PROIECT

la
Managementul Productiei

Page 1
 Cuprins

I. Lansarea în fabricaţie;................................................

II. Amplasarea şi planul general al întreprinderii;..........................

III. Proiectarea managementului producţiei;..........................................

IV. Proiectarea asigurării calităţii;.......................................................

V. Proiectarea activităţii auxiliare şi de reparaţii;..............................

VI. Managementul resurselor umane;.....................................................

VII. Proiectarea managementului întreprinderii......................................

Page 2
 1.1 Prezentarea produsului

Anvelopele “Latex” sunt obţinute din cauciuc natural care este un produs de
origine vegetală, o suspensie apoasă secretată sub forma unor incluziuni in celulele
cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc.

Cauciucul natural conţine 93-94% hidrocarbură, cauciuc (poliizopren) si alte

componenete. În extractul acetonic, care este 1,50-3,50%, se gasesc acid oleic, acid
linoleic, acid stearic,sterine, glucide, carotinoide.

Substantele cu continut de azot prezente în cauciucul natural sunt în principal

albuminele si aminoacizii rezultaţi din descompunerea acestora, influenţând viteza de
vulcanizare şi conferind o anumita protecţie antidegradantă, mărind absobţia de apă.
Macromoleculele cauciucului natural conţin unităţi de izopropen:

Fabricarea unei anvelope nu este pur si simplu turnarea cauciucului intr-o

matrită. Este un proces complex, care necesita o atenţie extraordinară la detalii,
majoritatea anvelopelor, sunt realizate manual cu mare atentie la calitate. Sistemul de
calitate este masurat de multe ori de-a lungul procesului de fabricaţie, se aplică în

Page 3
mod egal si cu aceeaşi rigurozitate in toate fabricile din intreaga lume. Aceasta
garantează acelasi nivel de calitate ori de cate ori una dintre anvelope este in
producţie.
Anvelopa este o sumă complexă a unei multitudini de parţi.
Succesul ei depinde de modul în care fiecare parte lucreaza impreună ca un intreg.
Este un produs extrem de avansat folosind o mare varietate de materii prime. De fapt,
mai mult de 200 de parti componente merg in procesul de fabricare a unei anvelope
moderne.
Aceste componente se împart in cinci grupe:
1. Cauciuc natural. Principalul component al straturilor benzii de rulare a anvelopei.
2. Cauciuc sintetic. Un element esenţial în benziile de rulare ale anvelopelor
utilitarelor si 4x4.
3. Negru de fum si silica. Utilizat ca agent de consolidare pentru a îmbunataţi
caracteristicile de uzură ale anvelopei.
4. Cabluri metalice si textile. Acestea compun scheletul anvelopei si garantează
geometria si rigiditatea sa.
5. Numeroşi agenţi chimici. Conferă proprietaţi speciale anvelopei precum rezistenţa
redusă la rulare sau adereţa foarte mare

Metoda de obţinere

Procesul de obţinere a unei anvelope incepe cu o seleţie a diferitelor tipuri de

cauciuc, raşini speciale, negru de fum, pigmenţi, antioxidanţi, bioxid de siliciu si alti
aditivi care se vor combină pentru a conferi caracteristicile dorite. Pentru fiecare din
componentele principale ale anvelopei se folosesc compuşi diferiţi.

Un malaxor special combina diferitele materii prime pentru fiecare compus intr-
o pastă omogenă de culoare neagră si consistentă. Pentru a asigura conformitatea
amestecului, acest proces este supravegheat computerizat. Materialele compuse sunt
trimise apoi spre a fi formate in flancuri (pereti laterali), benzi de rulare si alte

Page 4
componente ale anvelopei.

În acest punct poate incepe asamblarea anvelopei. Primul compus care intra pe
maşina de produs anvelope este cauciucul interior, stratul de etanseizare produs dintr-
un cauciuc care opreste trecerea apei si aerului si care va lua forma unui tub interior
înlocuind funcţiile camerei la anvelopele clasice. Urmează apoi carcasa si breakerele
(numite si centuri), cel mai adesea fabricate din otel si poliester. Acestea dau
rezistenta anvelopei in acelaşi timp lasand-o flexibila, breakerele sunt tăiate si
montate la dimensiuni si unghiuri precise, specificate in proiectul anvelopei, pentru ai
conferi acesteia caracteristicile de manevrabilitate si tinuta de drum urmarite.

Urmează montarea talonului, doua inele formate din impletituri de sarmă de otel
imbracate in bronz. Talonul asigura etanseitatea imbinarii anvelopei cu janta. Banda
de rulare si peretii laterali (flancurile) sunt apoi pozitionate deasupra breakerelor si
carcasei si presate puternic. Rezultatul este o anvelopa "necoapta" care nu a fost
supusă înca vulcanizarii.

Ultimul pas este vulcanizarea. Anvelopa "necoapta" este plasată intr-o matriţa si
umflata puternic pentru a forma profilul benzii de rulare si marcajele de pe exteriorul
flancului. Intreg ansamblul este incalzit apoi la peste 150 de grade Celsius pentru 12-
15 minute pentru a vulcaniza cauciucul. Acest interval de 12-15 minute se refera la
anvelope de autoturisme si vehicule comerciale usoare, anvelopele offroad si
industriale suportă procese de vulcanizare de pana la o zi.

Fiecare anvelopă este verificată si mostrele sunt extrase de pe banda si testate.

Unele sunt inspectate cu raze X, altele sunt tăiate pentru a cauta defecţiuni, altele sunt
rulate pe bancuri iar altele sunt testate pe strada pentru evaluarea ţinutei de drum,
durabilitaţii si economiei de carburant.

Page 5
1.2 Identificarea clienţilor potenţiali

CHESTIONAR

1.Sunteţi posesorul unui autovehicul?

Da Nu

2. Folosiţi anvelope de la firma “Latex” pentru masina dumneavoastră?

Da Nu

3.Ce vă place mai mult la acest produs?

Calitatea Pretul

4.Contează preţul sau calitatea?

Preţul Calitatea Amândouă Indiferent

5.La cumpararea unei anvelope luaţi în considerare sfatul unui prieten?

Da Nu Poate Uneori

6.Cât de des schimbaţi anvelopele la vehicolul dumneavoastră?

Anual La 2 ani În funcţie de km parcurşi

7.Sunteţi fidel unei anumite firme de anvelope ?

Da Nu Poate Uneori

8.Sunteţi mulţumit de calitatea acestui produs?

Page 6
 Da Nu Poate Uneori

1.3 Identificarea factorilor de succes

Factorii cheie de success sunt indicatori care arată de ce o inteprindere reușește

sau eșuează într-un anumit domeniu. Pentru anvelope factorii de success sunt
prezentați în tabelul 1:

Tabelul 1

Factori cheie de succes Importanta (1-5)

1. Cost redus de fabricație 4

2. Dezvoltarea unei rețele de 4

distribuție
3. Preț scazut al materiilor prime 5

4. Tehnologia nepoluată 5
5. Forța de muncă calificată 4
6. Calitatea produsului 4
7. Campanii pt. publicitate 4
8. Satisfacerea cererii clienților 4

Page 7
 1.4 Identificarea legaturilor inteprinderii cu mediul extern
Legăturile inteprinderii secției de producție al anvelopelor “Latex” sunt
prezentate în tabelul 2.

Tabel 2 Legăturile inteprinderii cu mediul extern

Felul mediului Componente Identificare
Clienți Fabrici de autoturisme,
angrosisti şi retaileri in
domeniu
Furnizori Materii prime, utilitați
Direct

Instituții guvernamentale Guvern, garda financiară

Page 8
 Economic Inflație, curs valutar,
dobânzi
Tehnologic
Apariții de noi tehnologii
Social
Repartiție demografică,
Indirect
cultura naționala, valori
Politic etice

Reglementări ale codului

Concurenţional fiscal, reglementări ale
codului muncii

Alte marci distribuite pe

piaţă
Internațional

Page 9
FURNIZORII
FURNIZORII PRODUCATORI
DE MATERIE
DE MATERIE
PRIMĂ
PRIMĂ

BANCI

S.C LATEX S.R.L

DISTRIBUITORI
ACTIONARI

Fig. 1 Legăturile inteprinderii cu mediul extern

Page
10
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale
Dintre mijloacele de publicitate recomandate de literatura de specialitate am
optat pentru o publicitate intensivă concretizată în:

 Bannere in marile centre comerciale

 Internet- realizarea unui site propriu
 Reclame TV difuzate la ore de varf in care
audienta e maxima
 Flyere
 Campanii de sponsorizare a unor sportivi
 Broșuri informative

ETAPA II. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL

INTERPRINDERII
2.1 Determinarea plasamentului inteprinderii cu ajutorul metodei ELECTRE

Amplasarea intr-o anumită localitate a unui obiectiv se realizează ținându-se

seama de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt: sursele de materii
prime, de combustibili și energie, sursele de recrutare a forței de muncă.

Considerăm că secția va fi amplasată pe lângă o aglomeraţie urbană din

România care să ne asigure facilităţi de recrutare a forţei de muncă . Analizând
posibilitățile de amplasare ale acestei secții s-a ajuns la concluzia că există mai multe
variante de amplasament.

V1- SIBIU
V2-TIMISOARA
V3-IAȘI
V4-BUCURESTI
In funcție de fiecare variantă aleasă trebuie analizate următoarele criterii:

C1- cheltuieli pentru aprovizionare

C2-posibilitaţi estimate de vanzare a produsului
C3-gradul de poluare in zona vizată
C4-infrastructura

Page
11
 C5-distanţa faţa de potenţiali clienţi

Analizând cele patru variante din punct de vedere al celor 5 criterii s-a obținut
matricea aprecierilor calitative redate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1

C1 C2 C3 C4 C5

V1 280 F.B 9 B 200

V2 250 B 7 F.B 180

V3 200 B 5 B 185

V4 180 S 5 S 150

În cadrul aprecierii calitative se acordă:

Celui mai bun calificativ 1 și 0 calificativului necorespunzător. Celelalte

primesc valori între 0 și 1.

Pentru aprecierea calificativelor C1 și C2 se acordă 1 pentru cea mai bună

variantă și 0 pentru varianta necorespunzătoare. Celelalte primesc valori între 0 și 1.

Tabelul 2.2

C1 C2 C3 C4 C5
S1 10 8 6 7 8
S2 8 7 7 6 8
S3 8 8 8 9 6
S4 9 7 7 8 6

∑’KJ 35 30 28 30 28

∑KJ = 151

K1 = 35/151=0,23

K2 = 30/151 = 0,19
Page
12
K3 = 28/ 151 = 0,18

K4 = 30/151 = 0,19

K5 = 28/151 = 0,18

Cazul 1 pentru C1:

U11 = (280-180)/(180-280) = 0

U21 = (250-280)/(180-280)= 0,3

U31 = (200-280)/(180-280) = 0,8

U41 = (180-280)/(180-280) = 0

Cazul 2 pentru C2 :

B = 0,5

Cazul 3 pentru C3:

U11 = (9-9)/(5-9) = 0

U21 = (7-9)/(5-9) = 0,5

U31 = (5-9)/(5-9) = 0

U41= (6-9)/(5-9) = 0,75

Cazul 4 pentru C4:

B = 0,5

Cazul 5 pentru C5:

U11 = (200-200)/(150-200) = 0

U21 = (180-200)/(150-200) = 0,4

U31 = (185-200)/(150-200) = 0,3

U41 = (150-200)/(150-200) = 0
Page
13
 Tabel 2.3
C1 C2 C3 C4 C5

V1 0 0,5 0 1 0
V2 0,3 0 0,5 0,5 0,4
V3 0,8 0,5 0 0 0,3
V4 0 1 0,75 0,5 0
KJ 0,23 0,19 0,18 0,19 0,18

b. Calculul coeficientului de concordanță:

Cv1v2 = ( 0,19+0,19) = 0,38

Cv1v3= (0,19+0,18+0,19)=0,55
Cv1v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6
Cv2v1= (0,23+0,18+0,18)=0,59
Cv2v3= (0,18+0,19+0,18)=0,55
Cv2v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6
Cv3v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78
Cv3v2= (0,23+0,19)=0,42
Cv3v4= (0,23+0,18)=0,41
Cv4v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78
Cv4v2= (0,19+0,18+0,19)=0,56
Cv4v3= (0,19+0,18+0,19)=0,56
Tabel 2.4
V1 V2 V3 V4
V1 0,59 0,78 0,78
V2 0,38 0,42 0,56
V3 0,55 0,55 0,56
V4 0,60 0,60 0,41

Page
14
 c. Calculul indicelui de discordanță

Tabelul 2.5

V1 V2 V3 V4
V1 0,50 1,00 0,50
V2 0,50 0,50 0,40
V3 0,80 0,50 0,80
V4 0,50 1,00 0,75

∆V1V2 = 0,5
∆V1V3 = 0,8
∆V1V4 = 0,5
∆V2V1 = 0,5
∆V2V3 = 0,5
∆V2V4 = 1
∆V3V1 = 1
∆V3V2 = 0,5
∆V3V4 = 0,75
∆V4V1 = 0,5
∆V4V2 = 0,4
∆V4V3 = 0,8

Se calculează matricea diferențelor ca fiind:

D= C(Vg,Vh) – D(Vg,Vh)

Rezultatele se trec într-un tabel ce conține 5 coloane și 4 linii. Pe diagonala

primelor patru linii și coloane nu avem valori. Diferențele se trec în ultima coloană a

Page
15
tabelului 2.6

Tabel 2.6

V1 V2 V3 V4 ∑∆VgVh
V1 0,09 -0,22 0,20 0,07
V2 -0,12 -0,08 0,16 -0,4
V3 -0,25 0,05 -0,24 -0,44
V4 0,10 -0,40 -0,34 -0,64

Cea mai mare valoare de pe ultima coloană indică varianta optimă. Se observă că
varianta optimă este V1 adică amplasarea zonei industriale se va realiza în orașul
Sibiu.

2.2 Amplasarea inteprinderii pe teritoriul localităţii

Instalația de fabricare a anvelopelor, va fi amplasată pe o platformă industrială

din localitatea Sibiu deoarece această soluţie permite aprovizionarea cu materii
prime, alimentarea facilă cu energie electrică, termică, cu apă, de servire feroviară si
rutieră.

2.3 Stabilirea relației de dependență dintre diferitele compartimente și

secția proiectată
Relația de dependență dintre compartimente și secție de producție a anvelopelor Latex
sunt prezentate în figura 4.

Page
16
 1 Pavilion administrativ
2 Cabinet medical
3 cantina
4 Pavilion cercetare
5 C.T.C.
6 Sectia S1
7 Sectia S2
8 Sectia S3
9 Sectia S4
10 Depozit materii prime D1
11 Depozit combustibil D2
12 Depozit ambalaje D3
13 Depozit produs finit D4
14 Sectia mecano-energetica
15 Sectia transporturi

LEGENDA
Relațiile de dependență dintre compartimentele din inteprindere și secția de producție

- departarea necesară
- departare preferabilă
- vecinatate preferabilă
-vecinatate necesară
-vecinatate indiferentă

2.4 Alegerea felului clădirilor

La proiectare trebuie să se asigure că cerința de bază adapostirea în mod

economic a activităților ce se desfășoară, folosirea optimă a suprafețelor de producție,
comportamentarea relaționala a suprafețelor destinate activitaților funcționale precum
și asigurarea unor condiții corespunzătoare de iluminare , de condiționare a aerului, de
izolare fonică.

Page
17
 Având în vedere specificul procesului tehnologic care se desfășoara în firma
noastră s-a optat pentru sistemul monobloc pe verticală. Sistemul ales are urmatoarele
avantaje:
 Folosirea eficientă a terenurilor
 Reducerea distanțelor de transport
Alegerea formei clădirilor se face ținandu-se seama de fluxul general al materiei, de
suprafețele necesare diferitelor unitați de producție, a soluțiilor de amplasare a
utilajelor.
Pentru forma cladirilor s-a optat pentru litera “i” deoarece satisface cel mai
bine necesitățile fluxului nostru tehnologic.

2.5 Modalitati de extindere a clădirii

Întrucât secția proiectată are prevăzute dezvoltari ulterioare s-au luat în calcul
suprafețe pentru extindere. S-a ales varianta extinderii în lungul clădirii deoarece
satisface cel mai bine specificul tehnologic. Modul de extindere al clădirilor este
prezentată în figura 1.

Fig 1.

Page
18
 2.6 Stabilirea structurii de productie

SECŢIA 1

SECŢIA 2
SECŢII DE
BAZĂ

SECŢIA 3

SECŢIA 4

SECŢIA ENERGETICĂ
INTREPRINDEREA
SECŢII
DE OBŢINERE A AUXILIARE
ANVELOPELOR SECŢIA DE REPARAŢII

COMPARTIMENTUL
DEPOZITARE
SECŢII
DESERVI
RE COMPARTIMENTUL
TRANSPORT

LABORA DE CERCETARE
TOARE

DE CONTROL

Page
19
2.7 Amplasarea sectiei de organizare a intreprinderii

La elaborarea planului general de organizare a întreprinderii s-a ținut cont de

următoarele cerințe:
• Clădirile secţiei de producţie şi depozitele să fie amplasate în concordanţă
u fluxul tehnologic, evitându-se încrucişările dintre fluxurile de oameni şi
cel de materiale;
• Fluxurile de materii prime, materiale, produse finite trebuie să se
desfăşoare
pe drumul cel mai scurt pentru a rezulta cele mai mici cheltuieli detransport;
• Secţiile auxiliare se vor amplasa lângă secţiile de bază cu care au cele
maimulte legături;
• Clădirile se vor amplasa astfel încât să se asigure posibilitatea extinderii
în viitor cu costuri căt mai mici.

Receptie Depozit Depozit

materii materii materii
prime auxiliare D2 prime D1 SECŢIA DE
PRODUCŢIE A
ANVELOPELOR Cabinet
Asigurarea medical
calitatii
Vestiar

Cantină
Depozit
produse
finite D3

Depozit
combusti
bili D4

Sectia Sectia Pavilion Pavilion

mecanico- transporturi cercetare administrativ Intrare/
energetica Iesire
persona
Livrare produse finite l

Page
20
 ETAPA III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCŢIEI

3.1 Justificarea necesității și oportunității tehnologiei adoptată

Justificarea se face în funcție de numeroși factori ai criteriilor de alegere a

unei instalații tehnologice, respective a procesului de fabricație care stă la baza
proiectării instalației.

Tabel 3.1

Nr.crt Criterii Factori

- simplitatea procesului:faze şi operaţii

1 Criterii tehnologice
tehnologice cât mai puţine fără fabricaţii
anexe, fără recirculări de materiale;
- flexibilitatea procesului: adaptări uşoare
pentru obţinerea unor produse diferite;
- tehnologie cu consum cât mai scăzut de
energie;
-stabilitatea procesului: process
autoregrabil, usor de condus

-dificultati tehnice
- siguranţă in exploatare : tehnologie care
reduce la minimum posibilitaţile de avarii,
incendii , explozii, nu produc substanţe
toxice , necesita presiuni si tenperaturi
normale.

Page
21
 - Calitatea necesara : corespunzatoare
normalor existente

- Asigurarea cu materii prime si auxiliare

Materii prime si auxiliare : posibilitati de procurare in prezent si
2 viitor

- Depozitare: asigurari cu material sitmic

si constant

- Manipulare simplă si transporturi

usoare

- Energie electrică : putere instalată cât

mai mică , fară vatiaţii de sarcină cu
putine porniri si opriri
3 Utilitaţi - Agentul terminc: dacă se procură uşor ,
instalaţii auxiliare necesare.

Produse secundare - Consumatorii probabili , cunoscuti de la

4 inceput cu necesarul lor.

Page
22
 - Posibilitati de fabricare cat mai
Utilaje economice
5
- Montajul: cu mijloace despul de
complexe
- Durata de functionare cat mai mare

Page
23
 3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie
Acetilena

Proaspată
gaz

solvent
Acid clorgidric
gazos 4
1 2
5
3

Monovinil
acetilenă

Acrilonitril brut
Prod.usoare
Acrilonitril

9
8 10

rezidii

Produse grele

Schema tehnologică a instalatiei de sinteză a acrilonitrilului din acetilenă :

1 – reactor
2 – coloana de absorbţie
3 – coloana de desorbtie

Page
24
4 – separator
5 – coloana de absorbtie a monovinilacetilenei
7, 9, 10 – coloane de distilare
8 – separator

Reactorul este de tip coloană, căptusit cu un strat de cauciuc , acoperit cu

trei straturi de cărămida antiacidă.Soluţia de catalizator ocupa 2/3 în înaltimea
reactorului. La baza acestuia se trimite acetilena proaspătă si recirculată, la un
raport molar 6:1 fată de acidul cianhidric care se injectează in reactor , mai sus,
in faza lichidă. Pentru a realiza un contact cat mai bun intre reactanţi, reactorul
este prevazut cu umplutură. Temperatura este de 80c .Excesul mare de acetilenă
este necesar deoarece HCN deplasează acetilena din complxul sau catalytic cu
clorura cuproasa.În asemenea condiţii conversia acetilenei este de 10-15%.
Temperatura este de 80C este impusa de necesitatea desorbitei cat mai rapide a
acrilonitrilului din produsul de reacţie de evitarea acumularii produselor
secundare, de evitarea catalizării componentelor catalizatorului de de asigurare
unei viteze de reacţie corespunzătoare.
Produsul de reacţie se supune absorbtieiin apă pentru reţinerea
acrilonitrilului sub formă de solutie 2-3 %. Se retine in apă , o parte din vinil
acetilenă, divinilacetilenă, aldehidă acetic, lactonitril si cianbutadienă.
Soluţia apoasă de acrilonitril se supune separarii cu abur coloana 3 , la
partea la partea superioara acestuia se separă un azeotrop, care conţine 12% apă,
şi 88% acrilonitril . Apa de la baza coloanei de stripare 3 care mai conţine o
parte din produsele greu volatile, cianbutadienă si lactonitrilul se recircula in
coloana de abserbţie.
Una din dificultaţile majore ale acestui procedeu este pierderea activitaţii
catalizatorului, datorită acumulării de răsini si clorură de amoniu.

Page
25
 3.2.1 Proiectarea graficului de productie

Et.
Vulcanizare
Banda de rulare
Pliuri
Talon
Extrudare
Amestecare
timp

3.2.2 Eloborarea graficului de productie

Gradul de dezvoltare a cerințelor recomandate pentru operatorul chimist
este diferențiat pe trei nivele
 Foarte important (F)
 Important (I)
 Neimportant (N)
Graficul gradului de dezvoltare a cerinţelor recomandate pentru
operatorul chemist

Page
26
 NIVEL DE APRECIERE
CERINȚE
F I N

1. Acuitatea vizuala

2. Acuitatea auditivă

3. Atenția concentrată

4. Atenția distributivă

5. Rezistența neuro-psihică

6. Rezistența la monotonie

7. Dexteritatea manuală

8. Inteligenţa

9. Conștiențiozitatea

Page
27
 3.3 Stabilirea structurii procesului de producție

Structura este prezentată în tabelul de mai jos :

Tabel 3.3
Nr. Crt Felul Caracterizare Concretizare
procesului
- Amestecare
Procesele în care - Extrudare
Procese de materia primă este - Talon
1. baza transformată în produs - Pliuri
finit - Banda de rulare
- Vulcanizare

- Secții de reparație a
Procesele care conduc
utilajelor
la realizarea unor
- Secții energetice
produse sau lucrari de
Procese - Urmarirea, reglarea
2. baza al inteprinderii
auxiliare măsurarea și
dar care condiționeaza
înregistrarea
buna desfașurarea a
parametrilor
proceselor de baza
tehnologici

Procesele care - Secții transport

Procese de contribuie la realizarea - Secții depozitare
3. servire normală a proceselor - Control tehnic de
de bază și auxiliare calitate

Procese Asigura valorificarea

4. - Valorificarea unei
anexe deșeurilor
părți

Page
28
 3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Procesul tehnologic este caracterizat în tabelul de mai jos :

Tabel 3.4

Nr. Crt CARACTERIZARE VALORI

Felul procesului Continuu

1.
Tipul producției Serie
2.

3. Destinația proceselor - Intern 70%

- Extern 30%
- Natura materiei
prime
Factori care influențează organizarea - Natura procesului
4. producției tehnologic
- Natura produsului
finit

ETAPA IV. Proiectarea asigurării calitații

4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calităţii

Controlul calităţii produselor şi serviciilor se planifică la nivelul activităţii

fiecărei firme, iar alcătuirea planurilor se realizează pe baza formulării obiectivelor.

În scopul realizării controlului calităţii este necesar să se stabilească obiectivele

strategice ale calităţii, obiective care depind de principalii factori ai calităţii:

 pieţele - devin tot mai exigente atât din partea cererii, cât şi din partea ofertei şi se
specializează funcţional. Aşadar, un obiectiv determinant al controlului calităţii în cadrul

Page
29
firmelor este de a asigura flexibilitate în satisfacerea cererii care se specializează. Acest
obiectiv presupune fixarea performanţelor produselor (urmărite şi îmbunătăţite) -
productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea poluării de orice fel –
precum şi crearea de condiţii tehnologice – echipamente şi metode de control capabile să
identifice şi să măsoare calitatea produselor.
 personalul – necesită noi cunoştinţe şi deprinderi obţinute prin educaţie continuă la locul
de muncă, şi nu numai. Pretenţiile faţă de calitatea pe care o asigură lucrătorii la locurile
de muncă sunt evidenţiate prin obiective ca extinderea conceptului de control al
calităţi producţiei, având ca impact „zero defecte“.

 resursele financiare – se urmăreşte reducerea costurilor de producţie, care se poate

realiza prin creşterea productivităţii muncii prin automatizare. Dar şi aceasta necesită
investiţii, deci efectul ei asupra reducerii costurilor apare diminuat. Se mai poate acţiona
asupra costurilor calităţii însăşi, iar aceste acţiuni depind de condiţiile interne şi externe ale
firmei.
 materialele – se modifică şi se diversifică. Se impune folosirea probelor fizice şi
chimice de laborator şi a unor echipamente de control adecvat.
 utilajele şi tehnologiile folosite – dacă firma prevede să mecanizeze şi să
automatizeze noi procese în viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate în aceste procese
va trebui aliniată la noile condiţii.
 managementul firmei– este singurul în măsură să coreleze eforturile tuturor
compartimentelor care au responsabilităţi în asigurarea calităţii produselor şi serviciilor
livrate pe piaţă.
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calităţii
Inginerii care conduc procesele de productie au in principal urmatoarele atributii
pentru obtinerea unei calitati superioare a productiei :

~ Asigurarea executarii tuturor reparatiilor necesare la timp si avand un nivel calitativ ridicat

~
Page
30
 Asigurarea cu materiale necesare executarii reparaţiilor la timp

~ Aprovizionarea continua cu materie prima de calitate

~ Asigurarea cu forta de muncă calificata a fiecarui loc de muncă si schimb

~ Crearea unui microclimat optim pentru fiecare loc de munca

~ Asigură pregatirea, programarea si urmarirea productiei.

4.3Proiectarea atribuțiilor managementului secției privind asigurarea calității

 Asigurarea secției cu materie primă de calitate

 Asigurarea efectuării unor reparatii la timp și de calitate
 Asigurarea perfecționării profesionale a angajaților
 Asigurarea unui climat de muncă corespunzător

4.4Proiectarea atribuțiilor operatorilor chimiști privind asigurarea calității

 Respectarea disciplinei tehnologice și a disciplinei muncii

 Participarea la cursurile de perfecționare organizate în cadrul secției
 Asigurarea unui climat de muncă corespunzător

4.5 Puncte de control

Faza de fabricatie Parametri Frecventa

Nr. controlaţi controlului
Crt
Calitatea materiei
Pregatirea materiei prime De doua ori pe zi
1 prime Compozitia
materiei prime
Pregatirea instalatiei Verificarea O data pe zi
2 instalatiei
Purificarea apei Filtrarea apei O data pe zi
3
Sterilizare Distrugerea De doua ori pe zi
4 bacteriilor

Page
31
 Uscare Temperatura O data pe zi
5
Ambalare Modul de ambalare De trei ori pe zi
6

ETAPA V. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI

DESERVIRE

5.1. Proiectarea activitaţilor de reparaţie

In activitatile de productie sunt necesare verificarea, intretinerea si repararea

uitilajelor.

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatie

Elaborarea graficului ciclului de reparatie se face de la ultima reparatie capitala. Se
presupune ca aceasta a fost facuta la inceputul anului 2014.

Rt- revizie tehnica = 600

Rcl= revizie curenta de gradul 1=6000

Rc2= revizie curenta de gradul =120000

Rk= revizie capital =36000

Den. Data Luna

uitilaj ultimei
revizii Rk

I F M A I I A S O N D
Ian. 2014 Rk Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt

2015 Rc1 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rc2 Rt

2016 Rc1 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt
2017 Rc1 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt

Page
32
 Rk=360000/720=500

Rc1=6000/720=8,3

Rc2=120000/720=166

Rt=600/720=0,83
Revizia capitală se face aproximativ odata la 10 ani. Reparatia curenta de gradul 2 se
face amproximativ o data la 6 ani, iar reparatia curenta de gradul 1 se face in fiecare an.
Revizia tehnica se face de fiecare data dupa fiecare revizie de gradul unu si doi.

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii

Durata de serviciu (ani)

schimburi

Ciclul de reparaţii [h] Durata în zile Cost [%·Vi]

Nr. de
Denumire utilaj

Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rk Rt Rc1 Rc2 Rt

9 3 600 6000 120000 360000 0,5 2 4 15 0,5 5 15 40

Se va calcula:
a) numarul de reparaţii de acelasi fel intre doua reparatii de grad superior, astfel:
 numarul de reparatii curente de gradul 2 (Rc2), intre doua reparatii capitale(Rk), notat cu
m:
m=∆Rk/∆Rc2-1=360000/120000-1=2
 numarul de reparatii curente de gradul unu(Rc1) intre doua Rc2, notat cu q:
q=∆Rc2/∆Rc1-1=120000/6000-1=19
 numar de revizii tehnice (Rt) intre doua (Rc1), notat cu r: r=∆Rc1/∆Rt1=6000/600-1=9

Page
33
b) structura ciclului de reparatii este prezentata in figura urmatoare:

Număr reparații
Denumire utilaj
Rt1 Rc1 Rc2 Rk

Reactor 9 5 4 2

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitaţii de reparație

Ca obiective ale activității de reparație propunem :

 Menținerea utilajelor în perfectă stare de funcționare

 Limitarea cheltuielilor necesare reparațiilor
 Executarea reparațiilor în timp și de calitate
 Reducere la minim a duratei de reparație
 Modernizarea utilajelor

Page
34
 5.1.4 Proiectarea organizării activității de reparație

Organizarea reparațiilor se face organizat.Toate lucrările de evidență, planificare și

executarea intervențiilor la utilaje se efectuează de către compartimentul mecanic.
Avantaje:

 Producerea și achizitionarea pieselor de schimb în condiții

avantajoase
 Subordonarea ierarhică și funcțională unică
 Specializarea rațională a suprafețelor de producție și forței de
muncă

Dezavantaje :

 Personal de conducere în plus pentru conducerea și organizarea acestor activități

 Separarea activităților de întreținere și reparații de activitățile producției de baza

5.2.1 Proiectarea transportului intern

5.2.1 Proiectarea obiectivelor organizării transportului intern

Dintre obiective menționăm:

 Amplasarea rațională a depozitelor

 Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrările de
încărcare și descarcare
 Mecanizarea și automatizarea unor operații de transport
 Reducerea cheltuielilor de transport

5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectare în organizarea transportului

intern
Principalele obiective ale organizarii rationale a activităţii de transport intern
sunt urmatoarele:

~ Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizării lui

~
Page
35
 Amplasarea optimă a depozitelor

~ Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de

transportat

~ Intretinerea si exploatarea judicioasă a mijloacelor de transport din dotare

~ Exploatarea mijloacelor de transport de catre persoane calificate

~ Efectuarea reparaţiilor asupra mijloacelor de transport în timp optim.

5.2.3 Stabilirea transportului ce se realizează în inteprindere

Desfășurarea conducerii, producției și a muncii în cadrul sistemului de fabricație

comportă o serie de operații de transport pentru material, utilități, informații și personal.

5.3 Proiectarea activității de depozitare

1. Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei

Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existenta unor spatii special
amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrată in
sistemul logistic al unei întreprinderi, depozitarea facilitează viteza de desfasurare a
activitătilor logistice si uşureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la
sursa la destinaţie.

La inceput depozitarea era privită ca un rau necesar, crescand costurile distributiei

produselor, fară a contribui semnificativ la cresterea valorii oferite consumatorilor. Accentul
a fost pus succesiv pe producţie, vanzări si produs. Importanta depozitării, ca activitate
creatoare de valoare pentru client a fost evidenţiată abia odată cu impunerea orientarii catre
consumator, specifica marketingului.

Depozitarea a devenit parte integranta a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT
(
Page
36
Metoda „Just in Time”). Această tehnică urmareste in principiu reducerea stocurilor de
materiale si produse.

Anii ’70 au marcat preocupari pentru aplicarea noilor tehnologii in domeniul

depozitării. Echipamentele moderne de manipulare a mărfurilor si dezvoltarea unor metode
moderne de ambalare au fost repede imbraţisate de responsabilii cu managementul spatiilor
de depozitare.

In anii ’80 accentul s-a mutat asupra proiectarii si amenajarii spaţiilor de depozitare, pentru
ca in anii ’90 preocupările de eficientizare a activităţilor de depozitare să se focalizeze
asupra aplicaţiilor tehnologiei informaţiei, precum codul cu bara si schimburile electronice
de date.

2. Funcţiile depozitării

Dintre funcţiile depozitării cu implicaţii directe asupra eficientei de ansamblu a logisticii,

ducand la scaderea costurilor logistice totale amintim urmatoarele:

• Consolidarea transporturilor

• Formarea sortimentelor de marfuri

• Facilitarea unor operaţii specifice

• Corelarea temporară a cererii cu oferta

O a doua categorie de funcţii ale depozitării au implicaţii asupra serviciilor oferite clienţilor,
dintre care cele mai importante sunt:

• Formarea stocurilor conjuncturale

• Formarea sortimentelor de marfuri

Page
37
• Suportul producţiei

• Asigurarea prezenţei pe piaţa

3. Principiile operaţionale ale depozitării

Odata stabilită necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in proiectarea
acestuia.

In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere:

a) utilizarea la maximum a suprafetei utile;

b) eficientizarea mişcarii materialelor;

c) planificarea modalitaţilor in care marfurile vor fi depozitate.

a) Utilizarea la maxim a suprafeţei utile

In proiectarea unui depozit trebuie considerate aspecte precum numarul de etaje ale
depozitului, înaltimea depozitului si fluxul bunurilor in spaţiile de depozitare. In mod ideal
un spatiu de depozitare va avea un singur nivel, pentru a usura operaţiile de manipulare a
produselor si a economisi resurse importante.

Indiferent de suprafata ocupată, in proiectarea depozitului se va urmari folosirea la

maximum a volumului respectiv a inaltimii acestuia. Majoritatea depozitelor au o inaltime
cuprinsă intre 6-10 m, dar inaltimea depozitelor moderne, automatizate poate ajunge la 24 de
m. Folosirea unor rafturi sau a altor echipamente specifice face posibilă depozitarea pe
verticală a mărfurilor, utilizand la maximum suprafaţa de depozitare.

In proiectarea depozitelor trebuie de asemenea sa se ţină seama de fluidizarea fluxului

mărfurilor in spaţiile de depozitare, indiferent de gradul de incarcare a acestora. In general

Page
38
acesta presupune ca produsele sa fie descarcate din mijloacele de transport la un capat al
depozitului, depozitate in zona centrală si livrate la celalalt capat al depozitului.

b) Eficientizarea manipulării materialelor

Eficienţa in manipularea materialelor implica doua aspecte:

- mărfurile sa fie manipulate de un numar cat mai mic ori pe distanţe cat mai mari;

- realizarea unor economii de scară, ceea ce implică preferinţa pentru manipularea

concomitenta a unor loturi sau cantitaţi cat mai mari dintr-un anumit produs.

c) Planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate

In proiectarea unui depozit trebuie sa se ţina cont de specificul marfurilor depozitate,

indeosebi de volumul si de greutatea acestora. Produsele voluminoase vor fi depozitate la
marginea interioară a suprafetelor de depozitare, in vecinatatea culoarului de transfer al
marfurilor, astfel incat distanta pe care sunt manipulate sa fie minimă. Produsele de volum
redus vor fi depozitate la nivelele superioare de depozitare, volumul si greutatea mica
facilitand manipularea cu usurinţa a acestora.

Produsele grele vor fi depozitate in apropiere de sol, pentru a minimiza costurile cu

manipularea lor. Produsele de densitate scazuta ocupă in general un volum mare, putand fi
insa depozitate atat la nivelul solului cat si pe rafturile superioare. Produsele mărunte pot
necesita rafturi sau sertare de depozitare.

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării depozitării

Asigurarea integrității materiilor prime depozitate

Folosirea mijloacelor moderne de depozitare
Accesibilitatea directă la materialelor depozitate

Page
39
Folosirea unor suporturi adevarate
5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozite

In cadrul intreprinderii Latex S.R.L. unde este amplasată sectia de obtinere a

anvelopelor este necesar sa existe trei zone de depozitare distincte :

~ Zona de depozitare a materiei prime

~ Zona de depozitare produs finit

~ Zona de de depozitare combustibil

5.3.3 Proiectarea fluxurilor de material din interiorul intreprinderii

Fluxul de material din interiorul depozitelor de materii prime:

DEPOZITARE

Avantaje:

 Această amplasare permite o desfășurare logică în succesiunea firească, fară întorsături

inevitabile
 Asigura un numar de trasee de transport și a spațiilor ocupate de acestea
 Posibilităti mai largi de mecanizare și utilizare mai rațională a forței de muncă și a
dotarilor de primire și livrare

Page
40
 Dezavantaje :

 Apar unele greutăți ca urmare a aglomerărilor de flux ce pot apărea la anumite momente

Etapa VI. MANEGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

FISA POSTULUI
1. Denumirea postului: Inginer chimist
2. Sectia: Secţie de producţie Anvelope
3. Denumirea superiorului direct: Tehnolog
4. Cerinţe:
a. Studii necesare: studii tehnice superioare

Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica

b. Limitele de vârsta- discriminatorie:
- minimum 28 de ani
- maximum 45 de ani
Vârsta ocupantului: - 38 de ani
c. Experienta minima de specialitate: - 3 ani
Experienţa titularului de post: - 4 ani
d. Valoarea minima admisa pentru testul de:
competenta profesionala: -10
competenta manageriala: -8
Valoarea testului susţinut de titular:
competenta profesionala: -10
competenta manageriala: - 9,5
e. Calităţi fizice si morale - comportamentele deţinute de titularul postului
cerute de funcţie:

- rezistenta fizica

Page
41
 - dinamism

- onestitate

- inovator

f. Alte cerinţe solicitate de funcţie:

●cunoştinţe în activitatea de proiectare a diverselor instalaţii pentru procese de

obţinere a polimerilor.

- titluarul postului a fost proiectant de tehnologii de prelucrarea a diverşi polimeri

timp de patru ani.

●starea civila ceruta preferenţial de funcţie: indiferent

- starea titularului de post – căsătorit

5. Rolul postului:
- organizează, conduce si raspunde de buna desfasurare a activităţii in rândul
subalternilor săi.

6 .Atribuţii si responsabilităţi:
In domeniul producţiei:
- Asigură incadrarea personalului in limitele planului de personal si salarizare a
programului de productie a sectiei;
- Elaboreaza propuneri de imbunatatire a programului de fabricatie in sectie; -
Urmareste si asigura aprovizionarea pe locuri de munca cu materii prime;
- Urmareşte efectuarea controlului macroscopic în cadrul sectiei;
- Propune lucrari de intretinere mecanica necesara;
- Eliberează seria de fabricatie si comunica datele de stampilare operatorilor de la
etichetare si ambalare;
- Verifică buna funcţionare a instalaţiilor ;
- Raspunde de utilizarea complete a capacităţilor de producţie;
- Asigură buna gospodărire a secţiei, si a bunurilor materiale din dotare;

Page
42
- Acorda asistentă tehnica personalului subordonat
In domeniul asigurarii calitatii:
- Urmăreşte si răspunde de calitatea lucrărilor efectuate de către personalul subordonat;
- Opreşte executarea operatiilor în cazul apariţiei unor neconformităţi, anunţând seful
ierarhic pentru aceasta;
In domeniul implementarii de tehnologii, produse noi
- Urmareşte si participă la experimentările din secţie privind aplicarea la scară
industrială de tehnologii si produse noi;
In domeniul securitatii muncii, protectiei mediului si PSI:
- Răspunde de cunoaşterea si respectarea normelor de securitate a muncii, igienico-
sanitare si PSI în zona de clasa D;
- Urmareşte dotarea echipamentelor cu dispositive de securitate a muncii;
- Răspunde de păstrarea si manipularea substanţelor periculoase cu respectatrea
legislaţiei în vigoare;
- Nu permite depozitarea la locul de muncă a materiilor prime, auxiliare sau finite în
ambalaje necorespunzătoare, nemarcate sau în locuri care pun in pericol atât
securitatea produselor, cât si securitatea angajaţilor.
In domeniul resurselor umane:
- Participă la şedintele comisisei de disciplină din cadrul secţiei;
- Propune recompensarea sau sancţionarea muncitorilor din subordine;
- Colaborează la elaborarea si reactualizarea fişelor de post pentru personalul
subordonat;
Generale
- Răspunde de îndeplinirea tuturor atribuţiilor si responsabilităţilor cuprinse in fişa de
postului
- Respectă secretul de serviciu şi principiul confidentialităţii datelor specifice activităţii
desfasurate;

Page
43
 7. Limite de competenta:
- dispune oprirea instalaţiei pe care o conduce în cazul apariţiei unor avarii, accidente,
calamitati;etc.
- cele impuse de indeplinirea atribuţiilor din fisa postului, Regulamentul Intern si
legislaţia în vigoare cu privire la activitatea desfăşurată.
8. Relatii:
a. Ierarhice - este subordonat directorului tehnic si de producţie
b. Functionale: cu serviciile Plan - Prognoza, Pregatire-Programare-Urmarirea
Producţiei, Asigurarea Calităţii, Management, Marketing, Aprovizionare, Resurse
umane, Oficiul de calcul.
c. De control - CTC
d. De colaborare - cu secţiile de producţie
e. De reprezentare - cu liderul sindical al secţiei si al societăţii

Director Sef sectie

………………………….. ………………………

Luat la cunostinta de catre ocupantul postului.

………………………………..

6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru operator tablonist

Operatorul tablonist are rolul de a asigura condiţii corespunzătoare de munca, de a
asigura reparaţia utilajelor în timp optim, de a instrui personalul si de a-l indruma spre o
mai buna perspectiva profesionala.

6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă

Se stabileste pentru fiecare factor de oboseală individuală, valori necesare pentru
odihna active exprimate în procente din timpul productiv.

Page
44
 Cota procentuala pentru timpul de odihna
1. Efort prin solicitarea neutron-psihica= 1%
2. Incordarea organelor de simt = 1%
3. Monotonia muncii = 1.5 %
4. Solicitarea dinamica = 1.5 %
480. . . . . . . . . 100% x. . . . . . . . . . . . 5% x= 24 minute

Considerăm că :
 Se lucrează în 3 schimburi
 Durata unui schimb este de opt ore
 Se acorda doua zile libere pe săptămână
 Durata pauzei de masa este de 30 minute

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M

A 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 2 2 2 L 3 3 3 3 3 L1 1 1 1 1 2 2 2 2 2
Variante_ B 2 2 2 2 2 2 L 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 L 3 3 3

schimb C 3 3 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 L3 3 3 3 3 3 3 3 L 1 1

6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă

Pentru asigurarea unor condiţii de munca corespunzătoare se stabilesc urmatoarele
valori ale factorilor de ambianţă fizică si psihică, aşa cum rezultă din tabelul 6.5

Page
45
Nr. Valoare
crt. Factori U.M.
Hala industrială Tablou de
comandă
Microclimat:

-temperatura oC 14-16 16 – 18
1 40-60 40 – 60
-umiditate %
-viteza aerului 15-40 15
cm/s
-noxe Conform NPM -
General şi local
2 Iluminat Luxi general 300
200 - 500

Cromatica functională :

-pereti Gri

-plafon alb Alb

3 -uşi şi pervazuri alb Maro

-utilaje gri Bej

-fond tablou de alb -

comanda
Verde
-mobilier
Cromatica pentru -apa –alb
4 securitate :
-gaz metan –
-conducte galben
db 70 (pt frecventa Până la 70 (pentru
5 Zgomot medie) frecvenţă medie)

Page
46

6 Muzica functionala
Muzica în 4 reprize distribuite astfel :
- 15 min inainte si dupa inceperea
programului;
- 10 min înainte şi dupa masă;
- 15 min inainte de sfarsitul schimbului

6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă

Locuri de muncă

Pentru bărbți Pentru femei

preferabil pot fi Funcții și studii preferabil pot fi

înlocuiți de femei înlocuite de bărbați

Funcții de execuție

Elementare

Medii

Superioare

Funcții de conducere

Medii

Superioare

Page
47
Page
48
6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productie

Structura organizatorică

Sef de sectie coordonator

Sef de sectie 1 sef de sectie 2 sef de sectie 3 inginer instalatii psiholog

inginer chimist inginer chimist inginer chimist

maistru chimist maistru chimist maistru chimist maistru mecanic

operatori operatori operatori mecanici

chimişti chimişti chimişti

muncitori calificaţi

Page
49
6.8 Calculul fondului de retribuire

Functia Numar/ Numar de Numar Salar lunar Salar total

Schimb Schimburi Total Pe funcţie Pe funcţie

1. Sef de sectie
coordonator 1 1 1 4500 4500
2. Sef sectie
schimb 3 3 9 4000 36000
3.Ingineri
chimisti 3 3 9 4200 37800
specialisti
4.Operatori
chimişti 2 3 6 3000 18000

5. Psiholog
1 1 1 2000 2000

6. Maistru
chimist 1 3 3 2500 75000
7. Maistru
mecanic 1 3 3 2400 7200
9. Mecanici
2 3 6 2000 12000
10. Muncitori
calificaţi 25 3 75 2000 150000

11. Secretariat/
contabilitate 3 1 3 2000 6000

∑=347500 lei

Page
50
 Etapa VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI
INTERPRINDERII

7.1 Proiectarea misiunii intreprinderii

Misiunea sintetizează legea existenţială a unei organizaţii şi explicitează viziunea

acesteia. Ea determină evoluţia organizaţiei în sensul transformării viziunii în realitate.
Deci, exprimarea viziunii fondatorilor şi a managerilor de vârf în legătură cu ceea ce
trebuie să facă firma pe termen lung reprezintă, în sensul cel mai larg, misiunea firmei.
Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care
configurează o posibilă şi deziderabilă dezvoltare a organizaţiei respective. Ea presupune
o gândire dinamică şi capabilă care să evalueze pe termen lung şansele de dezvoltare ale
organizaţiei si modul de a-si satisface potentialii client.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii

Obiectivele întreprinderii
Însuşi mobilul înfiinţării unei întreprinderi, al existenţei, scopul confirmării sale îl
constituie rezultatul pe care vrea, trebuie, încearcă să-l obţină, la un nivel performant.
Performanţa presupune însă nivelul tehnic (productivitatea maşinilor şi oamenilor),
nivelul economic (cost scăzut şi cea mai bună calitate) şi nivelul social (atât prin
răspunsul la nevoile consumatorilor, cât şi prin salarii satisfăcătoare şi un climat
favorabil). În aceste condiţii, întreprinderea trebuie să răspundă la un nivel superior
cerinţelor de tehnicitate, competitivitate, legitimitate şi să obţină eficacitate, eficienţă şi
efectivitate.
În altă ordine de idei, obiectivele unei firme pot şi trebuie să fie circumscrise
principalelor niveluri de realizare în timp şi spaţiu, adică:
- satisfacerea cererii pe măsura manifestării acesteia, în funcţie de semnalul pieţei din
aval (pentru că vinzi ce ai produs, dar vei mai produce ce se cere şi mai ales ce s-a

Page
51
vândut);
- reducerea costurilor, dar nu prin diminuarea calităţii;
- creşterea flexibilităţii producţiei (prin standardizări ale reperelor şi operaţiilor), pentru
adaptarea rapidă la condiţiile mediului;
- creşterea fiabilităţii şi calităţii producţiei, adică producerea unor bunuri şi servicii
superioare celor de pe piaţă, după opinia pieţei;
- reducerea timpului de livrare şi deci diminuarea stocurilor;
- asigurarea concordanţei între obiectivele întreprinderii şi aspiraţiile personalului.
Obiectivele fundamentale ale întreprinderii rămân însă profitul, creşterea sau
dezvoltarea, securitatea şi responsabilităţile sociale, acestea fiind condiţionate atât de
calitatea şi structura climatului intern, cât şi de calitatea şi amploarea relaţiilor cu
mediul.
Pornindu-se de la scopul înfiinţării firmei, se pot stabili şi analiza obiectivele
fundamentale ale acesteia. Orice obiectiv fundamental este atins prin realizarea altor
obiective derivate.
Obţinerea de profit trebuie să fie în concordanţă cu prevederile strategice ale
firmei, pe termen lung, nu să devină un scop în sine. Preţurile şi tarifele prea mari pot
influenţa negativ cererea, pot avea ca efect pierderea clientelei şi, uneori, desfăşurarea
unei activităţi la întâmplare.
Trebuie subliniat că profitul stimulează agentul să-şi perfecţioneze activitatea şi,
totodată, prin prelevarea unor părţi la buget, contribuie la finanţarea învăţământului,
sănătăţii, culturii, administraţiei de stat şi apărării.

Principalele forme ale profitului care se pot determina sunt:

- profitul brut – ca diferenţă între încasările obţinute într-o perioadă de vânzare a

bunurilor realizate şi cheltuielilor lor de producţie;
- profitul net – care se obţine după scăderea din profitul brut a salariilor întreprinderilor,
a dobânzii la capitalul investit, chiria pentru clădiri, arenda pentru pământ, donaţiile

Page
52
pentru activităţile culturale, ştiinţifice şi sportive.
Întreprinzătorii care produc cu costuri mai reduse decât cele medii, obţin un profit
suplimentar, iar cei care vând la preţ de monopol, obţin un profit mult mai mare decât
cel normal. Structura profitului normal se compune dintr-o parte care reprezintă
remunerarea muncii de coordonare şi conducere a întreprinzătorului, iar o altă parte este
constituită din recompensa (dobânda) pentru capitalul adus firmei.
Spre deosebire de celelalte venituri, profitul are un caracter aleatoriu şi depinde de
succesul în afaceri ca şi de succesul întreprinzătorului de a nu se confrunta cu o
concurenţă distrugătoare cu tulburări politice sau financiare şi cu restricţii legislative.
În concluzie, profitul este important pentru întreprindere şi societate deoarece face
posibilă dezvoltarea generală a economiei.

2. Funcţiile întreprinderii

Prin definiţie, funcţia unei firme reprezintă un ansamblu de activităţi omogene şi/sau
complementare desfăşurate de un personal de o anumită specialitate, folosind metode şi
tehnici specifice.
Principalele funcţii ale întreprinderii, derivând din însăşi obiectivele sale, sunt acelea de
a vinde, a cumpăra şi utiliza factorii de producţie de care dispune. Unei funcţii îi este
specifică utilizarea de concepte, cunoştinţe, tehnici, metode, etc. din acelaşi domeniu,
din domenii înrudite sau complementare.
Funcţiile au un caracter dinamic, conţinutu lor se schimbă odată cu dezvoltarea
economică, cu evoluţia concepţiilor privind managementul, cu amplificarea dimensiunii
firmei şi retehnologizarea ei, prin încorporarea de noi atribuţii, sarcini, prin dispariţia
altora, modificându-se raporturile dintre ele.
Principalele funcţii ale întreprinderilor sunt următoarele:
- de cercetare –dezvoltare;
- de producţie (prestare);

Page
53
- comercială;
- de marketing;
- financiar-contabilă;
- de personal.
7.3. Proiectarea stagiilor pe domenii de activitate
Elaborarea oricarei strategii presupune o documentare amanuntita asupra activitatilor de
ansamblu ale firmei si in mod special ale celor referitoare la domeniile : financiar,
commercial, domeniul de productie, resurse umane, cercetare-dezvoltare si managerial.
Numai o cunoastere profunda a aspectelor si tendintelor ce caracterizeaza fiecare din
aceste domenii luate separat si apoi o evoluare a activitatii de ansamblu a firmei pot
conduce la elaborarea unei strategii viabile, care sa poata fi apoi aplicata cu success.
Domeniul financiar:
- Sa creasca profitul din exploatare
- Sa se asigure solvabillitatea firmei pe termen lung
- Sa existe o evolutie rapida a cifrei de afaceri
Domeniul financiar:
- Incheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori
- Personalul din acest domeniu sa aiba o pregatire tehnica si economica
- Respectarea planului de reparatii capital
Domeniul productiei:
- Folosirea unor materii prime si material de calitate
- Stocurile mari de produce finite
Domeniul resurselor umane:
-Calitatea buna a personalului
- Atasamentul personalului fata de firma si obiectivele acesteia Domeniul
managerial:
- Folosirea unui sistem de management participativ

Page
54
 - Folosirea unui sistem de motivare extrinseaca si intrinseca a personalului -
Flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare.

7.4 Alegerea unei metode de conducere

Metoda conducerii prin proiect

Metoda de conducere prin proiect este utilizată în rezolvarea unor probleme ivite în
procesul de conducere, într-un termen scurt, în condiţii optime şi cu cheltuieli minime.

Această metodă se referă la stabilirea ordinii optime în executarea operaţiunilor legate de

proiect şi un consum minim de resurse pentru realizarea activităţii proiectate.

Etapele ce se cer în aplicarea acestei metode:

a)- definirea proiectului – prin formularea clară a obiectivului şi a indicatorilor de

evaluare a lucrării sau activităţii;

b)- organizarea conducerii şi a structurilor care vor concura la execuţia proiectului,

numirea responsabilului de proiect, a elementelor operaţionale şi descrierea rezultatelor
finale;
c)- execuţia proiectului – având ca faze: planificarea şi organizarea acţiunii, repartizarea
resurselor, coordonarea şi îndrumarea colaboratorilor, motivarea diferitelor acţiuni prin
formularea de sarcini clare şi uşor de înţeles de către subordonaţi, precum şi modul de
colaborare cu diferite compartimente din unitate;

d)- finalizarea proiectului şi dizolvarea colectivului (se întocmeşte documentaţie cu

privire la rezultatele lucrării şi a studiului de eficienţă, făcându-se comparaţiile posibile
şi necesare).

Succesul acestei metode – cere ca şeful de proiect (managerul) să posede cunoştinţe şi

aptitudini de conducător, dar să fie şi un bun specialist.

Problemele cu care se confruntă aplicarea acestei metode de conducere:

- o instabilitate organizatorică (şeful şi colaboratorii ocupă posturi cu caracter temporar);

- ritmul rapid în care se succed deciziile, care sunt unice, iar uneori imprevizibile;

- unele stări conflictuale care apar între personalul integrat în proiect şi ceilalţi angajaţi

Page
55
ai organizaţiei.

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat

1. Sa se tina sedinte saptamanale.

2. Sa se aprecieze opiniile fiecaruia.
3. Folosirea de imagini, grafice pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles
si retinut.
4. Tolerarea parerilor diferite.
5. Limbajul corpului sa fie in concordanta cu idea transmisa.
7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor
1. Recompensarea orelor suplimentare.
2. Acordarea de prime de vacanta.
3. Respectarea pauzelor.
4. Aprecierea muncii angajatului.
5. Abonamente oferite de catre firma pentru angajati pentru cursuri de
perfectionare
7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara

Regulament:
Obligaţiile conducerii societăţii

Conducerea societăţii în vederea bunei desfăşurări a activităţii se obligă:

 Să pună la dispoziţia salariaţilor spaţiu de lucru cu dotări, mijloace materiale şi

de lucru necesare asigurării unor condiţii corespunzătoare de muncă
pentru atingerea standardelor de performanţă cerute îndeplinirii sarcinilor ce-i
revin fiecăruia;
 Să urmărească periodic modul în care dotarea compartimentelor de muncă
este realizată, în raport de cerinţele şi specificul fiecărei activităţi;
 Să organizeze activitatea salariaţilor ţinând cont de strategia de dezvoltare,
precizând prin fişa postului atribuţiile fiecăruia în raport de studiile, pregătirea
profesională şi specialitatea acestora, stabilind în mod corect şi echitabil volumul

Page
56
 de muncă al fiecăruia;
 Să răspundă pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date subalternilor,
atât în cadrul societăţii cât şi în afara acesteia;
 Să organizeze periodic forme de instruire şi formare profesională în raport de
realizarea şi calitatea muncii fiecărui salariat, indiferent de nivelul sau natura
studiilor avute;
 Să sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor;
 Să asigure condiţiile necesare aplicării dispoziţiilor legale în vigoare
referitoare la securitatea muncii şi prevenirea incendiilor, timpul de lucru şi
de odihnă, acordarea drepturilor pentru muncă prestată;
 Să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite.
 Să creeze condiţii de prevenire şi înlăturare a tuturor cauzelor sau
Salariaţii au îndatorirea
a) Să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în
mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care
ar putea să aducă prejudicii societăţii;
b) Să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor
politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
c) Să răspundă, potrivi legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia
pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate;
d) Să se conformeze dispoziţiilor date de şefii cărora le sunt subordonaţi
direct, cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale;
e) Să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu în condiţiile legii;
f) Să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau
documentele de care iau cunoştiinţă în exercitarea funcţiei;
g) Să nu solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii,
daruri sau alte avantaje.

Page
57
h) Să îşi perfecţioneze pregătirea profesionala fie în cadrul societăţii, fie
urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop;
i) De a lucra în societate cel puţin cinci ani de la terminarea unei forme de
instruire, specializare sau perfecţionare cu o durata mai mare de trei luni, în
ţara sau în străinătate;
j) Să se conformeze programului de lucru al societăţii;
k) Să anunţe, personal sau prin altă persoană, conducerea societăţii situaţia în
care, din motive obiective ori din cauza îmbolnăvirii absentează de la serviciu,
în cursul zilei în care are loc absenţa, sau în cel mult 24 de ore;
l) Să aibă o atitudine demna şi corectă, respectuoasă, dând dovadă de
iniţiativă, creativitate, spirit constructiv, prezenţă de spirit, capacitate
decizională operativă, diplomaţie;
m) Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici orice neregulă constatată, abateri
sau greutăţi în muncă;
n) Să aibă o comportare corectă şi demnă în cadrul relaţiilor de serviciu, să-şi
ajute colegii sau colaboratorii în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de
serviciu şi să se suplinească în cadrul specialităţii lor;
o) Să se prezinte la serviciu în ţinută decentă, să facă şi să menţină ordinea
şi curăţenia la locul de muncă, conform sarcinilor ce-i revin prin fişa postului;
p) Să fumeze numai în spaţiile special amenajate;
q) Să cunoască şi să respecte politicile de securitate şi protecţia muncii şi de
prevenire şi stingere a incendiilor;
r) Să nu utilizeze timpul de lucru în scopuri personale;
s) Să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic orice abatere de la
prevederile prezentului regulament săvârşită de alţi salariaţi, sau, vizitatori ai
societăţii;
t) Să respecte în totalitate prevederile prezentului regulament şi să

Page
58
 păstreze confidenţialitatea privind conţinutul acestuia

7.8 Proiectarea unui contract de munca individual

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a

salariatilor*)

Partile contractului:

Angajator, persoana juridica,

_________________________________________ cu sediul in
________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul
______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata
legal prin ____________________ in calitate de __________________

Salariatul/salariata – dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea

________________, str. __________________, nr. _______, judetul
____________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului
seria ______, nr. __________, eliberat/eliberata de _________________, la data de
___________, CNP___________________, autorizaţie de muncă/permis de şedere
în scop de muncă seria ________, nr. ___________ din data __________________

Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra

carora am convenit:

Obiectul contractului: _________________________________________ Durata

contractului: nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand
sa inceapa activitatea la data de ________________; determinata, de
__________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data de
________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al
titularului de post.
Locul de munca:

1. Activitatea se desfasoara la (secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc)

2. __________________din sediul social/punct de lucru/alt
loc de muncă organizat al
angajatorului_____________________________________________________
Page
59
 2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel:
___________________________________________________________________

Felul muncii:
Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din
Romania

Atributiile postului:
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de
munca *)
F΄.Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului:

________________________________________________________
Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de
muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificările şi completările ulterioare.

Durata muncii:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana.
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi
/ ore noapte)
Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului
colectiv de munca aplicabil.

2. O fracţiune de normă de _____ ore/zi, _____ ore/săptămană_____________.

a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte)
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru
alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii
consecintelor acestora.

Concediul:

Page
60
Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu
durata muncii (normaintreaga, fractiune de norma).
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________.

Salariul:
1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei.
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri __________________
b) indemnizatii ______________

b1)prestaţii suplimentare în bani________________________________________

b2)modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură__________________________

c) alte adaosuri _____________

3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in

care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite
sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil
sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________

K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:

a) echipament individual de protectie ______________________
b) echipament individual de lucru _________________________
c) materiale igienico-sanitare ____________________________
d) alimentatie de protectie ______________________________
e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________

L. Alte clauze:
Perioada de probă este de ____________________ zile calendaristice;
Perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice,
conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca.

Page
61
Perioada de preaviz în cazul demisiei este de ______ zile lucrătoare, conform Legii
nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare sau
Contractului colectiv de munca aplicabil
În cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor
prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in
contractul individual de munca.

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor:

1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:

dreptul la acces la formare profesională.

dreptul la repaos zilnic si saptamanal.
dreptul la concediul de odihna annual.
dreptul la egalitate de sanse si de tratament.
dreptul la securitate si sanatate in munca.
dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.
a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile
ce ii revin conform fisei postului.
b) Obligatia de a respecta disciplina muncii.
c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.
d) Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.
e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu.
2. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii
lor.
b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.
c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile
corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si
regulamentului intern.

Page
62
 d) Să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului; 4.
Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) Să înmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă,
anterior începerii activităţii.
Să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale
de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege.
b) Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la
elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.
c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra
elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca.
d) Să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a
solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii,
salariul, vechimea în muncă, în meserie şi specialitate.
e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului.

N. Dispozitii finale:
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu
dispozitiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii si al contractului colectiv de munca
aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national,
inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de muncă,
Municipiului Bucureşti / Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului
individual de muncă impune incheierea unui act adiţional la contract, conform
dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este
prevăzută în mod expres de lege.
Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul
pentru fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea

sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de

Page
63
instanţa judecătorească competentă material si teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,
Semnătura____________
Data____________________

Reprezentant legal,

______________________

Pe data de ________________ prezentul contract încetează în temeiul art.

_______ din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările
ulterioare în urma îndeplinirii procedurii legale.

Angajator,
________________________

7.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

Munca si Raspalată pe masura, doar la LATEX!

7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager

M+S+I/T=R
M – muncă
S - satisfacţie
I – inteligenţă
T - timp

Page
64