UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII:
CONTABILITATE, CONTROL ȘI GUVERNANȚĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR.
ABSOLVENT:

TIMIȘOARA
2020

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

 FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
PROGRAMUL DE STUDII:
CONTABILITATE, CONTROL ȘI GUVERNANȚĂ

ETICA ÎN PROFESIA CONTABILĂ

COORDONATOR:
CONF. UNIV. DR.
ABSOLVENT:

TIMIȘOARA
2020

Cuprins
Introducere.....................................................................................................................4
Capitolul 1: Delimitări conceptuale privind etica contabilă..........................................6

1.1 Studiul literaturii de specialitate..........................................................................6

1.2 IFAC și CECCAR..............................................................................................11

1.3 Codul etic național al profesioniștilor contabili.................................................14

Capitolul 2: Studiu de caz: Chestionar privind etica contabilă....................................16

2.1 Metodologia de cercetare...................................................................................16

2.2 Rezultatele cercetării.........................................................................................16

2.3 Limitele cercetării..............................................................................................16

2.4 Discuții și recomandări......................................................................................16

Capitolul 3: Concluzii..................................................................................................16

Bibliografie..................................................................................................................16

Bibliografie..................................................................................................................16

Anexe...........................................................................................................................18
 Introducere

Importanța responsabilității și a eticii în profesia de contabil din societatea

contemporană este din ce în ce mai evidentă. Acest lucru s-a dovedit prin unele dintre
cele mai faimoase în cazuri de eșec ale guvernării corporative, precum scandalurile
Enron sau Parmalat. În primul caz, comitetul de audit intern al Enron și firma de
audit extern care era responsabilă pentru situațiile financiare ale lui Enron, Arthur
Andersen, au acționat în mod repetat fără integritate și etică și în acest fel au
contribuit la ruinarea uneia dintre cele mai mari corporații din lume. Unul dintre
principalele lucruri care au devenit evidente în scandalul etic al Enron a fost faptul că
doar urmarea literei legii nu este suficientă în ceea ce privește auditul și
contabilitatea. Contabilul trebuie să rămână continuu integru și obiectiv, evaluând
critic toate datele contabile pe care le examinează ca profesionist contabil. Prin
urmare, responsabilitatea și etica contabilă ar trebui privite dintr-o perspectivă mult
mai concretă, nu doar pe baza reglementările legale în vigoare.
În această lucrare, etica în contabilitate va fi explorată în primul rând prin utilizarea
unui studiu al literaturii de specialitate pentru a descoperi legătura dintre
responsabilitate, etică și exercitarea profesiei de contabil. În al doilea rând, se va
realiza un studiu de caz, în care, o cercetare de tip cantitativ realizată printr-un
chestionar aplicat online, va adunat informații pentru a descoperi cum este integrată
dimensiunea etică în profesia de contabil.
Cu tehnologia actuală, profesia contabilă a avansat în ultimul timp, oferind
contabililor mai mult timp pentru a consilia și a întâlni clienții, motiv pentru care
contabilii sunt acum obligați să aibă expertiză relevantă în domeniu. Profesiunea
contabilă se orientează către o abordare consultativă, contabilii devenind consilieri
financiari ai companiei. Odată cu așteptările mari față de contabili, importanța
acțiunii în rândul eticii profesionale crește.
În această lucrare se studiază contabilii români și abordările etice ale acestora.
Contabililor li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima liber opinia față de etica
contabilă, folosindu-se pentru cercetare un chestionar online. Contabilii din
România au standarde înalte de lucru, dar uneori, pe baza unor cazuri izolate, sunt
văzuți de societate ca având abateri morale dictate de managementul organizației

4
pentru care lucrează. Va fi interesant de examinat dacă aceste ipoteze ale opiniei
publice se confirmă în cazul eșantionul format pentru chestionar.
Scopul lucrării este de a afla opiniile și atitudinile contabilului față de etica
contabilă și modul în care interpretează etica în meseria lor. Următoarele întrebări
de cercetare au fost stabilite de autor: 1) Cum sunt respectate legile și reglementările
contabile actuale? 2) Cât de importantă este etica contabilă pentru contabilii din
România? 3) Este nevoie să predăm etica contabilă noilor angajați? 4) Cum apare
etica contabilă în profesia contabilă? 5) Există o presiune de a te comporta fără etică
în meseria de contabil? 6) Care sunt factorii care determină comportamentul etic sau
lipsa lui?
Pentru a găsi răspunsuri la întrebările de cercetare, s-a studiat fondul teoretic al temei
și s-au definit și explicat o serie de termeni și concepte despre etică și contabilitate,
astfel încât cititorul să înțeleagă demersul realizat și viziunea autorului. Un alt pas a
fost cercetarea legilor și reglementărilor contabile actuale, principiile eticii contabile,
natura eticii contabile în România și situația contabilului în societatea românească.
Modul în care IFAC și CECCAR susțin etica în profesia de contabil a fost de
asemenea studiat. Este examinat Codul de etică al contabililor, reglementările etice
contabile și principiile fundamentale de ce țin de deontologia profesiei de contabil.
Prezentarea generală provocărilor etice ale contabililor și ale contabilității creative
vor încheia acest capitol. Apoi, autorul a pregătit un chestionar online adresat
contabililor profesioniști, pe baza unui cadru teoretic ce vizează verificarea unor
ipoteze.
În cel de-al doilea capitol al lucrării este prezentată metodologia de lucru, rezultatele
chestionarului, limitările cercetării efectuate și discuții față de informațiile adunate și
concordanța lor cu ipotezele inițiale.
Ultimul capitol este unul în care sunt trase concluzii despre cercetarea teoretică și
practică pe baza informațiilor obținute.

5
 Capitolul 1: Delimitări conceptuale privind etica contabilă

1.1 Studiul literaturii de specialitate.

Demersul realizării acestei disertații este realizat pentru a aprofunda
cunoașterea și înțelegerea eticii în profesia contabilă, scopul fiind de a realiza un
instantaneu al situației prezente. Contabilitatea este un centru generare și vehiculare a
informațiilor pentru client și părți terțe, acestea fiind aflate uneori în situația de a avea
interese contrare. Din acest motiv, viziunea și interesul organizației care conduce
contabilitatea pot cere manipularea informațiilor contabile pentru a corespunde cu
scopul propus. Obiectivitatea contabilului și profesionalismul său trebuie să susțină o
abordare etică a înregistrărilor și situațiilor prezentate, astfel încât prezentarea
informației contabile să nu inducă pe cel ce o folosește în eroare față de poziția reală a
organizației. Așadar, pentru a discuta despre etica în profesia contabilă vom defini
mai întâi o serie de termeni și concepte fundamentali despre profesia contabilă și etica
pe care o cere pentru ca discuția și analiza realizată să fie bazate pe o înțelegere
comună și obiectivă a termenilor folosiți.
Etica este definită în dicționar ca fiind „știință care se ocupă cu studiul
teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul
lor în viața socială”. Ea se concretizează în „studiul teoretic al principiilor și
concepțiilor de bază din orice domeniu al gândirii și activității practice”, realizându-
se un „ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează
comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea
scopurilor”[CITATION Ins10 \l 1048 ]. Așadar, putem conchide că etica este o
normare informală a societății, valabilă într-o anumită perioadă de timp.
Etica în domeniul contabilității reprezintă o serie de norme morale adoptate de
societate și mai ales de corpul profesioniștilor contabili. Astfel, ”etica va reprezenta
pentru toți profesioniștii contabili, prestigiul și independența in raporturile cu
societatea economică și socială, încurajând prin serviciile oferite, transparența și
credibilitatea informațiilor financiare și va contribui astfel la armonizarea
standardelor  europene”[ CITATION Car20 \l 1048 ]. Potrivit unor autori, profesia
contabilă își dobândește prestigiul din capacitatea sa de a lua un corp unic de
cunoștințe și de a-și schimba serviciul realizat pentru o plată[ CITATION McG03 \l
1048 ]. În consecință, există o dependență a profesioniștilor contabili pentru a-și livra

6
serviciul calitativ ca parte crucială a acestui proces de schimb de cunoștințe
specializată în schimbul unei plăți. Această lucrare încearcă să afirme că o altă sursă a
prestigiului de care se bucură profesia contabilă provine din „etica contabilă” - un
cod profesional de conduită care conturează practicile, judecățile morale și valorile
care sunt aplicate în domeniul contabilității. Prin urmare, această revizuire a literaturii
plasează studiul cunoștințelor generale privind etica contabilă ca parte a discursului
eticii profesionale mai mari. Această revizuire a literaturii examinează rezultatele
autorilor care au analizat anterior acest subiect în scopul de a pune această cercetare
în perspectivă. Mai mult, sunt luate în considerare și ideile principale și teoriile
transmise pentru a explica nevoia de etică în profesia contabilă, oferind astfel fundal
în dezvoltarea istorică a fenomenului. Pentru a realiza acest lucru, analiza literaturii
va adopta abordări tematice ale temelor recurente în etica contabilă. Acestea includ:
etica în afaceri și guvernanța corporativă; standarde de contabilitate; etica contabilă
ca o extensie a eticii profesionale și a eticii contabile în formarea și educația în
afaceri.
Fenomenul de evidență contabilă dublă are efecte profunde asupra eticii contabile -
fiecare intrare de credit trebuie să aibă intrarea în debit. În cazul în care acest
fenomen nu este prezent, acesta afișează o situație de contabilitate creativă, care poate
avea aspecte legale sau ilegale în manipularea informației contabile. Valoarea
evidenței contabile cu intrare dublă este recunoscută ca o sursă inerentă de etică
contabilă. Chiar și așa, valorile etice înalte adoptate de profesioniștii contabili sunt
cerința fundamentală a menținerii acesteia. Prin capacitatea umană de a avea judecăți
morale și de a îmbrățișa valori morale, principiile dublei intrări poate fi considerat ca
fiind de încredere în aplicarea lui. În practică, însă, profesioniștii contabili sunt
diferiți prin caracter și morala adoptată. Există deficiențe în ținerea contabilității
atribuibile ignoranței, indolenței sau intenției de fraudă. Sunt necesare investigații
frecvente pentru a-i face pe toți contabilii să evite decadența morală și legală.
Prin această revizuire a literaturii se dorește să se arate că etica contabilității
contemporane este o moștenire a elementelor fundamentale ale contabilității.
În mod curent profesia contabilă este văzută ca o activitate întreprinsă
punctual și relativ independent, dar necesitatea reglementării conduitei în breaslă a
apărut prin consecința contabililor decredibilizați in corpore de acțiunile nefaste ale
unora dintre contabili. „Profesia contabilă este în mod curent definită ca totalitatea

7
activităților (serviciilor) care presupun cunoștințe în domeniul contabilității, a
specialiștilor care le efectuează (prestează), precum și organismele lor
profesionale.”[ CITATION Moi10 \l 1048 ]. Această coeziune profesională care
apare volens nolens este cea care dictează în prezent cristalizarea unui cod de etică al
contabililor la nivel internațional pentru a proteja toți profesioniștii din domeniu de
pierderea prestigiului profesional prin acțiunile ilegale sau lipsite de etică ale unor
profesioniști din domeniul contabil. Așadar, etica contabilă este o condiție fără de
care nu se mai poate opera în prezent la standarde înalte de profesionalism.
Activitatea contabililor este una care cere multă responsabilitate. Unul dintre
principalii factori care influențează responsabilitatea este etica. Este posibil ca
organizațiile să dorească să stabilească o politică corporativă care să asigure un
comportament etic adecvat din mai multe motive, inclusiv apărarea reputației,
asigurarea unei performanțe financiare ridicate în viitor și asigurarea continuității
companiei lor[ CITATION Mue08 \l 1048 ]. Mai jos vor fi prezentate trei idei
principale legate de etică vor fi considerate: etica ca virtute, etica deontologică și
utilitarismul[ CITATION Mue09 \l 1048 ].
În primul rând, etica ce derivă din virtutea unui caracter integru se
concentrează pe intențiile pe care o persoană le are indiferent de rezultate
obținute[ CITATION EdV13 \l 1048 ]. Acest flux etic se concentrează pe
interdependențele dintre persoane, cu accent pe comportamentul moral[ CITATION
Ric08 \l 1048 ]. O organizație care folosește etica izvorâtă din caracter ca bază pentru
comportamentul etic poate promova autonomia, alinierea intereselor între membrii
organizației și abilitățile de formare necesare pentru a acționa etic și a atinge
obiectivele organizației[ CITATION EdV13 \l 1048 ]. Etica deontologică își
îndreaptă atenția către acțiunile pe care oamenii le întreprind în exercitarea profesiei
la cele mai înalte standarde[ CITATION Mue09 \l 1048 ]. Utilitarismul se
concentrează pe rezultatele sau scopurile acțiunilor în locul acțiunilor sau mijloacelor
în sine[ CITATION Mue09 \l 1048 ]. Deoarece atât etica deontologică, cât și
utilitarismul se bazează pe contracte ca mijloc de asigurare a comportamentului etic
în organizații, aceste două categorii pot fi considerate ca fiind o etică „contractuală”.
Evident, caracterul etic al unei persoane îi va facilita acesteia adoptarea unui cod etic
adoptat de profesioniștii din domeniu, dar cum acest criteriu este greu de măsurat și
de sintetizat, impunerea unui cod deontologic devine necesară pentru a apăra reputația

8
întregii bresle. Utilitarismul necesită implicit o abordare etică a profesiei, deoarece
subminarea în timp a încrederii în informațiile contabile furnizate aduce deservicii
atât persoanei, cât și organizației din care face parte. Astfel, dacă scopul este de a
oferi un serviciu calitativ pe termen lung, fundamentarea etică a modului de lucru este
de la sine înțeleasă.
Conform așteptărilor, una dintre temele care se întâlnesc pe scară largă în etica
contabilității este cea legată standardele și criteriile necesare pentru îndeplinirea
acestei profesii. Acestea se bazează pe principiile de bază ale eticii contabile.
Standardele de contabilitate sunt referințe comune în discursul eticii contabile, în timp
ce criteriile de evaluare se referă la funcțiile ideale din cadrul profesiei. În consecință,
cercetarea empirică consideră că criteriile generale de referință sunt fiabile, relevante
și comparabile ca natură[ CITATION Pie09 \l 1048 ]. Buys afirmă că materialul
contabil ar trebui să stimuleze și să provoace alegeri comerciale, deoarece
contabilitatea corectă nu are o natură părtinitoare[ CITATION Pie09 \l 1048 ]. Drept
urmare, contabilitatea ar putea deveni verificabilă. Folosindu-se standarde
comparabile, părțile interesate ar putea compara informațiile între diferite companii.
În rezumat, Buys afirmă că datele obținute din materialele contabile ar trebui să ofere
opinii fiabile care ar putea fi testate și autentificate, devenind astfel acceptabile. Dacă
standardele contabile și valorile de referință nu ar fi prezente, această funcție nu ar fi
posibilă[ CITATION Pie09 \l 1048 ].
În literatura de specialitate, Buys și colab.[CITATION Buy12 \l 1048 ] oferă
unul dintre cele mai cuprinzătoare standarde și criterii contabile în cadrul discursului
despre eticia contabilă. Potrivit autorilor, majoritatea standardelor și a criteriilor de
evaluare în contabilitate sunt furnizate într-un cod de conduită sau cod de etică.
Potrivit autorilor, există două sarcini majore în contabilitate, care sunt raportarea
financiară și contabilitatea costurilor sau managementul costurilor. Raportarea
financiară are un caracter istoric, în timp ce managementul costurilor se concentrează
pe procesele viitoare. Drept urmare, codul de conduită stabilește obligații etice pentru
ambele sarcini. Breban afirmă că „etica îl obligă pe profesionistul contabil să dea
dovadă de onestitate în exercitarea misiunii sale, pentru ca, încrezătoare în calitățile
profesionale și în independența acestuia, entitatea-client să beneficieze de o înaltă
valoare morală. Etica profesională îi va garanta astfel entității nu numai un serviciu
prestat în mod profesional, dar și implicarea unei persoane care acționează în baza

9
unor principii morale ridicate.”[ CITATION Bre17 \l 1048 ] Pe de altă parte,
serviciile contabile presupun oferirea de soluții în favoarea clientului, însă acest lucru
nu trebuie să nască practici contabile care aparțin de așa-numita contabilitate creativă,
„acele practici contabile care au ca efect inducerea investitorilor în eroare
(înșelarea) prin prezentarea unor informații contabile pe care ar dori să le vadă
(exemplu: profituri în creștere constantă)”[ CITATION Mar11 \l 1048 ]
Strâns legată de standardele și criteriile de evaluare a exercitării profesiei
contabile este tema eticii profesionale și modul în care se raportează la profesia
contabilității. În consecință, este puțin surprinzător faptul că Buys et al[CITATION
Buy12 \l 1048 ] vorbesc în despre etica contabilă ca o ramură a eticii profesionale. În
conformitate cu această discuție, Balaciu [ CITATION Dia15 \l 1048 ] afirmă că
profesionistul contabil necesită un angajament activ de a se comporta într-o manieră
rațională, dar că modul în care este înțeles acest concept „determină apariția și
tentația spre practicile contabile creative”[ CITATION Dia15 \l 1048 ]. Drept
urmare, trebuie menținută o imagine pozitivă constantă pentru a promova încrederea
în profesionistul contabil. Codurile de conduită oferă un cadru de practică etică pe
care profesioniștii trebuie să se străduiască să-l urmeze, într-o manieră funcțională. În
acest mod, profesioniștii pot evita mici eșecuri etice care pot fi exploatate de persoane
fără scrupule în viitor, să se concentreze pe reputația lor pe termen lung și să se
confrunte cu consecințe personale ale acțiunilor lor profesionale[ CITATION
Buy12 \l 1048 ].
În cazul în care conflictele etice în cadrul unei organizații nu pot fi rezolvate
într-un mod rezonabil, profesionistul contabil ar trebui să se demisioneze de la client /
organizație[ CITATION Buy12 \l 1048 ]. S-ar putea spune că profesioniștii contabili
au nevoie de cele mai înalte niveluri de probitate morală.
Problema eticii profesionale este un punct de interes internațional. Drept
urmare, literatura este foarte răspândită în ceea ce privește etica profesională
contabilă la nivel general. De exemplu, Jamnik [ CITATION Ant11 \l 1048 ]
explorează codurile de conduită etică în contabilitatea publică, unde consideră că
profesioniștii au nevoie de responsabilitate morală pentru a-și acorda serviciile în
mod eficient. De asemenea, profesioniștii trebuie să păstreze cunoștințe actualizate
prin dezvoltarea profesională continuă. În plus, ar trebui să servească publicul în
interesul lor maxim și să păstreze încrederea publicului. Jamnik [ CITATION

10
Ant11 \l 1048 ] consideră modul în care un profesionist își aplică responsabilitatea
etică profesională că „ar trebui realizat prin autocontrol, susținut de un cod de
conduită viabil. De fapt, existența unui cod de conduită este considerată un punct de
reper al oricărei profesii ”.
Astfel, conduita etică este văzută ca un atașament permanent la profesia
contabilă, fiind un obiectiv al profesionistului contabil. În continuare vom discuta
despre codul etic internațional al profesioniștilor contabil așa cum a fost creat de
IFAC și implementat de CECCAR

1.2 IFAC și CECCAR

Federația Internațională a Contabililor (IFAC) a fost fondată la 7 octombrie
1977, la München, Germania, la cel de-al 11-lea Congres Mondial al Contabililor.
IFAC cuprinde peste 175 de organizații membre și asociate din 130 de țări,
reprezentând aproape 3 milioane de profesioniști contabili din practica publică,
educație, servicii guvernamentale, industrie și comerț[ CITATION IFA18 \l 1048 ].
Conform Federației Internaționale a Contabililor în codul său deontologic
pentru profesioniștii contabili, o marcă distinctivă a profesiei de contabilitate este
acceptarea responsabilității sale de a acționa în interes public[ CITATION IFA18 \l
1048 ]. Acest cod stabilește principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesioniștii contabili și oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii.
Cadrul conceptual oferă o orientare asupra principiilor etice fundamentale. Contabilii
profesioniști sunt obligați să aplice acest cadru conceptual pentru a identifica
amenințările la adresa respectării principiilor fundamentale pentru a le evalua
semnificația și, dacă aceste riscuri sunt altele decât clar nesemnificative, să aplice
garanții pentru eliminare sau să le reducă la un nivel acceptabil. Acest lucru se face
astfel încât respectarea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă. Unul dintre
obiectivele principale ale IFAC este de a contribui la credibilitatea și etica
profesioniștilor contabili[ CITATION IFA20 \l 1048 ].
IFAC a instituit următoarele comisii[ CITATION Int20 \l 1048 ]:
 Comisia pentru standarde internaționale de audit – IAASB: stabilește
standarde internaționale privind auditul, angajamentele de asigurare și servicii
conexe
 Consiliul pentru standardele internaționale de educație contabilă – IAESB:
stabilește standarde pentru educația profesională în contabilitate care prescriu

11
 competențele tehnice și abilități profesionale, valori, etică și atitudini necesare
în profesia de contabil.
 Comisia de standarde internaționale de etică pentru contabili – IESBA -
dezvoltă Codul de etică internațional pentru profesioniștii contabili și
stabilește standarde de etică de înaltă calitate, adecvate la nivel internațional
pentru profesioniștii contabili, inclusiv cerințele privind independența
auditorului.
 Comitetul internațional pentru standardele de contabilitate – IPSASB:
stabilește standardele internaționale de contabilitate din sectorul public
elaborează standarde, îndrumări și resurse pentru utilizarea de către entitățile
din sectorul public din întreaga lume pentru pregătirea situațiilor financiare cu
scop general.
În noiembrie 2003, Consiliul IFAC a aprobat un set de reforme menite să
consolideze procesele de stabilire a standardelor internaționale de audit, să obțină
convergența la standardele internaționale și să se asigure că profesia contabilă
internațională răspunde la interesul public. Reformele asigură un proces mai
transparent de stabilire a standardelor cu o contribuție mai mare a publicului. A fost
creat un consiliu de supraveghere a interesului public (PIOB) pentru a supraveghea
activitățile de stabilire a standardelor IFAC, în special în ceea ce privește auditul,
asigurarea, etica și independența[ CITATION IFA18 \l 1048 ].
Viziunea IFAC este ca profesia contabilă la nivel global să fie recunoscută ca
fiind lider valoros în dezvoltarea de organizații puternice și durabile, piețe financiare
și economii[ CITATION IFA18 \l 1048 ].
IFAC acoperă un număr mare de țări și organizații profesional la nivel
mondial. Având în vedere eterogenitatea sistemelor educaționale, fiscale și legale,
rămâne la alegerea organismelor membre ale IFAC implementarea standardelor
adoptate[ CITATION Moi10 \l 1048 ]. Așadar, misiunea IFAC de a contribui la
dezvoltarea, adoptarea și implementarea unor standarde internaționale de lucru de
înaltă calitate prevede în mod explicit o abordare etică a acestei profesii[ CITATION
IFA18 \l 1048 ]. Astfel, se are în vedere atât norma de lucru , cât și educația oferită
încă de la debutul în studiul contabilității, pentru ca profesionistul contabil nou format
să înțeleagă și să adopte o conduită etică pe lângă o pregătire bazată pe cunoștințe și
abilități dobândite.

12
 Comitetul internațional de standarde etice pentru contabili (IESBA) stabilește
standarde de etică de înaltă calitate, adecvate la nivel internațional pentru
profesioniștii contabili, inclusiv cerințele privind independența auditorului. Acesta
vine în sprijinul valorilor adoptate de IFAC, respectiv integritatea, expertiza și
transparența[ CITATION IFA18 \l 1048 ]. Planul strategic de lucru al IESBA pentru
perioada 2019-2023 este de a crește standardele etice pentru profesioniștii contabili,
considerând că dinamica și incertitudinea geo-politicii mondiale pune mare presiune
pe profesioniștii contabili[CITATION IES19 \l 1048 ]. Principalele teme strategice
urmărite de IESBA sunt creșterea relevanței și a impactului pe care o are Codul
internațional al profesioniștilor contabili, lărgirea și adâncirea influenței acestuia și
acțiunea pro activă a comitetului pentru colaborarea cu toate părțile
interesate[ CITATION IES19 \l 1048 ]. Așadar, misiunea actuală a IESBA este de
continua îmbunătățirea codului de etică pentru contabili, acest lucru fiind considerat a
fi în folosul interesului public, îmbunătățire care este văzută a fi realizabilă prin
asumarea unor standarde de etică și mai înalte. Noul Cod de etică este prevăzut a fi
terminat în anul 2020.
CECCAR – Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din
România, a fost înființat în 1921 prin promulgarea legii de înființare a unui organism
profesional independent al contabililor de către Regele Ferdinand I[ CITATION
Rob16 \l 1048 ].
Dezvoltarea economiei naționale și integrarea în Uniunea Europeană a adus
pentru CECCAR oportunitatea de a adera la IFAC și la FEE – Federația Europeană a
Contabililor. CECCAR și-a sporit în acest fel capacitatea de a se integra în
comunitatea europeană și globală a contabililor, prin adoptarea de standarde de lucru
superior calitative și armonizate. Astfel, eforturile CECCAR de a elabora standarde
pentru profesioniștii contabili din România au fost recunoscute prin aderarea la aceste
două organisme profesionale de nivel internațional. Astfel, CECCAR, „în calitate de
organism profesional, se preocupă continuu de dezvoltarea competențelor și
abilităților profesionistului contabil, care să îi permită furnizarea de servicii
suplimentare celor tradiționale, la un nivel de calitate ridicat, diminuând
considerabil, în acest fel, decalajul dintre cererea de servicii a mediului de afaceri
impusă de globalizare, de digitalizare și de o concurență din ce în ce mai mare și
baza de competențe ale profesionistului contabil.”[ CITATION Rob16 \l 1048 ]. În

13
acest sens, certificarea de către CECCAR a profesioniștilor contabili garantează atât
însușirea cunoștințelor tehnice cât și însușirea principiilor etice după normele IFAC,
profesioniștii contabili având „angajamentului asumat de a respecta normele
profesionale și de etică în domeniu, pentru care CECCAR veghează printr-un control
de calitate riguros”[ CITATION Rob16 \l 1048 ].
Prin ORDONANŢA Nr. 65/1994 din 19 august 1994 privind organizarea
activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați cu modificările ulterioare ,
se stabilesc atribuțiile experților contabili și contabililor autorizați din România și
organizarea și funcționarea CECCAR. Printre altele, CECCAR are dreptul să
elaboreze și să publice normele privind activitatea profesională și conduita etică a
profesioniștilor contabili. Observăm că inserarea eticii în cultura organizațională a
Corpului se face prin educația din timpul studiului dar și la înscrierea contabililor și
experților contabili în Tabloul Corpului. După înscrierea în Tablou, contabilii
autorizați și experții contabili depun un jurământ în scris prin care își asumă o
responsabilitate față de interesul public prin respectarea prevederilor emise de
CECCAR dar și ale Codului privind conduita etică și profesională a experților
contabili și a contabililor autorizați[ CITATION Ord \l 1048 ]. Astfel, Consiliul
Superior al CECCAR aprobă, elaborează și completează Codul etic național al
profesioniștilor contabili pe baza Codului etic adoptat de IFAC prin
IESBA[ CITATION Ord \l 1048 ]. Mai mult decât atât, CECCAR, prin Comisia
superioară de disciplină, analizează plângerile referitoare la conduita etică și
profesională și soluționează prin respingere sau aprobare, având dreptul să aplice
sancțiuni sau chiar să interzică dreptul de a exercita profesia de contabil autorizat sau
expert contabil, dacă sunt depistate abateri grave de la etica și conduita prevăzute în
regulament[ CITATION Ord \l 1048 ].
În final, putem înțelege că etica în profesia contabilă are o mare importanță la
nivel internațional, Iar CECCAR, prin aderarea la IFAC, susține activ adoptarea și
implementarea unor conduite de înaltă etică profesională. Etica, fiind în prezent o
premisă fundamentală a contabilității, este susținută și implementată din ce în ce mai
profund, mai intens și mai larg, pentru a se ajunge la o ofertă de servicii contabile de
o maximă calitate. IFAC și CECCAR susțin intens inserarea eticii contabile, deoarece
informația contabilă onestă este un pilon al stabilității economice, atât pentru micile
organizații cât și pentru economia mondială.

14
1.3 Codul etic național al profesioniștilor contabili
Codul de etică este un instrument esențial în lupta împotriva fraudei și
corupției, deoarece, comportamentul lipsit de etică blamat, dezaprobat și pedepsit este
mai puțin probabil să se repete. Dat fiind că profesiunea contabilă este realizată în
interes public, asociațiile profesionale trebuie să organizeze o deontologie și să-și
prezinte tehnicile contabile, pentru a da profesiunii contabile imaginea de organizare
și și coerență[ CITATION Moi10 \l 1048 ]. Codul deontologic ar putea fi clasificat ca
instrument de gestionare strategică pentru profesia contabilă. Acest proces de
schimbare a serviciilor de contabilitate și audit conduce la creșterea încrederii pentru
părțile interesate, deoarece orientarea eticii în prezent se face prin raportarea dintre
contabil și societate și nu între contabil și client, ca în trecut[ CITATION Ana19 \l
1048 ]. Toți contabili profesioniști și auditorii trebuie să îndeplinească anumite
principii etice, reunite într-un cod de etică. Conform recenziei de literatură, există mai
mulți autori care definesc codul de etică. Astfel, „un cod de etică profesională are
rolul de a comunica publicului valorile și principiile unei profesii, de a conștientiza
membrii cu privire la acestea, de a servi drept ghid de comportament în situații
dilematice moral, de a contribui la prestigiul profesiei și de a constitui referențial în
soluționarea unor litigii sau în sancționarea unor comportamente
neconforme”[ CITATION Ana19 \l 1048 ]. În altă opinie, un cod etic este un semn
clar că o organizație profesională este conștientă de nevoia unui comportament etic și
cere un angajament față membrilor săi față de adoptarea unui comportament
etic[ CITATION Gra06 \l 1048 ]. Prin adoptarea unui cod de etică, profesioniștii
contabili au oportunitatea de a întreaga organizație profesională de alinierea la cele
mai înalte standarde etice, alături de aderarea la obiectivele, valorile și misiunile
organizației[ CITATION Eri19 \l 1048 ].
Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale ale
Codului etic[ CITATION CEC11 \l 1048 ]:
(a) Integritate – să fie drept şi onest in toate relațiile profesionale şi de afaceri, adică
acțiunile să reflecte valori constante și consistente

Already Hartman & Bucci (1999) advocate: “the principle of integrity involves action
that reflects consistency in values”.

15
(b) Obiectivitate – să nu permită ca prejudecăţile, conflictul de interese sau influenţa
nedorită a altor persoane să intervină in raţionamentele profesionale sau de afaceri.

(c) Competenţă profesională şi prudenţă – ”să işi menţină cunoştinţele şi aptitudinile

profesionale la nivelul solicitat pentru a se asigura că un client sau un angajator va
primi servicii profesionale competente bazate pe ultimele progrese in practică,
legislaţie şi tehnici şi să acţioneze cu grijă şi in concordanţă cu standardele tehnice şi
profesionale in vigoare.”

Another researcher, Wolnizer (2015) argues the importance of reviewing the

rules of International Education: "It is to improve the consistency and clarity in
articulating the nature of professional competence in terms of technical competence,
professional skills, and professional values, ethics and attitudes."

(d) Confidenţialitate – ”să respecte caracterul confidenţial al informaţiilor dobandite

in urma legăturilor profesionale şi de afaceri şi, prin urmare, să nu divulge aceste
informaţii unor terţe părţi fără a avea autorizarea corespunzătoare şi specifică,
excepţie făcand cazul in care are dreptul legal sau profesional sau datoria de a le face
publice, şi nici să nu le folosească in interesul personal al profesionistului contabil sau
al unor terţe părţi.”
(e) Conduită profesională (profesionalismul) – să respecte principalele legi şi
reglementări şi să evite orice acţiune care discreditează profesia.
(f) Respect faţă de normele tehnice şi profesionale – profesionistul

16
 Capitolul 2: Studiu de caz: Chestionar privind etica

contabilă

2.1 Metodologia de cercetare

2.2 Rezultatele cercetării
2.3 Limitele cercetării
2.4 Discuții și recomandări

Capitolul 3: Concluzii

Ultimul capitol al lucrării va cuprinde concluziile generale ale cercetării întreprinse,

precum şi propunerile/recomandările avansate de student, ca urmare a concluziilor
conturate. Fb[CITATION Iri11 \l 1048 ]

17
 Bibliografie

1. Anon., 2020. International standard-setting boards. [Interactiv]

Available at: https://www.international-standards.org/
[Accesat 1 1ugust 2020].
2. Balaciu, D. E., 2015. Etica și contabilitatea creativă. Abordări teoretice și
evidențe empirice din spațiul universitar și profesional. București: Editura
ASE.
3. Breban, L., 2017. Etica expertului contabil în contextul misiunii de examinare
a contabilității, al întocmirii, semnării și prezentării situațiilor financiare
anuale. CECCAR Business Magazine, 22(23).
4. Buys, P., 2009. Ethical accounting conduct: a contradiction in terms: opinions
and information.. Word and Action, 49(408), pp. 26-28.
5. Buys, P., S., V. & M., O., 2012. A critical consideration of ethical foundations
for the accounting profession.. Koers - Bulletin for Christian Scholarship,
77(2), pp. 1-7.
6. CECCAR, 2011. Codul etic național al profesioniștilor contabili. V ed.
București: CECCAR.
7. Cîndea, M., 2010. Doctrina contabilă și deontologia profesiei. Iași:
Universitatea „Petre Andrei” .
8. Dobrin, M., 2011. Abordări moderne în contabilitate. Curs master. București:
Universitatea „Spiru Haret”.
9. IESBA, 2019. IESBA STRATEGY AND WORK PLAN 2019-2023. [Interactiv]
Available at: https://www.ethicsboard.org/publications/iesba-strategy-and-

18
 work-plan-2019-2023
[Accesat 2 august 2020].
10. IFAC, 2018. Strategic Plan, 2019-2020. [Interactiv]
Available at: https://www.ifac.org/publications/strategic-plan-2019-2020
[Accesat 1 august 2020].
11. IFAC, 2020. Building Trust & Ethics. [Interactiv]
Available at: https://www.ifac.org/knowledge-gateway/building-trust-ethics
[Accesat 1 august 2020].
12. Jamnik, A., 2011. Ethical code in the public accounting profession. Revista
Cultura Económica, Issue 81, pp. 80-90.
13. Kaptein, M., 2008. Developing a Measure of Unethical Behavior in the
Workplace: A Stakeholder Perspective. Journal of Management, 34(5), pp.
978-1008.
14. Kaptein, M., 2009. The Ethics of Organizations: A Longitudinal Study of the
U.S. Working Population. Journal of Business Ethics , 92(4).
15. Madden, G. & O'Dwyer, B., 2006. Ethical Codes of Conduct in Irish
Companies: A Survey of Code Content and Enforcement Procedures. Journal
of Business Ethics , 63(3), pp. 217-236.
16. Marin, I., 2011. Auditul Resurselor Umane. s.l.: Economica.
17. Mălăescu, A. M., 2019. DEZVOLTAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN
ROMÂNIA ȘI RECUNOAȘTEREA ACESTEIA PE PLAN INTERNAȚIONAL.
Teză de doctorat. Craiova: Universitatea din Craiova.
18. McGrath, D. & Ashton, E., 2003. Aspects of social accounting. Bathurst:
Charles Sturt University.
19. Orin, R. M., 2008. Ethical Guidance and Constraint Under the Sarbanes-
Oxley Act of 2002. Journal of Accounting, Auditing and Finance , 23(1).
20. Pânișoară, I.-O. & Pânișoară, G., 2016. Managementul resurselor umane. III
ed. s.l.: Polirom.
21. Steenwijk, E. & Stathis, G., 2019. Dealing with Ethical Dilemmas with
Confidence. [Interactiv]
Available at: https://www.ifac.org/knowledge-gateway/building-trust-
ethics/discussion/dealing-ethical-dilemmas-confidence
[Accesat 5 august 2020].

19
22. Şova, R. A., 2016. 95 de ani de CECCAR. [Interactiv]
Available at: https://ceccar.ro/ro/?page_id=6388
[Accesat 3 august 2020].
23. Tamasi, C., 2020. IMPORTANTA ETICII IN PROFESIA CONTABILA.
[Interactiv]
Available at: http://www.ceccarbraila.ro/index.php?
pag_index=2&id_news=212&title_pag=IMPORTANTA%20ETICII%20IN
%20PROFESIA%20CONTABIL%C4%82
[Accesat 03 iunie 2020].
24. Vosselman, E., 2013. Accounting, Accountability, and Ethics in Public Sector
Organizations: Toward a Duality Between Instrumental Accountability and
Relational Response-Ability. Administration & Society, 48(5).

Anexe

1. Considerați că etica contabililor este dependentă de

etica companiei?

20