Mihai Eminescu(1850-1889) este cel mai mare reprezentant al romantismului romanesc si cel din urma
mare poet romantic european(in ordine cronologica). Eminescu a facut parte din seria de scriitori care au
dat stralucire acestui curent: V. Hugo, Byron, Shelley, Lamartine si altii. Opera sa cuprinde teme, motive
si atitudini ce tin de marea literatura a lumii:

Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior , ci un mod profund de existenta, M
Eminescu a lasat posteritatii o opera diversa, care cuprinde poezii, teatru, publicistica si traduceri.Poeziile
au la baza mai multe teme si motive de larga inspiratie istorica, filosofica si sociala.

Marile teme ale creatiei eminesciene au fost analizate de G. Calinescu in Opera lui Mihai Eminescu,
lucrare in cinci volume, aparuta intre anii 1934-1936.

Ele se clasifica in trei mari coordonate, care reprezinta in acelasi timp si sursele de inspiratie ale
creatiei eminesciene:istoria, natura si folclorul.P e langa acestea m ai intalnim si alte teme abordate de
eminescu in opera sa, precum cosmogonia, iubirea si tema geniului.

1. Cosmogonia 

Aceasta tema trateaza nasterea si stingerea universului, avand ca motive luceferii, stelele, luna si
zborul prin spatial sidelar.Tema este ilustrata indeosebi in "Scrisoarea I" , prin cugetarea batranului
dascal la soarta universului, la modul in care a luat nastere si la felul in care se va stinge.Cosmosul mai
este tratat de Eminescu in poemul "Luceafarul" in "Rugaciunea unui dac" si in poemul postum intitulat
"Genaia".

2. Istoria 

Tema istoriei o pune doua mari motive: pe de o parte, marile civilizatii, privind succesiunea
generatiilor , stingerea stramosilor gloriosi si nasterea unor urmasi corupti , si pe de alta parte istoria
nationala care la o scara redusa trateaza aceeasi antiteza trecut-prezent, stramosi-urmasi.

3. Iubirea 

Aceasta tema are in centru femeia care imbraca la eminescu mai multe ipostaze:femeia-inger,femeia-
demon,femeia-misterioasa,o permanenta enigma.Indiferent de ipostaza in care este surprinsa , femeia
reperezinta partenera prin care eul lyric realizeaza idila intr-un cadru natural adecvat.Spatiul natural este
in deplina concordant cu stadiul relatiei amoroase:naturi luxuriante, cu motive specific eminesciene(teiul,
lacul ,teiul inflorit, salcamul,codrul) alcatuiesc un cadru ocrotitor pentru perechea ce isi impartaseste
sentimentele;iubirea trecuta este ilustrata printr-o natura cu elemente specific elegiace:S-a dus amorul
,De cate ori, iubito, Pe langa plopii fara sot.Totodata in aceste poezii spatial natural , vegetal, este inlocuit
de cel citadin , ca marca a deteriorarii sentimentului de iubire.

4. Destinul geniului. 

Geniul este prezent in patru ipostaze :omul superior prin inteligenta,

 profund nefericit de conditiile in care este nevoit satraiasca (batranul dascal din Scrisoarea
I)  ,Creatorul sau Demiurgul (forta cosmica ce a dat nastere Universului : Luceafarul ), fiinta care nu se
supune mortii
 biologice (Hyperion din Luceafarul) si demonul ca forta a raului (in "Inger si demon).