Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINSUL PROIECTULUI
Capitolul 1. PREZENTAREA COMERȚULUI CU RIDICATA ȘI AMĂNUNTUL, ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR
1.1 Descrierea industriei
1.2 Clasificarea activităților pe grupe de coduri CAEN
Aceasta categorie include vânzarea cu ridicata și cu amănuntul (vânzare fără transformare) a oricărui tip de mărfuri și prestarea serviciilor auxiliare vânzarii mărfurilor. Vânzarea în vrac și cu amănuntul sunt
etapele finale ale distribuirii mărfurilor. În această categorie este inclusă și repararea autovehiculelor, instalarea și repararea bunurilor personale și gospodărești.
Vânzarea fără transformare este considerată aceea care include operațiile obișnuite (sau manipulările) asociate comerțului, de ex. sortarea, trierea și asamblarea mărfurilor, mixarea (amestecarea) bunurilor (de ex. vin
sau nisip), îmbutelierea (cu sau fără curățarea în prealabil a sticlelor), ambalarea, împărțirea masei și reambalarea pentru distribuirea în loturi mai mici, depozitarea (fie că sunt, ori nu, răcite sau congelate), curățarea
și uscarea produselor agricole, tăierea panourilor din lemn sau a tablei, pe cont propriu.
Vânzarea cu ridicata este revânzarea (vânzarea fără transformare) a bunurilor noi și folosite, către comercianții cu amănuntul, utilizatorilor industriali, comerciali, instituții și utilizatorilor profesionali sau către
alți vânzatori cu ridicata sau care activează ca agenți sau brokeri în cumpărarea mărfii pentru ei ori vânzarea mărfii către asemenea persoane sau firme.
Principalele tipuri de activitati incluse sunt cele desfășurate de: comercianții cu ridicata, adică acei comercianți cu ridicata care își însușesc titlul asupra mărfii pe care o vând, vânzatorii cu ridicata sau mișitii,
distribuitorii industriali, exportatorii, importatorii și asociațiile cooperatiste cumpărătoare, sucursalele comerciale și birourile comerciale (dar nu magazinele pentru desfacerea cu amănuntul) și care sunt menținute de
unitățile industriale și miniere, separat de uzinele sau minele respective, în scopul activității de marketing legată de produsele lor și care nu preiau doar comenzi ce urmează a fi onorate prin expediție directă de la
uzine sau mine.
Sunt incluși, de asemenea, brokerii de mărfuri și bunuri de consum, comercianții cu comision și agenții și asamblorii, cumpărătorii și asociațiile cooperatiste angajate în desfacerea pe piață a produselor
agricole. Vânzatorii cu ridicata, adeseori, asambleaza fizic, sortează și triază mărfurile în loturi mari, fărămițează masa, reambalează, redistribuie în loturi mai mici, de ex. produse farmaceutice, depozitează,
refrigerează, livrează și instalează bunuri, se angajează în activități promoționale pentru clienții lor și proiectează etichete.
Vânzarea cu amănuntul este revânzarea (vânzarea fără transformare) de mărfuri noi și folosite, către publicul general, pentru consum și utilizare personală sau în gospodărie, prin magazine, supermagazine,
case de comenzi prin poștă, vânzători ambulanți, cooperative de consum, case de licitație etc. Majoritatea negustorilor cu amănuntul preiau titlul mărfurilor pe care le vând, dar unii acționează ca agenți pentru un
mandatar și vând în consignație sau pe bază de comision.
CAEN 4500-4899
Cod CAEN:
45 - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete
451 – Comerț cu autovehicule 461 – Activitați de intermediere în comerțul cu ridicata
452 – Întreținerea și repararea autovehiculelor 462 – Comerț cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii
453 – Comerț cu piese si accesorii pentru autovehicule 463 – Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor si al tutunului
454 – Comerț cu motociclete, piese si accesorii aferente; intretinerea si repararea motocicletelor 464 – Comerț cu ridicata al bunurilor de consum
465 – Comerț cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații
466 – Comerț cu ridicata al altor masini, echipamente si furnituri
467 – Comerț cu ridicata specializat al altor produse
469 – Comerț cu ridicata nespecializat
• Activele circulante sunt bunuri și valori care participă la un singur circuit economic, fiind deținute pe termen scurt (mai mic de un an) de către societate. Această categorie de active este importantă pentru
finanțarea curentă a activității unei companii.
AC = St + Cr + ITS + CCB
St – Stocuri
Cr – Creanțe
ITS – Investiții pe termen scurt
CCB – Casa și conturi la bănci
• Cheltuielile cu amortizarea reprezintă reprezintă cheltuielile efectuate privind recuperarea treptată, atât din punct de vedere contabil, cât și fiscal, a tuturor costurilor ce sunt aferente achiziției, construirii,
producerii, asamblării, instalării sau a îmbunătățirii imobilizărilor amortizabile. Bunurile a căror valoare este sub 2.500 de lei sunt considerate obiecte de inventar, costul cu achiziţia lor este înregistrat şi
deductibil la momentul plăţii.
AM = ValB / Anii de folosinţă / 12 luni
AM – Amortizarea
ValB – Valoarea bunului
Amortizarea contabilă
În ceea ce privește amortizarea contabilă, durata de viață utilă este stabilită de către companie și va fi înscrisă în politicile contabile ale acesteia. Amortizarea contabilă face referire la perioada
care este stabilită astfel încât, în urma acesteia, activul supus exploatării să producă beneficii economice.
Amortizarea fiscală
Cu privire la amortizarea fiscală, durata de viață utilă este stabilită conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004.
Această amortizare presupune repartizarea treptată a valorii activului pe cheltuieli conform duratei normale de viață stabilite de catalog.
• Cifra de afaceri reprezintă totalul veniturilor realizate din activitatea principală și din activitățile secundare înregistrate în actul constitutiv, realizate pe o anumite perioadă de timp (de obicei, cifra de
afaceri se calculează pentru un an calendaristic).
CAT = VenActiv.Bază + VenAlteActiv.
CAT – Cifra de afaceri totală
VenActiv.Bază – Veniturile provenite din activitatea de bază
VenAlteActiv. – Veniturile obținute din alte activități
• Cheltuielile în avans reprezintă cheltuielile înregistrate în avans sunt cheltuieli antrenate în cursul unei perioade dar care se referă la perioade următoare. Cele mai frecvente situații se referă la cheltuielile
cu chiria, cu asigurările, abonamentele plătite pe o perioadă mai lungă, etc. Contul cu ajutorul căruia se ține evidența acestor cheltuieli anticipate este 471 (Cheltuieli înregistrate în avans). În practică, este utilă
ținerea unui scadențar de unde se trece lunar pe cheltuială partea care revine perioadei curente. Astfel se va ști în orice moment detalierea soldului contului 471, necesară mai ales la inventarierea
patrimoniului.
• Cheltuielile de exploatare reprezintă reflectarea în contabilitate a costurilor înregistrate de companie ca urmare a derulării activităților conform obiectului său de activitate. Ele sunt scăzute din veniturile
din exploatare pentru a se obține Rezultatul din exploatare (Profit operational). Indicatorul utilizat în analiza cheltuielilor de exploatare se numește “Rata cheltuielilor de exploatare” și se calculează după
formula:
• Cheltuielile cu impozite și taxe fac parte din contul 635 (Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate), iar cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
• Cheltuielile salariale se fac de către instituția în cauză cu remunerarea muncii ca factor de producție și cu contribuția pentru asigurări și protecție socială.
• Furnizorii reprezintă persoane fizice sau juridice ce livreaza unui client o marfă, un produs sau prestează un anumit serviciu.
• Impozitul pe profit reprezintă un impozit datorat la bugetul statului de către toți contribuabilii, așa cum îi definește Codul Fiscal, care înregistrează profit fiscal în perioada de raportare și totodată, o
cheltuială fiscală a întreprinderii suportată la nivelul întregii sale activități. În prezent cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%.
• Profitul brut reprezintă diferența dintre profitul brut obținut de o entitate economică și impozitul pe profit aferent sau cu alte cuvinte, total venituri realizate – total cheltuieli efectuate.
• Veniturile din exploatare reprezintă veniturile aferente obținute de o companie în cursul activității sale. Acestea se mai numesc și venituri din activitatea de bază. Pentru o companie de producție,
veniturile din exploatare vor fi cele obținute în legătură cu produsele vândute, iar pentru instituțiile bancare, spre exemplu, ele se calculează însumând veniturile din dobânzi și cele din comisioane.
• Numărul de salariați se referă la persoanele efectiv angajate cu contract de muncă sau cu care există un raport oficial de serviciu pe o durată determinată sau nedeterminată, inclusiv sezonierii,
administratorul sau managerul, al căror contract de muncă sau raport de serviciu nu a fost suspendat în anul de referință.
Capitolul 3. EXPLICAREA METODOLOGIEI UTILIZATE (METODA ACP)
Analiza componentelor principale (ACP) este o metodă descriptivă de analiză multidimensională a datelor. ACP se aplică în studiul legăturii dintre variabilele numerice care în vederea analizei sunt standardizate (centrate și reduse). Pentru calculul
distanței dintre două puncte se folosește distanța euclidiană.
Plecând de la un ansamblu mare de date, care prezintă distribuția unor unități statistice după variația unor variabile numerice, X1, X2, …, Xp , ACP scoate în evidență un sistem de axe factoriale care concentrează informația conținută în tabelul
inițial pentru o mai bună vizualizare a acestuia.
Aplicarea analizei componentelor principale se poate realiza pentru atingerea următoarelor trei obiective majore:
❖ evidențierea legăturilor statistice (corelațiilor) dintre variabilele considerate;
❖ evidențierea asemănărilor, respective deosebirilor dintre unitățile statistice considerate după ansamblul variabilelor înregistrate;
❖ explicarea asemănărilor, respective deosebirilor dintre indivizi, din punctul de vedere al variabilelor considerate.
Sfera de aplicabilitate a metodei ACP se restrânge doar la variabilele cantitative, care pot fi exprimate în aceeași unitate de măsură sau în unități de măsură diferite.
Pentru a fi aplicată cu eficacitate, se recomandă folosirea ACP pentru un tabel de dimensiuni mari, cu un număr de indivizi mai mare ca 15 și un număr de variabile mai mare ca patru.
Datele inițiale sunt construite din valorile observate ale unor variabile Xj, cu j=1,p, pentru un ansamblu de n unități statistice. Tabelul de date utilizat în ACP este un table cu n linii (indivizii) și p coloane (variabilele).
Operația de standardizare a variabilelor, indispensabilă în analiza componentelor principale atunci când variabilele sunt exprimate în unități de măsură diferite, are implicații în modul de interpretare a rezultatelor obținute.
Aceasta are următoarele efecte:
1. Centrarea norului de puncte al unităților statistice pe origine
2. Pierderea unei părți a informației inițiale
În analiza factorială, obiectivul principal constă în identificarea combinațiilor liniare dintre variabile. Axele factoriale sunt definite de combinații liniare ale variabilelor inițiale. Aceste axe permit explicarea asemănărilor, respective deosebirilor, dintre
unitățile statistice din punct de vedere al ansamblului variabilelor considerate.
În analiza datelor prin ACP, fiecărui ax factorial (Fj) i se asociază o parte a informației conținut în tabelul de date inițial. Această parte se numește inerție sau varianță explicată.
Calculul inerției unui punct x’ij presupune determinarea valorilor proprii și vectorilor proprii ai matricei de inerție. În ACP, toate unitățile i au aceeași masă egală cu unu.
Pentru calculul distanței dintre două unități statistice, în ACP, se folosește distanța euclidiană, iar pentru analiza legăturii dintre două variabile se calculează coeficientul de corelație dintre acestea.
Vectorii principali corespunzători axelor factoriale sunt vectori proprii ai matricei corelațiilor, asociați valorilor proprii. Acești vectori sunt unitari (suma pătratelor componentelor sale este egală cu unu) și ortogonali (suma produselor componentelor
de același rang a doi vectori este nulă).
Vectorul propriu asociat valorii proprii celei mai mari a matricei corelațiilor este vectorul care definește direcția de alungire maximă a norului de puncte, respectiv primul ax factorial. Acest vector reprezintă o nouă variabilă care constituie o
combinație liniară a variabilelor inițiale. Coordonatele acestui vector propriu servesc pentru aflarea coeficienților asociați fiecărei variabile considerate în ecuația definită de primul ax factorial.
Media (Mean) este indicatorul care face parte din categoria indicatorilor care sunt calculați pe baza tuturor termenilor unei serii, reunind valorile într-una singură. Cu alte cuvinte, media arată tendinţa centrală
a seriei de valori, şi de obicei arată unde tind datele să se aglomereze. În general media, se calculează în funcție de cum este seria, adică:
1. Medie aritmetică – privind acele valori care sunt aproximativ constante
2. Medie geometrică – pentru valorile mari la început de serie și din ce în ce mai mici spre sfârșitul acesteia
3. Medie pătratică – pentru acele valori mici la început de serie și din ce în ce mai mari spre sfârșitul seriei
4. Medie cronologică – reflectă o medie aritmetică desfășurată în 2 etape
Abaterea standard a variației (Std. Deviation) în statistică și teoria probabilităților aceasta reprezintă o măsură a dispersiei valorilor acesteia în jurul uneia considerate mijlocii. Se mai numește și abaterea
medie pătratică.
În cazul acestui exemplu am analizat toate firmele din domeniul ,,Comerț cu ridicata și amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor” înregistrate la nivelul județului Constanța în
anul 2018 și au rezultat 5953 de firme.
Descriptive Statistics Mean (Media)
Mean Std. Deviation Analysis N 6000000 5600100.86
ACT_IMOB 444974.96 3907269.869 5953
ACT_CIRC 1206030.33 19401786.734 5953
5000000
CH_AMORT 190639.67 1582209.828 5953
CA 2627157.34 48878428.214 5953
CH_AVANS 7798.55 151651.725 5953 4000000
CH_EXPLOAT 2571513.42 48311341.233 5953
CH_IMP_TAXA 8133.08 58231.161 5953 3000000 2627157.34 2571513.42 2608854.46 2702331.48
CH_SAL 139518.72 836707.629 5953
CH_TOT 2608864.46 48857609.573 5953
CREANTE 560100.86 8575714.980 5953
2000000
Valorile coeficienților de corelație dintre variabile, considerate două câte două (rxi/xj) sunt prezentate de către matricea corelațiilor. Aceasta este o matrice pătratică simetrică față de diagonala principală,
egală cu 1 deoarece o variabilă este perfect corelată cu ea însăși.
În tabelul de mai jos este reprezentată matricea corelațiilor (correlation matrix) pentru studiul nostru de caz - Comerțului cu ridicata și amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor,
Constanța, anul 2018 – cu ajutorul căreia vom analiza toate legăturile dintre coeficienți pe baza valorilor date.
Correlation Matrixa
ACT_IMOB ACT_CIRC CH_AMORT CA CH_AVANS CH_EXPLOAT CH_IMP_TAXA CH_SAL CH_TOT CREANTE FZ IMP_PROF PROF_BR VENIT_EXPL NR_SAL
ACT_IMOB 1.000 .717 .819 .540 .362 .543 .747 .640 .545 .711 .308 .452 .519 .548 .590
ACT_CIRC .717 1.000 .773 .650 .271 .650 .550 .552 .650 .884 .557 .456 .447 .653 .423
CH_AMORT .819 .773 1.000 .471 .450 .473 .783 .704 .475 .743 .381 .413 .496 .479 .688
CA .540 .650 .471 1.000 .235 1.000 .580 .655 1.000 .755 .028 .558 .484 .999 .414
Correlation CH_AVANS .362 .271 .450 .235 1.000 .240 .357 .293 .241 .325 .016 .151 .132 .242 .318
CH_EXPLOAT .543 .650 .473 1.000 .240 1.000 .582 .656 1.000 .754 .029 .562 .487 1.000 .417
CH_IMP_TAXA .747 .550 .783 .580 .357 .582 1.000 .810 .584 .659 .090 .524 .595 .589 .776
CH_SAL .640 .552 .704 .655 .293 .656 .810 1.000 .658 .665 .043 .707 .706 .667 .923
CH_TOT .545 .650 .475 1.000 .241 1.000 .584 .658 1.000 .755 .030 .563 .488 1.000 .419
CREANTE .711 .884 .743 .755 .325 .754 .659 .665 .755 1.000 .346 .595 .623 .760 .517
FZ .308 .557 .381 .028 .016 .029 .090 .043 .030 .346 1.000 .048 .044 .030 .061
IMP_PROF .452 .456 .413 .558 .151 .562 .524 .707 .563 .595 .048 1.000 .933 .581 .649
PROF_BR .519 .447 .496 .484 .132 .487 .595 .706 .488 .623 .044 .933 1.000 .507 .688
VENIT_EXPL .548 .653 .479 .999 .242 1.000 .589 .667 1.000 .760 .030 .581 .507 1.000 .430
NR_SAL .590 .423 .688 .414 .318 .417 .776 .923 .419 .517 .061 .649 .688 .430 1.000
ACT_IMOB .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
ACT_CIRC .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
CH_AMORT .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
CA .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .014 .000 .000 .000 .000
CH_AVANS .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .105 .000 .000 .000 .000
CH_EXPLOAT .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .012 .000 .000 .000 .000
CH_IMP_TAXA .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
Sig. (1-tailed) CH_SAL .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
CH_TOT .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .011 .000 .000 .000 .000
CREANTE .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
FZ .000 .000 .000 .014 .105 .012 .000 .000 .011 .000 .000 .000 .011 .000
IMP_PROF .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
PROF_BR .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
VENIT_EXPL .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .011 .000 .000 .000
NR_SAL .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000 .000
a. Determinant = 9.047E-020
Analiza valorilor coeficienților din matricea corelațiilor permite evaluarea posibilității de aplicare a analizei componentelor principale.
1. Analiza activelor imobilizate în corelație cu fiecare indicator din matricea prezentată:
• Legătura dintre ACT_IMOB & activele circulante este exprimată prin valoarea 0.717 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cheltuielile amortizate este exprimată prin valoarea 0.819 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cifra de afaceri este exprimată prin valoarea 0.540 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cheltuielile în avans este exprimată prin valoarea 0.362 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cheltuielile de exploatare este exprimată prin valoarea 0.543 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cheltuielile cu impozite și taxe este exprimată prin valoarea 0.747 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cheltuielile cu salariile este exprimată prin valoarea 0.640 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și cheltuielile totale este exprimată prin valoarea 0.545 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și creanțe este exprimată prin valoarea 0.711 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și furnizori este exprimată prin valoarea 0.308 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_IMOB și impozitul pe profit este exprimată prin valoarea 0.452 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_IMOB și profitul brut este exprimată prin valoarea 0.519 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și venituri din exploatare este exprimată prin valoarea 0.548 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_IMOB și numărul de salariați este exprimată prin valoarea 0.590 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
2. Analiza activelor circulante în corelație cu fiecare indicator din matricea prezentată:
• Legătura dintre ACT_CIRC și cheltuielile amortizate este exprimată prin valoarea 0.773 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și cifra de afaceri este exprimată prin valoarea 0.650 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și cheltuielile în avans este exprimată prin valoarea 0.271 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_CIRC și cheltuielile de exploatare este exprimată prin valoarea 0.650 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și cheltuielile cu impozite și taxe este exprimată prin valoarea 0.550 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și cheltuielile cu salariile este exprimată prin valoarea 0.552 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și cheltuielile totale este exprimată prin valoarea 0.650 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și creanțe este exprimată prin valoarea 0.884 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și furnizori este exprimată prin valoarea 0.557 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_CIRC și impozitul pe profit este exprimată prin valoarea 0.456 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_CIRC și profitul brut este exprimată prin valoarea 0.447 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
• Legătura dintre ACT_CIRC și venituri din exploatare este exprimată prin valoarea 0.653 (>0.5), astfel rezultând o legătură semnificativă și directă.
• Legătura dintre ACT_CIRC și numărul de salariați este exprimată prin valoarea 0.423 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
14. Analiza veniturilor din exploatare în corelație cu indicatorii din matricea prezentată:
• Legătura dintre veniturile din exploatare și numărul de salariați este exprimată prin valoarea 0.430 (<0.5), astfel rezultând că nu există o legătură.
Analizând ,,Sig. (1-tailed)’’ în matricea corelațiilor se observă că între cheltuielile în avans și furnizori nu există o legătură semnificativă.
De asemenea se observă că ceilalți coeficienți sunt semnificativi, având o valoare Sig < 0.05.
4.3 Statistica text ϰ2 și statistica KMO (output-ul KMO and Bartlett’s Test)
Cu ajutorul programului statistic SPSS, ne sunt furnizate valorile statisticii text ϰ2 și valoarea probabilității asociate statisticii test (Sig) în scopul reprezentării ipotezei de independență dintre variabilele
statistice.
Astfel, se formulează următoarele aspecte statistice:
➢ H0 – ipoteza de independență (valoarea Sig > 0,5)
➢ H1 – ipoteza de dependență (valoarea Sig < 0,5)
Sig. .000
➜ Valoarea calculată a statisticii test ϰ2 calculat = 260735.225 & valoarea probabilității asociate statisticii test calculate Sig. = 0.000.
➜ Doarece valoarea Sig. asociată valorii calculate a statisticii test ϰ2 este < 0,05, arată că se respinge ipoteza H0 (ipoteza de independent) și se acceptă ipoteza H1 (ipoteza de dependență).
Se poate astfel garanta cu o probabilitate de 0,95 că există legături statistice semnificative între variabilele statistice și că matricea corelațiilor nu este o matrice unitate.
➜ De asemenea, conform valorilor de referință evidențiate de Kaiser (1974):
- Valoarea KMO este de 0.832 și arată că soluția obținută prin ACP este foarte bună (metoda se poate aplica cu succes).
Communalities
Initial Extraction
Component
1 2
Component
1 2
Component 1 2
1 1.000 .000
2 .000 1.000