Principii generale de drept

comunitar ca izvoare de drept

comunitar
 provine din latinescul „principium”-
izvor primordial, punct de plecare,
inceput;
 prin evolutie cuvantul dobandeste
ulterior si acceptiunea de norma de
baza ;
 principiile sunt abstractizari si
generalizari ale unei cunoasteri si
esente umane prin care se reflecta
orientarea gandirii umane intr-un
anumit domeniu/ramura;
 principiile dreptului sunt un fundament
juridic al unui sistem de drept,
orienteaza si includ intregul proces de
elaborare si aplicare a dreptului;
 -DECI:

principiile de drept sunt

acele reguli de baza
care au aplicabilitate in
toate institutiile de drept
comunitar.
1.Principii specifice fiecarui sistem
juridic

 -principiul dreptului la aparare;

 -principiul neretroactivitatii actelor
administrative;
 -principiul bunei credinte;
 -principiul respectarii drepturilor
dobandite;
 -principiul increderii legitime;
 -principiul echitatii.
2.Principii de baza comune sistemelor
de drept nationale si statelor membre
 -principiul egalitatii tuturor persoanelor
fara nici o discriminare;
 -principiul respectarii drepturilor
persoanei;
 -principiul proportionalitatii – proportia ce
trebuie sa existe intre acele institutii
comunitare si scopul in care sunt emise
actele respective;
 -prinicipiul legitimei aparari;
 -principiul securitatii juridice;
 -principiul respectarii dreptului la aparare.
3.Principii specifice dreptului
comunitar
 -principiul solidaritatii intre statele
membre;
 -principiul echilibrului institutional;
 -principiul acordarii unui tratament egal si
nediscriminatoriu;
 -principiul proportionalitatii;
 -principiul nediscriminalitatii;
 -principiul preferintei comunitare.
 -pentru ca normele de drept sa devina
principii generale de drept comunitar trebuie
sa fie acceptate unanim in sistemele de drept
national ale statelor membre;
 -nu trebuie sa fie integrate in mod obligatoriu
explicit in legislatia nationala fiind suficienta
simpla lor punere in practica;
 -s-au considerat a fi adecvate ramurii
dreptului comunitar rezultantele clasificarilor
de mai sus astfel incat noi o sa ne axam pe
urmatoarele principii:
 1.Principiul respectarii drepturilor
omului
 2.Principiul respectarii autoritatii de
lucru judecat
 3.Principiul respectarii dreptului la
aparare
 4.Principiul certitudinii juridice
 5.Principiul egalitatii
 6.Principiul proportionalitatii
 7.Principiul solidaritatii
IZVOARELE NESCRISE ALE DREPTULUI
UNIUNII

 În această categorie a izvoarelor dreptului Uniunii pot fi

incluse principiile generale de drept şi jurisprudenţa Curţii de
Justiţie.
PRINCIPIILE GENERALE
 Printre principiile generale de drept reţinute de Curtea
de Justiţie în practica sa pot fi amintite:
 -principiul respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;'
 - principiul respectării dreptului la apărare;
 - principiul autorităţii de lucru judecat;
 - principiul certitudinii juridice;
 - principiul egalităţii;
 - principiul proporţionalităţii;
 - principiul loialităţii.
1.Principiul respectarii drepturilor
omului
- desi nu este stipulat in alte acte apare in
tratatul de la Maastricht (1992);
 -UE va respecta drepturile omului asa cum
au fost stipulate in Conventia Europeana a
Drepturilor Omului;
 -se face trimitere la respectarea drepturilor
asa cum au fost stipulate in sistemele
nationale ale statelor membre;
 -afost recunoscut si de Curtea de Justitie a
Comunitatii Europene si este consfintit ca
principiu general in legislatia tuturor statelor
membre;
 presupune: libera prestare a serviciilor,
dreptul la asocieri si intalniri sindicale, la
inviolabilitatea domiciliului, la o cetatenie,
dreptul oricarui cetatean de a alege si de
a fi ales in alegerile locale din statul in
care isi are resedinta, la respectarea vietii
private, dreptul de proprietate, de a
desfasura liber o profesie sau o activitate
de comert.
 2. Principiul respectarii autoritatii de lucru
judecat

 -face parte integranta din ansamblul

principiilor generale de drept comunitar;
 -esenta acestuia consta in regula conform
careia un caz nu poate fi supus judecarii
decat o singura data la Curtea de Justitie a
Comunitatilor Europene;
 -nu a fost, însă, respinsa ca inacceptabila
posibilitatea existentei unei actiuni concurente
pentru acelasi act daca acestea sunt urmarea unor
proceduri legale distincte;
 -singura situatie in care nu se admit pentru acceasi
actiune doua sanctiuni sunt actiunile de tip
consecutiv in aceasta situatie se ia in considerare
prima sanctiune atunci cand se stabileste
sanctiunea secundara;
 -aceasta procedura este pusa in aplicare in cazul in
care actiunea supusa judecarii are ca obiect
faptele incriminate pe teritoriul statelor membre
deci pe teritoriul comunitar si ca actiunea sa fie
incriminata de legislatia comunitara;
3. Principiul respectarii dreptului la
aparare

-conexiune cu domeniul drepturilor omului;

 -se refera la dreptul de audiere (nu numai a
persoanelor sau a partilor implicate intr-o cauza ci si
la audierea martorilor);
 -mai presupune si asistenta organelor de drept
precum si dreptul la reprezentare legala in fata
instantei;
4. Principiul certitudinii juridice
 -se poate defini prin posibilitatea previzibilitatii unei
situatii anume;
 -domenii in care se respecta acest principiu:
termenele de prescriptie, durata prescriptiei,
protectia drepturilor dobandite, aplicarea legii
conform principiului neretroactivitatii, utilizarea unei
limbi cu un caracter inteligibil, autonomia propriilor
reguli pe care fiecare autoritate trebuie sa le aiba si
carora trebuie sa li se supuna.
5.Principiul egalitatii

 -se caracterizeaza prin aplicarea unui tratament

egal tuturor partilor fara nici o discriminare;
 -principiul nondiscriminarii interzice discriminarea
provenind din: diferentele intre sexe, deosebiri de
nationalitate, separarea intre producatori si
consumatori in ceea ce priveste pietele agricole in
cadrul UE.
 - pot fi admise discriminari in cadrul liberei
circulatii – 4 libertati (marfuri, persoane, servicii
si capitaluri)- in ceea ce priveste: eficacitatea
supravegherii fiscale, sanatate publica,
efectuarea corespunzatoare a tranzactiilor
bancare si protejarea consumatorilor;
 -situatia exceptionala este acceptata numai
in cazul in care exista un interes general la
nivelul comunitatii (nu pot fi admise exceptii
nejustificate in mod obiectiv).
6.Principiul proportionalitatii

 -consta in utilizarea unor mijloace corespunzatoare

obiectivului urmarit in cadrul legalitatii comunitare;
 -orice obligatie impusa destinatarului de catre
normele UE trebuie sa fie limitata la strictul necesar
pentru atingerea obiectivului cercetat si impune
numai sacrificiul suportabil de catre operatorii pe
care ii greveaza.
 - deci este necesar ca mijloacele sa fie
proportionale cu finalitatea actiunilor la
nivelul autoritatii comunitare.
 7.Principiul solidaritatii

 -consta in efortul comun al tuturor statelor

membre de a asigura aducerea la
indeplinire a obligatiilor asumate prin
tratatelor UE;
 -este consfintit in tratatul UE si este protejat
de Curtea de Justitie;
 -statelor le revin obligatiile de luare a
masurilor la nivel national pentru aducerea
la indeplinire a obligatiillor din tratate;
 consultarea statelor membre cu comisia;
 -obligatia de a nu recurge la masuri nationale
contrare obiectiilor formulate de comisie;
 -obligatia statelor membre de a furniza comisiei
informatiile care le sunt solicitate in vederea
verificarii conformitatilor respectivelor masuri cu
normele de drept comunitar;
 -obligatia statelor membre de a se abtine de la
orice actiune sau masura care sa impiedice
realizarea obligatiilor la nivel comunitar.
8.Principiul efectului direct

 -se confera resortisantilor unui stat

membru posibilitatea de a se prevala in
fata instantelor nationale de drepturile
conferite prin intermediul normelor de
drept comunitar.
9.Principiul responsabilitatii statelor membre pentru
prejudicii cauzate resortisantilor acestora prin
violarea dreptului comunitar

 -pentru a putea fi pus in aplicare sunt necesare 2

conditii:
 A. persoana lezata sa fie resortisant membru al unui
stat comunitar;
 B. dreptul in care persoana a fost lezata sa fie
prevazut de unul sau mai multe norme comunitare.
 Uniunea economică si
monetară
 Evolutia conceptului
 Instituirea Uniunii Economice si Monetare
(UEM) este rezultatul unui proces evolutiv
care s-a desfăsurat în mai multe etape.
 În anii 60 s-a considerat că, pentru a nu
periclita realizările atinse prin definitivarea
uniunii vamale (1 iulie 1968) și în
perspectiva unei stabilități monetare este
necesară instituirea progresivă a unei
uniuni economice și monetare.
 La summitul CEE din dec. 1969 de la
Haga, liderii europeni înființează un grup
la nivel înalt prezidat de premierul
luxemburghez Pierre Werner.
 Grupul urmărea întocmirea unui raport cu
privire la modalitățile carea ar permite
înființarea UEM până în 1980. raportul
propunea ca UEM să fie realizată în 3
etape, pe durata a 10 ani, obiectivele
finale fiind convertibilitatea monedelor
statelor membre; liberalizarea totală a
mișcărilor de capital cu integrarea
piețelor financiare și, în particular a
sistemelor bancare; fixarea definitivă a
cursurilor de schimb între diferitele
valute.din păcate, strategia pentru
atingerea acestor obiective s-a bazat pe
stabilirea cuesului de schimb în raport cu
dolarul american și, în urma instabilității
pieței produsă de decizia SUA de a lăsa
dolarul să fluctueze (aug. 1971), liderii
europeni au încercat să găsească alte
În anul 1973, Consiliul adoptă un
Regulament (nr. 907/73/CEE) prin care se
crează Fondul European de cooperare
Monetară, cu misiunea de a promova
funcționarea corespunzătoare a restrângerii
progresive a marjelor de fluctuație a
monedelor comunitare una față de
cealaltă, intervențiile în monedele
comunitare pe piețele de schimb si
înțelegerile între băncile centrale, care să
conducă la o politică concertată privind
rexervele.
Criza petrolului din 15 oct. 1973 (când țările
OPEC au decis să sisteze livrările către SUA și
alte țări dezvoltate care au acordat ajutor
Israelului ) duce la stagnarea proiectului.
 În dec. 1978, Consiliul European de la
Bruxelles a înființat Sistemul Monetar
European (SME), care avea ca obiectiv
principal reducerea instabilității cursului
de schimb, considerată o barieră în calea
comerțului, a investițiilor, a creșterii
economice. SME se baza pe ideea unor
cursuri de schimb stabile, dar ajustabile,
definite în relație cu nou creata Uniune
monetară europeană (ECU) – un coș
valutar bazat pe media ponderată a
monedelor din SME.
 Adoptarea AUE aduce modificări la TCEE
inserându-se un nou cap. I – Cooperarea
în domeniul politicii economice și
monetare.
 Noile dispoziții nu stabilesc un termen
limită pentru crearea UEM.
 Modificarea TCEE s-a produs odată cu
adoptarea T. Maastricht de instituire a
Uniunii Europene (TUE), printre ale cărei
obiective era și stabilirea unei uniuni
economice și monetare, care să includă
o menedă unică. În acest sens, TUE a
stabilit ”criterii de convergență de la
Maastricht” pe care statele membre
trebuiau să le îndeplinească pentru a
putea adopta euro și anume: stabilitatea
prețurilor, finanțe publice solide, finanțe
publice sustenabile, caracterul durabil al
convergenței și stabilitatea cursului de
schimb.
 Aceste criterii ofereqau o bază de
referință comună pentru stabilitatea
finanțelor pe care candidații la zona euro
trebuiau să se alinieze pentru a
demonstrsa convergența politicilor lor
economice și capacitatea de a suporta
șăcurile economice. Criteriul cursului de
schimb a fost instituit pentru a demonstra
că un stat membru își poate gestiona
economia fără a recurge la deprecierea
monedei naționale.
 Odată aprobate obiectivele și criteriile de
convergență, UEM a putut trece la o
nouă etapă.
 Cea de-a 2a etapă a demarat cu
înființarea Institutului Monetat European
(IME), cu obiectivul de a contribui la
realizarea condițiilor necesare trecerii la
cea de-a 3a etapă a UEM prin:
intensificarea politicilor monetare pentru
asigurarea stabilității prețurilor, efectuarea
pregătirilor necesare pentru constituirea
Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC), pentru implementarea unei politici
monetare de stabilizare a prețurilor și
supravegherea dezvoltării ECU.
 La 25 mai 1998, guvernele celor 11 state
membre selectate au numit președintele,
vicepreședințele și pe ceilalți 4 membri ai
Comitetului executiv al Băncii Centrale
Europene.
 Următorul pas înimportant a fost
introducerea la 1 ian. 2002 a monedelor și
bancnotelor euro, care au înlocuit, la
cursuri de schimb fixate irevocabil,
bancnotele și monedele naționale ale
statelor din zona euro.
 Din anul 2003, conform Actului de
aderare, cele 10 noi state carea au
aderat la UE, urmau să participe la UEM
începând cu data aderării în calitate de
stat membru. Inclusiv Ro și Bulgaria
participă la UEM de la data aderării în
calitate de state membre, cu mențiunea
că, ele își coordonează deciziile
economice cu cele ale altor state
membre UE și că bpncile lor centrale fac
parte din sistemul SBCE.
 Având în vedere că, ele nu au intrat în
zona euro odată cu aderarea la UE
(deoarece nu au îndeplinit criteriile de
convergență și, prin urmare, Tratatul de
aderare le acordă o perioadă de timp
pentru a face ajustările necesare
asigurării convergenței), statutul oficial al
acestora este, până la adoptarea
monedei unice, de ”state membre care
fac obiectul unei derogări”.
 Acest statut le este conferit prin actul de
aderare și le obligă să devină, în cele din
urmă, membre cu statut deplin al zonei
euro.
 Realizând criteriile de convergență, în
2009, zona euro cuprindea 16 state:
Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franța,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia,
Spania, Slovenia, Slovacia.
 În prezent, zona euro numără 19 membri:
Estonia, Letonia, Lituania,