Cum stabilim planul de protecție și prevenire

împotriva Covid 19 în cadrul unei firme

În contextul actual, pandemia a afectat nu doar sănătatea oamenilor, ci și „sănătatea”
companiilor. Deoarece economia trebuie să continue să funcționeze, chiar și în astfel de situații,
pentru a asigura flux de resurse, produse și servicii, autoritățile și organizațiile internaționale au
alcătuit un set de reguli de prevenire și protecție împotriva efectelor cauzate de Covid-19,
determinând schimbări în cadrul companiilor.

Infecția cu Sars-Cov-2 se răspândește în principal prin picături respiratorii sau prin contactul cu
suprafețe contaminate. Expunerea poate să apară:

 la locul de muncă;
 în timpul călătoriilor business într-o zonă de risc;
 pe drumul spre și de la locul de muncă.

Industrii afectate de pandemie

Pandemia declanșată de noul Coronavirus a avut un impact major asupra mai multor industrii,
motiv pentru care au apărut noi tendințe în ceea ce privește planul de protecție și prevenire
împotriva acestui virus, la locul de muncă. În acest sens, companiile au nevoie de evaluări clare
ale punctelor potențiale de expunere pentru a-și recalibra strategiile.

Principalele domenii afectate de acțiunea noului virus sunt:

 Serviciile financiare;
 Industria energetică și cea a resurselor;
 Piața imobiliară;
 Științele vieții și îngrijirea sănătății;
 Comportamentul Consumatorilor, ș.a.

În timp ce o parte dintre joburile actuale presupun desfășurarea activității la domiciliu (în sistem
remote/ telemuncă), odată cu relaxarea restricțiilor, alte companii și-au reluat treptat activitatea,
angajații fiind nevoiți să se întoarcă la serviciu.

Totuși, în momentul reluării activității, angajații și angajatorii trebuie să implementeze un set de

măsuri și proceduri menite să-i protejeze și să prevină răspândirea noului Coronavirus. Acesta set
de reguli se concretizează într-un plan, care poate fi alcătuit de către un departament intern de
protecția muncii în colaborare sau nu cu o firmă care oferă servicii SSM.
 Activitățile care preced implementarea unui plan SSM
Înainte de punerea în practică a unui plan de siguranță și securitate în muncă, angajatorii și
specialiștii în acest domeniu, au responsabilitatea de a realiza o serie de activități (conforme cu
legea în vigoare), printre care menționăm:

 Constatarea și marcarea riscurilor;

 Estimarea nivelului în care problema identificată ar putea afecta integritatea angajaților;
 Întocmirea regulilor pentru siguranța și securitatea în muncă, respectiv pentru situațiile
critice;
 Crearea și implementarea procedurilor de instruire a tuturor angajaților;
 Crearea procedurilor de inspecție;
 Elaborarea și actualizarea documentelor specifice de SSM;
 Identificarea procedurilor de rezolvare a accidentelor care pot apărea în anumite situații,
ș.a. activități.

Evaluarea riscului de expunere la COVID-19 și planificarea

măsurilor preventive
Managerii, cu sprijinul specialiștilor din domeniul serviciilor SSM, trebuie să efectueze evaluări
rapide ale riscurilor pentru a determina posibilitatea expunerii la risc, în vederea implementării
măsurilor preventive. Aceste evaluări trebuie făcute pentru fiecare set de lucru specific și pentru
fiecare loc de muncă.

Există 3 tipuri de riscuri de expunere:

1. Risc scăzut (joburile fără contacte frecvente și apropiate cu publicul larg/ alte persoane) –
persoanele care fac parte din acest grup au un contact profesional minim cu publicul/ alți
colegi de muncă. Exemple:

 cei care lucrează la distanță (de exemplu, lucrează de acasă);

 cei care lucrează de la birou, dar nu au contact strâns și frecvent cu alți colegi de muncă;
 cei care furnizează teleservicii.

2. Risc mediu (joburile cu contact apropiat și frecvent cu publicul larg/ alte persoane) –
acest nivel se poate aplica lucrătorilor care au contact frecvent și apropiat cu persoanele
din medii de lucru cu densitate mare a populației (de exemplu, piețe alimentare, stații de
autobuz, transport public și alte activități de muncă în care distanța fizică de cel puțin 1m
nu poate fi aplicată), care au task-uri care presupun un contact strâns și frecvent între
colegi sau care au contact frecvent cu persoanele venite din zone afectate. Exemplele de
astfel de locuri de muncă sunt cele care fac parte din domenii precum:

 retail;
 livrări la domiciliu;
  cazare;
 construcții;
 poliție;
 transport public;
 apă și canalizare.

3. Risc ridicat (locuri de muncă care presupun contact strâns cu persoane care ar putea fi
suspecte de COVID-19, precum și cele care presupun contact cu obiecte/ suprafețe
posibil contaminate) – exemplele includ transportul persoanelor cunoscute/ suspecte de
COVID-19 fără separare între șofer și pasager, furnizarea de servicii casnice/ îngrijire la
domiciliu pentru persoanele infectate și contactul cu decedatul care era bolnav/ suspect de
COVID-19 în momentul morții lor. Joburile care pot intra în această categorie sunt:

 lucrătorii casnici;
 asistenții sociali;
 medicii;
 furnizorii de transport personal;
 tehnicienii de reparații la domiciliu (instalatori, electricieni) care trebuie să ofere servicii
în casele persoanelor cu COVID-19.

Aspectele cheie în evaluarea riscurilor la locul de muncă

Pentru fiecare evaluare a riscurilor, se iau în considerare următoarele elemente:

 mediul;
 taskurile;
 amenințarea;
 resursele disponibile (echipamentele de protecție individuală);
 fezabilitatea măsurilor de protecție;
 dacă e cazul, cazarea colectivă oferită salariaților (căminele).

Serviciile publice esențiale (poliția, comerțul cu amănuntul, cazarea, transportul public, livrările,
apa și salubritatea și industria medicală) au un risc crescut de expunere la pericole profesionale.

Planificarea pentru prevenirea și atenuarea răspândirii

infecției
Angajatorii trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru prevenirea și atenuarea COVID-19, ca
parte a planului de continuitate a activității și în conformitate cu rezultatele evaluărilor de risc și
situația epidemiologică.

Planul de acțiune și măsurile preventive trebuie monitorizate și actualizate periodic. Angajații și

reprezentanții acestora trebuie consultați și invitați să participe la dezvoltarea, monitorizarea și
actualizarea locului de muncă în contextul COVID-19.
Este foarte important să se monitorizeze eficacitatea măsurilor preventive și respectarea
măsurilor de către angajați, vizitatori, clienți, furnizori și alte entități implicate în business.

Sursa imagine: pixabay.com

Traseul planului de protecție și prevenire

Prevenirea este elementul de bază în stabilirea acestui plan și, din acest motiv, trebuie luate în
calcul următoarele elemente:

Sănătatea și siguranța la locul de muncă

 Urmărește recomandările date de OMS și de Ministerul Sănătății;

 Colaborează cu specialiștii în servicii SSM pentru a stabili măsuri adecvate de prevenire
și protecție;
  Adaptează măsurile dacă intervin schimbări și informează-ți frecvent angajații.

Managementul muncii

 Munca de acasă este obligatorie pentru angajații care își pot îndeplini sarcinile în acest
fel;
 Pentru a limita interacțiunile, programele de lucru pot fi ajustate pentru angajații care nu
pot lucra de acasă;
 Locul de muncă poate fi modificat temporar și fără acordul angajatului.

Nu ignora documentele aferente

 Munca la distanță sau modificarea programului de funcționare pot necesita documente

adiționale.
 Deși unele măsuri (legate de munca la domiciliu) pot, prin excepție, să fie impuse prin
decizia unilaterală a angajatorului, se recomandă includerea în contractul de muncă a
unui conținut minim prevăzut de legea telemuncii.
 Poate fi o oportunitate bună de a avea la dispoziție și o politică de work from home –
aranjamentele de lucru flexibile pot avea un impact pozitiv asupra angajaților, chiar și pe
termen lung.

Organizarea și planificarea

 Verifică zilnic actualizările și recomandările autorităților, precum și măsurile legislative

ale Ministerului Muncii.
 Planifică din timp scenarii de urgență mai dificile și identifică soluții de rezolvare;
 Tehnologia poate ajuta la organizarea muncii în situații excepționale – asigură-te că firma
este pregătită cu opțiuni flexibile de muncă.

 
 Sursa imagine: pixabay.com

Schimbările planului SSM în contextul Covid-19

Planul SSM reprezintă un instrument tehnico-organizatoric necesar oricărei companii pentru
desfășurarea în bune condiții a obiectului de activitate, ce implică acțiuni de prevenire și
rezolvare a accidentelor în muncă.

În contextul pandemiei actuale, acest plan devine mai strict prin faptul că sunt adăugate mai
multe elemente de securitate și reguli privind protecția sănătății angajaților. Scopul acestor
modificări în planul SSM este acela de a diminua riscul de infectare cu noul Coronavirus și de a
îmbunătăți situația economică.
Angajatorul este responsabil de actualizarea măsurilor și de implementarea schimbărilor privind
planul de protecție și prevenire împotriva infecției cu Sars-Cov-2. În colaborare cu angajații,
autoritățile și/sau organizațiile de sănătate, planul trebuie să ia în considerare modul cel mai bun
mod de a reduce răspândirea Covid-19 și impactul acestei pandemii la locul de muncă.

Măsurile prevenire și protecție împotriva Covid-19

În noile planuri de protecție și prevenire, companiile au implementat următoarele măsuri:

1. Purtarea măștilor, mănușilor și a altor echipamente de protecție – purtarea măștilor

depinde de tipologia riscului. Pentru locurile de muncă și taskurile care prezintă un risc
mediu sau ridicat, pentru persoanele cu vârsta de +60 de ani și pentru cei cu boli
cronice, trebuie să se furnizeze cel puțin o mască medicală și alte echipamente de
protecție personală.
2. Măștile textile sunt recomandate, în prezent, persoanelor mai tinere și celor fără
simptome.
3. Politica privind purtarea unei măști sau a acoperirii feței la joburile cu risc scăzut ar
trebui să fie în conformitate cu liniile directoare naționale sau locale.
4. Măștile pot prezenta anumite riscuri dacă nu sunt utilizate corespunzător.
5. Instalarea dispenserelor cu dezinfectant la locul de muncă – instalează dozatoare cu
dezinfectant în zona de toalete și în alte părți ale companiei. Afișează postere pentru a
promova spălarea mâinilor și utilizează sesiuni de informare și comunicare.
6. Implementarea politicii privind curățenia la locul de muncă – una dintre principalele
modalități prin care Sars-Cov-2 se răspândește este prin atingerea suprafețelor/ obiectelor
contaminate. O politică care presupune curățenia la locul de muncă este acum o
necesitate. Solicită angajaților nu doar să își păstreze bunurile personale în dulapurile din
vestiare, ci și să curețe și să dezinfecteze propriul spațiu de lucru, telefonul sau
instrumentele de lucru.
7. Promovarea și facilitarea distanței sociale – comunică angajaților prin intermediul
afișelor sau a întâlnirilor că aceștia trebuie să păstreze o distanță de 1.5 – 2 m, mai ales
atunci când tușesc și/sau strănută. Pune la dispoziția angajaților coșuri închise (cu pedale)
pentru eliminarea șervețelelor.
8. Evitarea contactelor zilnice inutile în zona de recepție – recepția este cea mai vulnerabilă
zonă din companie. Limitează mișcările curierilor, precum și interacțiunea acestora cu
angajații. Solicită-le să livreze direct într-o cutie antivirală de colete pentru a reduce
riscul de infecție.
9. Solicitarea angajaților să respecte sfaturile internaționale de călătorie – angajații pot găsi
cele mai recente informații despre răspândirea COVID-19 pe site-ului OMS sau pe site-
ului autorităților. Atrage atenția angajaților cu privire la respectarea cu strictețe a
instrucțiunilor Guvernelor locale. În orice caz, evită să îți trimiți angajații mai în vârstă
sau cu boli cronice în zonele cu risc.
10. Solicitarea angajaților să se autoizoleze timp de 14 zile după întoarcerea din vacanță/
delegație – personalul care se întoarce dintr-o regiune afectată de COVID-19 trebuie să se
monitorizeze pentru simptomele specifice timp de 14 zile și să-și ia temperatura de 2
ori/zi. În caz de tuse ușoară sau febră (>37.3° C), aceștia trebuie să rămână acasă, să se
 izoleze și să informeze serviciile de urgență cu privire la simptome și itinerariul lor de
călătorie.
11. Limitarea interacțiunii fizice cu vizitatorii – Convinge vizitatorii să se înregistreze
folosind un sistem autonom și antiviral de gestionare a vizitatorilor, fără a necesita
intervenția personalului de la recepție. La înregistrare, vizitatorii vor fi înștiințați de
proceduri (măsurarea temperaturii, dezinfectarea mâinilor, primirea echipamentului de
protecție, semnarea unor documente pe propria răspundere, ș.a.) și abia după efectuarea
acelor activități, vor putea întâlni gazda.
12. Organizarea întâlnirilor electronice – permite angajaților să lucreze frecvent de acasă, mai
ales dacă au o formă ușoară de tuse sau strănută. Încurajează clienții, furnizorii și
partenerii de afaceri să poarte discuții prin conferințe. Angajații și partenerii se obișnuiesc
cu acest mod de lucru, asigurând continuitatea activității în caz de focar. În cazul apariției
unui focar de COVID-19, solicită angajaților să evite cât mai mult posibil transportul
public și locurile aglomerate.
13. Configurarea unui plan de urgență și stabilirea unei zone de izolare – Planul trebuie să
includă o zonă izolată în care să poată fi plasate persoanele cu simptome COVID-19.
Dacă apare un incident, limitează numărul de persoane care pot intra în contact cu
persoana bolnavă și contactează serviciile de urgență. În plan, identifică persoanele cu un
profil de risc mai ridicat (cum ar fi călătorii activi și persoanele cu boli cronice) și
monitorizează situația lor fără discriminare sau stigmatizare.

În concluzie, existența unui plan de protecție și prevenire împotriva Covid-19 este deosebit de
importantă pentru desfășurarea activității în condiții de maximă siguranță astfel încât să nu
afecteze sănătatea angajaților sau a celorlalți factori implicați în business