Contextul istoric-continuarea proiectelor politice și reformelor din sec XVIII
-Imperiul Rus v-a acționa oficial ca putere protectoare din 1829 și va fi un factor modernizator pentru spațiul românesc până în 1856. Acțiuni: -1802-memoriu adresat de boierii moldoveni împăratului Napoleon al Franței -1817-1818-proiecte elaborate de boierul Iordache Rosetti-Rosnoveanu -1821-în contextul Revoluției de la 1821- ,,Cererile norodului românesc” -numirea funcțiilor după merit -libertatea comerțului -înființarea unei armate permanente -limitarea numărului boierilor greci din Divan la patru. (consecința revoluției de la 1821-revenirea la domniile pământene din 1822) -1822-proiectul de constituție ,,Constituția cărvunarilor”redactat de Ionică Tăutu Perioada 1822-1829 reprezintă o etapă importantă în procesul de modernizare a spațiului românesc și de cunoaștere a solicitărilor la nivel european 1826-Convenția de la Akkerman (alegerea domnilor dintre boierii pământeni) 1829- Tratatul de la Adrianopol(instituirea protectoratului rus,libertatea navigației pe Dunăre, încetarea monopolului comercial)
Regulamentele organice- acte cu valoare de constituție 1831/1832(Țara Românească și
Modova)-separarea puterilor în stat -organizarea administrativă, organizarea fiscală,organizarea justiției -reglementări economice și sociale -1838-Proiect de reformă a,, partidei naționale” conduse de Ion Câmpineanu intitulat Act de unire și independență în care se solicita înlăturarea suzeranității otomane și a protectoratului rus, unirea principatelor și monarhie ereditară -1843-s-a inființat societatea secretă Frăția(N. Bălcescu,Al. I. Cuza,M.Kogălniceanu,I. Ghica,A. Iancu)-propune organizarea unei revoluții pentru înlăturarea regimului politic și unirea românilor. Proiectul politic pașoptist-documentele revoluțiilor de la 1848 reprezintă o continuare proiectelor politice elaboratele anterior.
Petițiunea-proclamațiune-27 martie 1848, Iași,Moldova, V.Alecsandri
Petiția națională-3 mai 1848,Blaj, Transilvania, S. Bărnuțiu -desființarea iobăgiei, unirea cu Moldova și Țara Românească Prințipiile noastre pentru reformarea patriei,12 mai 1848,Brașov,Transilvania, Costache Negri., V. Alecsandri -Unirea Moldovei cu Țara Românească, împroprietărirea țăranilor fără despăgubire Petiția Țării, 20 mai 1848,Cernăuți, Bucovina, Eudoxiu Hurmuzachi -Autonomia Bucovinei, desființarea clăcii Proclamația de la Islaz, 9 iunie 1848,Islaz,Țara Românească,I.H.Rădulescu -Respectarea autonomiei,împroprietărirea țăranilor pe bază de despăgubire Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat,15 iunie 1848,Lugoj,Banat, E. Murgu -Respectarea autonomiei, recunoașterea oficială a lb.române, autonomia Bisericii Ortodoxe Dorințele partidei naționale din Moldova,august,1848,Cernăuți,Bucovina, M.Kogălniceanu -unirea Moldovei cu Țara Românească, împrroprietărirea țăranilor prin despăgubire