Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 5/2017

Studiu privind impozitele directe în context macro și microeconomic

Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III
ghita.culcear@yahoo.com

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta

Introducere
Lucrarea de faţă analizează impozitele directe la nivel micro şi macroeconomic şi
presiunea fiscală pe care o suportă contribuabilul, la nivelul Uniunii Europene, provenită din
impozitele directe, dar şi corelaţia dintre presiunea fiscală şi impozitele directe, într-o analiză
empirică realizată la nivel microeconomic. Impozitele directe reprezintă o parte importantă
din bugetul statului. Impozitele au caracter obligatoriu şi sunt nerambursabile. Plata
impozitului nu atrage o contraprestaţie imediată din partea statului.
În prima parte a lucrării au fost abordate aspecte de natură teoretică, acestea sunt
prezentate în primul capitol care se numeşte “Cadrul general privind impozitele directe”. În
această parte a lucrării sunt prezentate caracteristicile generale ale impozitelor directe, dar şi
indicatorul presiunea fiscal, care măsoară cât de greu apăsă impozitele directe asupra
contribuabililor. Cor fi prezentate şi câteva cercetări realizate de alţi economişti pe aceeaşi
temă, sau pe teme apropiate.
În a doua parte a lucrării se afla “Metodologia cercetări”. În această parte sunt prezentate
şi explicate formulele de calcul care vor fi folosite în realizarea cercetări.
În cea de-a treia parte a lucrării este prezentată analiza propiu-zisa. Această este împărţită
în doua bucăţi: o analiza calitativa la nivel macroeconomic şi o analiza calitativa la nivel
microeconomic. Prin analiza calitativa am comparat presiunea fiscal din România cu
indicatori statistici de referinţă (minimul, media, maximul), ai Uniunii Europene, şi cum a
evoluat acest indicator în dimpul crizei financiare (2007-2009), dar şi după terminarea
acesteia. Analiza a fost realizată pe o perioadă de 10 ani, din 2007 până în 2016. S-a mai
realizat şi o analiza a fiecărui impozit direct folosit în calculul presiuni fiscale.
În cea de-a doua parte a studiului s-a realizat o analiza cantitativă la nivel microeconomic
asupra unui număr de 22 de compani din domeniul energiei electrice, care provin din ţări
emergente (România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Polonia, Muntenegru). Pentru realizarea
acestei analize s-a folozit o regresie liniară multiplă cu ajutorul programul eviews 7.

1. Cadrul general privind impozitele

Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei bucăţi din veniturile sau averea
persoanelor fizice şi a persoanelor juridice aflate la dispoziţia statului, cu scopul de a acoperi
cheltuielile publice. Această prelevare este cu, caracter obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi
fără o contraprestaţie imediată din partea statului. De-a lungul timpului definiţia impozitului a
evoluat, fiind numită de unii economisti (Constantin Tulai, 2003) o taxă nerambursabilă luată
cu forţa din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi/sau persoanelor juridice, în favoarea
bugetului de stat. Alți economişti (Sandu et., 2008) definesc impozitul ca fiind o obligaţie
monetară legală şi obligatorie a persoanelor fizice şi juridice, o obligaţie definitivă
nerambursabilă, fără nici un echivalent direct sau imediar destinat acoperirii cheltuielilor

91
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

publice. (Mihaela Popa, Taxes, Fees and Obligations în România – Main Components of
Companies’ Fiscal Cost)
Inpozitul este un instrument folosit de către stat pentru a încuraja sau a descuraja anumite
sectoare de activitate. Din caracterul obligatoriu al impozitului se înţelege ca plata acestora
către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi juridice, care realizează venituri
din anumite surse sau se afla în posesia unei averi pentru care, conform legi, trebuie să
plătească impozit.Impozitul este introdus de către stat, prin intermediul puterii legislative
(Parlamentul) în majoritatea cazurilor, dar uneori impozitul este introdus şi de organele locale
de stat. Parlamentul introduce sau modifică impozite la nivel naţional, în timp ce organele
locale de stat (consiliile locale sau judeţene) pot stabili impozitele şi taxele în limita
condiţiilor legi, pentru unităţile administrativ-teritoriale pe care acestea le conduc. (Iulian
Văcărel – Finanţe publice, Ediţia a VI – a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007)
Impozitul are rol în mai multe domeni: social, economic, financiar; dar cel mai important
rol al impozitului este cel manifestat pe plan financiar, pentru ca acesta este principalul mijloc
de acoperire a cheltuielilor publice în interiorul unui stat. De-a lungul timpului s-a încercat o
expansiune continuă a impozitelor colectate, fie prin introducerea unor noi impozite care să
adauge contribuabili noi, fie prin extinderea bazei de impunere, sau prin modificarea cotei de
impunere.

1.1. Elementele impozitului

Elementele impozitului sunt acele componenţe care contribuie la stabilirea faptului ce-l
generează, la stabilirea mărimii impozitului precum şi la momentul datorări sale. Acestea au o
mare importanţă în stabilirea legalităţii, dar şi a cuantumului obligaţiilor fiscale datorate de
contribuabili.
Elementele impozitului sunt :
- Faptul generator- este reprezentat de evenimentul care dă naştere obligaţiei fiscale în
legătură cu impozitul datorat bugetului de stat. Faptul generator este aplicat în momentul
în care acesta a avut loc şi este important pentru a stabili regimul juridic.
- Plătitorul impozitului – este reprezentat de persoana fizică sau juridică obligată prin lege
la calcularea şi plata acestuia.
- Subiectul impozitului – este reprezentat de persoana obligată direct prin lege să suporte
plata impozitului, rezultat din realizarea unor venituri sau deţinerea unor bunuri care
necesită impozitare.
- Obiectul impunerii – este reprezentat de materia supusă impuneri. În cazul impozitelor
directe, acesta este reprezentat de venitul sau averea persoanei fizice sau juridice.
- Sursa impozitului – arată din ce se plăteşte impozitul datorat
- Cota impozitului (cota de impunere) – poate fi stabilit ca şi cota procentuală şi/sau este
stabilită ca o sumă fixă. Este reprezentată de impozitul aferent unei unităţi de impunere.
- Asieta ( modul de aşezare al impozitului) – constă în determinarea şi evaluarea materiei
impozabile. Este reprezentată de totalitatea măsurilor pe care le iau organele fiscale
pentru a identifica subiectul impozabil, a stabili obiectul impozabil, dar şi pentru a stabili
mărimea impozitului datorat către stat.
- Încasarea impozitului (perceperea) – poate fi realizată prim mai multe modalităţi: stopaj
la sursa, încasarea impozitului propriu-zisă direct de la contribuabil sau prin aplicarea
unor timbre
- Termenul de plata – reprezintă dată până la care trebuie achitat impozitul. Depăşirea
acestui termen atrage unele penalităţi care sunt calculate la valoarea impozitului. (Narcisa
Roxana Mosteanu, Impozite şi taxe 2000-2001, Editura Economică, 2001)
În teoria fiscală de specialitate, dar şi în practică, se întâlnesc o diversitate de impozite
care sunt diferite şi prin conţinutul lor, nu numai prin diferenţa de nume. După trăsăturile de

92
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

fond şi de forma impozitul este împărţit în doua tipuri: impozitul direct şi impozitul indirect.
În acest proiect vom analiza impozitul direct.

1.2.Impozitele directe – Caracteristici generale

Impozitele directe reprezintă cea mai veche şi mai simplă forma de impunere. Acestea au
ca şi caracteristica specifică, faptul ca se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau
juridice, în funcţie de veniturile şi/sau averea acestora, pe baza cotelor de impozitare
prevăzute de lege. Întrucât impozitul direct este reglementat de tipul venitului şi a averi,
acesta are stabilit în prealabil termenele de plata. În România cota standard de impozitare este
de 16%.
În categoria impozitelor directe intră următoarele: impozitul pe profit, impozitul pe venit,
contribuţii, impozite pe clădiri şi terenuri, alte impozite directe.
După criteriul subiectul impozabil, impozitele directe sunt împărţite în doua categori:
impozitul direct suportate de persoana fizică şi impozitul direct suportate de persoana juridică.
Impozitele directe suportate de persoanele fizice au subiect de impunere persoanele fizice
care îşi au domiciliul sau reşedinţa în statul care beneficiază de impozitul acestora, precum şi
persoanele nerezidente care realizează venituri în statul respectiv. Aici avem câteva persoane
care sunt scutite de plata impozitului: diplomaţii străini acreditaţi, familiile regale, suverani,
persoanele care realizează venituri sub minimul impozabil şi unele cadre militare. În cadrul
impozitelor directe pentru persoanele fizice, se ia în considerare şi situaţia contribuabilului
(stare civilă, existenţa vreunui handicap, numărul de persoane aflate în întreţinere) în
calcularea acestuia. Impozitele directe suportate de persoanele fizice sunt: impozitele pe
salarii, impozitul pe venit, contribuţii sociale.
Impozitele directe suportate de persoanele juridice au ca şi subiect persoanele juridice,
care realizează venituri în statul beneficiar de impozit, indiferent de domiciliul acesteia.
Impozitele directe suportate de persoanele juridice sunt: impozitul pe profit, contribuţii sociale
(suportate de angajator), alte impozite şi taxe locale. ( LEGE Nr.571 din 22 decembrie 2003,
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (variantă actualizată în 2012)
Pentru companii, taxele, impozitele şi contribuţiile sociale, au o dublă influenţa asupra
acestora:
- În primul rând acestea generează un cost administrativ asupra companiilor
- În al doile-a rând ele generează un cost de trezorerie.
Agnes Sipos a realizat un studiu, asupra populaţiei din Ungaria, în care urmăreşte dacă
majorarea sistemului de impozitare modifică moralul contribuabililor ştiind ca aceştia au o
contribuţie mai mare, fapt care duce automat şi la creşterea veniturilor publice. Din analiza
realizată acesta observă ca un procent de 80% din populaţia analizată ar fi dispuşi să plătească
impozite puţin mai mari, dacă ar avea un sistem de impozitare mai puţin complex, mai uşor de
înţeles, şi dacă impozitele colectate ar fi distribuite mai eficient. (Agnes Sipos; Detemining
factors of tax-morale with special emphasis on the tax revenues of local self-gouvernments; 3
rd Economics&Finance Conference, UK, August 25-28, 2015)

1.2.1.Impozitul pe profit
Cota de impozitare este de 16% . Cu ajutorul acestei cote se stabileşte impozitul pe profit
pe care trebuie să-l plătească contribuabilul.
Persoanele care sunt nevoite să plătească impozitul pe profit sunt: persoanele juridice
române, persoanele juridice străine, persoanele juridice şi fizice străine, instituţiile publice. De
la plata impozitului sunt scutiţi următori contribuabili: trezoreria statului, unităţi economice
fără personalitate juridică, fundaţiile testamentare, unităţi aparţinând cultelor religioase,
instituţiile de învăţământ particular, asociaţiile de proprietari.

93
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

Profitul impozabil este calculat ca veniturile obţinute în urma prestări unor servici minus
cheltuielile curente efectuate pentru realizarea acelor servici. Din cheltuielile curente se scad
veniturile neimpozabile înregistrate de persoana juridică şi se adună cheltuielile nedeductibile.
Pentru determinarea impozitului pe profit datorat se iau în calcul toate sursele de venit pe care
le are persoana juridică.
Impozitul pe profit are ca şi termen de plata data de 25 a primei luni după încheierea unui
trimestru. (Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017; Vintilă Georgeta,
Fiscalitate: metode şi tehnici fiscale, ediţia a II-a, editura Economică, 2006)
Georg Wamser realizează un studiu asupra impactului pe care îl are impozitul pe profit
asupra deciziei de investire a multinaţionalelor germane. Din analiza empirică realizată de
Georg Wamser reiese o semi-elasticitate între decizia de investire şi impozitul pe proifit. Se
confirmă faptul ca, contribuţiile sociale sunt legate în mod negativ de investiţi. Un aspect
remarcabil al constatărilor este implicarea concurenţei fiscale. Multinaţionalele caută ţări cu
regimuri fiscale preferenţiale pentru a realiza investiţia. (Georg Wamser, Foreign (în)direct
investment and corporate taxation, The Canadian Journal of Economics, Vol 44, No. 4, pp.
1497-1524)

1.2.2.Impozitele şi taxele locale

Impozitele şi taxele locale sunt colectate de către unităţile administrativ-teritoriale, şi
constituie venituri la bugetele locale. Contribuabilii acestor tipuri de impozite sunt: persoanele
fizice, persoanele juridice, fundaţiile, unităţile de cult, asociaţiile familiare şi agricole.
Impozitele şi taxele locale cuprind următoarele categorii:
- Impozitul pe clădiri – este datorat anual de către contribuabil şi se plăteşte în funcţie de
clădirile pe care acesta le deţine.
- Impozitul pe teren – se plăteşte anual de către contribuabil şi este calculat în funcţie de
terenurile deţinute de contribuabil.
- Taxa pentru mijlocul de transport – este datorat de contribuabil pentru maşinile pe care le
deţine, iar plata se efectuează anual.
- Taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de constructi – se plăteşte doar când contribuabilul
doreşte să construiască o clădire nouă.
- Alte taxe locale (Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017)
Diferenţa între taxe şi impozite este: taxele se plătesc pentru o contraprestaţie imediată
din partea statului, în timp ce plata impozitului nu aduce o contraprestaţie imediată.

1.2.3.Impozitul pe venit
Impozitul pe venit este cel mai important impozit direct reprezentând şi principala sursa
de venit
Reprezintă impozitul datorat de o persoana fizică în decursul unui an, asupra venitului
realizat. Contribuabilii sunt persoanele fizice române sau străine care realizează venituri pe
teritoriul României. În categoria venituri intră orice avantaj primit în bani de o persoana
fizică. (Vintilă Georgeta, Magdalena Călin, Nicoleta Vintilă, Fiscalitate, Editura Economică,
2002)
M Govinda Rao şi R Kavita Rao, vorbesc într-un articol, despre o propunere a ministrului
de finanţe din India, de a construi un sistem de impozitare simplu şi neutru bazat pe încredere
cu aproape nici o scutire şi raţe reduse destinate să promoveze respectarea voluntară. Scopul
acestui proiect a fost să îmbunătăţească eficienţa şi echitarea sistemului fiscal, prin extinderea
bazei de impozitare. Eliminarea deducerilor din baza de impozitare a condus la creşterea
costurilor administrative şi la distorsiuni semnificative în alocarea resurselor. Această măsură
a făcut ca profesiile juridice şi contabile să devină foarte profitabile, în timp ce unele servici
pe care statul nu le poate asigura au scăzut în randament, făcând contribuabili să renunţe la

94
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

furnizarea acelor servici. Cei doi autori au considerat ca pentru economia unui stat nu ar trebui
să se ajungă la raţe scăzute, scutiri continue. (M Govinda Rao şi R Kavita Rao, Direct Taxes
Code: Need for Greater Reflection, Economic and Political Weekly, Vol. 44, No. 37
(September 12-18,2009))

1.3.Presiunea fiscală
Presiunea fiscală este un indicator care arată cât de greu apasa impozitele asupra
contribuabililor. Cu ajutorul acestui indicator se poate observa când impozitele şi taxele sunt
prea mari, iar statul poate interveni din timp înainte să apară revolte fiscale, iar contribuabilii
să aivă un comportament anormal când vine vorba de plata impozitelor. În general presiunea
fiscală se măsoară ca raport între obligaţiilor fiscale colectate la bugetul de stat pe o perioadă
de timp şi produsul intern brut.
Teoreticienii au încercat să construiască un prag maxim al presiuni fiscale, dar practica l-
a depăşit de fiecare data. Din acest motiv se spune ca acest indicator nu are un prag maxim.
Limitele presiuni fiscale sunt de mai multe tipuri:
- Limite de ordin economic - accentuează faptul ca prelevările obligatorii poate duce la
un şir de evenimente neplăcute în economie, cum ar fi : scăderea investiţiilor, scăderea
dorinţei de economisire a populaţiei, înclinaţia spre muncă a populaţiei ar putea
scădea.
- Limite de ordin psihologic şi politic – când contribuabilul consideră ca aceste limite
sunt depăşite, acesta opune rezistenţă, apelând la unele acţiuni nelegale : fraudă,
evaziune. (Narcisa Roxana Mosteanu, Impozite şi taxe 2000-2001, Editura Economică,
2001)
Teoreticienii au încercat să construiască un prag maxim al presiuni fiscale, dar practica l-
a depăşit de fiecare data. Din acest motiv se spune ca acest indicator nu are un prag maxim.
Neţinând seama de incidentele teoretice, presiunea fiscală poate fi analizată mai întâi
printr-un set de rapoarte, câte unul pentru fiecare clasă de venit, care arată ca o parte din
venitul net, raportată la răspunderea fiscală pentru impozitele pe venit cu privire la persoane
fizice şi juridice, şi de stat, dar şi taxe locale. Utilizarea tot mai mare a impozitelor directe, a
dus la un nivel formidabil al veniturilor colectate. Datorită nivelului mare de venituri
provenite din impozite directe, presiunea fiscală trebuie analizată cu atenţie. O teorie
dezvoltată de analiza economică susţine ca presiunea fiscală ar trebui să fie distribuită în
funcţie de nivelul veniturilor şi de capacitatea de impozitare. (Maxine Yaple, The Burden of
Direct Taxes aş Paid by Income Classes, The American Economic Review, Vol. 26, No. 4, pp.
691-710).

Formele presiuni fiscale

1. Presiune fiscală naţională. Această ete o presiune obiectivă , care este determinată la
nivel de ţară în funcţie de necesitatea de finanţare a cheltuielilor publice. Mai este numită
uneori şi presiune fiscală globală. Formula de calcul este :

P= *100 , unde: I= impozite; C= contribuţii la asigurările sociale de stat; iar PIB este
produsul intern brut.
2. Presiunea fiscală individuală. Aceasta arată sacrificiul pe care, un contribuabil este
nevoit să-l suporte. Este calculată după următoare formula:

Pi= *100, unde PT reprezintă totalul prelevărilor fiscale suportate, iar CA reprezintă
vânzările totale. (Narcisa Roxana Mosteanu, Impozite şi taxe 2000-2001, Editura Economică,
2001)

95
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

Într-un studiu realizat de Mihaela Popă, aceasta spune ca nivelul fiscalităţi din România
este scăzut în comparaţie cu nivelele înregistrate Uniunea Europeană, pentru ţara noastră
fiscalitatea înregistrează un nivel destul de ridicat şi este sever resimţit de către contribuabili.
Acest lucru poate fi explicat prin nivelul ridicat al veniturilor în ţările occidentale faţă de cele
din România în contextul preţurilor de consum aproximativ egale, precum şi de utilizarea
necorespunzătoare a resurselor financiare publice, acestea fiind insuficiente pentru acoperirea
cheltuielilor cu educaţia, protecţia socială, sănătatea, prin urmare contribuabilii sunt cei care
trebuie să acopere aceste nevoi din propriile venituri, sporind astfel nemulţumirea socială.
(Mihaela Popa, Taxes, Fees and Obligations în România – Main Components of Companies’
Fiscal Costs, 2009).
Dea lungul timpului s-a căutat o legătură între presiunea fiscală şi evaziunea fiscală. Evi
Pappa, Rana Sajedi şi Eugenia Vella, prezintă într-un studiu realizat analiza impactului pe
care în are creşterea presiuni fiscale prin impozitele directe, asupra evaziuni fiscale şi a
corupţiei publice în Grecia, Spania, Italia şi Portugalia. Din studiul empiric realizat, reiese ca
odată cu creşterea impoztitelor directe şi încercarea consolidări fiscale, evaziunea fiscală şi
corupţia publică urmează să crească. Prin urmare reformele privind compaterea corupţiei
publice şi evaziunea fiscală, ar trebui să meargă mâna în mână cu creşterea presiuni fiscale.
Presiunea fiscală şi evaziunea fiscală sunt direct proporţionale. (Evi Pappa, Rana Sajedi,
Eugenia Vella; Fiscal consolidation with tax evasion and corruption; European University
Institute, Florence, Iraly, 2014).

2.Metodologia cercetări
Cercetarea practică presupune 2 abordări respectiv, o analiză calitativă la nivel
macroeconomic care urmăreşte presiunea fiscală a ţărilor aflate în Uniunea Europeană pe
parcursul a 10 ani (2007-2016), şi o un studiu empiric la nivel microeconomic, reprezentând
o analiză cantitativă, prin care se încearcă evidenţierea factorilor de influenţă asupra presiunu
fiscale pe un eşantion de 22 de compani aparţinând domeniului energiei electrice din ţări
emergente (România, Ucraina, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Muntenegru), utilizând programul
eviews 7.
Presiunea fiscală este văzută, de economistul Maxine Yalpe, ca un indicator care arată cât
de apăsătoare sunt impozitele, altfel spus cât de greu apasă povara fiscală asupra
contribuabililor persoanelor juridice.

2.1.Analiza calitativă a presiuni fiscale

În prima parte a studiului calitativ am analizat presiunea fiscală la nivel macroeconomic
după următoarea formula:
Presiunea fiscală = ( Impozitul pe profit + Impozitul pe venit + Cheltuieli
sociale(suportate de angajator) + Alte impozite şi taxe locale ) / Produsul intern brut (PIB)
S-a analizat nivelul înregistrat de Romania faţă de niv mediu, minim şi maxim înregistrat
de Uniunea Europeană. După analiza gradului de colectate, s-a trecut la analiza fiecărui
impozit direct ca pondere în PIB, utilizând aceiaşi indicatori statistici de referinţă (minimul,
media, maximul)
Avându-se în vedere reperele de minim maxim şi mediu al indicatorilor statistici de
referinţă s-a realizat o comparaţie a presiuni fiscale, între nivelul înregistrat de România şi
nivelul înregistrat de Uniunea Europeană, s-a mai realizat şi o comparaţie între perioada crizei
financiare (2007-2009) şi perioada de după aceasta (2010-2016)
Ponderea în PIB a fost calculată potrivit relaţiei:
PIB% = (Total Impozit direct/PIB)*100,
Unde:

96
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

Impozit direct include Impozitul pe profit, impozitul pe venit, cheltuieli sociale şi alte
taxe şi impozite locale.
PIB este produsul intern brut
Datele utilizate în realizarea analizei au fost colectate din baza de date Ameco şi baza de
date a Bănci Central Europene.

2.2.Analiză cantitativă a presiuni fiscale

În a doua parte a studiului a fost analizată presiunea fiscală la nivel microeconomic
calculat presiunea fiscală după următoarea formulă:
Presiunea fiscală = ( Impozitul pe profit + Cheltuieli sociale(suportate de angajator) +
Alte impozite şi taxe locale ) / Cifra de afaceri(CA)
Pentru această analiză am folosit o regresia liniară multiplă cu ajutorul programului
Eviews 7. Regresia liniară multiplă este o metodă de predicţie a unei variabile dependente,
pornind de la mai multe variabile independente. Ea se bazează pe corelaţia dintre mai multe
variabile implicate.
Formula regresiei liniare multiple este :

Y=ai+b1X1+b2*X2+b3*X3+...+bk*Xk

Unde:
Y este valoare estimată (variabilă dependentă)
ai este punctul de origine al liniei
b1,b2,b3...bk sunt coeficienţii beta pentru cele k variabile independente
X1,X2,X3,...XK sunt valorile celor k variabile independente.
Variabilă dependentă este presiunea fiscală; variabilele independente folosite sunt :
impozitul pe profit, alte impozite şi tale locale şi contribuţiile sociale; iar pentru control am
luat două variabile de control: logaritm din cifra de afaceri, logaritm active totale.
Coeficientul de corelaţie: r =
Datele utilizate pentru realizarea acestei analize au fost colectate din baza de date
Reuters.

3.Studiu de caz
3.1. Analiza calitativă
Prima parte a studiului conţine analiza macroeconomică privind presiunea fiscală a
României faţă de indicatori statistici de referinţă (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene.
Presiunea fiscală a fost calculată ca sumă din impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte
impozite şi taxe, contribuţii sociale, raportate la PIB. Analiza a fost realizată pe o perioadă de
10 ani, din 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană, până în 2016. Pe lângă
presiunea fiscală vom analiza şi impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte impozite şi taxe,
contribuţii sociale, atât ca nivel colectat, dar şi ca pondere în PIB a României faţă de
indicatori statistici de referinţă (minimul, media, maximul) ai Uniuni Europene. Datele au fost
preluate din bază de date Ameco şi de pe situl Bănci Central Europene.

Analiza contribuţii sociale

Vom face o analiză a contibutiilor sociale colectate şi ponderea în PIB a contribuţiilor
sociale înregistrate de România, comparativ cu indicatori statistici de referinţă (minim,
maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007-2016.

97
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

Tabel 1.1 Statistica descriptivă privind contribuţiile sociale în perioada 2007-2016

Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total Mld. EUR 1980,03 1940,85 1871,72 1822,92 1797,77 1752,96 1697,93 1656,81 1693,02 1644,32
Medie Mld. EUR 70,02 68,08 65,98 64,66 63,41 61,62 59,91 59,82 59,60 58,73
Maxim Mld. EUR 523,04 500,76 482,02 465,01 454,32 442,26 426,18 415,62 412,45 404,27
Minim Mld. EUR 0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46 0,43 0,43 0,40
Romania Mld. EUR 13,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76 12,09 14,12 13,08
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 1.1 Dinamica contribuțiilor sociale in perioada 2007-2016

80,00 800,00
70,00 70,02 68,08 65,98 700,00
64,66 63,41
61,62 59,91 59,82 59,60 58,73 Medie
60,00 600,00
523,04 500,76 482,02 Mld. EUR
50,00 465,01 454,32 500,00 Minim
442,26 426,18 415,62 412,45 404,27
Mld. EUR
40,00 400,00 Romania
30,00 300,00 Mld. EUR
Maxim
20,00 200,00 Mld. EUR
13,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76 12,09 14,12 13,08
10,00 100,00
0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46 0,43 0,43 0,40
0,00 0,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 1.1 şi a Figuraului 1.1 observăm că nivelul
contribuţiilor sociale a înregistrat o creştere relativ constantă pe perioada celor 10 ani
analizaţi. Comparativ cu Uniunea Europeană, România nu este ţara cu cel mai mic nivel al
contribuţiilor, dar înregistrează un nivel scăzut al acestora, situându-se cu mult sub nivelul
mediu. În 2007 România înregistrează încasări din contribuţii sociale cu aproximativ 40 Mld.
EUR mai puţin faţă de media Uniuni Europene. Pe parcursul celor 10 ani nivelul mediu al
contribuţiilor sociale creşte treptat, ajungând ca în anul 2016 România să înregistreze încasări
din contribuţii sociale cu 57 Mld. EUR mai puţin faţă de Uniunea Europeană. Observăm că
deşi nivelul minim şi maxim al Uniuni Europene a înregistrat un trend ascendent din 2007
până în 2016, România, nu a urmat acest trend, menţinându-se la valori relativ constante.

Tabel 1.2 Statistică descriptivă privind ponderea în PIB a contribuţiilor sociale în

perioada 2007-2016
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie % 11,48 11,44 11,44 11,41 11,34 11,29 11,39 11,28 10,96 10,87
Maxim % 18,80 18,93 19,10 18,86 18,55 18,27 18,11 18,27 17,57 17,53
Minim % 0,97 1,00 1,03 1,08 1,21 1,34 1,35 1,35 1,32 1,38
Romania % 8,01 8,10 8,53 8,60 8,73 8,99 9,28 10,04 9,91 10,43
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

98
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

Figura 1.2 Dinamica contribuțiilor sociale ca pondere in PIB în perioada 2007-2016

25,00

20,00 18,80 18,93 19,10 18,86 18,55 18,27 18,11 18,27

17,57 17,53

15,00 Medie %
11,48 11,44 11,44 11,41 11,34 11,29 11,39 11,28 10,96 10,87 Maxim %
10,04 9,91 10,43
10,00 8,73 8,99 9,28 Romania %
8,01 8,10 8,53 8,60
Minim %
5,00
0,97 1,00 1,03 1,08 1,21 1,34 1,35 1,35 1,32 1,38

0,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa:
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 1.2 şi a Figuraului 1.2 observăm că în România
ponderea contribuţiilor sociale în PIB a înregistrat un trend descendent din 2007 până în 2016,
ajungând de la 10,43% în 2007, la o valoare de 8,01% în 2016. Nivelul contribuţiilor sociale,
ca pondere în PIB al României este strâns faţă de nivelul mediu înregistrat de Uniunea
Europeană, spre deosebire de contribuţiile sociale colectate unde sunt înregistrate diferenţe
mari între cele două nivele. În 2007 este înregistrată o diferenţă foarte mică de 0,4 Mld. EUR.
Nivelul mediu înregistrează o creştere uşoară până în 2016, an în care este înregistrată cea mai
mare diferenţă între nivelul României şi nivelul mediu al Uniuni Europene, din perioada
analizată de 10 ani. Din nou România nu urmează acelaşi trend cu Uniunea Europeană,
maximă şi nivelul mediu înregistrând un trend ascendent în timp ce România inregistraza o
scădere treptată a acestor ponderi.

Figura 1.3 Cotele de impunere privind contribuţiilor sociale la nivelul anului 2016
40,00% 35,20%

30,00%
22,53% 22,75%
20,00%

10,00% 7,80%

0,00%
Media Maxim Minim Romania
Sursa:http://ec.europa.eu

Cotele contribuţiilor sociale, plătite de angajator în România ating un nivel de 22,75 %.

Uniunea Europeană înregistrează nivelul maxim de 35,20%, un nivel minim de 7,80% faţă de
nivel mediu reprezentând 22,53%, mai mic decât nivelul României cu 0,22 puncte
procentuale.

99
 Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

Analiza impozitului pe profit

Vom face o analiza a impozitului pe profit colectat şi ponderea în PIB a impozitului pe
profit înregistrat de România, comparativ cu indicatori statistici de referinţă (minim, maxim,
medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007-2016.

Tabel 2.1 Statistică descriptivă privind impozitul pe profit în perioada 2007-2016

Criteriu Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total Mld. EUR 371,16 375,00 347,25 349,01 342,75 328,70 302,40 271,27 384,59 420,17
Media Mld. EUR 14,28 13,89 12,86 12,93 12,24 11,74 10,80 9,69 13,74 15,01
Maxim Mld. EUR 75,08 71,66 69,31 68,18 70,02 64,98 53,32 45,61 66,15 70,63
Minim Mld. EUR 0,39 0,38 0,34 0,32 0,25 0,20 0,17 0,25 0,26 0,26
Romania Mld. EUR 5,14 4,74 3,89 3,35 3,74 3,26 2,96 3,30 4,40 4,04
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 2.1 Dinamica impozitului pe profit în perioada 2007-2016

80,00
75,08
70,00 71,66 69,31 70,02 70,63
68,18 66,15
64,98
60,00
Media
53,32
50,00 Mld. EUR
45,61 Maxim
40,00
Mld. EUR
30,00 Minim
Mld. EUR
20,00 14,28 15,01 Romania
13,89 12,86 12,93 12,24 11,74 13,74
10,80 9,69
10,00 Mld. EUR
5,14 4,74 3,89 3,35 3,74 3,26 2,96 4,40 4,04
3,30
0,00 0,39 0,38 0,34 0,32 0,25 0,17 0,26 0,26
0,20 0,25
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 2.1 şi a Figuraului 2.1 observăm că în România
impozitul pe profit colectat înregistrează fluctuaţii pe perioada celor 10 ani, atingând în 2016
cea mai mare valoare de 5,14 Mld. EUR, cu 1,10 Mld. EUR mai mult faţă de anul de pornire
2007. Nivelul României este puţin peste nivelul minim înregistrat de Uniunea Europeană.
Impozitul pe profit, în România, înregistrează valori mai mici faţă de nivelul mediu din
Uniuni Europene. Observăm că anul 2009 a fost un an greu pentru persoanele juridice. Acest
lucru se observă din scăderea puternică în 2009 a impozitului pe profit colectat, atât la
valoarea maximă cât şi la cea medie. În 2007 România înregistrează o diferenţă de 11 Mld
EUR faţă de nivelul mediu înregistrat de Uniunea Europeană, ajungând ca în 2016 diferenţa să
scadă până la 9 Mld EUR. În 2016 Uniunea Europeană nu reuşeşte să atingă nivelul avut în
anul 2007, care a scăzut puternic în 2009 din cauza crizei financiare. România reuşeşte să
treacă mai uşor peste criză, reuşind în 2016 să depăşească nivelul avut în 2007.

100
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

Tabel 2.2 Statistica descriptivă privind impozitul pe profit ca pondere în PIB în perioada
2007-2016.
Criteriu Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Media % 2,65% 2,64% 2,49% 2,53% 2,55% 2,52% 2,48% 2,55% 3,18% 3,47%
Maxim % 5,77% 5,89% 6,09% 6,14% 6,09% 6,35% 6,13% 6,13% 7,52% 7,92%
Minim % 1,48% 1,52% 1,36% 1,24% 1,27% 0,81% 0,95% 1,54% 1,59% 1,58%
Romania % 3,04% 2,97% 2,59% 2,32% 2,80% 2,44% 2,34% 2,74% 3,09% 3,22%
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 2.2 Dinamica impozitului pe profit ca pondere în PIB, în perioada 2007-2016

9,00% 5,50%
8,00% 7,92%
7,52%
4,50%
7,00%
6,09% 6,14% 6,09% 6,35% 6,13%6,13%
6,00% 5,77% 5,89% 3,22% 3,50%
3,09% Media %
5,00% 3,04% 2,97% 2,59% 2,80% 2,74%
2,32% 2,44% 2,34%
2,50%
4,00% Maxim %
3,18% 3,47%
3,00% 2,65% 2,64%2,49% 2,53%2,55% 2,52% 2,48% 2,55% 1,50% Minim %
2,00%
0,50%
1,00% 1,48% 1,52% 1,36% 1,24% 1,27% 1,54% 1,59% 1,58%
0,81% 0,95%
0,00% -0,50%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 2.2 şi a Figuraului 2.2 observăm că România
înregistrează fluctuaţi la nivelul impozitului pe profit ca pondere în PIB, pe perioada celor 10
ani analizaţi. În 2007 înregistrează un procent de 3,09% din PIB, ajungând ca în 2016 să
înregistreze un procent de 3,04% din PIB. Cele mai mici valori sunt înregistrate în 2009 şi
2012. Nivelul impozitului pe profit ca pondere în PIB din România este situat peste nivelul
minim, dar nu reuşeşte să atingă nivelul maxim înregistrat al Uniunii Europene. Pe parcursul
celor 10 ani nivelul din România se intersectează de mai multe ori cu nivelul mediu al Uniuni
Europene. Impozitul pe profit, ca pondere în PIB la nivel de Uniune Europeană înregistrează
un trend descendent pe perioada celor 10 ani.

Figura 2.3 Cotele de impunere privind impozitul pe profit la nivelul anului 2016
40,00%
35,00%
35,00%
30,00%
25,00% 21,01%
20,00% 16,00%
15,00%
10,00%
10,00%
5,00%
0,00%
Media Maxim Minim Romania
Sursa:http://ec.europa.eu

101
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

România are o cotă a impozitului pe profit de 16%. În Uniunea Europeană cota minimă
de impozitare este de 10% şi este deţinută de Bulgaria, în timp ce cota cea mai mare este
deţinută de Malta de 35 %. Cota de impozitare din România este mai mică decât cota medie la
nivel de Uniune Europeană cu 5,01 procente.

Analiza impozitului pe venit

Vom face o analiza a impozitului pe venit colectat şi ponderea în PIB a impozitului pe
venit înregistrat de România, comparativ cu indicatori statistici de referinţă (minim, maxim,
medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007-2016.

Tabel 3.1 Statistica descriptivă privind impozitul pe venit în perioada 2007-2016

Column1 Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Total Mld. EUR 1507,42 1515,55 1442,13 1385,65 1352,63 1287,00 1242,51 1214,85 1302,92 1282,74
Media Mld. EUR 57,98 56,13 53,41 51,32 48,31 45,96 44,38 43,39 46,53 45,81
Maxim Mld. EUR 306,48 291,08 276,71 265,74 244,82 227,94 217,99 224,88 242,09 273,12
Minim Mld. EUR 0,72 0,68 0,71 0,75 0,73 0,76 0,73 0,68 0,68 0,70
Romania Mld. EUR 5,86 5,71 5,44 5,18 4,36 4,96 4,68 4,49 5,04 4,37
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 3.1 Dinamica impozitului pe venit în perioada 2007-2016

350,00 10,00

306,48 9,00
300,00 291,08
276,71 8,00
273,12
265,74
250,00 244,82 242,09 7,00
227,94 217,99 224,88 Media Mld.
5,86
200,00 6,00 EUR
5,71 5,18 5,04 5,00 Maxim Mld.
5,44 4,49
150,00 4,36 4,96 4,68 4,37 EUR
4,00
Minim Mld.
100,00 3,00 EUR
57,98 56,13 53,41 2,00 Romania
51,32 48,31 45,96 44,38 43,39 46,53 45,81
50,00 Mld. EUR
1,00
0,72 0,68 0,71 0,75 0,73 0,76 0,73 0,68 0,68 0,70
0,00 0,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 3.1 şi a Figuraului 3.1 observăm că impozitul pe venit
colectat, în România înregistrează valori care fluctuează de la un an la altul. În 2016 este
înregistrată o uşoară creştere faţă de anul 2007, ce-a mai mică valoare fiind atinsă în anul
2011 de 4,36 Mld EUR, iar cea mai mare fiind atinsă în anul 2016 de 5,86 Mld EUR.
Comparativ cu Uniunea Europeană, România se situează mai sus de nivelul minim, dar nu
reuşeşte să atingă nivelul maxim înregistrat. Faţă de media Uniuni Europene, România
înregistrează valori scăzute, dar înregistrează acelaşi trend. La nivel de Uniune Europeană
este înregistrată o scădere puternică în 2008 şi 2009, după care impozitul pe venit creşte
treptat până în 2016, an în care nivelul valorilor înregistrate este mai mare decât cele din anul
de referinţă 2007. Impozitul pe venit înregistrează cele mai mari valori din impozitele directe.

102
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

Tabel 3.2 Statistica descriptivă privind ponderea în PIB a impozitului pe venit în

perioadă 2007-2016.
Column1 Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Media % 8,32% 8,35% 8,56% 8,39% 8,16% 7,96% 7,96% 8,13% 8,22% 8,14%
Maxim % 27,30% 26,86% 29,98% 27,15% 26,35% 26,03% 26,07% 26,24% 25,13% 25,28%
Minim % 3,27% 3,05% 3,09% 3,01% 2,97% 2,82% 2,80% 2,84% 2,81% 3,07%
Romania % 3,47% 3,57% 3,62% 3,59% 3,27% 3,72% 3,70% 3,73% 3,54% 3,48%
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 3.2 Dinamica impozitului pe venit ca pondere în PIB în perioada 2007-2016

Impozitul pe venit, pondere in PIB

9,00% 8,32% 8,35% 8,56% 8,39% 8,16% 35,00%
29,98% 7,96% 7,96% 8,13% 8,22% 8,14%
8,00% 30,00%
27,30% 26,86% 27,15% 26,35% 26,03% 26,07% 26,24%
7,00% 25,13% 25,28%
25,00%
6,00% Romania %
5,00% 20,00%
Media %
3,57% 3,62% 3,59% 3,72% 3,70% 3,73% 3,54% 3,48%
4,00% 3,47%
3,27% 3,05% 3,09% 3,01%
3,27%
2,97% 2,82% 2,80% 2,84% 2,81% 3,07% 15,00% Minim %
3,00%
10,00% Maxim %
2,00%
1,00% 5,00%

0,00% 0,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Impozitul pe venit ca pondere în PIB, în România înregistrează valori mici, foarte

apropiate de nivelul minim al Uniuni Europene. Ponderile în PIB se menţin aproximativ
constante pe parcursul celor 10 ani în anul 2016 înregistrând acelaşi nivel ca şi în anul 2007 ,
cea mai mare valoare fiind atinsă în anul 2009, iar cel mai mic procent în anul 2008. Faţă de
media Uniuni Europene, nivelul din România este cu aproximativ 5 procente mai scăzut. La
nivel de Uniune Europeană ponderea în PIB a impozitului pe venit a rămas relativ constantă
din 2007 până în 2016.

Analiza impozitelor şi taxelor locale

Vom face o analiza a impozitelor şi taxelor locale colectate şi ponderea în PIB a
impozitelor şi taxelor locale înregistrate de România, comparativ cu indicatori statistici de
referinţă (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007-2016.

Tabel 4.1 Statistica descriptivă privind alte impozite şi taxe locale în perioada 2007-2016
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie Mld. EUR 8,38 8,64 9,04 9,70 8,87 8,62 8,16 8,10 8,59 7,81
Minim Mld. EUR 0,13 0,12 0,13 0,13 0,12 0,11 0,11 0,09 0,10 0,10
Maxim Mld. EUR 40,85 41,52 44,41 40,92 42,59 44,19 38,56 38,29 39,67 35,94
Romania Mld. EUR 3,20 3,45 3,03 2,97 3,05 3,02 3,37 1,94 2,14 2,15
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

103
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

Figura 4.1 Dinamica privind alte impozite și taxe locale în perioada 2007-2016.
15,00 50,00

13,00 44,41 44,19 45,00

41,52 42,59
40,92 39,67 40,00 Medie
11,00 40,85 Mld. EUR
38,56 38,29 35,00
9,70 35,94 Minim
9,00 8,64 9,04 8,87 8,62 8,59 30,00
8,38 8,16 8,10 Mld. EUR
7,00 7,81 25,00 Romania
Mld. EUR
5,00 20,00
Maxim
3,20 3,45 3,37
3,03 2,97 3,05 3,02 15,00 Mld. EUR
3,00 1,94 2,14 2,15 10,00
1,00 0,13 0,12 0,13 0,13 0,11 0,11 0,09 0,10 5,00
0,12 0,10
-1,00 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 0,00
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 4.1 şi a Figuraului 4.1 observăm că în România,
nivelul altor taxe şi impozite locale a crescut uşor în 2010 faţă de 2009 şi s-au menţinut relativ
constant până în anul 2016. Cea mai mică valoare a fost atinsă în anul 2009 de 1,94 Mld.
EUR, iar cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2015 de 3,45 Mld. EUR. În
comparaţie cu Uniunea Europeană, România se situează sub medie cu aproximativ 5 Mld
EUR, fiind mai apropiată de valoarea minimă. Din anul 2012 media Uniuni Europene
înregistrează un trend descendent, în timp ce România înregistrează o uşoară creştere din anul
2012 până în 2016.

Tabel 4.2 Statistica descriptivă privind alte impozite şi taxe locale ca pondere în PIB, în
perioada 2007-2016.
Criteri Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie % 1,89 2,06 2,20 2,45 2,34 2,28 2,28 2,32 2,29 2,11
Minim % 0,79 1,11 1,18 1,45 0,76 0,57 0,58 0,66 0,81 0,69
Maxim % 3,25 3,55 3,51 4,36 3,83 4,08 3,88 4,52 5,04 4,57
Romania % 1,89 2,16 2,01 2,06 2,29 2,26 2,66 1,61 1,50 1,71
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 4.2 Dinamica privind alte impozite și taxe locale ca pondere în PIB, în perioada
2007-2016.
6,00
5,04
5,00 4,36 4,52 4,57
4,08 3,88
3,83
4,00 3,55 3,51 Medie %
3,25
3,00 2,45 2,66 Minim %
2,162,20 2,34 2,292,28 2,262,28 2,32 2,29 2,11
1,89 1,892,06 2,01 2,06
1,71 Maxim %
2,00 1,45 1,61 1,50
1,11 1,18 Romania %
0,79 0,76 0,66 0,81 0,69
1,00 0,57 0,58

0,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

104
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

Ca pondere în PIB a impozitelor şi taxelor locale, observăm ca România înregistrează o

creştere puternică în 2010, fiind şi anul cu cea mai mare valoare din cei 10 ani analizaţi, după
care se înregistrează un trend descendent până în 2016 când se ajunge la o valoare apropiată
cu cea din 2007. Cea mai mică valoare este înregistrată în anul 2008 de 1,50%. În comparaţie
cu Uniunea Europeană, România înregistrează valori apropiate de medie, cu care se
intersectează de mai multe ori. Nivelul mediu şi nivelul din România au o evoluţie
asemănătoare. România în 2010-2012 este mai apropiată de valorile maxime înregistrate la
nivel de Uniune Europeană.

Analiza produsul intern brut (PIB)

Vom face o analiza a produsului intern brut colectat înregistrat de România, comparativ
cu indicatori statistici de referinţă (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada
2007-2016.

Tabel 5.1 Statistica descriptivă privind produsul intern brut în perioada 2007-2016
Țări Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Mld. 529,1 525,3 500,0 484,2 480,3 471,1 457,7 439,1 466,2 463,6
Medie EUR 2 9 4 4 1 6 6 8 3 9
Mld.
Minim EUR 9,78 9,25 8,43 7,63 7,16 6,83 6,60 6,14 6,13 5,76
Mld. 3133, 3032, 2923, 2826, 2758, 2703, 2580, 2460, 2561, 2513,
Maxim EUR 86 82 93 24 26 12 06 28 74 23
Roman Mld. 168,9 159,9 150,3 144,2 133,5 133,3 126,7 120,4 142,3 125,4
ia EUR 2 6 6 5 1 1 5 1 9 0
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Figura 5.1 Dinamica produsului intern brut în perioada 2007-2016.

800,00 3500,00
3133,86 3032,82
700,00 2923,93 3000,00
2826,24 2758,26
2703,12
600,00 2580,06 2561,74 2513,23
2500,00
2460,28
500,00 529,12 525,39 Medie
500,04 484,24480,31 2000,00
471,16 457,76 463,69 Mld. EUR
400,00 439,18 466,23
Minim
1500,00 Mld. EUR
300,00
Romania
1000,00 Mld. EUR
200,00 168,92 159,96 150,36 144,25 133,51 142,39
133,31 126,75 120,41 125,40 Maxim
100,00 500,00 Mld. EUR
9,78 9,25 8,43 7,63 7,16 6,83 6,14 6,13 5,76
6,60
0,00 0,00
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

Pe baza analizei datelor din tabelul 5.1 şi a Figuraului 5.1 observăm că din anul 2009
PIB-ul din România înregistrează un trend ascendent, valoarea maximă fiind înregistrată în
2016, iar minima în 2009. România are un PIB de 3 ori mai mic decât media Uniuni
Europene. Evoluţia PIB-ului din România este asemănător cu cel din Uniunea Europeană, cu
o mică creştere în 2008, după care urmează o mică scădere în anul 2009. Din 2009 până în
2016, indicatori statistici de referinţă înregistrează o creştere continuă.

105
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

1.1. Analiza presiuni fiscale

Vom face o analiza a presiuni fiscale înregistrate de România, comparativ cu indicatori
statistici de referinţă (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene, în perioada 2007-2016.
Vom analiza datele din perioada crizei economice, comparativ cu datele de după trecerea
crizei.

Tabel 6.1: Statistica descriptivă privind presiunea fiscală în perioada 2007-2016

Criterii Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007
Medie % 23,60% 24,23% 24,60% 24,61% 24,71% 24,41% 24,40% 25,25% 25,35% 25,33%
Maxim % 33,61% 34,64% 36,37% 35,64% 34,79% 34,03% 33,48% 40,19% 37,07% 40,95%
Minim % 7,76% 13,84% 13,68% 14,17% 14,79% 14,04% 14,71% 16,97% 18,04% 18,16%
Romania % 16,41% 16,80% 16,74% 16,57% 17,08% 17,42% 17,97% 18,13% 18,04% 18,85%

Figura 6.1: Dinamica presiuni fiscale în perioada 2007-2016

45,00%
40,19% 40,95%
40,00%
36,37% 35,64%
34,64% 34,79% 34,03%
35,00% 33,61% 33,48% 37,07%
30,00%
24,71% 24,41% 25,33%
25,00% 23,60% 24,23% 24,60% 24,61% 24,40% 25,25% 25,35% Medie
%
20,00% 18,85% Maxim
16,41% 16,80% 16,74% 16,57% 17,08% 17,42% 17,97% 18,13% 18,04%
%
15,00% 18,16%
16,97% 18,04% Minim
10,00% 13,84% 13,68% 14,17% 14,79% 14,04% 14,71% %
Romani
5,00% 7,76% a%
0,00%
2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007

Presiunea fiscală în România, a scăzut treptat, de la 18,85% în 2007 a ajuns la 16,41% în

anul 2016. În 2007-2009 presiunea fiscală din România a fost foarte apropiată cu valoarea
minimă a Uniuni Europene, în anul 2008 în România înregistrând nivelul minim. Pe parcursul
crizei financiare 2007-2009 presiunea fiscală a înregistrat cele mai mari valori la nivel de
Uniunea Europeană. Din 2010, imediat după criza, valoarea minimă a înregistrat un trend
ascendent mai mare decât cel înregistrat de România, diferenţa dintre cele 2 mărindu-se în
anul 2016. Nivelul României este mai scăzut decât nivelul mediu european, înregistrându-se
în medie 5-6 puncte procentuale între cele 2 . Nivelul mediu înregistrează un parcurs
asemănător cu cel al României, înregistrând şi aceasta un trend descendent. Nivelul maxim al
Europei scade de la 40,95% în anul 2007 până la 33,61% în anul 2016. Cea mai mică valoare
a maximei a fost înregistrată în anul 2010, odată cu ieşirea din criza, de 33,48 puncte
procentuale.

2. Analiză cantitativă
În studiul empiric, a fost analizată presiunea fiscală la nivel microeconomic a 22 de
compani aparţinând domeniului energiei electrice, din ţările emergente (România, Ungaria,
Bulgaria, Ucraina, Polonia, Muntenegru). Analiza a fost realizată cu date financiare de pe o
perioadă de 10 ani. Datele au fost preluate din baza de date Reuters.

106
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

După introducerea în eviews a datelor iniţiale şi estimarea parametrilor modelului de

regresie, s-a obţinut o serie de rezultate prezentate în următorul output:

Output 7.1 : Regresie liniara multipla

Din outputul 7.1 de mai sus rezultă următoarea regresie liniară:

PRESIUNEA_FISCALA = 0,5707 + 0,0229*IMP_PE_PROFIT +
0,0838*ALTE_IMP_ŞI_TAXE_LOCALE + 0,1226*CH_SOCIALE –
0,3470*LOG_CA+0,0977*LOG_TA
Analizând rezultatele, a fost posibilă formularea unor concluzi cu, caracter practic
referitoare la corelaţia dintre variabila dependenţa şi cele independente. Vom folosi un prag de
semnificaţie de 5%.
Prob(F-statistic) = 0,00%, este mai mic decât pragul de semnificaţie de 0,5%, rezultă ca
se acceptă H0: se respinge ipoteza nulă ca toţi coeficienţi de panta sunt egali cu 0.
Coeficientul variabilei independente (IMP_PROFIT) este pozitiv şi semnificativ,
determinând în mare măsură presiunea fiscala. Cu cât impozitul pe profit este mai mare, cu
atât va creşte şi presiunea fiscala. Din probabilitate (4.47%<5%) şi testul t-Statistic se
respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei independente (ALTE_IMP_ŞI_TAXE_LOCALE) este pozitiv şi
semnificativ. Arată ca otada cu, creşterea acestei variabile, va creşte şi presiunea fiscala. Din
probabilitate (0,00%<5%) şi testul t-Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei independente (CH_SOCIALE) este pozitiv şi semnificativ. Cu cât
cheltuielile sociale sunt mai mări, cu atât mai mult creşte şi presiunea fiscala. Din
probabilitate (0,00%<5%) şi testul t-Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei de control (LOG_CA) este negativ şi semnificativ. Arată ca acolo
unde cifra de afaceri a companiei este mare, presiunea fiscala scade. Din probabilitate
(0,00%<5%) şi testul t-Statistic se respinge ipoteza nulă.
Coeficientul variabilei de control (LOG_TA) este pozitiv şi semnificativ. Arată ca odată
cu creşterea sa, creşte şi presiunea fiscala. Din probabilitate (0,00%<5%) şi testul t-Statistic se
respinge ipoteza nulă.

107
Culcear Gheorghe Claudiu Antoniu
Studiu privind impozitele directe în context macro şi microeconomic

Probabilitatea ca modelul sa fie unul corect este relativ ridicată (aproximativ 86%),
concluzie bazată pe valorile obţinute cu ajutorul programului Eviews pentru testele R –
squared (0,8690) şi Adjusted R – squared (0,8614). Coeficientul de corelaţie r = 0,9322 indică
o legătură puternică între variabile.
Statistica Durbin-Watson este 0,7214, este mai mică de 2, fapt din care reiese ca există
dovezi de corelare serioasă pozitivă în modelul nostru.

Concluzii
În urma analizei realizate observăm ca impozitele directe apăsă greu pentru contribuabil
în unele ţări din Uniunea Europeană. Impozitele directe sunt văzute ca un cost administrativ
suplimentar pentru compani. Deşi sunt urâte de către contribuabili, acestea sunt indispensabile
unui stat. Impozitele directe cât şi cele indirecte sunt principalul venit la bugetul statului, şi cu
ajutorul lor sunt acoperite majoritatea cheltuielilor publice.
În prima parte a studiului, în perioada analizată (2007-2016), am urmărit dinamica
presiuni fiscale realizate la nivel macroeconomic. Observăm ca România înregistrează un
nivel al presiuni fiscale de 18,85% în anul 2007, urmând ca în anul 2016 România sa
înregistreze un nivel de 16,41%. Pe perioada crizei economice, nivelul României se menţine
peste 18%, urmând ca din primul an de după criză (2010) acesta sa scadă la 17%. Din 2010 şi
până în 2016 este înregistrat un trend descendent.
Faţă de nivelul Uniuni Europene, România stă bine cu acest indicator. Pe parcursul celor
10 ani studiaţi, atât pe timpul crizei financiare, cât şi după, România reuşeşte sa menţină un
nivel mai scăzut, în medie cu 7 puncte procentuale, al presiuni fiscale faţă de nivelul mediu al
Uniuni Europene. Din analiza observăm ca cel mai important impozit direct pentru bugetul
statului sunt contribuţiile sociale, care sunt destinate contribuabililor persoane fizice, dar şi
persoanelor juridice. Observăm ca între nivelul impozitului pe profit colectat şi nivelul
impozitului pe venit colectat, în România nu există mari diferenţe, deşi primul impozit
specificat este destinat contribuabililor persoane juridice, în timp ce impozitul pe venit este
destinat persoanelor fizice.
Din analiza efectuată se observă ca România nu a suferit aşa de mult în timpul crizei
economice, spre deosebire de Uniunea Europeană. În România nu au fost înregistrate mari
modificări de trend a impozitelor directe, după ieşirea din criză economică.
În cea de-a două parte a studiului, s-a realizat o anaza cantitativă, constând într-un studiu
empiric a presiuni fiscale, la nivel microeconomic. În realizarea acestei analize s-a folosit o
regresie liniară multiplă, cu ajutorul programului Eviews 7. Din analiza empirică se observă
ca impozitele directe utilizate (impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi alte impozite şi taxe
locale) sunt corelate cu presiunea fiscala, iar variabilele independente şi de control sunt
semnificative pentru variabia dependentă.

Bibliografie
Legea 227/2015 actualizat 6 Feb 2017 prin OUG 9/2017
Moşteanu, R.N. (2001), Impozite şi taxe 2000-2001, Editura Economică.
Pappa, E., Sajedi, R., Vella, E. (2014), Fiscal consolidation with tax evasion and corruption,
European University Institute, Florence, Iraly.
Popa, M. (2014), Taxes, Fees and Obligations in Romania – Main Components of
Companies’ Fiscal Costs, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 109, 8
January 2014, pp. 150-154.
Rao, M.G., Rao, R.K. (2009), Direct Taxes Code: Need for Greater Reflection, Economic and
Political Weekly, Vol. 44, No. 37, September 12-18.

108
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 5/2017

Sipos, A. (2015), Determining factors of tax-morale with special emphasis on the tax
revenues of local self-gouvernments, 3 rd Economics&Finance Conference, UK, August
25-28.
Văcărel, I. Şi colectiv (2007), Finanţe publice, Ediţia a VI – a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Vintilă, G. (2006), Fiscalitate: metode şi tehnici fiscale, ediţia a II-a, Editura Economică.
Vintilă, G., Călin, C., Vintilă, N. (2002), Fiscalitate, Editura Economică.
Wamser, G. (2011), Foreign (in)direct investment and corporate taxation, The Canadian
Journal of Economics, Vol 44, No. 4, pp. 1497-1524.
Yaple, M. (1936), The Burden of Direct Taxes as Paid by Income Classes, The American
Economic Review, Vol. 26, No. 4, pp. 691-710.

Surse online:
http://ec.europa.eu (Baza de date Banca Centrala Europeana)
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm (Baza de date
AMECO)
http://www.reuters.com/ (Baza de date REUTERS)

109