Universitatea de Medicină și Farmacie "Gr. T.

Popa", Iași

Facultatea de Medicină Dentară

Disciplină: Clinica și Terapia Edentației Parțiale Întinse

Reabilitarea protetică cu proteză elastică la un

pacient în vârstă de 11 ani cu displazie ectodermală
ereditară

Student: Streche Carmen-Iulia

Grupa 7, Seria A, Anul VI

 Reabilitarea protetica cu proteza elastica la un pacient in varsta de
11 ani cu displazie ectodermala ereditara

Introducere
Displazia ectodermala este un grup mare, eterogen de tulburari mostenite, care sunt
caracterizate prin defecte primare in dezvoltarea a doua sau mai multor tesuturi derivate din
ectodermul embrionar. Sindromul implica o suprapunere de caracteristici, complicand astfel o
clasificare clara.

Cele doua categorii principale sunt ED hidrotica (sindromul lui Clouston) si

Hipohidrotica (sindromul lui Hristos-Siemens-Touraine). Diferenta dintre cele doua este data de
manifestarile glandelor sudoripare. Displazia ectodermala hidrotica are o mostenire autozomal
dominanta in care glandele sudoripare sunt normale iar in cea hipohidrotica acestea lipsesc.
Aceasta din urma are o mostenire recesiva si este forma mai frecvent intalnita. Incienta este de
aproximativ 1/100 000.Pacientii cu HED au transpiratie absenta sau redusa din cauza lipsei
glandelor sudoripare, produc febra extreme de mare, deoarece pielea lor nu mai poate controla
temperatura in mod corespunzator.Pielea este subtire, parul poate fi absent sau foarte
subtire.Sprancenele, genele si parul de pe corp poate fi deasemenea absente sau rare.Unghiile,
pot prezenta deasemenea defecte de dezvoltare, putand fi mici, groase sau subtiri, fragile,
decolorate, crapate sau striate.

Manifestarile extraorale sunt reprezentate de bose frontale, podea nazala deprimata, buze
proeminente si hipotrichosis.Manifestarile dentare includ anodontie sau hipodontia dintilor
temporari sau definitivi, dinti conici si creste alveolare subdezvoltate.Cand dintii lipsesc osul
alveolar nu se dezvolta bine ceea ce duce la reducerea dimensiunii verticale si un aspect tipic
imbatranit al fetei.

Abaterea de la crestera normala a fetei, tinde sa se diminueze cu varsta, cand subiectii cu

HED sunt reabilitati cu aparate protetice functionale.Factorii precum varsta pacientului, etapa de
crestere in conjunctiv cu dintii lipsa, defectele tesuturilor moi, existenta dintilor malformati,si
statusul psihologic, trebuie sa fie luate in considerare in planificarea tratamentului.Deoarece
pacientii cu ED au probleme psiho sociale ca urmare a manifestarilor orofaciale prezente la
aceasta varsta frageda, restabilirea aspectului si functiei, este mai dificila decat de obicei.Exista
mai multe optiuni de tratament, dar cel mai frecvent este reprezentat de proteze mobile.Acest
raport clinic exploreaza utilizarea materialului flexibil pentru fabricarea protezei mobile partiale
la maxilar si proteza din acrilat conventional pentru fabricatia protezei mandibulare complete
pentru un pacient cu displazie ectodermala hipohidrotica.

Raport de caz

Un baiat, in varsta de 11 ani, s-a prezentat plangandu-se de incapacitatea masticatorie si

aspectul inestetic.El a dorit inlocuirea dintilor lipsa.Din istoricul dat a reiesit lipsa transpiratiei,
uscaciunea pielii, si temperatura corpului ridicata.Examenul extraoral a pus in evidenta bose
frontale, par rar,podea nazala deprimata, creste orbitale superioare proeminente, obraji infundati,
hiperpigmentarea pielii din jurul ochilor, buze proeminente si scaderea etajului inferior al
fetei.Examinarea intraorala a relevant lipsa salivei si uscaciunea mucoasei orale, dinti conici, 11,
12 si 13 si regiune mandibulara total edentata cu subdezvoltarea osului alveolar.Examenul
radiographic a relevant prezenta lui 11, 12 si 13 cu radacini complet formate si fara nici un dinte
inclus.Istoricul familial a aratat aceeasi situatie la fratele sau mai mare de 18 ani.Constatarile
clinice si istoricul familial au sugerat diagnosticul de displazie ectodermala
hipohidropica.Radiografia cartilagiilor mainii a fost luata in considerare pentru a evalua
dezvoltarea scheletica a pacientului.Dupa ce s-au studiat indicii de maturare scheletica,asa cum
figureaza Fishman, s-a constatat ca nici o proteza definitiva nu ar putea fi aplicata pentu
urmatorii 6 ani datorita dezvoltarii incomplete a scheletului.S-a stabilit ca si tratament proteza
partial amovibila la maxilar si proteza totala acrilica la mandibula.Ca si material pentru proteza
partial maxilara s-a propus valplast datorita proprietatilor sale favorabile cum ar fi estetica,
rezistenta, biocompatibilitatea si comfortul pentru pacient.

Prin aceasta tehnica dintii nu trebuie preparati. Incisivul central si lateral drept si caninul
stang au fost reconturati cu material compozit.Amprentarea primara a campului protetic s-a
realizat cu hidrocoloid ireversibil deoarece este mai confortabil si poate fi usor de indepartat de
pe campul protetic. Modelele au fost realizate cu ghips de tip 3.Au fost realizate portamprentele
individuale.Amprentarea functionala a maxilarului si mandibulei s-a realizat cu material pe baza
de cauciuc de consistenta medie si fluida iar mulajele au fost montate in articulator
semireglabil.Dintii au fost montati conform criteriilor ocluziei echilibrate.Dupa realizarea
protezelor maxilara din valplast prin tehnica injectarii si mandibulare din acrilat conventional
termopolimerizabil, acestea au fost atent examinate si probate in gura pacientului.Inainte de
introducerea protezei maxilare din valplast, acesta a fost introdusa in apa calda cateva
minute.Expunerea la caldura va asigura o insertie usoara si permite protezei sa se adapteze la
tesuturile de baza. Pacientul a fost educat cu privire la buna insertie si indepartare a protezelor si
instruit cu privire la mentinerea igienei protezei.A fost facuta o reprogramare la 24 de ore pentru
a face ajustarile necesare.Controlul s-a stabilit la 6 luni pentru evaluarea cresterii oaselor si
rebazarea protezei.

Discutii

O interventie protetica timpurie, ajuta copilul sa-si dezvolte un aspect normal, vorbire,
masticatie si inghitire precum si restabilirea functiilor temporomandibulare.Proteza intraorala
poate fi modificata in timpul perioadelor rapide de crestere.Inafara de beneficiile dentare, o
interventie la varsta frageda ofera deasemenea si beneficii psihologice.Inaltimea redusa a osului
alveolar cu o morfologie ”pe muchie de cutit” prezenta limitata a dintilor, face reabilitarea
protetica o sarcina dificila.Inlocuirea dintilor cu ajutorul implantelor, se limiteaza de obicei la
pacienti cu o crestere incheiata craniofaciala si este mai bine sa se evite pana la adolescenta.
Implanturile plasate la pacientii cu displazie ectodermala mai tineri de 18 ani au un grad ridicat
de esec. Insertia implanturilor la copii si adoloscenti pot avea cateva efecte nefavorabile
potentiale incluzand trauma germenilor dentari si restrictii multidimensionale a cresterii
scheletale craniofaciale. In acest caz, terapia implantara nu a fost aleasa datorita cresterii faciala
in curs de dezvoltare si osul alveolar insuficient.Pentru pacientii tineri, utilizarea protezelor
partiale amovibile reprezinta un tratament reversibil care poate imbunatati semnificativ functiile
si estetica pacientului fara a periclita dentitia compromisa. Utilizarea clemelor metalice pe dintii
frontali poate cauza probleme estetice in utilizarea protezelor acrilice conventionale. Utilizarea
terapeutica a materialelor termoplastice ca Valplast a crescut drastic in ultimul deceniu. Aceasta
noua procedura in care materialul de baza complet polimerizat este inmuiat prin caldura (fara
modificari chimice) si injectat dupa aceea, a deschis un nou capitol in realizarea protezelor.
Protezele flexibile au primit diferite avantaje comparativ cu protezele acrilice conventionale.
Translucenta materialului preia tonul tesuturilor de baza facandu-o aproape imposibila de
detectat in cavitatea orala. Crosetele nu sunt vizibile pe suprafata dentara, imbunatatind estetica.
Materialul este extrem de puternic si flexibil. Buna biocompatibilitate se datoreaza lipsei de
monomer si metal, acestea fiind principalele cauze de reactii adverse alergice. Protezele flexibile
nu provoaca pete de inflamatie datorate reactiei negative la rasini si vor absorbi mici cantitati de
apa ceea ce fac protezele mai compatibile cu tesuturile. Nu exista nici o cerinta a prepararii
dintilor ca in cazul protezelor acrilice. Desi protezele dentare reprezinta alternative sarace in
inlocuirea dintilor, ele asigura conditii de mentinere a unei diete normale de zi cu zi,
satisfacatoare pentru copil. Acest lucru este foarte important tinand cont ca realizarea unor
obiceiuri alimentare se realizeaza in cursul copilariei. Atunci cand se planifica proteza la acesti
pacienti, trebuie avut grija asupra obtinerii unei game largi de distribuire a fortei ocluzale
extinzand baza protezei prin urmare ar fi de preferat o schema a ocluziei echilibrate. In acest caz,
pacientul s-a obisnuit foarte bine cu proteza de valplast datorita greutatii reduse si a fost destul de
satisfacut de estetica prin lipsa metalului, de obicei prezent la alte proteze acrilice turnate. S-a
realizat o buna retentie iar parintii au raportat o imbunatatire semnificativa a vorbirii si
masticatiei.

Semnificatia clinica

Prezenta raportare de caz demonstreaza ca proteza maxilara flexibila asociata cu proteza

acrilica totala mandibulara este o metoda reversibila, relativ ieftina in tratamentul protetic al
pacientilor cu displazie ectodermala in special in perioada de crestere. Estetica, greutatea
scazuta, retentia buna si rezistenta protezei elastice o face o buna alternativa la protezele partiale
acrilice conventionale.