Cercetătorii din Iowa vor desfăşura un experiment prin care vor plăti subiecţii

900 de dolari pentru a mânca trei banane. Planul acestora a stârnit multe
controverse.

Potrivit Des Moines Register, unele dintre banane au fost modificate genetic
pentru a produce o cantitate mai mare de beta caroten, un nutrient
transformat de organism în vitamina A. Aceştia speră că aceste banane vor fi
cultivate în Uganda, o ţară în care deficienţa de vitamina A este o problema
gravă.

Creat de Queensland University of Technology, cu sprijinul fundaţiei Bill şi

Melinda Gates, acest soi de banane modificate genetic prezintă o concentraţie
de beta şi alfacaroten, superioară bananelor din Africa.

Este un fapt obisnuit ca participanţii la diferite studii clinice să fie plătiţi, potrivit
regulilor stabilite de Agenţia americană pentru siguranţa alimentelor şi
medicamentelor (FDA) , atât timp cât riscurile sunt stipulate în mod clar.
Această practică este considerată un stimulent pentru recrutare şi nu un
beneficiu.

Siguranţa studiilor clinice

În Statele Unite ale Americii, siguranţa organismelor genetice este determinată

de similaritatea nunitrienţilor şi a conţinutul toxinelor în comparaţie cu cele
tradiţionale – un principiu cunoscut sub numele de echivalenţă substanţială.

Unganda este una dintre ţările africane care a semnat Protocolul de la

Cartagena privind Biosecuritatea, parte a unui acord care ia în calcul riscurile la
adresa sănătăţii persoanelor.

Oponenţii la adresa organismelor modificate genetic nu sunt de acord cu acest

studiu. Aceştia susţin că oamenii de ştiinţă nu au informat participanţii cu
privire la toate riscurile la care se expun. O petiţie care a adunat mai mult de 57
de mii de semnături cere suspendarea studiului clinic.

Miza este una importantă, pentru că aceste banane ar putea rezolva o

problemă de nutriţie majoră.
Carenţa de vitamina A

În aprilie 2014, grupul de cercetători de la Universitatea din Iowa a început să

caute voluntari de gen feminin care să ia parte la studiile clinice. (încă nu este
clar de ce trebui e să fie femei, dar un motiv ar putea fi faptul că femeile
însărcinate şi cele care alăptează sunt vulnerabile la carenţa de vitamina A).

Acestea urmau să fie plătite 900 de dolari pentru a mânca trei banane, fiecare –
dintre care una este modificată genetic – în decursul a patru zile şi apoi să fie
supuse la teste de sânge. Mai multe de 500 de femei au răspuns la anunţ, dar
numai 12 au fost selectate.

Scopul acestei cercetări este să ofere o sursă de bază de vitamina A pentru

comunităţile din ţările în curs de dezvoltare.

“În Uganda şi în alte ţări din Africa, deficienţa de vitamina A este unul dintre
factorii principali ai mortalităţii infantile cauzate de boli infecţioase. Aceste
banane ar putea preveni mortalitatea infantilă cauzată de boli precum diareea,
malaria sau rujeola.”, atrage atenţia coordonatorul studiului Wendy White.

Probleme etice implicate in cercetare:

1.Principiul non-vatamarii.

Cercetatorii trebuie sa aiba calificarea profesionala potrivita cercetarii.

Experimentul trebuie efectuat in prima faza pe animale sau se pot folosi

alternative (organe) pentru a se studia eventualele efecte adverse.

Trebuie analizat raportul beneficiu /risc .

Rezultatele care urmează să fie obţinute din experiment trebuie să fie benefice
pentru societate, iar aceste rezultate nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

2.Principiul autonomiei

Trebuie obligatoriu sa existe consimtamantul informat atat scris cat si verbal.

Subiectii trebuie sa inteleaga perfect cercetarea , aceasta sa fie explicata in

termeni simpli si sa fie de acord cu beneficiiile si riscurile implicate in aceasta.
Participantii la cercetare trebuie sa fie informati cu eventualele conflicte de
interese si sa nu se omita intentionat anumite date ce ar putea duce la
retragerea participantului din cercetare.

3.Principiul justitiei

Trebuiect parcurse toate demersurile legale ce sunt in vigoare la momentul

desfasurarii cercetarii.