Melancolie 

Melancolie 
de Lucian Blaga de Lucian Bl
-comentariu- -comentariu- 

Un vânt răzleţ îşi şterge lacrimile reci pe geamuri.

Plouă.
Tristeţi nedesluşite-mi vin, dar toată
durerea, ce-o simt n-o simt în mine,
 în inimă, în inimă,
 în piept, în piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Şi altoită pe fiinţa mea imensa
lume cu toamna şi cu seara ei
mă doare ca o rană.
pre munţi trec nori cu pre munţi trec nori cu ugerele
pline. Şi plouă.Şi plouă.

!"elancolie#, poezie scrisă de $ucian %laga, poet modernist și ș î nș acela i

timp e&presionist, șoare i polivalentă a curtulii inter'elice,
elegie, structuratăoîntr-o
personalitate impunătoarăt
singură strofă a ()
e ste o
 *ersurile  *ersurile al'e, fără măsură, rimă sau ritm accentueț ază nuan a mela  ncolică a
poeziei+ titlul e&primă ă în mod direct starea redată de inutul te&tului, fiind 
conț
 îm'inate astfel diferite metafore-sim'ol ale tristeții.
Poezia transmite sentimente de melancolie, sintetizate cu autorul ploii, un
fenomen al naturii adesea caracterizat de mul ți autor ca trezind astfel de impresii,
de tristeți ț ș iș de amintiri uitate în van+ suferințe țl eț sunt amor ite, iar ploaia
căia că zând picături dă impresia spălării de mâniri și de memorii dureroase.
Printre cele mai predominante figuri de stil din te&t sunt,
'ineînțeles, metaforele, prin ele fiind e&primate profunzimile trăirii eului liric și
anume !vânt#  
/care semnifică sentimentele trecătoare0, !picurii# /fiecare suferin ță pătimită !picură#ă  pătimită !
pic
 în  în suflet, lăsând o urmă dureroasă0, !toamnă#, !mțun i# /cele mai intensdeu rdeurir eri
trătrăite0, precușm ș i epitetele /!vânt răzțzle #, !lacrimile reci#, !ugerelpel ipnlei#0,
fiecare 
amplificând sentimentul de melancolie. 
Procedeul folosit este specific stilului retoric. Poezia este alcatuită dintr-o
frazaa ammpplălăînî care propozi ițil țe suntn st us'uo'ordonate /sugereazp curgerea peste
văpeșste  văi0 i o propoziți țe dezvoltată ca o concluzie la prima secvenăț . "ără. "ărcile
le&ico-gramaticea le ale eului liric sunt prezente în pronumele personale la persoana 1 /!-mi#,
!mine#, !mă#0, sentimentele fiind e&primate în mod direct, prin intermediul !vocii# ploii.
2in punct de vedere grafic, poezia conți țn țe ț p u ine semne de
punctuație, ce măreșt șe impresia de mâde mânire, de impuls miecl a/dnocoarli
cp u/dnocatul și virgula fiind mai răspândite0.
3n concluzie, poezia este un portal către lumea melancolică a eului
liric, făcând coresponden ța ț dș ișn ștr șe șpământ i cer i dintre e&terior i
profunnzziimmiille trăirii interioare, sentimentele fiind singurele care ne leagă
de o lume mai presus de cea a noastră.