UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Specializarea Agricultură

Rolul proteinelor în organism

Student: Gheorghe Ileana Daniela

Anul: II
Grupa 1202

Bucureşti 2020
Cuprins
Proteinele....................................................................................................................................3
Clasificarea proteinelor..............................................................................................................3
Avantaje si dezavantaje..............................................................................................................4
Rolul proteinelor........................................................................................................................5
Bibliografie................................................................................................................................8
Proteinele
Prin aliment se înțelege orice produs care, introdus în organism, servește la
menținerea proceselor sale vitale și îi asigură creșterea și refacerea celulelor precum și
activitatea depusă. Alimentele sunt alcătuite dintr-o serie de substanțe sau factori nutritivi
(trofine), care sunt indispensabile organismului și sunt reprezentate de proteine, lipide,
glucide (hidrocarbonate), săruri minerale, vitamine și apă.
Proteinele sunt substanțe organice cu greutate moleculară mare, formate dintr-un
număr dat de aminoacizi, uniți între ei prin legături peptidice. Sunt substanțe cuaternare
organice complexe, având în compoziția lor obligatoriu carbon, oxigen, hidrogen și azot,
majoritatea au și sulf iar unele metaloizi sau metale (fosfor, iod, fluor, respectiv fier, cupru,
zinc, cobalt etc.). Sunt constituenți fundamentali ai materiei vii, deoarece intră în compoziția
plasmei și nucleului și participă la toate funcțiile celulei vii.
Proteinele sunt substanțe de structură, deoarece intră în constituția membranelor și
organitelor celulare, în oase, piele, tendoane. Sunt substanțe funcționale, deoarece constituie
totalitatea enzimelor din organism, a proteinelor din fibrele musculare, realizează mobilitatea
celulară, transportul intra și intermembranar, funcția de apărare a organismului, mesageri
inter- și intracelulari.

Clasificarea proteinelor
După formă sunt globulare și fibrilare.
După compoziția chimică și caracteristici de solubilitate: simple (holoproteine)
constituite numai din aminoacizi și conjugate (heteroproteine) constituite din aminoacizi și o
grupare neproteică (grup prostetic), legată cenapsic.
1. Proteinele simple (holoproteine) sunt alcătuite numai din L-alfa aminoacizi. Ele sunt
vegetale și animale. Caracteristica holoproteinelor vegetale este conținutul bogat în acid
aspartic, glutamic, prolină, ceea ce le conferă un caracter acid. Gliadinele împreună cu
glutemina constituie glutemul, principala proteină din grâu care face făina de grâu
panificabilă. Din această categorie fac parte:
- Albuminele: sunt solubile în apă, precipitate de soluții saturate de săruri și
coagulabile prin căldură. Conțin toți aminoacizii (cu excepția glicinei), și sunt de mai multe
tipuri după originea lor: ovalbumină, lactalbumină, mioalbumină, legumelină,
serumalbumină.
- Prolaminele (gliadinele): sunt insolubile în apa pură sau soluții diluate de
săruri neutre, sunt solubile însă în alcool (70-80 grade), în acizi și baze diluate și sunt bogate
în acid glutamic și prolină, sărace în lizină și se găsesc în cereale.
- Globulinele: sunt insolubile în apa pură, solubile în soluții diluate de săruri
neutre, precipitabile cu sulfat de amoniu în soluție semisaturată. Sunt distribuite în plasmă și
intracitosolic. Exemple: globulina serică, lactoglobulina, ovoglobulina, edestina (din cânepă),
amandina (din migdale). Gama globulinele sunt anticorpii organismului care se cuplează cu
moleculele antigen pătrunse în organism, neutralizându-le.
- Glutelinele: solubile în apă sau soluții alcaline diluate, coagulabile prin
căldură. Exemplu: glutelina din grâu.
- Histonele: bogate în lizină și arginină, solubile în apă, precipitabile cu
amoniac diluat, coagulabile prin căldură, hidrolizabile prin pepsină. Se găsesc în nucleul
celulelor glandulare, în celulele spermatice și în constituția nucleoproteinelor. Exemplu:
globina.
- Protaminele: sunt proteine solubile în apă, incoagulabile prin căldură, bogate
în arginină, lizină și histidină, insensibile la enzimele proteolitice. Se găsesc în combinații cu
acizii nucleici, în icrele de pește și au greutate moleculară redusă față de alte proteine.
- Proteinele fibrilare: în acest grup intră fibrinogenul, miozina și proteinele
epidermului.
2. Proteinele conjugate (heteroproteine). Din grupul acestora fac parte:
- Metaloproteinele – sunt proteine care conțin un metal în structura lor, acesta
conferă proteinei calități deosebite. Exemple: feroproteine (hemoglobina, hemenzimele,
feritina, mioglobina etc.); cuproproteinele (ceruloplasmina, hemocianina).
- Fosfoproteinele conțin ca grupare prostetică acidul ortofosforic. Din acest grup
fac parte: cazeina, ovotelina, fosfoproteina din gălbenușul de ou.
- Mucoproteinele conțin ca grupare prostetică un glucid și se deosebesc de
mucopolizaharide prin caracterul secundar al grupului prostetic. Exemple: mucoproteina din
albușul de ou, gonadotropii hipofizari etc.
- Nucleoproteinele: sunt proteine de importanță deosebită în biologia
organismului, prezente ubicuitar în celulele animale și vegetale și au ca grup prostetic acizi
nucleici, formați dintr-o bază azotată, o pentoză și acid fosforic.
- Cromoproteinele sunt proteine cu grupul prostetic reprezentat de o substanță
colorantă. Din acest grup fac parte; hemul, citocromii, fermentul Warburg, catalazele,
peroxidazele, clorofilele, hemocianinele.

Avantaje si dezavantaje
Avantajele consumului de proteină animală și vegetală constau în:
- refacerea mai rapidă a organismului
- dau posibilitatea mușchiului să mărească forța și volumul când consumul de
proteină este crescut,
- crește excitabilitatea la nivelul sistemului nervos central și urmează
transmiterea excitațiilor nervoase.
Dezavantajele consumului proteic constau în:
 - intoxicație acidă a organismului, consumul de proteină în exces modifică ph-
ul,
- senzație de oboseală deoarece energia furnizată de proteine este folosită în
special la metabolismul proteinei și nu la refacerea atp-ului,
- consumul mare de proteină în combinație cu grăsimile produce ateroscreloză,
- afectează funcția ficatului și a rinichiului,
- necesită consum crescut de vitamina B6 si potasiu pentru metabolizarea ei.
Carențele de proteină duc la tulburări la nivelul întregului organism și anume:
- scad secrețiile digestive, proteinele având rol enzimatic (pepsina, galaxina),
producând tulburări hepatice, hipotonie,
- scade imunitatea organismului predispunând-ul la infecții și boli, vindecare
greoaie a plăgilor,
- dereglează funcția corticală, tulburări de somn, depresii, anxietate, dureri de
cap.
- scăderi în greutate, dureri musculare, refacere musculară greoaie,

Rolul proteinelor
Rol structural: sunt componente ale tuturor țesuturilor și au reprezentarea procentuală
cea mai mare în organism. Un adult de 70 de kilograme are 10- 11 kg de proteine (din care
3,5 kg de mușchi, 4-4,5 kg în lichidul interstițial, plasmă și secreții, 2 kg în țesutul conjunctiv,
1 kg în piele).
Rol funcțional, îndeplinit de o cantitate mică de proteine, și înlesnesc toate procesele
energo-plastice ale organismului. Din grupul acestor proteine fac parte: hormonii, enzimele,
mesagerii, mediatorii, receptorii, transportorii gazelor respiratorii, transportorii membranari
intracitosolici, factorii apărării antiinfecțioase (anticorpi, complement, properdină), factorii
coagulării, kinine plasmatice și tisulare, factorii fibrinolizei, transmițători sinaptici.
Rol fizio-chimic: în menținerea izohidriei prin dezvoltarea unei presiuni oncotice prin
soluțiile proteice coloidale. Prin compușii fosforați creează „anionii organici“, cu o deosebită
importanță în procesele electrogenetice celulare. Intervin de asemenea și în menținerea
echilibrului acido-bazal.
Rol energetic: eliberează prin ardere în organism o cantitate de căldură de cca. 4,1
calorii mari, pentru fiecare gram.
Proteinele sunt cele mai importante molecule din corpul uman. Acestea au rol într-o
mare varietate de funcții, de la dezvoltarea mușchilor, a oaselor și a țesuturilor, pana la
transportul substanțelor nutritive și funcționarea optimă a creierului. Mai jos sunt principalele
roluri jucate de proteine în organismul uman.
1. Susțin creșterea țesuturilor
În mod normal, organismul uman procesează alimentele în elemente esențiale și
folosește nutrienții “trimițându”-i prin intermediul circulației acolo unde este nevoie. În cazul
proteinelor, acestea sunt folosite în momentul creșterii (la copii) dar și atunci când trebuie să
hrănească țesuturile pentru a se vindeca (de exemplu, în cazul rănirii sau în momente de
sensibilitate fizică, în sarcină sau în perioada de alăptare).
Persoanele în convalescență după o operație, vârstnicii și sportivii au nevoie de
proteine pentru a se reface.
2. Sprijină reacțiile biochimice din organism
Enzimele reprezintă o formă particulară de proteine si sunt implicate în reacțiile
biochimice care au loc în interior și în exteriorul celulelor. Prin combinații cu alte molecule
din cadrul celulelor, enzimele sunt esențiale mai multor procese din organism,
precum metabolismul celular, digestia, contracțiile musculare, eliminarea cheagurilor de
sânge și producția de energie. Atunci când enzimele nu funcționează normal, sunt declanșate
boli ca hiperplazia adrenaliană congenitală și boala Gaucher.
3. Contribuie la comunicarea dintre celule, țesuturi, organe
O altă categorie de proteine este reprezentată de hormoni, mesageri chimici care
asigură comunicarea între celule, organe și țesuturi. Acești hormoni sunt produși de glandele
endocrine și sunt transportati la un țesut sau organ specific pentru a avea grijă de organism.
Polipeptidele, lanțuri mari de aminoacizi (o formă specifică de proteine), sunt
implicate, la rândul lor, într-o serie de funcții esențiale sănătății:
- semnalează nivelul de absorbție al zahărului în sânge – prin intermediul insulinei.
- stimulează ficatul să transforme glicogenul în glucoză și să îl transporte în sânge – prin
acțiunea glucagonului.
- stimulează creșterea țesuturilor, inclusiv a mușchilor și a oaselor – prin activitatea
hormonului de creștere.
- semnalează rinichilor să reabsoarbă apa – prin acțiunea vasopresinei (hormonul
antidiuretic).
- stimulează eliberarea de cortizon, un factor important în metabolism – prin acțiunea
corticotropinei (hormonul adrenocorticotropic sau ACTH).
O altă categorie de proteine cu rol de comunicare este dată de cheratină, colagen și
elastină.
Cheratina este prezentă în piele, păr și unghii, colagenul are rol structural în oase,
tendoane, ligamente și piele, iar elastina asigură elasticitatea țesuturilor și organelor,
permițându-le să revină la forma inițială (merită amintite aici arterele, uterul și plămânii care
sunt bogate în elastină).
4. Reglează nivelul pH-ului
Proteinele joacă un rol important în reglarea concentrației fluidelor din organism,
asigurând un echilibru între acid (între 0 și 7) și bazic (între 7 și 14). Un pH constant este
necesar pentru funcționarea normală a organelor și proceselor organismului, o variație minoră
în pH putând avea efecte negative, uneori chiar mortale. Poate cel mai cunoscut exemplu de
proteină cu rol reglator este hemoglobina. Aceasta “prinde” acizii de mici dimensiuni, ajutând
astfel la menținerea pH-ului sângelui (un pH normal al sângelui este de aproximativ 7,4,
acesta variind în funcție de ceea ce mănânci dar și de existența unei boli).
5. Susțin echilibrul fluidelor din organism
Proteinele ajută și la reglarea fluidelor din organism. Albumina și globulina sunt
două proteine prezente în sânge, care asigură hidratarea prin atragerea și reținerea particulelor
de apă. Atunci când nivelul acestor proteine este scăzut, apar edeme, mai ales în apropierea
stomacului. Un nivel subnormal al acestor proteine este numit kwashiorkor, apărând mai ales
în cazul persoanelor malnutrite.
6. Stimulează imunitatea
Proteinele sunt esențiale în formarea imunoglobulinei (anticorpi) – care are rol
important in combaterea infecțiilor. Atunci când un corp străin pătrunde în organism, corpul
produce anticorpi care lucrează pentru a-l elimina. În lipsa anticorpilor, organismul ar fi
vulnerabil în fața bacteriilor, a virusurilor și a bolilor produse de acestea.
7. Asigură transportul și depozitarea substanțelor nutritive
Vitaminele, mineralele, zahărul din sânge sau oxigenul, toate aceste substanțe și multe
altele sunt transportate prin intermediul proteinelor transportoare. Transportoarele de glucoză,
de exemplu, mută glucoza la celule, iar lipoproteinele transportă colesterolul și alți acizi grași
în sânge – o proteină pentru glucoză nu va asigura niciodată transportul colesterolului.
Mai mult, există și proteine cu rol de depozitare. Feritina și caseina sunt două exemple
în acest sens. Feritina depozitează rezervele de fier iar caseina este proteina cea mai
importantă din lapte care ajută bebelușii să se dezvolte armonios.
8. Oferă energie
Proteinele reprezintă o sursă de energie atunci când nu asiguri alimente organismului
pentru 18-48 ore sau dacă apelezi la exerciții fizice extenuante. În aceste cazuri, organismul
va arde mai întâi din sursa de carbohidrați (glucide), apoi va trece la grăsimi pentru ca în final
să ajungă la sursele de proteine din mușchii scheletici.
Bibliografie
1. https://farma.com.ro/articles/2009.1-2/PF_Nr-1-2_2009_Art-8.pdf
2. https://www.economiczoom.ro/life-style-hobby/proteinele-rolul-si-importanta-lor-
viata-noastra.html
3. https://poise.ro/proteinele-beneficii-surse/
4. https://www.scribd.com/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Protein%C4%83