Alegoria (lat.

allegoria = vorbire figurata)

Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara
prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor.
Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta.
Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se
prezinta indirect anumite realitati). uj958j1277gjju

Antiteza (gr. antithesis = opozitie)

Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi
context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.
Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie.
Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas,
impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire)

Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul
serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul
comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement
circumstantial de mod.
Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni
concreti: “Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

Enumeratia (lat. enumeratio)

Este figura de stil care consta in insiruirea unor
argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.
Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in
poloboc slava domnului”.

Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui
substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor
care l-au impresionat pe scriitor.
Dupa numarul de termeni pot fi:
-simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular);
“rautate draceasca” (Greuceanu – basm popular);
“turbare furtunoasa” (Scrisoarea III de Mihai Eminescu);
-duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular);
“somnoros si lin se bate” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-triple: “intinderea pustie, fara urme, fara drum” (Iarna de Vasile Alecsandri).
Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:
-cromatice: “codri de arama”;”(glasuirea) padurii de argint” (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);
-cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe
campul spaimantat” (Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri).
Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca)
Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile,

numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.

Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei.
Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor
epitete (“salbatecul”, “crunte”, “gigantica”).

Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica
propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite
insusiri ale personajelor.
Ex: “Priveam fara de tinta-n sus
Intr-o salbatica splendoare”.

Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga)

Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre un interlocutor imaginar.
Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes – simbol al
spiritului justitiar.

Interogatia retorica (lat. interrogatio)

Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe intrebari, de la care nu se asteapta raspuns.
Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca
domnitorul unei tarisoare indrazneste sa-l infrunte.

Personificarea (fr. personnification )

Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor, lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari
omenesti.
Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui
Calin.

Repetitia (fr. repetition = a repeta)

Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe
ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri.
Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia “vas de vas” releva multimea turcilor care au trecut
Dunarea in anul 1394 pentru ai ataca pe romani la Rovine.