Sunteți pe pagina 1din 4

2020 Managementul sistemelor energetice regenerabile - Laborator

Lucrarea 2
Prognoza consumului de energie

1. Scopul lucrării
Lucrarea prezintă elemente teoretice generale privind prognoza consumului de energie
electrică şi utilizarea unui model matematic liniar de calcul.

2. Noţiuni generale
Activitatea de prognoză în general, furnizează datele cantitative şi calitative ce
urmează a fi asigurate de un obiectiv economic pe baza unei activităţi ştiinţifice validată de
analize şi calcule pe modele matematice specifice.
Obiectivele energetice având durate mari până la atingerea capacităţii de producţie
proiectate, prognoza consumului de energie, serveşte ca bază pentru dezvoltarea sistemului
energetic şi a subsistemelor sale, precum şi la rezolvarea unor probleme cu caracter
decizional.
Clasificări ale activităţii de prognoză la nivelul consumului de energie electrică, sunt
prezentate în funcţie de metodele şi conceptele utilizate, după cum urmează:

I. Clasificarea din punct de vedere al perioadei peste care se extinde:


- perioadă scurtă, între 2-3 ani,
- perioadă medie, între 5-10 ani,
- perioadă lungă, între 10-30 ani.
Rezultatele prognozelor sunt mai exacte cu cât perioada de extindere este mai mică
(5-7 ani), iar alegerea lungimii ei trebuie făcută în funcţie de natura obiectivului considerat.
În energetică, prognoze mai lungi de 20-30 de ani nu sunt justificate deoarece nu există
suficiente date anterioare şi datele prognozate sunt afectate de incertitudine.

II. Clasificarea din punct de vedere al consumatorului:


- consumatori individuali,
- consumatori zonali (regionali),
- consumatori naţionali.

III. Clasificarea în funcţie de numărul de componente de consum considerate la


nivelul metodei de prognoză:
 metode analitice, la care prognoza consumului total se obţine prin însumarea
prognozelor consumurilor componente.
 metode sintetice (globale), la care se prognozează doar consumul total.

Alegerea unui anumit tip de prognoză este condiţionată în principal de datele de care
se dispune privind consumurile componente, cât şi consumul total. Metodele analitice se pot
aplica numai dacă există date suficiente în special la nivelul consumurilor componente, în caz
1
2020 Managementul sistemelor energetice regenerabile - Laborator

contrar fiind necesară aplicarea metodelor sintetice. În anumite cazuri şi pentru perioade
lungi de extindere, chiar dacă se dispune de date asupra consumurilor complexe, se preferă
metodele sintetice, deoarece metodele analitice necesită un grad ridicat de detaliere.

IV. Clasificarea metodelor din punct de vedere a naturii variabilei independente din
modelul matematic:
 metode directe (endogene), la care valorile consumului W se exprimă direct în funcţie
de variabila independentă timp t; E=f(t),
 metode indirecte (exogene), consumul fiind exprimat în funcţie de mai mulţi
indicatori (numărul populaţiei, venit naţional, productivitate, consumuri specifice,
etc.) care la rândul lor sunt exprimaţi în funcţie de timp prin relaţii cunoscute: E=f 1(I),
I=f2(I).

V. Clasificarea metodelor de prognoză în funcţie de natura metodei matematice


folosite este:
 metode deterministe, valoarea consumului fiind bine determinată la o valoare dată a
variabilei independente
 metode probabilistice, la care valoarea consumului se stabileşte cu o anumită
probabilitate într-o zonă de consum (având o limită maximă şi una minimă) pentru o
anumită valoare a variabilei independente.

Componentele unei curbe de consum în creştere care modelează cel mai bine
dezvoltarea consumului de energie conţine patru componente (figura 1): componenta
mediană, de tendinţă (trendul) T, componenta ciclică C, componenta sezonieră S şi
componenta întâmplătoare .

E T

T/2 T>1an
t
Figura 1. Componentele unui model de dezvoltare.

2
2020 Managementul sistemelor energetice regenerabile - Laborator

Componenta principală este trendul (T) care semnifică tendinţa constantă de


modificare a consumului, fiind determinată de cauzele cu efect continuu asupra consumului
(creşterea populaţiei, a consumului pe cap de locuitor, a tehnicităţii etc.). Componenta ciclică
are forma unei sinusoide (sau prin suprapunerea mai multor sinusoide) cu perioadă mai mare
de un an fiind cauzată de factori fluctuanţi cu acţiune lentă: raportul cerere ofertă, modificări
periodice de preţuri etc.
Componenta sezonieră (S) este generată de modificări ale consumului în diferite
perioade calendaristice dintru-un an referitor la schimbări ale condiţiilor de climă, a
intensităţii activităţilor industriale, agricole etc. Componenta întâmplătoare (), numită şi
perturbaţie aleatoare, are un caracter neprevizibil, fiind cauzată de fenomene întâmplătoare.
La un moment dat valoarea consumului se poate exprima cu relaţia :
E = TSC (1)
În calculele practice nu se introduc toate componentele fiind suficiente doar trendul şi
componenta aleatoare.
Etapele principale ale activităţii de prognoză sunt: 1. colectarea, sistematizarea şi
prelucrarea datelor, 2. stabilirea modelului matematic adecvat consumului şi efectuarea
calculelor de prognoză şi 3. analiza şi prelucrarea rezultatelor.

3. Mersul lucrării
În tabelul 1 se consideră consumul de energie electrică activă E a (MWh) pentru 11 ani
succesivi [1]. Considerând un model matematic liniar pentru trendul de consum, să se
determine:
 intensitatea corelaţiei datelor de consum Rc.
 să se stabilească ecuaţia trendului de consum şi valorile energiei prognozate Ep.
Tabelul 1
Ec
Anul t (MW (t-tm) (t-tm)2 E (u.r.) (E-Em) (E-Em)2 (t-tm) (E-Em) EP
h)
0 6,341 1
1 6,907
2 7,883
3 8,884 1,4
4 10,43
5 11,83
6 13,28
7 14,71
8 17,25
9 19,46
10 21,85
Total -

3
2020 Managementul sistemelor energetice regenerabile - Laborator

Intensitatea corelaţiei datelor de consum Rc se calculează cu relaţia:


Rc   (t  t )( E  E )
m m

 (t  t )  ( E  E
2 2
m m )

Valori ale coeficientului Rc în intervalul (0,9 – 1) indică o corelaţie intensă între mărimi.

Valorile medii ale timpului şi energiei consumate se calculează cu relaţiile:


10 10

t 55 i E i
21,88
tm  
i 0
5 Em  i 0
  1,989
N 11 N 11

Considerând un trend liniar pentru energia prognozată, de ecuaţie: EP ( t )  a  t  b


coeficienţii a şi b se vor calcula prin două puncte, rezolvând:
E  E1 t  t1
 ,
E2  E1 t 2  t1
alegând t1=3, pentru care E1=1,4 (calculat în tabelul 1) şi t1=8, pentru care E2=2,72

Bibliografie:
[1] Gillich N., Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice,curs, CD, 2014. 
[2] Gillich N., Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice, laborator, CD, 2014.