spărtură cu diametrul de 50 mm (ruperea conductei).

- suprafaţa scurgerii Dn = 50 mm2.
- Presiune 0,8 bari.
- Timp de scurgere 10 min
a) condiţii meteo defavorabile:

viteza vânt 2 m/s
0
Temp: 33,5 C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Results
Mass flow rate at time t (kg/s) 0
Mai


Parameters
II. flash fire cond. defav. - LEL (linked to II. flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - II. to Liquefied Gas Vapour Release - II.
2,3804 2,3804
(kg/s)
0 0
(%)
0,06 0,06
(m)
15,147 15,147
(°C)
0 0
release (m)
2 2
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
20 20
time (s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
1,6E05 80000
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
II. flash fire cond. defav. - LEL (linked to II. flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked
Results Liquefied Gas Vapour Release - II. to Liquefied Gas Vapour Release - II.
Concentration at (Xd, Yd, 9,2444 9,2444
Mai
Zd, t) (mg/m3)
24104 24104
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 3,7061 3,7061
Maximum distance to
(m)
0,057143 0,057143

mg/m3.
distanţa
Mai

Parameters
II.dispersie cond. defav. - IDLH (linked to II.dispersie cond. defav. - LC50 (linked to
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - II. Liquefied Gas Vapour Release - II.
2,3804 2,3804
(kg/s)
0 0
(%)
0,06 0,06
(m)
15,147 15,147
(°C)
0 0
release (m)
2 2
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
178 178
time (s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
300 23374
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
II.dispersie cond. defav. - IDLH (linked to II.dispersie cond. defav. - LC50 (linked to
Results Liquefied Gas Vapour Release - II. Liquefied Gas Vapour Release - II.
9,104 9,104
Zd, t) (mg/m3)
24104 24104
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 3,7061 3,7061
Maximum distance to
(m)
0,057143 0,057143
Mai

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 ((23374 ppm pt. 30 minute) este
atinsă pe o distanţă de 13,99 m;
- zona cu efecte ireversibile şi efect Domino- concentraţii mai mari decât IDLH (300
ppm pt. 30 minute) sunt atinse pe o distanţă de 123,3 m.
Se reprezintă grafic zonele pe hartă, figura 6.3. considerând locul de rupere a

conductei la ieşire din containerul de amoniac:
Mai
Figura 6.3. Dispersie toxică amoniac, condiţii meteo defavorabile

- Temp: 8,5 0C
Modelarea scurgerii
Parameters
Inputs
Mai

Results
Mass flow rate at time t (kg/s) 0

Parameters
II. flash fire cond. medii - LEL (linked to II. flash fire cond. medii - LEL copy (linked
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - II. to Liquefied Gas Vapour Release - II.
scurgere cond. medii) scurgere cond. medii)
1,2693 1,2693
(kg/s)
0 0
(%)
0,06 0,06
(m)
-3,4686 -3,4686
(°C)
0 0
release (m)
3,5 3,5
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
Concentration averaging 20 20
Mai
time (s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
1,6E05 80000
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
II. flash fire cond. medii - LEL (linked to II. flash fire cond. medii - LEL copy (linked
Results Liquefied Gas Vapour Release - II. to Liquefied Gas Vapour Release - II.
691,51 691,51
Zd, t) (mg/m3)
24137 24137
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 4,6627 4,6627
Maximum distance to
(m)
0 0

mg/m3.
distanţa
Mai

Parameters
II. dispersie cond. medii - IDLH (linked to II. dispersie cond. medii -LC50 (linked to
Inputs Liquefied Gas Vapour Release - II. Liquefied Gas Vapour Release - II.
1,2693 1,2693
(kg/s)
0 0
(%)
0,06 0,06
(m)
-3,4686 -3,4686
(°C)
0 0
release (m)
3,5 3,5
(m/s)
length (1/L) (1/m)
70 70
(%)
355 355
time (s)
150 150
(m)
0 0
Height (Zd) (m) 2 2
300 23374
(ppm (vol))
0 0
degrees) (deg)
High High
consuming graphs
II. dispersie cond. medii - IDLH (linked to II. dispersie cond. medii -LC50 (linked to
Results Liquefied Gas Vapour Release - II. Liquefied Gas Vapour Release - II.
510,33 510,33
Zd, t) (mg/m3)
24132 24132
(Yd, Zd) (mg/m3)
...at distance (m) 4,6627 4,6627
Maximum distance to
(m)
0 0
Mai

- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 ((23374 ppm pt. 30 minute) a fost
atinsă pe o distanţă de 16,25 m.
- zona cu efecte ireversibile şi efect Domino - concentraţii mai mari decât IDLH (300
ppm pt. 30 minute) sunt atinse pe o distanţă de 238,3 m.
Se prezintă grafic zonele figura 6.4.
Figura 6.4. Dispersie toxică de amoniac, condiţii meteo medii
Mai
6.3. Explozie nor de vapori amoniac în spaţiu constrâns (container)

a. CONTAINER I
- Date utilizate:
- Volum încăperii: 31,6 m3
- Limita inferioară de explozie amoniac: 15%.
- Substanţă utilizată la modelare: amoniac
- Curba de explozie: 7
Cantitatea de amoniac corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul
containerului este : (31,6*15*17)/(100 *22,4) = 3,6 kg în care:
- 31,6: volumul container I în m3;
- 15: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare de
explozie;
- 17: masa molară a metanolului în g/mol sau kg/kmol;
- 22,4 volumul molar în litri/mol sau m3/kmol..

Parameters
Inputs
Curve number 7 (Strong deflagration)
Offset between release point and cloud
0
centre (m)
Wind comes from (North = 0 degrees)
0
(deg)
Results
Dist. from center mass of cloud at
72,689
threshold overpressure (m)
Blast-wave shape at Xd Shock Wave
Damage (general description) at Xd No damage or very minor damage
Damage to roofs, ceilings, minor crack formation in plastering, more
Damage to brick houses at Xd
than 1% damage to glass panels (1 - 1.5 kPa)
Damage to typical American-style
No damage or very minor damage
houses at Xd
Damage to structures (empirical) at Xd No damage or very minor damage
În graficul următor este prezentată evoluţia suprapresiunii cu distanţa

Mai

- Zona cu mortalitate ridicată (suprapresiune mai mare de 300 mbari) este în interiorul
- Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70 mbari) este în interiorul
Din grafic rezultă că pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (140 mbari) este
atins pe o rază de 18 m, între zona cu mortalitate ridicată şi zona cu leziuni ireversibile.
Mai
În Figura 6.5.a sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 6.5.a Explozie nor vapor de amoniac în container I
b. CONTAINER II
- Date utilizate:
- Volum încăperii: 18,9 m3
- Limita inferioară de explozie amoniac: 15%.
- Substanţă utilizată la modelare: amoniac
- Curba de explozie: 7
Cantitatea de amoniac corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul
containerului este: (18,9*15*17)/(100 *22,4) = 2,15 kg în care:
- 18,9 : volumul containerului II în m3;
- 15: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare de
explozie;
- 17: masa molară a metanolului în g/mol sau kg/kmol;
- 22,4 volumul molar în litri/mol sau m3/kmol.
Mai
Parameters
Inputs
Ambient pressure (atm) 1
Curve number 7 (Strong deflagration)
Offset between release point and cloud centre (m) 0
Results
Blast-wave shape at Xd Shock Wave
Damage (general description) at Xd No damage or very minor damage
Damage to brick houses at Xd No damage or very minor damage
Damage to typical American-style houses at Xd No damage or very minor damage
Damage to structures (empirical) at Xd No damage or very minor damage
În graficul următor este prezentată evoluţia suprapresiunii cu distanţa:
Mai

- Zona cu mortalitate ridicată (suprapresiune mai mare de 300 mbari) este în interiorul
unui cerc cu raza de 10 m;
- Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70 mbari) este în interiorul
Din grafic rezultă că pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (140 mbari) este
atins pe o rază de 16,6 m, între zona cu mortalitate ridicată şi zona cu leziuni ireversibile.
În Figura 6.5.b sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.
Figura 6.5.b Explozie nor vapor de amoniac în container II
Mai
7. Explozia unei butelii de acetilenă

(Acetilena se stochează în butelii speciale din oţel. Aceste butelii conţin o masă
poroasă cu scopul de a evita posibila descompunere a acetilenei. Cantitatea de solvent
depinde de presiune şi temperatură. Uzual 10 kg de acetilenă se pot dizolva în circa 50 litri
din capacitatea buteliei (corespunzător la 9 m³ de gaz în atmosferă). In butelie se creează un
echilibru între faza gazoasă şi cea lichidă a acetilenei – conform
http://informatiitehnice.com/ingineria-sudarii/sudarea-oxigaz-si-procese-conexe-acetilena/).
a) Modelarea exploziei BLEVE

Se presupune că s-a produs o explozie BLEVE a buteliei, datorită unei depresurizări
necontrolate a acestuia. Cantitatea de acetilenaă din butelie este de 10 kg.
Parameters
Inputs
Chemical name (DIPPR) ACETYLENE (DIPPR)
Results
Max Diameter of the Fire Ball (m) 12,496
Max Height of the Fire Ball (m) 18,744
Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 368,63
Percentage first degree Burns (%) 0
Percentage second degree Burns (%) 0
Percentage lethal Burns (%) 0
Mai

- Zona cu mortalitate ridicată, (raza fire ball) este în interiorul unui cerc cu raza de 6,2
m;
- Zona cu leziuni ireversibile (energia radiantă peste 200 kW/m2 echivalent cu 200/1,6
= 125 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 7,5 m.
Se reprezintă pe hartă zonele afectate în figura 7.1. de mai jos:
Mai
Figura 7.1. Explozie BLEVE butelie de acetilena
b) Modelare explozie nor de vapori de acetilenă VCE

S-a considerat deversarea a 10 kg de acetonă dintr-o butelie.
Ipoteze de calcul: Aprindere la energie mică (flacără sau scânteie electrică); grad de
obstrucţionare scăzută; grad de constrângere scăzută: rezultă curba 3 de explozie – deflagraţie
slabă.
Parameters
Inputs
Chemical name (DIPPR) ACETYLENE (DIPPR)
Total mass in explosive range (kg) 10
Offset between release point and cloud centre (m) 0
Results
Confined mass in explosive range (kg) 1
Mai

Blast-wave shape at Xd Pressure wave
În graficul următor se prezintă suprapresiunea funcţie de distanţă.

- Pragul de suprapresiune pentru zona cu mortalitate ridicată (300mbari) nu este atins;
- Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (140 mbari) nu este atins;
- Pragul de suprapresiune pentru zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare
de 70mbari) nu este atins;
Mai
Figura 7.2. Explozie UVCE acetilenă
Mai
Tabel 4.2.3. Mărimea zonelor implicate pentru scenariile de accidente analizate
Nr. Scenariu Raza zonei (m)

crt. cu mortalitate cu început cu leziuni cu leziuni
ridicată de letalitate ireversibile reversibile
1. Scurgere de metanol din autocisternă, la rampele de descărcare

DEPOZIT I
Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza autocisternei
Incendiu tip „flash fire” - -
Dispersie toxică - -
Incendiu “Poolfire” Cuva 5m x 2 m 2,87 4,09 4,67 5,91
Explozie UVCE - - -
Explozie UVCE - - -
Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 75 mm situată la
baza autocisternei (ruperea conductei)
Explozie UVCE - - -
Explozie UVCE - - -
DEPOZIT II
Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza autocisternei
Incendiu “Poolfire” Cuva 20m x 4,7m 7,95 10,82 12,26 15,44
Explozie UVCE - - -
Explozie UVCE - - -
Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 75 mm situată la
baza autocisternei (ruperea conductei)
Explozie UVCE - - -
Explozie UVCE - - -
Mai
2. Explozia BLEVE rezervor propan

DEPOZIT I 37,7 73,6 101,75
DEPOZIT II 37,7 73,6 101,75
3. Explozia BLEVE autocisterna propan
DEPOZIT I 58 138,6 187,8
DEPOZIT II 58 138,6 187,8
4. Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a ruperii unei conducte:
4.a Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a a ruperii unei conducte de Dn 20 mm;
Incendiu tip „flash fire” 15,68 37,95 -
Incendiu tip “Jet fire” 8,5 8,9 9,18 9,9
Incendiu tip „flash fire” 11,01 18,64 -
4.b Scurgere de propan pe traseul de vapori cu incendiu ca urmare a a ruperii unei conducte, suprafaţa
scurgerii 100 mm2
Incendiu tip „flash fire” 11,45 24,20
5. Scurgere de propan lichid la rampa de descărcare ca urmare a ruperii (smulgerii) unui furtun de încărcare
DEPOZIT I
Explozie UVCE - - 25,7
DEPOZIT II
6. Scurgeri de amoniac
6.1 Scurgere amoniac lichid din butelia de amoniac
Dispersie toxică 12,83 16,14
Dispersie toxică - 158
6.2 Scurgere amoniac gazos după vaporizator
Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2
Incendiu tip „flash fire” - - -
Mai

Dispersie toxică - 90,29
Varianta B: emisie spărtură cu diametrul de 50 mm (ruperea conductei),.
6.3 Explozie nor vapori amoniac în
container
a. Container I 11,8 34,25 72,7
b. Container II 10,0 28,9 61,2
7 Explozia unei butelii de acetilenă
a) Explozia BLEVE 6,2 - 7,5
b) Explozie VCE - - 8,72
IV.B.1.3. Concluzii şi recomandări rezultate în urma analizei consecinţelor
Din studiul hărţilor de risc rezultă următoarele:

1. La scenariile de accidente analizate pentru metanol cu incendii „flash fire”, dispersii
toxice şi explozii UVCE, nu se ating valorile de prag pentru zonele analizate. Pentru
incendiile în cuvele de retenţie, zonele afectate cuprind zone restrânse în jurul cuvelor
(punctelor de descărcare), fără a depăşi limitele amplasamentului.
2. În cazul exploziilor BLEVE la propan, zonele afectate depăşesc limitele
amplasamentului.
3. La scenariile cu dispersii inflamabile (scenarii tip Flash fire) produse ca urmare a
unor scurgeri de GPL lichid, zonele afectate depăşesc limitele amplasamentului pe zone
relativ extinse. Aceste fenomene sunt cauzate de presiunile mari existente care duc la rate de
scurgere foarte mari şi implicit la zone de dispersie a vaporilor inflamabili, extinse. Cu toate
că, condiţiile meteo modifică mărimea zonelor afectate, aceste modificări nu sunt foarte
importante datorită ratelor de scurgere foarte mari. Scurgerile pe faza de vapori a GPL-ului
duc la zone afectate mult mai reduse decât scurgerile de lichid din cauza, în principal, a unor
rate de scurgere mai mici.
Mai
4. În cazul scurgerilor de amoniac, zonele afectate de dispersia toxică sau explozia

norului de vapori în spaţiu constrâns poate afecta, în funcţie de condiţiile meteorologice şi
zone din afara amplasamentului.
5. La scenariile de accidente analizate cu explozii la buteliile de acetilenă, zonele
afectate sunt restrânse pe distanţe mici în jurul depozitului.
6. Deoarece efectele unor accidente pot depăşi limitele amplasamentului se recomandă
ca în cadrul planificării de urgenţă să se elaboreze proceduri de informare reciprocă şi de
alarmare între amplasamentele învecinate, în caz de producere de avarie sau accident.
Notă* Modelarea scenariilor de incendiu nu a ţinut cont de gazele de ardere şi fumul
care rezultă în cazul unui incendiu de proporţii. Acesta poate afecta zone extinse din
vecinătatea amplasamentului.
Obiectivele aflate în zonele afectate şi personalul afectat sunt prezentate în tabelul din
Anexa 5 Definirea zonelor implicate pentru scenariile de accidente analizate.
Mai
IV.C. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalaţiilor
IV.C.1. Măsuri generale de protecţie existente pe amplasament

- utilajele acţionate electric sunt prevăzute cu legătura la pământare şi este asigurată
efectuarea verificării periodice a prizelor de pământare;
- pompele cu care se vehiculează lichide inflamabile sunt de construcţie antiexplozivă,
iar cele pentru lichide corosive sunt confecţionate din materiale anticorosive specifice;
- instalaţiile unde sunt posibile degajări accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf) sunt
dotate cu sisteme de ventilaţie sau de absorbţie locală;
- buton de oprire în caz de necesitate;
- sistem automat de alarmă de incendiu;
- sistem de monitorizare a butoanelor de panică;
- sistem optic şi acustic de alarmă la majoritatea utilajelor şi instalaţiilor;
- sistem de exhaustare/ventilaţie pentru fum şi căldură.
Toate instalaţiile sunt dotate cu sisteme de siguranţă:
• senzori de preaplin/ senzori de afişare a gradului de umplere/senzori de alarmă în
cazul unor scurgeri pentru recipienţii subterani;
• senzori de gaz în cazul întreruperii alimentării cu gaz metan şi propan;
• senzori pentru gaz metan si amoniac în hala III;
• supape de siguranţă.
Dotări de siguranţă ale rezervoarelor de metanol

► recipiente cu pereţi dubli, subterane, cu siguranţă de preaplin
►senzor de nivel pe fiecare rezervor de lucru şi pe cel de avarie
►avertizoare scurgeri: conducte, rezervor de depozitare, rezervor de avarie
►opritor de flăcări
►ventil pe conducta de alimentare
►rigole de scurgere în zona de staţionare a cisternei, legate la rezervorul de avarie
►buncăr încuiat ce conţine sistemul de alimentare
►legarea la pământ a rezervorului si conductelor
►rezervor de avarie lângă fiecare rezervor de lucru de capacitatea rezervorului de
lucru (comun pentru metanol şi motorină)
Mai
Echipamente de protecţie ale rezervoarelor de propan

► zona îngrădită, cu acces pe o poartă cu zăvor
►supapa de siguranţă
►robinet pe racordul de alimentare
►regulator de presiune
►robinet pe racordul de distribuţie a gazului
►legătura la pământ
Dotări de siguranţă la rezervoarele de motorină

►rezervoare subterane cu siguranţă de preaplin
► avertizor scurgeri din rezervorul subteran
►opritor de flăcări pe conducta de aerisire
►container pentru siguranţă a gurii de alimentare si a pompei de distribuţie
►rigole de colectare a scurgerilor la rampa de descărcare/încărcare
► legarea la pământ a rezervorului si conductelor
►rezervor de avarie (comun pentru metanol si motorina)
Dotări de siguranţă la staţia de amoniac (container I )

►vana de captare a scurgerilor de amoniac
►detector gaze, avertizor, cu terminalul în incinta staţiei de metanol
► sistem „Sprinkler” de stropire cu apă
►legarea la pământ a sistemului
►robinet magnetic pe legătura recipientului de amoniac cu vaporizatorul
►robinet magnetic după vaporizator
Dotări de siguranţă la staţia de amoniac (container II )

►vana de captare a scurgerilor de amoniac
► Lampa cu intrerupator(anti-ex)
►Radiator cu termostat(anti-ex) - 20 ..+40 °C
►Instalatie de detectie NH3 cu SPS-Siemens-S7-300 cu afisaj digital, senzor de
detectie gaze(NH3) PrimaXP, lampa de semnalizare şi sirenă.
Mai
Dotări de siguranţă în hala I – Instalaţia de tratament termic segm.N

► robineţi de izolare pe conductele de metanol, propan;
► senzori pentru gaze în hală;
► 1 cuptor de tratament termic (Cuptor cu vatră cu role) încălzit cu gaz metan, cu
atmosfera controlata ENDO (metanol + azot + propan);
► sistem de siguranţă la cuptor, cu azot de clătire 80 mc/h şi presiune prealabilă de 3
bar, care asigură neutralizarea atmosferei controlate;
► aparatura de control a parametrilor de funcţionare a cuptorului de tratament termic.
Dotări de siguranţă în hala III– Instalaţia de tratament termic

►10 cuptoare de tratament termic incalzite cu gaz metan, cu atmosfera controlată
ENDO (metanol + azot) şi amoniac în cazul carbonitrurării;
►aparatura de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termic;
Robineţi de izolare pe conductele de: metanol, amoniac;
► conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie;
►conducta de aer pentru răcire sare din băi;
► dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor;
►robinet pe conducta de legătură maşina de spălat sare- coloana de distilare;
►robinet pe conducta de legătură loc spălare gheare – coloana de distilare;
►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic;
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente;
►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentării cu fluide inflamabile,
electricitate;
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită.
Dotări de siguranţă în hala VI– Instalaţii de tratament termic

A.Instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitică/bainitică;
B. Instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm
►4 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan;
Robineţi de izolare pe conductele de: metanol şi amoniac;
►conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie;
►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor;
Mai
►conducta de aer pentru răcirea sării din băi;

►robinet pe conducta de legatură maşina de spălat sare - coloana de distilare;
►robinet pe conducta de legătură loc spălare gheare – coloana de distilare;
►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic;
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente;
►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită;
►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentării cu fluide inflamabile,
electricitate.
Dotări de siguranţă la băile de sare

- Băile de sare au în dotare limitatori de (+) şi (–) ai cantităţii de sare topită, precum şi
limitatori de supraplin. Băile sunt amplasate în cuve de beton;
- decuplare automată a încălzirii băii;
- răcire cu un ventilator şi o spirală, ce pătrunde în masa de sare topită, cu scopul de a
limita (scădea) temperatura băii;
- în cazuri de avarii există posibilitatea de a transfera retur sarea topită din băi în
recipientul exterior de topire a sării;
- accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este
îngrădită.
Dotări de siguranţă la magazia de depozitare săruri

- Magazia de sare este prevăzută cu un sistem de aerisire automat,
- În depozit este prevăzut un senzor pentru detectarea oricărui început de incendiu şi
stingătoare cu spumă şi CO2,
- Depozitul de sare este permanent închis; accesul în depozit este permis numai
persoanelor autorizate, respectiv reprezentanţilor acestora.
IV.C.2. Mijloace şi substanţe de stingere adecvate:

Instalaţii, sisteme, dispozitive şi aparate de prevenire şi stingere a incendiilor
Obiectivul este dotat cu:
- instalaţie de detectare semnalizare automată a incendiilor de tip I cu acoperire de tip
1-acoperire totală;
- hidranţi interiori, amplasaţi conform planşelor 2, 3, 4, 5, 6 şi 7;
Mai
- hidranţi exteriori, amplasaţi conform planşei 1;

- instalaţie automată de stingere cu CO2:
- la instalaţia de exhaustare, Turnătorie, hala I;
- la utilajele Supfina, hala III;
- în camera de amestec – vopsitorie, hala IV;
- la instalaţia de sablare, hala IV;
- la instalaţia de exhaustare, vopsitorie, hala IV;
- instalaţii automate de stingere cu CO2 (o butelie de 6 kg) la utilaje care
folosesc la răcire, uleiuri minerale (strunjire şi rectificare);
- instalaţie de stingere cu sprinklere în depozitul de produse finite de la hala III;
- stingătoare portabile şi transportabile.
Halele sunt prevăzute cu trape de fum.
Substanţe de stingere
Pentru stingerea incendiilor de instalaţii electrice sub 1000 V se vor utiliza stingătoare
cu pulberi tip ABC şi CO2 sau apa, după scoaterea de sub tensiune.
Pentru stingerea incendiilor izbucnite la echipamente electronice se vor utiliza
stingătoarele cu CO2.
Pentru stingerea materialelor celulozice şi alte substanţe solide (cu excepţia metalelor
piroforice), se va utiliza apa sub formă de jet compact sau pulverizată, de la hidranţii interiori
şi/sau exteriori. În cazul începuturilor de incendii se vor utiliza la stingere stingătoare cu
pulberi şi CO2 (cu pulbere pentru incendii din clasa A,B şi C).
Pentru stingerea lichidelor combustibile (mai puţin metanol) se va utiliza spuma
mecanică (stingătoare SM, hidranţii interiori şi exteriori cu amestecător de linie şi ţevi
generatoare de spumă). Unitatea este dotată cu spumogen FINIFLAM – F15, spumogen
sintetic cu un dozaj de 3%.
IV.C.3. Măsuri de protecţie împotriva scurgerilor accidentale

- Podeaua depozitului de săruri solide este etanşă, din beton, astfel concepută încât
substantele care se scurg să poată fi observate şi complet îndepărtate; aceasta este construită
fără orificii (guri de scurgere în canalizare).
- există avertizoare scurgeri la conducte şi rezervoarele de depozitare şi există
rezervoare de avarie.
Mai
- La rampele de descărcare metanol şi motorină sunt construite rigole de colectare

scurgeri, legate la rezervorul de avarie.
- Containerul de amoniac este dotat cu vană de captare a scurgerilor de amoniac,
- Suprafaţa exterioară adiacentă construcţiilor existente este formată din spaţii verzi şi
alei betonate, prevăzute cu pante de scurgere spre guri de canalizare şi rigole de scurgere,
legate la sistemul de canalizare pluvială.
- Apele pluviale de pe platformele betonate sunt colectate prin reţele de canalizare
realizate din tuburi de PVC, sunt epurate prin 8 separatoare de uleiuri minerale prevăzute cu
filtre de coalescenta tip AS TOP 125 VF, amplasate pe colectoarele pluviale şi descărcate
într-un bazin de retenţie-drenaj cu V= 5000 mc (Vutil= 3000 mc).
- Sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice este cu tuburi de PVC, legate
etanş la cămine de vizitare şi la bazinul de omogenizare de unde se trimit la staţia de
preepurare. Bazinul pentru ape contaminate este construit în anexa halei I, subteran, cu pereti
dubli si sistem de detectie a eventualelor scurgeri, şi are un volum de 50 m3.
- Colectarea apelor uzate menajere se face în reţeaua de canalizare menajera
constituita din tuburi de PVC cu Dn 110 mm – 200 mm. Apele uzate menajere, provenite de
la cantina sunt preepurate intr-un separator de grăsimi (tip ACO/ Eco-FPI NS4), cu descărcare
in canalizarea menajera.
IV.C.4. Asigurarea energiei de urgenţă
Energiei de urgenţă necesară în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică a

amplasamentului, este asigurată prin 8 grupuri electrogene de rezerva cu motoare diesel.
pentru consumatorii vitali.
- Acestea sunt legate în tabloul general de siguranţă TE, care intră automat în
funcţiune la întreruperea sursei de bază. Din TE de siguranţă sunt alimentaţi în caz de
necesitate:
- consumatori vitali şi prioritari:
- iluminat de siguranţă pentru circulaţie;
- iluminat de siguranţă pentru evacuare de tip 2,
Unitatea este dotată cu motogeneratoare de curent electric (motoare Catterpilar care
dezvoltă 120 kW). Motogeneratoarele pentru hala I şi hala VI sunt şi sursele secundare pentru
funcţionarea pompelor de incendiu.
Mai
Funcţionarea corespunzătoare a grupurilor electrogene de rezerva este asigurata printr-

o proba de funcţionare săptămânală.
IV.C.5. Sistemul de securitate al amplasamentului

Pentru asigurarea securităţii amplasamentului sunt luate următoarele măsuri:
- Paza amplasamentului este asigurată de personal propriu al Schaeffler Romania
S.R.L.
- Perimetrul fabricii este împrejmuit cu gard si este supravegheat cu ajutorul camerelor
video.
- Pe timp de noapte perimetrul este luminat iar camerele video dispun de infraroşu.
- Societatea dispune de două porţi de acces, poarta 1 si 2 ocupate de personal de pază
24 din 24 ore, 365 de zile pe an.
- Accesul propriilor angajaţi se face pe la turnicheţi pe baza de cartelă magnetică.
- Accesul persoanelor pe amplasament este strict controlat; Controlul accesului şi
ieşirilor din unitate este efectuat de către personalul de protecţie şi pază în conformitate cu
prevederile legii.
- Accesul şoferilor este de asemenea restricţionat, fiind permis numai în zona de strict
interes: birou acte, în zona de încărcare/descărcare, sub supraveghere şi numai cu permisiunea
personalului de operare.
Mai
V. Măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui

accident
V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea

consecinţelor accidentelor majore
V.A.1. Gospodăria de apă pentru incendii

Apa pentru stingerea incendiilor este asigurată din forajele de mare adâncime
existente pe amplasament şi este înmagazinată în două rezervoare, astfel:
- Gospodăria 1 - rezervor de 300 mc echipat cu staţie de pompare cu două pompe tip
SAEM (1a+1r) cu Q = 50 - 100 mc/h, P = 22 kw, H = 60-65 mCA, şi n = 2900 rot/min.
Presiunea este asigurată de un hidrofor cu capacitatea de 500 litri.
- Gospodăria 2 - rezervor de 450 mc, echipat cu staţie de pompare cu doua pompe
tip SAEM (1a+1r) cu Q = 232 mc/h, P = 75 kw, H = 84 mCA, şi n = 2975 rot/min şi pompa
pilot cu caracteristicile: Q = 10 mc/h, P = 3,0 kw, H = 91 mCA, şi n = 2900 rot/min. Presiunea
este asigurată cu un hidrofor cu capacitatea de 600 litri.
Volum intangibil de apă pentru stingerea incendiilor - 750 mc.
V.A.2. Instalaţii, sisteme, dispozitive şi aparate de prevenire şi stingere a incendiilor

Obiectivul este dotat cu:
- Instalaţie de detectare semnalizare automată a incendiilor de tip I cu acoperire de tip
1- acoperire totală;
Locul de manifestare al unui început de incendiului este indicat la centrala instalaţiei
de detectare şi semnalizare a incendiilor, respectiv prin activarea detectoarelor de fum şi/sau
temperatură, care sunt montate în toate spaţiile cu pericol de incendiu.
- Reţea de incendiu: Reţea inelara de incendiu din PEHD Dn 90 - 125, în lungime de
1,1 km, pe care sunt amplasaţi hidranţi exteriori Dn 80 şi hidranţi interiori Dn 65 mm.
Reţeaua de hidranţi dispune de 2 staţii de pompare. Fiecare staţie de pompare se
compune din 2 pompe şi câte o pompă pilot care asigură debite de 2 x (50÷110) m3/h şi
respectiv (6÷16) m3/h.
- Instalaţie automată de stingere cu CO2:
- la instalaţia de exhaustare, Turnătorie, hala I;
- la utilajele Supfina, hala III;
Mai
- în camera de amestec – vopsitorie, hala IV;

- la instalaţia de sablare, hala IV;
- la instalaţia de exhaustare, vopsitorie, hala IV;
- la utilaje care folosesc la răcire, uleiuri minerale (strunjire şi rectificare) (o
butelie de 6 kg);
- Instalaţie de stingere cu drencere:
- în depozitul de produse finite de la hala III;
- în staţia de amoniac
- Stingătoare portabile şi transportabile
Instalaţii speciale de detectare - semnalizare şi/sau stingere a incendiilor
Hidranţi exteriori
Hidranţii exteriori subterani şi supraterani Dn 80 mm, presiune 40 -60 mm H2O, debit
30 l/s, sunt amplasaţi în reţele de tip inelar, montaţi pe conducte cu Dn 100 mm în jurul
construcţiilor, amplasaţi conform Plan hidranţi exteriori - ataşat;
Mai
Hidranţi interiori
Hidranţii interiori Dn 50 mm sunt racordaţi la conducte de 2 ½”, sunt amplasaţi în
hale - conform Plan hidranţi interiori – ataşat în format electronic. Sunt amplasaţi în reţea
inelară şi sunt dotaţi cu furtunuri plate şi ţevi de refulare cu duză de 10 mm, presiune 40 -60
mm H2O, debit 5 l/s.
Amplasarea hidranţilor interiori este prezentată în tabelul de mai jos:
În zonele în care se utilizează lichide combustibile, hidranţii interiori sunt dotaţi şi cu

spumogen lichid (recipiente de 60 litri) amestecător de linie şi ţevi generatoare de spumă.
Unitatea este dotată cu spumogen FINIFLAM – F15, spumogen sintetic cu un dozaj de 3%.
Dotarea cu stingătoare de incendiu

Nr. Denumire material Buc Cine efectuează
crt. întreţinerea
1. Stingătoare portabile tip P 6 (de tipul 348 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
presurizat permanent)
2. Stingătoare portabile tip SM 6 (de tipul 64 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
3. Stingătoare portabile tip SM 9 (de tipul 7 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
4. Stingătoare portabile tip G2 8 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
8. Stingătoare transportabile tip P 50 43 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
Stingătoare transportabile tip P 100 3 S.C. Brasting S.R>L. Bv
9. Stingătoare transportabile tip SM 50 12 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
11. Stingătoare transportabile tipSM 100 4 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.
Mai
Dotarea cu aparatura si materiale de intervenţie a serviciului de pompieri

Nr. Nr.
Mijloace de protectie individuale
crt. buc./perechi
1. Costume de protecţie a servantului tip. NOMEX 5
2. Cizme de protecţie tip. pompier 5
3. Mănuşi de protecţie tip. pompier 5
4. Cască de protecţie cu vizor tip. pompier 7
5. Brâu (centură) tip pompier 7
Aparat de respiraţie izolant autonom cu aer comprimat tip. 7
6.
ARIAC
7. Costum anticaloric aluminizat tip PG 2
8. Costum de protecţie antichimică tip 1A 2
9. Cască de protecţie (simplă) 25
Mască de protecţie cu vizor panoramic + cartuş filtrant polivalent 25
10.
şi cartuş fitrant amoniac
Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiilor

Nr.crt. Tipul Nr. buc.
1 Autospeciala de stingere a incendiilor cu apă şi spumă 1
(ASAS) de tipul MAGIRUS DEUTZ 170D11FA
Mijloace de cercetare
- mijloace de detectare a emisiilor de gaze;
- truse pentru prelevare de probe.
Mijloace de intervenţie tehnologică:
- Echipament individual de protecţie;
- Truse, scule antiex, Lanterne antiex;
- Aparate izolante autonome – 5 buc.
Mijloace de deblocare:
- Scule si dispozitive de degajare: lopeţi, târnăcoape, etc.;
- Electro-stivuitoare şi motostivuitoare.
Mijloace de salvare:
- Targa şi truse sanitare, butelii de oxigen;
- Echipament individual de protecţie.
Rigole de colectare şi cuve de retenţie
- rigole colectare scurgeri metanol la rampa de descărcare, legată la rezervoarele de
avarie;
- rigole de colectare scurgeri la rampele de descărcare/încărcare a motorinei;
Mai
- cuve de retenţie la instalaţia tehnologică de metanol I şi II;

- cuve de retenţie la bazinele exterioare de topit sare lângă hala I şi III.
V.B. Organizarea alertei şi a intervenţiei
Organizarea alertei şi a intervenţiei se realizează în conformitate cu Planul de urgenţă

internă şi Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
V.B.1. Organizarea de urgenţă

V.B.1.1. Schema organizării de urgenţă
Structurile de urgenţă organizate în amplasament sunt:
- Celula de Urgenţă şi Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă de cat. IV sunt
constituite prin Decizia nr. 260/07.02.2014 (copie anexată) şi funcţionează în baza
următoarelor regulamente:
- Regulament privind organizarea, atribuţiile şi funcţionarea Celulei pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Schaeffler România S.R.L. (anexat)
- Regulament de organizare şi funcţionare a Serviciului Privat pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Schaeffler Romania SRL (anexat).
Prin Decizia nr. 262 din 20.02.2014 (copie anexată) este numit Responsabilul în
Domeniul Managementului Securităţii în cadrul Schaeffler România S.R.L. în conformitate
cu HG 804/2007 art. 22.
Structura pentru situaţii de urgenţă la nivelul amplasamentului este prezentată în figura
5.1.
Mai
Figura 5.1. Organigrama de urgenţă
V.B.1.2. Modul de constituire, rolul şi responsabilităţile principale ale Structurilor ce

acţionează in caz de situaţii de urgenţă în Schaeffler România S.R.L.
Celula pentru situaţii de urgenţă – colectiv constituit din factori de decizie din
conducerea societatii (director fabrica, directori productie, alţi factori de decizie) cu
responsabilitati directe in coordonarea masurilor de limitare si inlaturare a consecintelor unei
situatii de urgenta.
Centrul operativ cu activitate temporara – colectiv de analiza si decizie compus din

seful obiectivului (sectie, atelier, instalatie) cu responsabilitati in coordonarea actiunilor de
interventie din sectorul propriu.
Mai
Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă , se constituie in cadrul operatorilor economici

(conform ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat isi indelineste atributiile legale
intr-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de
Urgenta.
Celula de Urgenţă pe societate este compusă din:

- Comandant: - Director fabrică;
- Membrii
- Secretar tehnic
Se prezintă în tabelul de mai jos, componenţa CU.
Componenţa structurilor ce acţionează in caz de situaţii de urgenţă în Schaeffler

România S.R.L. sunt prezentate în anexele 1- 4 la Decizia de constituite nr. 260/07.02.2014
(copie anexată).
Atribuţiile structurilor pentru situaţii de urgenţă

→ Celula pentru situaţii de urgenţă este responsabilă cu:
− organizarea şi pregătirea personalului pentru a asigura răspunsul la urgenţă în
interiorul amplasamentului;
Mai
− luarea deciziilor iniţiale despre tipul de răspuns care va fi acordat situaţiei specifice
de urgenţă creată, realizând încadrarea în nivelul de urgenţă şi evaluând resursele necesare
intervenţiei.
→ Centrul operativ cu activitate temporară:
Este formaţiunea responsabilă cu acţiunile îndeplinite la locul accidentului,
coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie, coordonează
echipele de răspuns la urgenţă şi comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este
condusă de un comandant desemnat de Celula pentru situaţii de urgenţă, numit Comandant al
incidentului. Funcţia de Comandant al incidentului este temporară şi se ocupă numai pe
timpul situaţiilor de urgenţă.
→ Atribuţiile Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU) şi ale membrilor

acestuia
În conformitate cu ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI
INTERNELOR nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă
privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, în
cadrul Schaeffler România S.R.L. se constituie - serviciu de categoria a IV-a.
Serviciul Privat pentru situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale, stabilite
în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al SPSU, care este elaborat la nivelul societăţii.
a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea
regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care
privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competenţă;
c) asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului
ajutor şi protecţia persoanelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de
urgenţă.
Atribuţiile personalului din Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă

Şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă răspunde de conducerea, coordonarea
şi pregătirea personalului din cadrul serviciului, având următoarele atribuţii:
a. asigură completa încadrare cu personal a serviciului de urgenţă şi organizează
intervenţia pe schimburi (ture);
Mai
b. organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a grupei de

intervenţie, în acest scop întocmind programul lunar de pregătire şi planurile conspecte;
asigură materialul bibliografic necesar pregătirii de specialitate a pompierilor;
c. organizează şi conduce activitatea de prevenire a incendiilor desfăşurată de
pompieri; controlează respectarea în unitate a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor
şi de dotare şi ia măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate, verifică modul de executare
a serviciului de rond şi a supravegherii respectării normelor in zonele periculoase şi ia măsuri
pentru înlăturarea neajunsurilor, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite pentru executarea
lucrărilor cu foc deschis; raportează conducerii unităţii situaţiile care prezintă pericol de
incendii;
d. execută instructajul introductiv general şi tine evidenţa persoanelor instruite;
sprijină şefii formaţiilor de lucru în executarea instruirii personalului de pe locul de muncă şi
efectuează instructajul cu personal;
e. întocmeşte programul zilnic al serviciului de urgenţă, pe schimburi (ture ) şi verifică
respectarea acestuia; controlează activitatea serviciului in schimburile II - III, în zilele de
sărbători legale şi pe timpul situaţiilor speciale;
f. controlează şi ia măsuri ca toate maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatele,
echipamentele de protecţie si substanţele chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
din dotarea serviciului de pompieri civili sa fie în permanenţă stare de funcţionare sau de
utilizare; asigură respectarea regulilor de circulaţie pe timpul deplasării la incendii, aplicaţii
sau alte misiuni, verifica modul de întocmire a documentelor de exploatare a maşinilor si
utilajelor de incendiu;
g. organizează activitatea serviciului de urgenţă pentru verificarea stării de utilizare a
mijloacelor iniţiale de stingere, a surselor de apă pentru incendiu şi a căilor de acces;
h. conduce şi participă efectiv la: acţiunile de stingere a incendiilor şi salvarea
persoanelor si bunurilor materiale ce se află în pericol în caz de incendiu sau calamităţi
naturale ori catastrofe; la prevenirea şi stingerea incendiilor pe timpul repunerii în funcţiune a
instalaţiilor tehnologice avariate de calamităţi naturale sau catastrofe;
Atribuţiunile personalului din Compartimentul de prevenire

Membrii Compartimentului de prevenire se subordonează direct şefului serviciului
privat pentru situaţii de urgenţă şi răspund de organizarea, îndrumarea şi controlul întregii
activităţi de prevenire desfăşurată în amplasament. Pentru aceasta:
Mai
a. studiază actele normative care reglementează activitatea de situaţii de urgenţă,

verifică aplicarea lor în practică şi face propuneri pentru respectarea acestora;
b. studiază pericolul de incendiu prezentat de instalaţiile de producţie şi utilitare,
materiile prime şi auxiliare precum şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
acestora;
c. acordă asistenţă tehnică de specialitate şefilor de schimb şi membrilor echipelor de
intervenţie în organizarea, dotarea şi desfăşurarea activităţii de situaţii de urgenţă şi verifică
îndeplinirea măsurilor stabilite de aceştia;
d. acordă sprijin şefului SPSU la întocmirea, pregătirea şi executarea programului
de instruire a membrilor acestuia.
e. acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate pentru înlăturarea unor stări
de pericol sau pentru soluţionarea unor probleme deosebite din punct de vedere al
prevenirii incendiilor în secţiile de producţie, precum şi la efectuarea unor intervenţii la
instalaţiile cu pericol de incendiu în funcţiune;
f. acordă asistenţă tehnică de specialitate la stabilirea măsurilor în vederea prevenirii şi
stingerii incendiilor în caz de calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi pe timpul repunerii în
funcţiune a instalaţiilor tehnologice şi a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, avariate
în urma unor astfel de evenimente şi urmăreşte realizarea măsurilor respective;
g. participă la acţiunile de stingere a incendiilor produse pe amplasament, precum şi la
cercetarea acestora. Ţine evidenţa incendiilor, începuturilor de incendii şi altor evenimente
urmate de incendii, aplică şi popularizează concluziile şi lecţiile desprinse din acestea;
h. participă la acţiunile pentru situaţii de urgenţă (cursuri, instructaje, analize,
schimburi de experienţă), organizate de autorităţi;
i. controlează activitatea de dotare a locurilor de muncă cu mijloace de primă
intervenţie, organizează exerciţii şi aplicaţii cu personalul de la locurile de muncă;
j. participă la controalele executate de autorităţi şi urmăreşte realizarea măsurilor
de către factorii responsabili la termenele stabilite;
k. fac propuneri, după caz, potrivit prevederilor legale şi competenţelor stabilite pentru
recompense ori sancţiuni în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Mai
FORMAŢIE DE INTERVENŢIE, SALVARE ŞI PRIM AJUTOR
Atribuţiile personalului din Grupele de intervenţie
Stingerea incendiilor:
Şeful de grupă din grupa de intervenţie a serviciului de urgenţă răspunde de
organizarea şi desfăşurarea activităţii grupei pe care o conduce şi are următoarele atribuţii:
a. conduce grupa şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a
persoanelor şi bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor,
potrivit planului de intervenţie şi ordinelor şefului serviciului de urgenţă;
b. participă la toate activităţile de pregătire de specialitate organizate cu serviciul de
urgenţă;
c. execută antrenamente pentru mânuirea corectă a utilajelor, accesoriilor şi
echipamentului de protecţie din dotare;
d. îndeplineşte în lipsa şefului serviciului privat pentru situaţii de urgenţă atribuţiile
acestuia în cazul când este desemnat, precum şi alte sarcini primite de la şeful SPSU.
Conducătorul auto din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă răspunde de
menţinerea în permanenţă în bună stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de stingere a
incendiilor încredinţate, spre a fi folosite în orice situaţie, la capacitatea maximă şi are
următoarele atribuţii:
a. verifică la intrarea în schimb starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de stingere
a incendiilor precum şi existenţa plinurilor de carburanţi, lubrifianţi şi substanţe stingătoare;
remediază operativ toate neregulile constatate; verifică existenţa accesoriilor de pe
autospeciala PSI conform inventarului;
b. execută la timp întreţinerile, reviziile şi verificările prevăzute de normele în vigoare
şi instrucţiunile tehnice, ţine evidenţa executării acestor operaţiuni precum şi a exploatării
mijloacelor pe care le deserveşte;
c. acţionează la stingerea incendiilor şi la alte acţiuni şi intervenţii ordonate, folosind
cât mai judicios mijloacele tehnice din dotare; respectă regulile şi instrucţiunile de utilizare a
tehnicii de luptă precum şi cele de circulaţie;
d. execută repunerea operativă în stare de funcţionare la întreaga capacitate a
mijloacelor tehnice de stingere utilizate la incendii sau la alte acţiuni;
Mai
e. îşi însuşeşte corespunzător modul de funcţionare, utilizare şi de întreţinere a

mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor pe care le deserveşte;
f. nu părăseşte serviciul decât la venirea conducătorului auto din schimbul de lucru şi
numai după predarea-primirea autospecialei PSI din dotare.
Servantul pompier are următoarele atribuţii:

a. participă la toate activităţile de pregătire de specialitate organizate cu serviciul de
urgenţă;
b. execută antrenamente pentru mânuirea corectă a utilajelor, accesoriilor şi
echipamentului de protecţie din dotare;
c. execută lucrările de întreţinere la maşini, utilajele şi accesoriile de stingere a
incendiilor pe care Ie deserveşte, precum şi întreţinerea echipamentului de protecţie;
d. participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi
bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor;
e. îndeplineşte la timp alte sarcini stabilite de şeful de grupă sau şeful serviciului de
urgenţă;
Grupa suport logistic:

Membrii grupei suport logistic vor fi disponibili pe amplasament pentru a răspunde
situaţiilor de urgenţă ce apar pe amplasament, privind intervenţia cu utilaje, mijloace de
transport ce formează suportul logistic disponibil pe amplasament.
Pregătirea specifică
- participarea la exerciţii de răspuns privind utilizarea dotării;
- cunoaşte semnalele de alarmare, locul de adunare a răniţilor, locul de unde se
ridică utilajele repartizate pentru intervenţie.
Responsabilităţi
- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de răspuns la urgenţe;
- răspunsul imediat la locul accidentului.
Relaţii de subordonare
Se subordonează Şefului Serviciului pentru situaţii de urgenţă, iar pe timpul
intervenţiilor în situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului.
Mai
Atribuţiile personalului din echipele specializate:
Echipa pentru intervenţia tehnologică

Membrii echipei pentru intervenţia tehnologică vor fi disponibili pe amplasament
pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă în domeniul intervenţiei rapide pentru oprire gaz,
curent electric, fluide periculoase.
- participarea la exerciţii închidere (conform procedurilor de închidere dinainte
stabilite) la diferite situaţii de urgenţă;
- cunoaşterea locurilor de intervenţie pentru oprirea instalaţiilor în condiţii de
siguranţă;
- cunoaşte semnalele de alarmare.
Responsabilităţi
- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de izolare, închidere a
alimentării cu gaze, substanţe periculoase;
- răspunsul imediat la locul accidentului;
Echipa de cercetare - căutare

Membrii echipei de cercetare-căutare vor fi disponibili pe amplasament pentru a
răspunde situaţiilor de urgenţă care implica stabilirea gradului de contaminare, delimitarea
zonei, numărul persoanelor afectate.
- participarea la exerciţii de cercetare;
- execută antrenament în această direcţie;
- cunoaşte semnalele de alarmare.
Responsabilităţi
- execută cercetarea pentru stabilirea gradului de contaminare, delimitarea zonei
afectate şi estimarea numărului de persoane afectate;
- delimitează, marchează şi izolează perimetrul contaminat.
Mai

Echipa de înştiinţare –alarmare

Membrii echipei de înştiinţare - alarmare vor fi disponibili pe amplasament pentru a
răspunde cerinţelor de înştiinţare –alarmare în cazul situaţiilor de urgenţă.
In cazul unei situaţii de urgenţă care constituie un subiect important de dezbatere
pentru părţile interesate se va numi un Coordonator al Comunicaţiilor, în special în cazul
urgenţelor de tip C.
- participarea la exerciţii de înştiinţare-alarmare, ca răspuns la urgenţele apărute pe
amplasament;
- cunoaşte semnalele de alarmare, şi formulărilor specifice.
Responsabilităţi
- răspunsul imediat la locul accidentului
- va răspunde de comunicaţiile cu:
▪ autorităţile publice;
▪cu mass-media;
▪cu familiile potenţial afectate;
▪cu alte părţi interesate.
- va înregistra toate comunicaţiile transmise, întreţinând în permanenţă circuitul
informaţiilor.
Echipa de deblocare – salvare

Membrii echipei de deblocare-salvare vor fi disponibili pe amplasament pentru a
răspunde situaţiilor de urgenţă care implica răniri, accidente grave ale angajaţilor, vizitatorilor
sau colaboratorilor aflaţi pe amplasament.
- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe de deblocare salvare;
- execută antrenament pentru acordarea primului ajutor şi folosirea echipamentului de
Mai
deblocare;
- cunoaşte semnalele de alarmare, locul de adunare a răniţilor, locul de unde se ridică
materialele repartizate pentru intervenţie.
Responsabilităţi
- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor intervenţie;
- răspunsul imediat la locul accidentului
- acordarea primului ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele de adunare şi
evacuare;
Se subordonează Şefului Serviciului pentru Situaţii de urgenţă, iar pe timpul
intervenţiilor în Situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului
Echipa sanitară
Membrii echipei sanitare vor fi disponibili pe amplasament pentru a răspunde
Situaţiilor de urgenţă care implică răniri, îmbolnăviri sau moartea angajaţilor, vizitatorilor sau
colaboratorilor aflaţi pe amplasament.
- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe medicale;
- execută antrenament pentru acordarea primului ajutor şi folosirea echipamentului de
protecţie în condiţii de contaminare cu substanţe chimice periculoase;
- cunoaşte semnalele de alarmare, locul de adunare a răniţilor, locul de unde se ridică
materialele repartizate pentru intervenţie.
Responsabilităţi
- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de răspuns la urgenţe
medicale;
- acordarea primului ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele de adunare şi
evacuare;
- instalarea punctelor de adunare şi triaj şi evacuarea răniţilor şi contaminaţilor;
- participarea la aplicarea unor măsuri de profilaxie şi antiepidemice.
Mai
Echipa de evacuare
Membrii echipei de evacuare vor fi disponibili pe amplasament pentru a răspunde
situaţiilor de urgenţă care implică evacuarea angajaţilor sau a altor persoane surprinse de
accident.
- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe ce necesită evacuarea persoanelor;
- execută antrenament pentru evacuarea persoanelor;
- cunoaşte semnalele de alarmare, căile de evacuare, locurile de adunare.
Responsabilităţi
- răspunsul imediat la locul accidentului,
- evacuarea persoanelor, conform planurilor de evacuare.
Se subordonează Şefului Serviciului pentru Situaţii de urgenţă, iar pe timpul
intervenţiilor în Situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului.
Echipa de protecţie chimică

- Membrii echipei de protecţie chimică vor fi disponibili pe amplasament pentru a
răspunde situaţiilor de urgenţă care implică contaminare cu substanţe chimice periculoase.
- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe ce presupune decontaminarea;
- execută antrenament pentru reabilitarea zonei în condiţii de contaminare cu
substanţe chimice periculoase;
- cunoaşte semnalele de alarmare locul de unde se ridică materialele repartizate
pentru intervenţie.
Responsabilităţi
- participă la recoltarea probelor din sectorul contaminat;
- participă la acţiunile de limitare şi lichidare a focarului creat, executând la
ordin decontaminarea aparaturii, mijloacelor de transport, intervenţie şi protecţie.
Se subordoneaza Şefului Serviciului pentru situaţii de urgenţă, iar pe timpul
intervenţiilor în Situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului.
Mai
V.B.2 Alarmarea - înştiinţarea/notificarea
Alarmarea se face gradual, funcţie de gradul de periculozitate al urgenţei:

- Urgenţele în care sunt implicate zone limitate din interior, care nu au efecte în
exteriorul amplasamentului şi sunt rezolvate imediat prin forţe proprii existente pe
amplasament: urgenţe clasa A. În cazul acestor urgenţe se alarmează şeful de secţie din
sectorul de activitate în care s-a produs urgenţa şi echipa de intervenţie din interiorul
amplasamentului şi se informează membrii Celulei de Urgenţă.
- Urgenţe care pot avea efecte pe zone mari în interiorul amplasamentului şi nu pot fi
lichidate imediat cu forţe proprii: urgenţe clasa B, presupun alarmarea şeful de secţie din
sectorul de activitate în care s-a produs urgenţa, membrilor echipei de intervenţie (SPSU), a
serviciilor profesioniste de urgenţă din cadrul ISUJ la tel. 112. şi a membrilor Celulei de
Urgenţă din amplasament. În cazul unor urgenţe care pot avea efecte care depăşesc limitele
amplasamentului se vor alarma obligatoriu şi societăţile şi populaţia aflate în imediata
vecinătate (vecinii sunt alarmaţi odată cu personalul din amplasament prin acţionarea sirenei).
- Urgenţele care se agravează, pot cuprinde zone întinse, afectând inclusiv zone din
exteriorul amplasamentului sau/şi au evoluţii periculoase: urgenţe clasa C, presupun
alarmarea autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă,
protecţiei muncii, sănătăţii, administraţiei publice. În plus faţă de acestea dacă există pericolul
poluării reţelei de canalizare se va alarma administratorul acesteia.
Responsabilitatea alarmării autorităţilor revine Preşedintelui Celulei de Urgenţă din
amplasament sau înlocuitorului acestuia.
Tipuri de alarmare specifică amplasamentului

Pe teritoriul societăţii, alarma se poate declanşa în cazul în care se produc accidente
grave care nu pot fi combătute imediat de salariaţii de exploatare şi care pot afecta oamenii
sau mediu din societate şi din vecinătăţi.
Se poate declanşa alarma locală sau generală în una din următoarele situaţii:
- Eliberarea unor cantităţi mari de substanţe periculoase în aer, apă şi sol,
- Incendii cu pagube majore,
- Explozii cu distrugeri mari,
- Situaţii extreme meteorologice (cutremure puternice de pământ, inundaţii grave,
furtuni sau tornade etc.).
Mai
Scopul alarmării în caz de urgenţă este prevenirea şi evitarea producerii unor pierderi
umane şi materiale.
În funcţie de natura şi gravitatea accidentului alarma poate fi:
a) alarmă locală – se declanşează în cazul unor accidente majore care se produc pe
amplasamentul societăţii şi care nu afectează teritoriul din jurul acestuia.
b) alarmă generală – se declanşează în cazul unor accidente severe care implică o
mare parte din societate şi afectează populaţia şi mediul din jurul acesteia.
Alarma generală se declanşează numai de către dispecerul de serviciu cu aprobarea
Managerului general.
Semnalele de alarmă sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul
sirenelor.
Mesaje de înştiinţare
După declanşarea alarmei, secretariatul directorului general va transmite mesaje de
înştiinţare Centrului operativ cu activitate temporară şi autorităţilor implicate în Situaţii de
urgenţă. Conţinutul acestor mesaje este în funcţie de natura incidentului şi de gravitatea
acestuia.
Aceste mesaje conţin informaţii privind: locul, momentul producerii şi amploarea
accidentului chimic, natura substanţelor toxice, direcţia şi viteza de deplasare a norului toxic,
măsuri care se pot lua (specifice substanţei chimice) pentru eliminarea efectelor negative
asupra populaţiei şi mediului.
Mesajele de înştiinţare sunt transmise în conformitate cu schema de alarmare pe trei
trepte de urgenţă. Treptele de urgenţă sunt stabilite în funcţie de natura urgenţei (clasa A, B,
C), de distanţa de împrăştiere şi de direcţia norului chimic.
Centrul operativ cu activitate temporară analizează situaţia existentă, condiţiile
meteorologice, determină parametrii şi trasează pe hartă zonele de acţiune a norului toxic.
In cazul în care se consideră că norul toxic depăşeşte zona amplasamentului societăţii
se vor transmite mesaje de înştiinţare pe tot parcursul desfăşurării evenimentului reînnoind
informaţiile despre evoluţia accidentului şi se vor emite avertismente pentru zonele
ameninţate.
În Figura 5.1. este prezentată Schema de înştiinţare – alarmare.
Mai
Figura 5.1. Schema de înştiinţare-alarmare
Mai
Numerele de telefon pentru înştiinţare - alarmare ale membrilor CU şi echipelor SPSU

şi ale autorităţilor, sunt prezentate ca anexe la Decizia nr. 260/07.02.2014.
Mijloace de alarmare şi comunicare

Alarmarea în amplasament se face prin:
- sirena electronică de alarmare publică montată pe hala de producţie nr. II cu centru
de comandă în dispeceratul societăţii,
- sirene electrice locale montate în clădirea administrativă şi în spaţiile de producţie,
- megafon portabil cu sirenă.
Amplasarea sirenei electronice de alarmare şi a centralei de alarmare este localizată în
Anexa 4 Amplasarea punctelor de adunare, căi acces şi evacuare.
Mijloace de comunicare:
- telefoane fixe şi mobile, fax, e-mail.
- staţii radio de emisie recepţie
V.B.3. Notificarea unei situaţii de urgenţă

Raportarea unei Situaţii de urgenţă se face de către orice persoană din cadrul
amplasamentului şi trebuie să cuprindă următoarele:
- identitatea celui care raportează: nume, prenume funcţie în cadrul amplasamentului;
- identificarea şi localizarea evenimentului; descrierea pe scurt a evenimentului, tip,
loc de producere, efecte imediate;
- personal afectat: descriere pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe
amplasament;
- descrierea măsurilor luate imediat.
În caz de accident, în functie de gravitate şi încadrare în clasa de urgenţă, transmiterea
informaţiilor se va face dupa următoarea procedură:
- Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberări masive de
substanţe periculoase are obligaţia să anunţe imediat şeful direct (şef echipă, şef schimb,
inginer tehnolog).
- Şeful de echipă/schimb va informa dispecerul de serviciu la telefoanele 0268-50-
5500 sau 0268-50-5706 şi seful de sectie (unde are loc incidentul). În lipsa acestora, în afara
programului normal de lucru, raportarea se face la Serviciul de pază şi supraveghere.
Mai
- In vederea optimizării timpului şi a modalităţii de răspuns, informaţiile transmise

trebuie să fie relevante şi precise.
- Dispecerul va lua legătura telefonic cu şeful de echipă/schimb sau cu inginerul
tehnolog din secţia unde are loc incidentul în vederea localizării incidentului şi obţinerii de
informaţii complete despre incident.
Primirea notificării de urgenţă
Notificarea de urgenţă este primită de către dipecerul de serviciu şi este transmis
următorilor:
- Preşedintelui Celulei pentru Situaţii de Urgenţă;
- Membrilor Celulei pentru Situaţii de Urgenţă;
- Serviciului privat pentru Situaţii de Urgenţă.
Orice notificare a unei urgenţe trebuie să fie înregistrată în camera de control
(Serviciul de pază şi supraveghere).
Declararea şi introducerea stării de urgenţă
Autoritatea pentru introducerea stării de urgenţă o are Comandantul Celulei pentru
Situaţii de urgenţă din cadrul SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L. care este Directorul
fabricii SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L. În lipsa acestuia, situaţia de urgenţă pe
amplasament poate fi declarată şi de către Locţiitorul Directorului care este şi locţiitorul
Comandantului Celulei pentru Situaţii de urgenţă.
 Toate evenimentele vor fi comunicate imediat dispecerului de serviciu al societăţii
printr- o notificare de către şeful de secţie /instalaţie sau şeful de schimb / maistrul de tură,
care va comunica Preşedintelui Celulei pentru Situaţii de urgenţă situaţia apărută.
 Preşedintele Celulei pentru Situaţii de urgenţă va întruni Celula pentru Situaţii de
urgenţă la Sediul administrativ al societăţii.
 Va fi desemnat Comandantul incidentului, se va întruni Centrul operativ cu
activitate temporară.
 Se va menţine permanent legătura telefonică şi /sau radio, între Centrul operativ şi
Celula pentru situaţii de urgenţă.
 Dispecerul va comunica conducerii tuturor secţiilor evenimentul respectiv.
 Preşedintele Celulei pentru Situaţii de urgenţă va declara starea de urgenţă pe
amplasament, în urma evaluării caracteristicilor evenimentului şi consultării cu membrii
celulei de urgenţă.
 Se va comunica declararea situaţiei de urgenţă de către Preşedintele Celulei pentru
Mai
Situaţii de urgenţă autorităţii judeţene pentru Situaţii de urgenţă.

 Preşedintele Celulei pentru Situaţii de urgenţă va dispune introducerea semnalului
de alarmă corespunzător clasei de urgenţă.
Declararea situaţiei de urgenţă este obligatorie pentru toate evenimentele (avarie,
incident sau accident) a căror efecte au/pot avea (în evoluţia evenimentelor sau ca efecte
întârziate) cel puţin una din consecinţele conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la
H.G. 804/2007. În funcţie de concluziile evaluării preliminare, se declară situaţia de urgenţă
autorităţilor conform H.G. 804/2007, art. 15, în maxim 2 ore de la producere. Declararea
situaţiei de urgenţă se va realiza prin înştiinţare telefonică dublată de o notificare scrisă.
Înştiinţarea ISUJ Braşov şi a celorlalte instituţii publice care asigură funcţii de sprijin în
gestionarea situaţiilor de urgenţă, se face prin Numărul Unic pentru Servicii de Urgenţă
112.
Autorităţile publice competente la nivel judeţean care trebuie informate imediat sunt:
- I.S.U. „Ţara Bârsei” Braşov;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov;
- Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu.
Notificarea va fi completată prin notificări succesive, pe măsura evoluţiei
evenimentelor. Conform Ordinului MAPAM 1084/2003, în cazul producerii unui accident
major vor fi notificate autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de
urgenţă, protecţiei mediului, sănătăţii, protecţiei muncii şi ale administraţiei publice.
Autorităţile publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile protecţiei civile,
protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii sunt:
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Ţara Bârsei" al Judeţului Braşov;
- Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu;
- Direcţia de Sănătate Publică Braşov;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Braşov;
- Primăria Cristian (Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă);
- Prefectura Braşov, Comitetul Judeţean Braşov pentru Situaţii de Urgenţă.
Conţinutul notificării va respecta prevederile Ordinului MAPAM 1084/2003 – (ataşat
Formular de notificare accident major).
Mai
V.B.4. Organizarea intervenţiei

Intră în sarcina directă a Centrului operativ cu activitate temporară constituit la
nivelul societăţii.
- Celula pentru Situaţii de urgenţă comunică Centrului operativ cu activitate
temporară constituit (aflat în subordinea Comandantului incidentului): numărul de ordine
al schemei de evacuare, locurile de adunare şi căile de acces cele mai indicate, în funcţie de
situaţia existentă, va alerta echipele specializate de la secţii.
- Serviciul privat pentru Situaţii de urgenţă - va trimite la locul incidentului grupele
de intervenţie.
Din ordinul Directorului, dispeceratul execută următorii paşi:
- dispune oprirea parţială sau totală a unităţii;
- alarmează telefonic societăţiile limitrofe locului unde s-a produs incidentul şi
primăriile din zonă, conform schemei de înştiinţare;
- solicită ajutor echipelor de intervenţie externe (Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă Braşov) şi echipelor medicale de prim ajutor;
- Inspectorul pentru Protecţie Civilă şi Birou Protecţia Mediului vor face
notificare telefonică periodică, cu acordul Directorului general al societăţii, către autorităţile
judeţene: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, Sistemul
de Gospodărire a Apelor Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Comisariatul
Judeţean al Gărzii de Mediu.
Personalul
Pentru prima intervenţie pe fiecare loc de muncă sunt stabilite sarcinile fiecărui
lucrător în caz de incident tehnic prin fişa postului, instrucţiuni de lucru SSM şi SU.
Evacuarea
Evacuarea personalului în Situaţii de urgenţă internă se va efectuaî conformitate cu
Planurile de evacuare întocmite şi afişate, iar locurile de adunare a personalului sunt
reprezentate în planurile de evacuare. In acelaşi plan sunt prezentate şi căile de acces şi căile
de evacuare.
Căile de intrare – iesire:
- Poarta de intrare şi iesire pentru personalul societăţii şi personalul firmelor de pe
amplasamentul SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L. - este numai poarta numărul 1;
- Pentru accesul şi ieşirea autovehiculelor este utilizată poarta numărul 2, iar în cazuri
Mai
excepţionale se poate utiliza şi poarta numărul 1.

Se prezintă în Anexa 4 Amplasarea punctelor de adunare, căi acces şi evacuare.
Acţiuni întreprinse după încetarea situaţiei de urgenţă

Situaţia de urgenţă încetează odată cu înlăturarea cauzelor producerii urgenţei şi
revenirea noxelor sub valoarea limită admisă, pe toată suprafaţa amplasamentului şi a zonelor
învecinate.
In cazul urgenţelor de tip B şi C încetarea stării de urgenţă este anunţată printr-un
semnal lung de 2 minute. In cazul în care alarmarea s-a făcut de către Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă se aşteaptă semnalul de încetare a situaţiei de urgenţă dat de acesta, după
care Comitetul pentru Situaţii de urgenţă din cadrul obiectivului va dispune încetarea situaţiei
de urgenţă.
Dupa incetarea situaţiei de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate
temporara va dispune prin toate mijloacele de informare existente revenirea personalului la
locurile de munca.
După ridicarea situaţiei de urgenţă, echipele de reparaţii vor efectua primele lucrări de
remediere, urmând ca după caz să se facă o expertizare a clădirilor şi utilajelor.
In cazul primei intervenţii de reparare se vor lua măsuri tehnologice suplimentare de
securitate pentru pregătirea lucrării (izolare, golire, spălare, degazare, control analitic de
gaze), precum şi toate măsurile de protecţia muncii necesare realizării în condiţii de siguranţă
a lucrărilor respective.
După încetarea situaţiei de urgenţă Comandantul Centrului operativ cu activitate
temporară va întocmi un raport detaliat al activităţii desfăşurate care va fi înaintat conducerii
societăţii, avizat de aceasta şi înaintat autorităţilor locale.
V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate, intern şi extern
Pentru prevenirea şi înlăturarea cauzelor apariţiei unor urgenţe pe amplasamentul

platformei industriale, există o serie de facilităţi şi dotări astfel:
- Celulă de urgenţă;
- Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă de categoria a IV-a, organizat în cadrul
amplasamentului dotat cu o autospecială de stingere a incendiilor cu apă şi spumă de tip
Magirus Deutz 170 D 11 F.A., încadrat cu 40 de pompieri (6 angajaţi şi 34 voluntari);
Mai
- Instalaţii speciale de detectare semnalizare automată a incendiilor de tip I cu

acoperire de tip 1- acoperire totală;
- Instalaţii de stins incendii: instalaţie de hidranţi exteriori şi interiori; Reţeaua de
hidranţi dispune de 2 staţii de pompare;
- Gospodărie proprie de apă pentru incendiu, compusă din două rezervoare de 2 x 300
m3 şi 1x 450 m3;
- Instalaţii fixe de stins incendiu cu drencere cu apă, la depozitul de amoniac şi pentru
hala III; rezervă de apă pentru drencere din hala III, rezervor de apă de 300 mc.
- Mijloace de primă intervenţie: stingătoare manuale şi portabile;
- Sirene de alarmare incendiu cu butoane de alarmare;
Autorităţile care pot să acorde sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt:

- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Braşov;
- Garda Naţionala de Mediu –comisariatul judeţean Braşov
- Primăria comunei Cristian.
V.D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B şi C, necesare pentru elaborarea

planului de urgenţă internă
Planul de Urgenţă Internă va fi revizuit în conformitate cu prevederile Ord. M.A.I.

647/2005. În acest sens se vor detalia informaţiile privind mijloacele şi procedurile specifice
de intervenţie.
Din Raportul de Securitate vor fi preluate datele privind identificarea şi evaluarea
scenariilor de accidente majore.
Mai
Definiţii şi abrevieri utilizate în cuprinsul raportului:

1. Accident major - producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu
sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui
amplasament, care intră sub incidenţa HG 804/2007 şi care conduce la apariţia imediată sau
întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul
sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe
periculoase;
2. Alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a personalului şi
populaţiei despre iminenţa producerii sau producerea unor evenimente excepţionale cu
consecinţe grave;
3. Alarmă (chimică, de incendiu) - situaţia în care pe teritoriul unităţii sau a unor
localităţi a apărut un pericol iminent de intoxicare în masă cu substanţe toxice, de incendiu şi
explozie sau de poluare, ce nu poate fi limitat şi lichidat imediat de personalul de exploatare;
4. Amplasament/obiectiv - zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una
sau mai multe instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente
5. Avarie/incident - eveniment care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii
populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major;
6. Controlul operaţional – adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi
instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a
proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare din funcţionare;
7. Depozit – prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de înmagazinare,
păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc;
8. Echipe de intervenţie: echipe constituite din personal instruit în vederea limitării şi
înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă.
9. Efectul „Domino” – rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui
accident ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip SEVESO sunt amplificate de
următorul accident la o/un altă/alt instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi
proprietăţilor substanţelor prezente şi care conduce în final la un accident major;
10. Evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, a stării de
alertă ori de producere a unui accident major, care constă în scoaterea din zonele afectate sau
potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor categorii sau grupuri de persoane ori bunuri şi
dispunerea acestora în zone care asigură condiţii de protecţie;
Mai
11. Factori de risc - factorii (proprietăţi fizice, chimice, stări, procese, fenomene)
proprii substanţelor şi proceselor din amplasament, care pot deveni cauze/surse ale unor
accidente majore;
12. Instalaţie – unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse,
utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate
echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne,
docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau
structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;
13. Intervenţia- acţiunile desfăşurate în timp oportun, de către structurile specializate,
în scopul prevenirii agravării unei avarii, incident sau accident, limitării sau înlăturării după
caz, a consecinţelor acestora;
14. Înştiinţare /Notificare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre
iminenţa producerii sau producerea unor evenimente grave către autorităţi, populaţia şi
societăţilor învecinate, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie;
15. Lichidare - acţiune de înlăturare a urmărilor situaţiei de urgenţă care s-a produs,
prin izolarea cauzelor, eliminarea focarului şi a pericolului de extindere
16. Localizare - acţiunea de restrângere sau limitare a avariei declanşate într-un

anumit loc sau pe o suprafaţă, controlând extinderea acesteia în timp;
17. Managementul unei situaţii de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi
procedurilor utilizate de factorii de decizie privind: evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei,
elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora,
înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea
factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele
excepţionale respective, în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
18. Managementul pentru modernizare – adoptarea şi implementarea procedurilor
pentru modificările planificate asupra instalaţiilor existente sau a proiectării de noi instalaţii,
procese sau unităţi de stocare;
19. Monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării
sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii
evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de
îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
Mai
20. Operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine cu orice
titlu un amplasament sau o instalaţie;
21. Pericol/hazard - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei

situaţii fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau
mediului;
22. Risc – probabilitatea producerii unui anumit efect specific într-o perioadă sau în
circumstanţe precizate; riscul rezidual se refera la riscul rămas după înlăturarea unora dintre
factorii cauzatori de risc;
23. Situaţie de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul
unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
24. Substanţă periculoasă - o substanţă, un amestec sau un preparat, prevăzute în HG
804/2007, anexa nr. 1, partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2-a, şi
care sunt prezente sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau
intermediare, inclusiv acele substanţe despre care se presupune că pot fi generate în cazul
producerii unui accident;
Mai
Bibliografie
1. DOW’S Fire&Explosion Index Hazard Classification Guide, 1994
2. Evaluarea riscului tehnologic, Alexandu Ozunu, Călin I. Anghel, 2007
3. Fişe cu date de securitate
4. Gestionarea accidentelor majore în noul cadru stabilit de Directiva SEVESO II Mr.
Ing. Francisc Senzaconi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
5. Ghid Aplicarea articolului 8 „Efectul de domino“ al Dir. 96/82/CE (SEVESO II)
Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II
Directives
6. Ghid pentru Elaborarea Raportului de Securitate pentru a indeplini cerintele
Directivei 96/82/EC modificata de Directiva 2003/105/EC (Seveso II), EUR 22113 Comisia
Europeana, Luxemburg: Departamentul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene,
2005.
7. Ghid pentru Calcularea accidentelor majore (scenarii) Twinning Project
RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives
8. Ghid de aplicare a Directivei Seveso în domeniul amenajarii teritoriului si
urbanismului, IGSU
9. Ghid pentru implementarea sistemului de management al securităţii în contextul
Directivelor Seveso, IGSU
10. Ghid pentru evaluarea rapoartelor de securitate, IGSU/2009
11. Guideline for quantitative risk assessment ’Purple book’ CPR 18E
12.. Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase,
IGSU
13. Raport de Securitate pentru SC Schaeffler Romania SRL, Cristian jud. Braşov-
S.C. OCON ECORISC S.R.L. TURDA/2013
14. Plan de intervenţie în caz de incendiu
15. Date primite de la beneficiar

Isb Raport Securitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Isb Raport Securitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consultanţă în domeniul securităţii mediului şi proceselor tehnologice.

Managementul dezastrelor naturale şi antropice.

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.

ELABORAT: S.C. OCON ECORISC S.R.L.

Copyright © S.C. OCON ECORISC S.R.L.

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda i

IV. A.1.3 Descrierea generală a scenariilor de accidente tipice specifice 198

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda ii

CERTIFICATE ALE S.C. OCON ECORISC S.R.L.

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda iii

Nume Departament Funcţia Semnătura

Nume Departament Funcţia Semnătura

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 1 din 413

Titularul lucrării: Titularul lucrării este SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. cu sediul

Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Certificat de înregistrare

Denumirea lucrării: Raport de Securitate pentru amplasamentul SCHAEFFLER

Scopul lucrării: Raportul de Securitate stabileşte regulile şi răspunderile pentru

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 2 din 413

I. Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării

I.A Politica de prevenire a accidentelor majore

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 3 din 413

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 4 din 413

Responsabilitatea proiectării, implementării, menţinerii, supravegherii şi coordonării

I.A.1. Obiectivele globale ale titularului activităţii

Obiective în vederea prevenirii accidentelor majore:

Atingerea obiectivelor se realizează prin:

• Asigurarea transparentei şi informării publice asupra politicii şi acţiunilor societăţii

I.A.2. Principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident

I.B Sistemul de management al securităţii

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 8 din 413

Scopul sistemului de management al securităţii este de a pune în aplicare politica de

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 9 din 413

Figura 1.B - SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. – Modelul Sistemului de

Reprezentanţilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 10 din 413

munca, apărării împotriva incendiilor, protecţiei muncii şi protecţiei mediului, sistemului de

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 11 din 413

Roluri, sarcini, responsabilităţi privind sistemul de management al securităţii

Managementul de vârf elaborează şi face cunoscuta angajaţilor săi politica proprie

Managementul de vârf are următoarele obligaţii în domeniul sistemului de

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 12 din 413

- să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;

- controlează respectarea necondiţionata a prevederilor legislaţiei de mediu în

Serviciul intern de paza şi protecţie a obiectivului

- tulburarea ordinii şi liniştii de către persoane străine obiectivului;

Structurile pentru situaţii de urgenţă

- Regulament privind organizarea, atribuţiile şi funcţionarea Celulei pentru Situaţii

Celula pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ cu activitate temporară sunt

Celula pentru situaţii de urgenţă este responsabilă cu:

Centrul operativ cu activitate temporară:

Este formaţiunea responsabilă cu acţiunile îndeplinite la locul accidentului,

Prin S.M.S. se asigură realizarea unei instruiri sistematice a angajaţilor în ceea ce

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 17 din 413

b) Identificarea şi evaluarea pericolelor majore

Identificarea şi evaluarea pericolelor majore presupune depistare posibililor pericole

Pericolul Factorul de risc probabil

Activitatea desfăşurată în cadrul amplasamentului este axată în principal pe prelucrarea

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 18 din 413

tehnologică şi de mediu precum şi rezultatele investigaţiilor efectuate urmare a eventualelor

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 19 din 413

Procedurile documentate şi instrucţiunile de lucru vor fi lansate în uz pentru toate

Procedurile pentru operarea în siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor aflate

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 21 din 413