MD Studiu Final 1 0

Liubomir CHIRIAC Victor MOCANU
Angela SECRIERU Gheorghe GLADCHI
Conflictul de interese
şi regimul de incompatibilităţi
în instituţiile administraţiei
publice locale
din Republica Moldova
Acest studiu a fost elaborat la iniţiativa şi cu susţinerea financiară a Fundaţiei
Soros-Moldova, în cadrul proiectului „Susţinerea elaborării studiilor de politici
publice”. Opiniile exprimate în acest studiu aparţin în exclusivitate autorilor şi
nu reflectă neapărat poziţia instituţiei finanţatoare.
Structura studiului
Acronime..........................................................................................................................................................4

Introducere.......................................................................................................................................................5

Sumar executiv.................................................................................................................................................6

1. Conflicte de interese......................................................................................................................8
1.1. Conceptul, categoriile şi cauzele generatoare de conflicte de interese...................................................8
1.1.1. Conceptul, principiile şi tipurile conflictelor de interese.....................................................................8
1.1.2. Identificarea cauzelor generatoare de conflicte de interese...............................................................10
1.2. Analiza cadrului naţional şi internaţional privind conflictele de interese...........................................13
1.2.1. Aplicabilitatea şi eficienţa documentelor de politici naţionale şi regionale.....................................13
1.2.2. Cercetarea cadrului legislativ-normativ: reglementări, contradicţii şi modul de soluţionare.......................... 17
1.2.3. Reglementările Uniunii Europene şi OECD în acest domeniu..........................................................20
1.3. Factorii de presiune şi zonele de risc pentru posibilele conflicte de interese.......................................22
1.3.1. Raporturile APC şi APL în contextul problematicii conflictelor de interese la nivel local.........................22
1.3.2. Examinarea Codului etic al funcţionarului public din Republic Moldova şi din alte ţări..........................24
1.3.3. Raporturile dintre APL2 şi APL1.....................................................................................................27
1.3.4. Conflictul de interese în procesul decizional local............................................................................28
1.3.5. Interpretarea Legii privind finanţele publice locale prin prisma conflictelor de interese................. 29
1.3.6. Legea privind achiziţiile publice: probleme şi soluţii........................................................................31
1.3.7. Consecinţele lipsei descentralizării în unităţile administrativ-teritoriale..........................................32
1.4. Apariţia şi identificarea conflictelor de interese.....................................................................................34
1.4.1 Modalităţile şi domeniile în care se înregistrează cele mai multe cazuri de conflict de interes..................34
1.4.2.Rolul mass-media şi al societăţii civile locale în identificarea şi monitorizarea
gestionării situaţiilor de conflict de interese la nivelul APL........................................................................35
1.5. Practicile internaţionale în gestionarea situaţiilor de conflict de interese...........................................40
1.5.1 Practici internaţionale de succes sub aspect instituţional...................................................................41
1.5.2. Practicile în gestionarea situaţiilor de conflict de interese sub aspect jurisdicţional.........................44
1.6. Politicile de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese.............................................................45
2. Regimul de incompatibilităţi...................................................................................................47
2.1. Incompatibilităţi: esenţă şi caracteristici. Diferenţa între conflicte de interese şi incompatibilităţi..................... 47
2.2. Cadrul legal şi regulator pentru regimul de incompatibilităţi în Republica Moldova.......................49
2.2.1. Cadrul legal şi regulator pentru aleşii locali......................................................................................49
2.2.2. Cadrul legal şi regulator pentru funcţionarii publici..........................................................................51
2.3. Practicile internaţionale în gestionarea situaţiilor de incompatibilităţi..............................................54
2.3.1. Practici internaţionale de succes sub aspect instituţional..................................................................54
2.3.2. Practicile în gestionarea situaţiilor de incompatibilităţi sub aspect jurisdicţional.............................57
2.4. Tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese şi a regimului de incompatibilităţi
la nivelul APL în Republica Moldova............................................................................................................58
2.4.1. Identificare studiilor de caz, speţă.....................................................................................................58
2.4.2. Elaborarea propunerilor concrete......................................................................................................61
Concluzii şi recomandări de politici pentru actorii relevanţi......................................................................65

Policy Brief....................................................................................................................................................70

Bibliografie ...................................................................................................................................................75

Anexe tehnice şi analitice.............................................................................................................................76

Anexe de procedură (bibliografie, lista persoanelor intervievate, etc.)...................................................77

3
Acronime
APL Administraţia Publică Locală
APC Administraţia Publică Centrală
BUAT Bugetele Unităţilor Administrativ Teritoriale
FPL Finanţele Publice Locale
CF Codul Fiscal
LFPL Legea privind Finanţele Publice Locale
OCDE Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică
UAT Unitate Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeană
UTA Unitate Teritorial Autonomă
4
Introducere
În ultimii ani, procesul de integrare a Republicii Mol- nomie financiară, condiţionează dependenţa puternică şi
dova la Uniunea Europeană a reprezentat o prioritate na- „umilitoare” a APL faţă de nivelurile bugetare superioare.
ţională la nivel economic, social, politic, administrativ, etc. În consecinţă, pe de o parte, sunt necesare eforturi din
În acest context, implementarea standardelor europene partea APL dependente de a „căuta şi găsi” la autorităţi-
în domeniile menţionate, sunt cerinţe importante pentru le bugetare superioare protecţie şi susţinere „financiară”
realizarea obiectivelor propuse. Problema situaţiilor de pe căi mai puţin oneste. Pe de altă parte, apar atitudini
conflict şi a regimului de incompatibilităţi este o piatră de subiective cu un caracter „stimulativ” din partea ultimelor
încercare pentru administraţia publică locală. Aşteptările faţă de APL, care fac parte din interesele lor personale şi/
cetăţenilor privind conduita corectă pe care oficialul pu- sau de grup (de partid), celelalte APL fiind, în cel mai bun
blic trebuie să o aibă, în contextul problematicii examina- caz, desconsiderate.
te, sunt foarte mari. Lacunele care există în acest domeniu modelează
Spre deosebire de “conflictul de interese”, situaţiile comportamentul actorilor implicaţi, în mod special a celor
de “incompatibilitate”, în exercitarea funcţiilor de demni- din APL de nivelul II şi APL de nivelul I. Astfel, pentru a ob-
tate publică şi funcţiilor publice nu sunt determinate ge- ţine anumite beneficii şi avantaje, nu neapărat personale,
neric, ci nominal. De regulă, fiecare poziţie de demnitar în favoarea raionului ori comunităţii ce o reprezintă, sunt
public sau de funcţionar public este reglementată în mod necesare conexiuni puternice pe linie de partid ori relaţii
specific, pentru fiecare caz în parte fiind stabilite toate ce- personale deosebite cu decidenţii politici. Să nu uităm că
lelalte funcţii şi calităţi pe care oficialul nu le poate deţine obţinerea anumitor funcţii ori poziţii în APL de nivelul II
concomitent cu funcţia publică respectivă. ori APL de nivelul I se face, de cele mai multe ori, în de-
Dacă în cazul “conflictului de interese“, oficialii au pendenţă de apartenenţa partinică şi relaţiile cu liderii de
obligaţia, în principal, de a se abţine de la realizarea unui partid.
act sau participarea în luarea unei decizii care este sau Se creează percepţia generală că procesul de des-
poate fi influenţată de interesul personal al acestora, în centralizare şi desconcentrare nu este atât de important
cazul “incompatibilităţilor”, legea instituie o interdicţie ne- comparativ cu afilierea politică şi relaţiile cu elita politică.
condiţionată de a deţine o anumită poziţie publică con- Din acest moment încep toate problemele care se referă
comitent cu o alta, publică sau privată. Drept exemple la conflictele de interese, cum ar fi repartizarea ori achi-
de incompatibilitate, potrivit actualelor reglementări din ziţionarea anumitor bunuri materiale, în care liderii locali
legislaţia naţională, sunt: mandatul alesului local este ţin cont de interesele partidului ori de relaţiile de prietenie
incompatibil cu poziţia de funcţionar public în cadrul ofi- şi rudenie. Similar, incompatibilităţile de genul „primar şi
ciului teritorial al Cancelariei de Stat, iar preşedintele şi consilier local” sau „preşedinte şi consilier raional”, în uni-
vicepreşedintele raionului nu au dreptul să deţină sau să tăţile administrativ-teritoriale rămân „neobservate” de res-
cumuleze o altă funcţie, prin contract sau acord, în în- ponsabili tot din cauza anumitor considerente de partid,
treprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, ori datorită relaţiilor neformale şi conexiunilor de amiciţie
în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de care, evident, „nu pot fi anulate” de legislaţia în vigoare.
organizare juridică. Astfel, lipsa descentralizării şi desconcentrării face
Potrivit datelor Direcţiei investigaţii generale a Pro- ca aleşii locali şi funcţionarii publici să devină responsa-
curaturii Generale a Republicii Moldova, în timpul con- bili, în primul rând, în faţa partidului şi liderilor de partid
troalelor a fost scos la iveală un număr enorm de cazuri care promovează respectiva candidatură şi mai puţin în
de incompatibilităţi pentru funcţiile publice, când condu- faţa cetăţeanului.
cătorii administraţiei locale ocupau concomitent alte func- Unele idei ale prezentului studiu, chiar dacă se repetă
ţii şi desfăşurau alte activităţi, inclusiv deţineau funcţii în în diferite compartimente, sunt tratate din diverse puncte
organele de conducere ale structurilor comerciale. de vedere. Autorii au aplicat intenţionat acest procedeu di-
În condiţiile în care ponderea transferurilor în veni- dactic pentru a fi mai expliciţi şi mai convingători în faţa ci-
turile BUAT din Republica Moldova este în medie de cel titorilor privind diseminarea rezultatelor acestor investigaţii.
puţin 60% (dacă luăm în considerare ambele nivele ale În studiul de faţă au fost făcute propuneri concrete,
APL; iar pentru APL1 în unele cazuri depăşeşte 95%), atât în plan legislativ, cât şi sub aspectul modificărilor ca-
competenţele proprii ale APL nu ajung să fie exercitate drului regulator şi de politici, privind soluţionarea proble-
din cauza insuficienţei mijloacelor financiare; procesul mei conflictelor de interese şi incompatibilităţi în instituţiile
bugetar este unul indicativ de sus în jos; competenţele administraţiei publice locale.
delegate nu sunt întotdeauna acoperite pe deplin cu fi- În final, menţionăm că în prezent, propunerile de
nanţe, iar respectarea acestei prevederi legislative este legiferare înaintate de IDIS „Viitorul” privind gestio-
imposibilă. În plus, nici în LFPL, nici în Legea privind ad- narea conflictului de interese şi a regimului de incom-
ministraţia publică locală conceptul de „autonomie finan- patibilităţi sunt examinate de Comisia Juridică şi Imu-
ciară locală” nu este definit. nităţi a Parlamentului Republicii Moldova şi Direcţia
Prin urmare, lipsa unui potenţial financiar suficient, juridică a Secretariatului Parlamentului (vezi Anexele
dar şi a perspectivei de a funcţiona în condiţii de auto- 3 şi 4).
5
Sumar executiv
O problemă deosebită care priveşte alesul • Dezvoltarea mecanismelor de abordare
local sau funcţionarul public pe parcursul exer- şi soluţionare a conflictului de interese
citării atribuţiilor sale se referă la apariţia incom- sunt deosebit de importante la nivelul
patibilităţii şi a conflictului de interese. În studiul APL în perspectiva descentralizării finan-
realizat de IDIS „Viitorul”, se propune ca pentru ciare, APL având competenţe extinse în
o reglementare eficientă a acestor probleme, le- gestionarea finanţelor publice locale;
gislaţia Republicii Moldova să fie, în primul rând, • Studiile realizate până în prezent abor-
coerentă, să nu lase loc de interpretări şi excep- dează aspecte individuale şi separate
ţii dar şi să ţină cont de reglementările europene asociate cu problematica conflictului de
în domeniu, mai ales în contextul în care în UE interese şi regimul de incompatibilităţi la
există definiţii complexe ale „conflictului de inte- nivelul APL.
rese” şi „regimul de incompatibilităţi”. În acelaşi Pornind de la aceste argumente, în studiul
timp, se cere şi o voinţă politică pentru a ajun- dat, s-a realizat analiza evoluţiei conceptului de
ge la rezultatele necesare reformării autentice a conflict de interese şi incompatibilităţi în Repu-
funcţionării actului administrativ, inclusiv la nivel blica Moldova, şi au fost identificate principalele
local. Necesitatea studierii fenomenului conflic- tipuri prin care se distinge „conflictul de interese”
tului de interese şi al regimului de incompatibi- astăzi în Republica Moldova, formele de mani-
lităţi la nivelul administraţiei publice locale este festare ale conflictului de interese, identificarea
determinat, cel puţin, de următoarele aspecte: potenţialelor surse din care provin situaţiile de
• Standarde de etică şi integritate scăzute; conflict de interese.
• Practicile şi politicile privind integritatea Cercetarea în cadrul prezentului studiu s-a
în funcţia publică nu sunt revizuite peri- realizat în baza obiectivului general, care s-a
odic după cum se procedează în UE şi axat pe următoarele dimensiuni:
statele membre ale OECD; (i) studierea relaţiilor generatoare de con-
• În legislaţia Republicii Moldova conflictul flicte de interese la nivelul instituţiilor ad-
de interese este definit în linii generale, ministraţiei publice locale şi a regimului
fără a se face o identificare a situaţiilor de incompatibilităţi în cadrul serviciului
în care conflictul de interese este în mod public prin analiza şi reconsiderarea ca-
clar o situaţie inacceptabilă pentru insti- drului legal şi instituţional al Republicii
tuţiile şi autorităţile publice. Moldova privind gestionarea conflictului
• Regimul incompatibilităţilor este mai pu- de interese şi a regimului de incompatibi-
ţin restrictiv în Republica Moldova faţă de lităţi în serviciul public la nivelul adminis-
majoritatea statelor post-socialiste inte- traţiei publice locale ;
grate în UE; (ii) formularea recomandărilor ce ţin de ca-
• Componentele de monitorizare şi control drul conceptual, regulator şi de politici
ale respectării prevederilor legale privind pentru gestionarea eficientă a situaţiilor
conflictul de interese şi incompatibilităţile de conflict de interese şi incompatibilităţi
sunt slab reprezentate în sistem; în serviciul public la nivelul administraţiei
• Nivelul scăzut al salariilor din cadrul institu- publice locale.
ţiilor şi autorităţilor publice şi actuala criză Pentru realizarea obiectivului general, echi-
economică, care a scăzut puterea de cum- pa de autori IDIS „Viitorul” şi-a orientat activităţi-
părare a populaţiei, generează presiuni din le în următoarele direcţii:
partea societăţii civile în ceea ce priveşte A. Analiza cadrului legal şi regulator pen-
revizuirea regimului incompatibilităţilor apli- tru conflictele de interese şi regimul de in-
cabil funcţionarilor publici şi aleşilor locali; compatibilităţi în serviciul public.
• În Republica Moldova lipseşte mecanis- B. Analiza tratării şi soluţionării conflic-
mul de consiliere etică şi monitorizare a tului de interese şi a regimului de incompa-
respectării normelor de conduită a funcţi- tibilităţi în serviciul public la nivelul APL în
onarilor publici. Republica Moldova.
6 Conflictul de interese şi regimul de incompatibilităţi în instituţiile administraţiei publice locale din Republica Moldova
C. Formularea recomandărilor privind ent să intervievezi acei aleşi locali şi funcţionari
perfecţionarea mecanismelor de gestionare publici care nu au activat în acest domeniu şi
a situaţiilor conflictului de interese şi incom- care, de fapt, nu înţeleg deocamdată modul în
patibilităţilor la nivelul APL, tratarea şi solu- care funcţionează sistemul de administraţie pu-
ţionarea fiecărui tip de conflict de interese. blică şi ce probleme privind conflictele de inte-
Un rol important în analiza efectuată îl are rese şi regimul de incompatibilităţi există la
generalizarea experienţei ţărilor dezvoltate (UE, nivel local. Astfel, s-a decis să fie intervievate
OCDE) în domeniul conflictului de interese şi următoarele categorii de respondenţi :
regimului de incompatibilităţi în instituţiile admi- a) 200 de primari cu experienţă în domeniul
nistraţiei publice locale din Republica Moldova. APL;
b) 100 de consilieri locali care deja au activat în
Principalele instrumente de lucru utilizate de
domeniul APL;
IDIS Viitorul au fost:
c) 100 de consilieri raionali care sunt cel puţin la
al doilea mandat;
1. Analiza legislaţiei în vigoare din Re-
d) 100 de funcţionari publici din primării care ac-
publica Moldova, care a permis identificarea
tivează de mai mulţi ani în APL;
actelor legislative şi normative ce reglementea-
e) 100 de funcţionari publici din consiliile raiona-
ză domeniul studiului, categoriile de aleşi locali
le cu experienţă în domeniu.
şi funcţionari publici pentru care sunt stabilite
Marja de eroare a sondajului: +/- 4.2%
reglementările respective, precum şi carenţele
legislaţiei în vigoare, divergenţele existente în 4. Desfăşurarea a cinci mese rotunde şi
domeniul dat de reglementare şi opţiunile doc- interviuri în profunzime
trinare în acest domeniu. Discuţiile au purtat un caracter tematic şi
au vizat anumite domenii concrete: relaţiile APL
2. Colectarea actelor normative şi docu-
cu alte autorităţi publice, funcţiile şi atribuţiile
mentele relevante ce vizează activitatea APL
exercitate în afara atribuţiilor directe, activitatea
din diferite regiuni a reprezentat unul dintre
instituţiilor publice din teritoriu, organizarea lici-
instrumentele şi sursele de informaţie impor-
taţiilor, implicarea agenţilor economici în soluţio-
tante în cercetarea respectivă. Actele elaborate
narea unor probleme de nivel local, etc.
şi adoptate în cadrul APL au permis evaluarea
Aplicarea Metodologiei, precum şi materi-
situaţiei de facto, ceea ce este esenţial din
alizarea întregului demers de evaluare a pro-
punctul de vedere al unei analize funcţionale
blemelor care generează conflicte de interese
eficiente, concluziilor şi recomandărilor ce
şi instituirea regimului de incompatibilităţi
urmează a fi elaborate.
în APL au fost executate astfel încât să me-
Toate aceste măsuri au identificat procedu- najeze sensibilităţile şi susceptibilităţile ce se
rile, dispoziţiile, deciziile consiliului care determi- puteau manifesta în diferite circumstanţe ale
nă anumite conflicte de interes la nivel local. activităţii.
În afară de aceasta, în calitate de documente, În urma realizării studiului, au fost propuse
din partea APL au fost solicitate pentru ana- o serie de modificări ale cadrului juridic şi com-
liză diverse acte (organigrame, fişe de post, pletări referitoare la dezvoltarea atribuţiilor func-
rapoarte de control, sinteze ale bugetelor lo- ţionarilor publici cu rol de consiliere etică privind
cale, etc.) care ţin de activităţile lor. întărirea componentei de monitorizare şi control
3. Metoda sondajului. asupra integrităţii funcţionarilor publici, precum
Sondajul la nivel naţional a fost realizat în şi multe alte măsuri ce reies logic din analizele
colaborare cu Centrul de Investigaţii Sociologice întreprinse în cadrul studiului.
şi Studii de Marketing „CBS-AXA” şi a constituit Ne exprimăm speranţa că acest studiu va
un element metodologic cheie al acestui proiect. contribui în mod esenţial la asigurarea suportu-
În cadrul sondajului au fost selectaţi doar res- lui juridic necesar şi nu numai, pentru o gestio-
pondenţii care au experienţă în domeniul admi- nare calitativă a conflictului de interese şi regi-
nistraţiei publice locale: primari, consilieri locali mului de incompatibilităţi şi, în acelaşi timp, să
şi raionali, funcţionari publici de nivel local şi ra- fie util celor care activează în APL şi APC din
ional. Din punctul nostru de vedere, este inefici- Republica Moldova.
Conflictul de interese şi regimul de incompatibilităţi în instituţiile administraţiei publice locale din Republica Moldova 7
I Conflictele de interese
1.1. Conceptul, categoriile şi cauzele generatoare de conflicte de interese
1.1.1. Conceptul, principiile şi tipurile con- privat, care este de natură să influenţeze sau
flictelor de interese pare că influenţează, exercitarea imparţială şi
Conflictul de interese reprezintă un subiect obiectivă a funcţiilor sale oficiale”.
complex, ce reflectă problemele structurale ale Totodată, şi OCDE este preocupată de pro-
oricărei societăţi cu democraţie slab dezvoltată. blematica conflictului de interese. Astfel, Ghidul
Acesta este legat de mai multe aspecte, inclusiv intitulat „Gestiunea conflictului de interese în ser-
socio-culturale, politice şi administrative. În ca- viciul public”, formulează următoarea definiţie:
zul în care oficialilor publici le lipseşte imunita- „Un conflict de interese implică un conflict
tea etică în consolidarea sistemelor de valori şi între datoria faţă de public şi interesele persona-
culturale, atunci ei pierd conştiinţa de a proteja le ale unui funcţionar public, în care funcţionarul
interesul public. Abuzurile de putere politică şi public are interese, în calitatea sa de persoană
administrativă în interes propriu, indifirent dacă privată, care ar putea influenţa necorespunzător
acesta presupune un interes individual, de grup îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ofi-
sau partid, dăunează organizaţiilor din sectorul ciale1”. Definit în acest fel, conflictul de interese
public şi privat, publicului larg şi societăţii în ge- are acelaşi înţeles cu conflictul real de interese.
neral. Acestea, de asemenea, distrug oportuni- O situaţie de conflict de interese poate astfel fi
tăţile viitoare pentru dezvoltarea socio-economi- actuală sau poate să fi existat cândva în trecut.
că durabilă. Prin contrast, se poate spune că există un
Prin urmare, creşterea conştiinţei publice în conflict de interese aparent atunci când se pare
rândul comunităţilor locale, naţionale şi interna- că interesele unui funcţionar public ar putea in-
ţionale, în scopul identificării eforturilor comune fluenţa în mod necorespunzător îndeplinirea
pentru a preveni şi proteja societatea de efec- sarcinilor, deşi în realitate situaţia poate să nu
tele negative care decurg din conflictele de in- fie aşa. Un conflict potenţial apare atunci când
terese, reprezintă pentru Republica Moldova un un funcţionar public are interese personale care
imperativ. sunt de o asemenea natură încât s-ar produce
Conflictele de interese, atât din sectorul pu- un conflict de interese dacă funcţionarul ar avea
blic, cât şi din cel privat, au devenit un motiv ma- atribuţii oficiale în acea privinţă (conflictuale) în
jor de preocupare în întreaga lume. viitor (tabelul 1).
Recomandarea No. R (2000)10 a Comite- Kernaghan şi Langford 2 identifică opt cate-
tului de Miniştri al Ţărilor Membre ale Consiliu- gorii de conflict de interese:
lui Europei privind codurile de conduită pentru 1. Auto-tranzacţionarea (self-dealing) – se
agenţii publici/titularii de funcţii publice (public referă la o situaţie în care o persoană întreprin-
officials) defineşte conflictul de interese în felul de o acţiune în calitatea ei oficială care implică
următor: „conflictul de interese apare dintr-o si- tranzacţii cu ea însăşi, dar de această dată - în
tuaţie în care funcţionarul public are un interes calitate privată, conferindu-şi beneficii personale.
Managing Conflict of Interest in the Public Service, OECD Guidelines and Overview, 2003.
1
2
Kernaghan, K., Langford, JW. The responsible public servant, New York: The Institute for Research on Public Policy, 1990.
Conflicte de interese Capitolul I
Tabelul 1. Identificarea tipurilor conflictelor de interese
Conflictul de interese Conflictul de interese Conflictul de interese
real aparent potenţial
Un funcţionar public este în poziţia Un funcţionar public este în Un funcţionar public este într-o poziţie
de a fi influenţat de interesele lui poziţia în care se pare că intere- în care acesta poate fi influenţat în
private atunci când îşi exercită sele lui ar putea influenţa în mod viitor de interesele lui private atunci
competenţele necorespunzător îndeplinirea sar- când îşi îndeplineşte competeneţele.
cinilor deşi, în realitate situaţia
poate să nu fie aşa.
2. Acceptarea de beneficii - înseamnă că 7. Angajarea posterioară (post-employ-

deţinătorii de funcţii publice nu ar trebui să soli- ment) este una dintre cele mai recente zone de
cite, nici să accepte (cu excepţia cazurilor auto- conflict de interese. Aceasta implică faptul că
rizate în mod corespunzător) transfer de valoare oficialii publici nu pot acţiona după ce părăsesc
economică de la persoane cu care au contact funcţia publică, astfel încât să obţină avantaje
în calitatea lor oficială. Astfel de beneficii varia- necorespunzătoare din funcţia lor anterioară.
ză de la cadouri simbolice până la „transferuri” Acest lucru ţine de problemele de “captare” a
semnificative interzise de codul penal. oficialilor guvernamentali, în special în domenii-
3. Traficul de influenţă este „practica de a soli- le de reglementare.
cita o anumită forma de beneficii în schimbul exer- 8. Comportamentul personal presupune în-
citării unei autorităţi sau influenţe de către oficial”. trebarea „dacă funcţionarii publici au dreptul la
4. Utilizarea proprietăţii guvernamentale viaţă privată la fel ca şi ceilalţi cetăţeni”. Potri-
poate implica folosirea telefoanelor guverna- vit lui Kernaghan şi Langford, există două cir-
mentale pentru uz personal sau situaţia arheti- cumstanţe-cheie când conduita personală poate
pică de „a lua acasă creioane” de la birou. În crea o situaţie de conflict:
iteraţii mai grave poate implica utilizarea priva- (a) atunci când comportamentul unui func-
tă, exagerată a vehiculelor, aeronavelor, calcu- ţionar public îl face pe el sau ea vulnerabil la
latoarelor, etc. guvernamentale. Kernaghan şi presiuni de a utiliza funcţiile publice ale lui sau
Langford ajung la concluzia că “punctul impor- ale ei în mod necorespunzător” (cum este, de
tant aici este că proprietatea guvernamentală nu exemplu, dependenţa de droguri); şi
poate fi utilizată pentru câştig privat”. Ei adaugă (b) atunci când comportamentul unui funcţi-
faptul că, soluţia convenabilă din punct de vede- onar public determină o discreditare semnifica-
re administrativ este de a interzice toate utiliză- tivă a guvernului sau a unui departament par-
rile de acest fel. ticular şi, prin urmare, subminează încrederea
5. Utilizarea informaţiilor confidenţiale în- publicului în oficialii publici”. Kernaghan şi Lan-
seamnă că un oficial public dezvăluie altora, gford subliniază faptul că fiecare caz de condu-
sau foloseşte pentru a-şi promova interesul per- ită personală discutabilă sau necorespunzătoa-
sonal, informaţii confidenţiale obţinute de el în re care implică funcţionari publici trebuie să fie
exercitarea funcţiilor lui oficiale. atent luat în considerare.
6. Angajarea pe exterior (outside employ- Conflictele de interese, în general, presu-
ment) poate include un oficial public angajat pun două categorii de interese: interese materi-
în, solicitând, negociind pentru sau promiţând ale (pecuniare) şi morale (non-pecuniare)3.
să accepte angajare în sectorul privat, sau pre- Interesele pecuniare implică un câştig finan-
stând servicii pentru interese private sau desfă- ciar real sau potenţial. Acestea pot rezulta de
şurând o activitate privată atunci când astfel de la un membru de personal, sau de familie, deţi-
angajare, serviciu sau afacere creează un con- nător de proprietate, acţiuni sau o poziţie într-o
flict cu sau afectează îndeplinirea corespunză- companie care este în licitare pentru a obţine un
toare a atribuţiilor lui oficiale. contract cu o instituţie guvernamentală, accep-
3
Practical Guide to corruption prevention, Independent Commission Against Corruption (ICAC), 1996,
http://www.icac.nsw.gov.au/
Capitolul I Conflicte de interese
tarea cadourilor sau încasarea unui venit dintr- pând cu transparenţa procesului de luare a de-
un loc de muncă secundar. ciziilor), care trebuie să progreseze urmând ace-
Interesele non-pecuniare nu au o compo- laşi calendar de reforme. O lege cuprinzătoare
nentă financiară. Acestea pot apărea din relaţiile cu privire la conflictul de interese trebuie să fie
personale sau de familie, implicarea în activităţi însoţită de reconsiderarea altor sectoare, cum
sportive, sociale sau culturale. Exemplul cel mai ar fi sistemul electoral, în scopul de a împuterni-
evident în acest context, este interesul de fami- ci alegătorii să sancţioneze mai eficient compor-
lie - de exemplu, un funcţionar responsabil de tamentul greşit al politicienilor. Partidele politice
recrutare poate avea un interes în influenţarea sunt aşteptate să aducă mai multă transparenţă
procedurilor de angajare, pentru a asigura o po- în domeniul finanţării partidelor. Lipsa legislaţiei
ziţie fratelui său ori vărului, fără vreun beneficiu specifice este cu siguranţă un obstacol pentru
financiar. liderii instituţionali în eforturile lor de a construi
În plus, există şi alte interese ce nu au încă un mediu etic la nivelul administraţiilor publice
direct caracter personal, dar care pot fi obiectul locale.
conflictului de interese. Cu ideea la realegeri în 3. Conflictele de interese pot apărea la toate
minte, oficialii aleşi urmăresc, în general, intere- nivelurile administraţiei publice dintr-un stat. Cel
sele alegătorilor lor şi ale partidului lor, şi încear- mai vizibil este nivelul naţional unde mizele po-
că să influenţeze procesul administrativ, ceea ce litice sunt, de obicei, cele mai mari. Unul dintre
este, de obicei, împotriva interesului public. factorii determinanţi ai conflictului de interes este
rolul în schimbare al statului însuşi, care creează
1.1.2. Identificarea cauzelor generatoare de oportunităţi de câştig privat prin procesele sale,
conflicte de interese incluzând, în special, achiziţiile publice, contrac-
Următoarele cauze pot genera situaţii de tele şi construcţiile.
conflict de interese, inclusiv la nivelul APL: Importante conflicte de interese pot apărea,
1. Angajamentul politic insuficient ar putea de asemenea, la nivel local şi regional, în speci-
fi un motiv primar al unei legislaţii slabe privind al în cazul în care autorităţile locale şi regionale
conflictele de interese şi al implementării defi- au autonomie în domeniul dezvoltării şi utilizării
citare a acesteia. Elaborarea legislaţiei este terenurilor. Conflicte de interese locale şi regio-
foarte importantă, deoarece creează baza pen- nale sunt de multe ori, într-adevăr mai greu de
tru ca acţiunile viitoare să fie dezvoltate, însă controlat decât cele naţionale, deoarece aces-
punerea în aplicare a actelor legislative devine, tea provoacă mai puţin interesul mass-media şi
de asemenea, crucială. Cu cât devin mai ample pot cădea sub orizontul atenţiei publice. O aten-
reformele, cu atât mai importantă devine voinţa ţie deosebită a fost recent acordată reglemen-
politică. Dezvoltarea şi promovarea cu succes a tării conflictelor de interese la nivel local, atât în
politicilor publice ce vizează prevenirea conflic- democraţiile avansate (cum ar fi Marea Britanie
telor de interese în sectorul public moldovenesc şi SUA), cât şi în sistemele democratice mai re-
se dovedeşte a fi o sarcină dificilă. Obstacol fun- cent formate, cum sunt cele din Europa de Est
damental care trebuie să fie depăşit presupune (a se vedea Kudrycka, 20044). Astfel, deşi noile
necesitatea manifestării unei voinţe politice sufi- democraţii au dezvoltat, în general, un anumit
ciente pentru a construi un organism de serviciu cadru legal pentru reglementarea conflictelor de
public profesionist complet protejat de un control interese la nivel local, în unele cazuri, acesta
politic abuziv. este rudimentar sau chiar inexistent (cum este
2. Conflictul de interese, în termeni de le- cazul Rusiei).
gislaţie şi implementare, nu poate fi separat de 4. Absenţa unor dispoziţii care reglemen-
celelalte componente ale reformei administraţiei tează comportamentul, drepturile, obligaţiile şi
publice şi de transformările din Europa Centrală responsabilităţile oficialilor administraţiei publice
şi de Est. Există alte domenii foarte importante, locale creează teren pentru conflicte de interese
cum ar fi transparenţa instituţiilor publice (înce- şi diferite forme de corupţie la nivel local.
4
Kudricka B., ed., Combating Conflict of Interest in Local Governments in the CEE Countries, OSI/LGI, 2004.
Reglementarea acceptării cadourilor mici şi cale ar trebui să fie numiţi sau contractaţi numai
ospitalităţii, utilizării necorespunzătoare a echi- în baza unor reguli de competitivitate şi abilităţi
pamentelor, maşinilor, telefoanelor administra- profesionale. Este necesară, de asemenea,
ţiei publice locale, precum şi regulile împotriva dezvoltarea la nivelul APL a unei culturi etice noi
favoritismului şi nepotismului în APL, sunt rela- privind serviciul public.
tiv slabe. Reglementarea ineficientă a măsurilor 7. Extinderea în ultimii ani a cooperării sec-
privind conflictul de interese în aceste domenii torului public cu sectorul privat a făcut întreaga
este atribuită mentalităţii dominante a oameni- problemă mult mai complexă, multiplicând opor-
lor din regiunea fostelor ţări socialiste. Oamenii tunităţile de declanşare a conflictelor de intere-
sunt obişnuiţi să ofere mici cadouri pentru servi- se, cum ar fi:
ciile publice în spitale, şcoli şi grădiniţe, şi aces- - un oficial public având interese private
te daruri sunt considerate o expresie a recunoş- de afaceri în formă de parteneriate, deţineri de
tinţei pentru oficialii publici cu salarii mici. acţiuni, membru al consiliilor de administraţie,
Pe de altă parte, oamenii din ţările ECE se investiţii, contracte guvernamentale, etc.;
bazează foarte mult pe relaţii puternice de fami- - un oficial public având afilieri cu alte or-
lie, şi în cazul în care un membru al familiei are ganizaţii (de exemplu, un oficial public de rang
posibilitatea de a asigura un alt membru al fami- înalt se află în consiliul de administraţie al unei
liei cu un loc de muncă bun sau educaţie, el va organizaţii non-profit care primeşte finanţare de
folosi legăturile sale pentru a-şi favoriza rudele la agenţia oficialului);
în angajare sau instruire. De aceea este foarte - un oficial public plecând să lucreze pen-
important ca tradiţiile administrative şi politice să tru o companie privată reglementată sau un di-
fie schimbate. rector executiv obţinând o poziţie-cheie într-o
5. O reglementare slabă a conflictului de agenţie guvernamentală cu relaţiile comerciale
interese potenţial este legată de utilizarea in- din fosta companie.
formaţiilor oficiale în beneficiul personal, impli-
carea angajaţilor administraţiei publice locale În continuare, prezentăm percepţiile diferitor
în activităţi de partizanat, şi loialitatea lor fără categorii de oficiali ai APL din Republica Moldo-
rezerve faţă de superiorii politici. Loialitatea po- va asupra cauzelor generatoare de conflicte de
litică nelimitată a funcţionarilor publici, cuplată interese la nivel local, evaluate prin răspunsul la
cu influenţa puternică pe care partidele politice întrebarea „Care sunt, în opinia Dvs. cauze-
şi interesele lor politice le au, de obicei, asupra le care generează conflictele de interese la
procesului de luare a deciziilor în administraţiile nivelul APL din Republica Moldova?” inclusă
publice locale, subminează în mod regulat pro- în sondajul realizat în cadrul prezentului studiu.
cesul general de guvernare la nivel local. Aces- Astfel, din numărul total de respondenţi, peste
te puncte slabe pot fi atribuite la cultura politică 60% au menţionat în calitate de cauză remune-
slabă a APL, care este un domeniu relativ nou raţia foarte mică pe care angajaţii APL o primesc
în societăţile din ECE, precum şi lipsa unei dis- şi care este insuficientă pentru un trai decent.
tincţii clare între activităţile partidelor politice şi Cca 58% indică tradiţiile naţionale legate de cu-
acţiunile APL. metrism, nepotism, nănăşism, etc. Peste 24%
6. Cultura etică insuficientă în cadrul ser- consideră că lipsa de alternative la nivelul forţei
viciului public, inclusiv la nivel local. Pentru a de muncă calificate este o cauză declanşatoare
elimina treptat patronajul în procesul de numiri a conflictelor de interese la nivel de APL (fig.1).
la nivel de APL într-un mod realist şi sistema- Întrebarea “Apreciaţi măsura în care
tic ar trebui să fie creat un corp stabil şi bine practica de oferire a cadourilor este răspân-
educat de funcţionari publici locali. Ideea de a dită la nivelul APL” a determinat următoarele
crea un corp de angajaţi publici locali este una răspunsuri: în medie, pentru toate categoriile
importantă pentru dezvoltarea managementului de respondeţi, 72% dintre aceştia consideră că
resurselor umane şi sprijinirea consolidării eticii această practică nu este răspândită la nivel de
şi profesionalismului independent de oficialii de APL, în timp ce 24% consideră că există cazuri
la nivelul APL. Angajaţii administraţiei publice lo- dar acestea nu sunt frecvente (fig.2).
Consilier raional/ funcţionar

60,0% 65,6% 25,6% 5,0%
public la nivel Raional
Functionar public local 61,6% 53,6% 23,8% 4,0%
Consilier local 57,0% 54,7% 21,1% 5,4%
Primar 63,2% 55,6% 27,1% 3,5%
Total 60,5% 57,6% 24,5% 4,5%
Remuneraţia foarte mică pe care angajaţii APL o primesc şi care este insuficientă pentru un trai decent
Tradiţiile naţionale legate de cumătrism, nepotism, nănăşism, etc.
Lipsa de alternative la nivelul forţei de muncă calificate
Altele
NŞ/NR
Fig. 1. Răspunsul la întrebarea „Care sunt, în opinia Dvs. cauzele care

generează conflictele de interese?”
La întrebarea “Apreciaţi măsura în care iembrie 2011” la întrebarea „Cunoaşteţi situaţii

practica folosirii de relaţii şi cunoştinţe este când: a) directorul unei întreprinderi municipa-
răspândită la nivelul APL” în medie, pe cate- le să fie şi consilier local; b) primarul să folo-
goriile de respondenţi, răspunsurile s-au repar- sească automobilul de serviciu pentru a merge
tizat astfel: 53% din respondenţi consideră că în vizită la rude; c) firma soţiei primarului să
practica respectivă nu este răspândită, peste câştige un contract de aprovizionare cu pro-
37% consideră că există cazuri, dar acestea nu duse alimentare a grădiniţei din comuna dvs.”:
sunt frecvente, 8% consideră că este răspândită distribuţia răspunsurilor „DA” a fost următoa-
în mare proporţie (fig.3). rea: la p. a) – 96.3%; b) – 93.3% şi c) – 97.9%5.
Menţionăm, în acest context, rezultatele Discrepanţele dintre sondajul realizat în cadrul
„Barometrului opiniei publice din Moldova, no- BOP şi cel din cadrul prezentului studiu pot fi

48,1% 42,5% 5,0%
Funcţionar public local 79,5% 17,9% 2,6%
Consilier local 76,6% 19,5% 0,8%
Primar 85,4% 13,9% 0,7%
Total 71,7% 24,0% 2,4%
Nu este răspîndită Există cazuri, dar acestea nu sunt frecvente

Este răspîndită în mare proporţie Cuprinde Întreaga instituţie
NŞ/NR
Fig. 2. Răspunsul la întrebarea „Apreciaţi măsura în care practica de

oferire a cadourilor este răspîndită la nivelul APL”
http://www.ipp.md/public/files/Barometru/2011/BOP_11.2011-nou.pdf, p.79–80.
5

31,9% 46,3% 19,4%
Funcţionar public local 60,9% 36,4% 2,6%
Consilier local 57,8% 32,0% 7,0%
Primar 63,9% 33,3% 1,4%
Total 53,0% 37,4% 7,9%
Nu este răspîndită
Există cazuri, dar acestea nu sunt frecvente
Este răspîndită în mare proporţie
Cuprinde întreaga instituţie
NŞ/NR
Fig. 3. Apreciaţi măsura în care practica folosirii de relaţii şi cunoştinţe

este răspindită la nivelul APL
explicate, în primul rând, prin categoriile celor dintre care, unele persoane au evitat să evite
intervievaţi: în ultimul caz au fost chestionaţi formularea unor răspunsuri oneste la unele în-
reprezentanţi ai administraţiilor publice locale, trebări.
1.2. Analiza cadrului naţional şi internaţional privind conflictele de interese
1.2.1. Aplicabilitatea şi eficienţa documente- care stabilea drept obiectiv în domeniul perfec-
lor de politici naţionale şi regionale ţionării cadrului legislativ şi asigurării aplicării le-
Pentru prima dată noţiunea de conflict de gislaţiei, elaborarea proiectului de lege cu privire
interese în raport cu administraţia publică din la conflictul de interese.
Republica Moldova este folosită în art.2 din Le- Prin Legea nr.181 din 19.12.2011(în vigoare
gea nr.16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul din 01.03.2012) a fost modificat conţinutul noţiu-
de interese (MO 94-96/30.05.2008, art. 351). nii de conflict de interese din art.2 al Legii nr.16
Conţinutul noţiunii date, stabilit de prevederile din 15.02.2008 cu privire la conflictul de intere-
legale, este, după părerea noastră, confuz, de- se: conflictul de interese - conflictul dintre exer-
oarece limitează apariţia situaţiilor de conflict citarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele
doar la activităţile desfăşurate de către persoa- personale ale persoanelor prevăzute la art.3, în
nele deţinătoare de funcţii publice, pe de o parte calitatea lor de persoane private, care ar putea
şi defineşte conflictul de interese ca situaţie în influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă
care luarea deciziei, îndeplinirea atribuţiilor de şi imparţială a obligaţiilor ce le revin potrivit legii.
serviciu, precum şi alte acţiuni ale funcţionarului Fiind analizată această definiţie, precum şi
public influenţează sau ar putea să influenţeze un şir de definiţii din legislaţiile cu privire la ser-
interesele personale ale acestuia, pe de altă viciul public din alte state, deducem trăsăturile
parte. Anterior, termenul de conflict de interese a caracteristice ale noţiunii de conflict de interese:
fost utilizat în Planul de acţiuni pentru realizarea 1. conflictul de interese este situaţia în care
Strategiei naţionale de prevenire şi combatere persoana ce execută o funcţie publică sau de
a corupţiei pentru anul 2005, aprobat prin Hotă- demnitate publică are un interes personal care
rârea Parlamentului nr. 421-XV din 16.12.2004, influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea
obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsa- realizarea posibilităţilor funcţionarilor publici de

bilităţilor ce îi revin potrivit legii; a-şi manifesta pe deplin cunoştinţele, abilităţile
2. în situaţia dată apare sau ar putea să şi aptitudinile profesionale, promovarea în func-
apară o contradicţie între interesul personal al ţie în dependenţă de performanţele individuale;
persoanei ce exercită o funcţie publică sau de se implementează, de asemenea, un sistem in-
demnitate publică şi interesele legale ale cetă- formaţional unic ce va asigura cu informaţii utile
ţenilor, organizaţiilor, societăţilor sau instituţiilor, procesul managerial în administraţia publică, va
capabilă să prejudicieze aceste interese legale. facilita procesul de selectare a candidaţilor pen-
Prin urmare, cetăţenii doresc ca persoanele tru ocuparea posturilor de muncă. Realizarea cu
ce deţin funcţii publice şi de demnitate publică succes a acestor politici de personal prevăzute în
să-şi facă datoria în mod onest, corect şi impar- Concepţie vor avea, în opinia noastră, un anumit
ţial. Tot mai des se cere ca Guvernul să ia mă- efect asupra reducerii, neutralizării şi chiar elimi-
suri pentru ca persoanele ce exercită o funcţie nării unor cauze principale ale conflictului de in-
publică să nu permită compromiterea procesului terese cum sunt încălcarea normelor de conduită
de luare a deciziilor oficiale şi de administraţie ale funcţionarului public; neîndeplinirea obligaţii-
publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor per- lor de serviciu, încălcarea drepturilor şi interese-
sonale. În acestă ordine de idei, este important lor legitime ale cetăţenilor, organizaţiilor, instituţi-
să nu fie afectată integritatea publică, adică inilor şi statului la executarea acestora, încălcarea
tegritatea proceselor de luare a deciziilor, de normelor legislaţiei în vigoare de către persoane-
implementare a deciziilor, de gestiune a banilor le cu funcţii publice şi de demnitate publică.
publici, cât şi integritatea personalului din func- Deşi, nu este folosit conceptul de conflict de
ţiile publice şi de demnitate publică. Reprezen- interese în Strategia de reformă a administraţiei
tanţii entităţilor publice au obligaţia să acorde un publice centrale în Republica Moldova, aprobată
tratament imparţial şi echitabil tuturor persoane- prin HG nr.1402 din 30.12.2005, totuşi o parte
lor care se adresează acestora, cu respectarea din acele probleme identificate de acest docu-
unui termen rezonabil. În condiţiile în care pre- ment de program, în activitatea administraţiei
tenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, con- publice favorizează, de fapt, şi apariţia conflic-
flictul de interese tratat în mod necorespunzător telor de interese. Printre problemele identifica-
de către persoanele ce exercită funcţii de dem- te contribuie la apariţia conflictului de interese
nitate publică pot slăbi încrederea cetăţenilor în în administraţia publică următoarele: nivelul
instituţiile publice. sporit al incertitudinii competenţelor; dublarea
Un rol important în realizarea acestor obiec- funcţiilor, atribuţiilor autorităţilor publice, subdi-
tive revine implementării Concepţiei cu privire la viziunilor structurale ale acestora, funcţionarilor
politica de personal în serviciul public, aprobată publici; informarea insuficientă despre activita-
prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldo- tea autorităţilor publice; existenţa contradicţiilor
va nr.1227 din 18.07.2002. Potrivit Concepţiei, între actele normative care reglementează acti-
în serviciul public se introduce sistemul de re- vitatea autorităţilor publice de diferit nivel; încăl-
crutare şi selectare, care va asigura ocuparea carea disciplinei de serviciu; ineficienţa sistemu-
funcţiei publice vacante numai prin concurs; un lui de salarizare pentru funcţionarii publici, lipsa
sistem eficient de evaluare a activităţii, care pre- sau utilizarea insuficientă a resurselor morale şi
vede aprecierea anuală a performanţelor profe- materiale de motivare a funcţionarilor publici. În
sionale ale fiecărui funcţionar public şi aprecieri Strategia de reformă a administaţiei publice cen-
curente ale activităţii sale, efectuate pe parcursul trale sunt formulate obiectivele şi determinate
anului; se implementează sistemul de dezvolta- acţiunile prioritare în vederea soluţionării aces-
re profesională continuă a funcţionarilor publici tor şi altor probleme care vizează reorganizarea
care va asigura prestarea calitativă a serviciilor administraţiei publice centrale, cadrul legal în
pentru clienţi, utilizarea eficientă a personalului, domeniul administraţiei publice centrale, proce-
performanţe mai înalte şi fluctuaţie mai joasă a sul decizional, managementul resurselor umane
personalului; se introduce sistemul cu privire la şi managementul finanţelor publice.
cariera profesională a funcţionarilor publici care În sectorul public, în general, şi în cadrul
va asigura stabilitatea şi loialitatea acestora, autorităţilor publice, în special, conflictele de in-
terese constituie de multă vreme obiectul unei administraţia publică.
politici specifice de prevenire a corupţiei. Astfel, Potrivit Strategiei, cadrul normativ antico-
reglementarea regimului privind conflictul de in- rupţie în vigoare are un efect redus din lipsa unor
terese constituie un element care face parte din mecanisme clare de aplicare şi din cauza unor
procesul mai larg de detectare şi prevenire a co- reglementări ineficiente. De aceea, documentul
rupţiei. Totodată, atât conflictul de interese, cât de program stabileşte ca prioritate de acţiune
şi corupţia, au la bază un şir de determinante pentru implementarea Strategiei, necesitatea
comune. Precizăm, de asemenea, că un conflict perfecţionării, elaborării şi aprobării unor meca-
de interese nu este acelaşi lucru cu corupţia. nisme de funcţionare a legislaţiei anticorupţie în
Uneori poate exista un conflict de interese fără a următoarele domenii: declararea veniturilor şi a
exista corupţie; în mod similar, poate exista co- proprietăţilor, controlul provenienţei acestora;
rupţia fără să existe un conflict de interese. Însă, declararea conflictelor de interese; transparenţa
este adevărat că, în majoritatea situaţiilor, ori decizională; regimul cadourilor. Este important,
de câte ori apare corupţia, anterior a existat un în opinia noastră, de a completa această mă-
interes personal care a influenţat în mod neco- sură de ordin legislativ cu domeniile: declararea
respunzător performanţa oficialului public. Drept intereselor personale; regimul incompatibilită-
urmare, o abordare înţeleaptă ar fi ca prevenirea ţilor; restricţiile legate de încetarea activităţii în
conflictelor de interese să fie inclusă într-o poli- serviciul public.
tică mai largă de prevenire şi combatere a co- În cadrul sistemului de prevenire a corupţiei
rupţiei. Într-un astfel de context, politicile privind în instituţii şi organizaţii, stipulat de Strategia na-
conflictul de interese sunt un instrument impor- ţională anticorupţie pe anii 2011-2015 (capitolul
tant de construire a integrităţii sectorului public IV, pct.4.4, lit.C), un rol important revine evitării
şi de apărare şi promovare a bunelor principii conflictelor de interese şi tratării unor astfel de
democratice. conflicte apărute în instituţia publică, precum şi
În această ordine de idei, constatăm că declararea intereselor personale. De rând cu
anumite elemente ale prevenirii conflictelor de aceste măsuri preventive, sistemul cuprinde şi
interese din administraţia publică a Republicii alte acţiuni care, în opinia noastră, au un efect
Moldova sunt cuprinse în Strategia naţională an- dublu - prevenirea corupţiei în rândul angajaţilor
ticorupţie pe anii 2011-2015, aprobată prin Hotă- şi în acelaşi timp prevenirea apariţiei conflicte-
rârea Parlamentului nr.154 din 21.07.2011. Din lor de interese. Din categoria acestora fac parte:
principalele măsuri de ordin legislativ ce urmea- elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de
ză a fi întreprinse pentru implementarea Strate- integritate instituţională; modificarea Legii privind
giei, în acest document de program (capitolul IV, Codul de conduită a funcţionarului public şi actu-
pct. 4.4, lit.B.) este prevazută necesitatea per- alizarea codurilor de etică sectoriale prin prisma
fecţionării legislaţiei anticorupţie şi îmbunătăţi- normelor şi a principiilor recunoscute pe plan
rea mecanismelor ei de funcţionare, inclusiv prin internaţional: obligativitatea raportării, răspun-
exercitarea controlului parlamentar. Menţionăm derea superiorilor pentru nerespectarea codului;
că cadrul legislativ în domeniul anticorupţie, în reglementarea statutului organului independent
vigoare (Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu pri- de supraveghere asupra implementării, aplicării
vire la conflictul de interese, Legea nr.25-XVI din şi respectării legislaţiei; asigurarea transparen-
22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţio- ţei procesului decizional; respectarea cerinţelor
narului public, Legea nr.90-XVI din 25.04.2008 de angajare şi promovare în bază de merit, prin
cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, concurs public; respectarea procedurilor de veri-
Legea nr. 239-XVI din 13.11.2008 privind trans- ficare a titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.
parenţa în procesul decizional, Legea nr. 271- În cadrul autorităţilor administraţiei publice loca-
XVI din 18.12.2008 privind verificarea titularilor le, alături de măsurile menţionate, urmează a fi
şi a candidaţilor la funcţii publice etc.) conţine întreprinse acţiuni de sensibilizare şi de instruire
reglementări normative privitoare atât la tratarea a funcţionarilor privitor la îndatoririle ce le revin
şi soluţionarea conflictelor de interese, cât şi re- în legătură cu lărgirea şi cu actualizarea cadrului
feritoare la înlăturarea sau neutralizarea unui şir normativ anticorupţie, iar consiliile locale trebuie
de condiţii care ar favoriza apariţia acestora în să aprobe strategii şi planuri de acţiuni la nivel
local, pornind de la formele de corupţie răspân- proprietate, declaraţiilor de interese personale,

dite în comunitatea locală respectivă. controlul respectării prevederilor legale privind
Strategia naţională anticorupţie pe anii conflictul şi regimul de incompatibilităţi impus
2011-2015 stabileşte măsuri de prevenire a persoanelor care exercită o funcţie de demnitate
conflictului de interese cu caracter de preveni- publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor
re a corupţiei în interacţiunea sectorului privat publici şi persoanelor cu funcţii de conducere.
cu sectorul public şi în vederea sporirii eficienţei Planul de acţiuni al Guvernului pentru
activităţii organelor de control. Astfel, în cadrul anii 2011-2014, aprobat prin HG nr.179 din
interacţiunii dintre sectorul privat şi sectorul pu- 23.03.2011, cuprinde un şir de măsuri impor-
blic, documentul de program prevede preveni- tante privind prevenirea conflictelor de interese
rea apariţiei conflictelor de interese şi tratarea cum sunt eficientizarea sistemului declaraţiilor
lor corespunzătoare în procesul de selectare a de avere şi de interese pentru deţinătorii func-
cîştigătorului la licitaţie, iar în domeniul activită- ţiilor publice şi a controlului acestora (pct.121);
ţii organelor de control, respectiv eficientizarea perfecţionarea cadrului existent de prevenire şi
sistemului declaraţiilor de avere şi de interese combatere a corupţiei prin declararea şi contro-
pentru deţinătorii de funcţii publice şi a controlul veniturilor şi al proprietăţilor demnitarilor de
lului declaraţiilor, precum şi instituţionalizarea şi stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor pu-
asigurarea funcţionării eficiente a Comisiei Naţi- blici şi a unor persoane cu funcţii de conduce-
onale de Integritate. re, precum şi adoptarea Legii privind protecţia
Prin urmare, reglementările privind conflic- avertizorilor de integritate şi a unui mecanism de
tul de interese, Codul de conduită a funcţionaru- implementare a acestuia (pct.122); întărirea res-
lui public, prevederile legale despre declararea ponsabilităţii personale a deţinătorilor funcţiilor
veniturilor şi proprietăţilor, controlul provenienţei publice prin introducerea contractelor de perfor-
acestora etc., constituie o parte importantă a manţă, precum şi asumarea de către demnitari a
Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011- responsabilităţii pentru cazurile grave de corup-
2015 şi reprezintă prin sine o abordare destul de ţie din instituţiile publice în care îşi desfăşoară
eficientă în prevenirea corupţiei. Totodată, con- activitatea (pct.124); asigurarea transparenţei
siderăm că acest document de program trebuia procesului decizional, inclusiv prin publicarea
să reflecte mai amplu politica privind conflictul tuturor proiectelor de decizii pe paginile de Inter-
de interese. Atât priorităţile de acţiune (pct. 4.4, net ale autorităţilor publice (pct.293); creşterea
capitolul IV ), cât şi măsurile de implementare a calităţii serviciului public prin aplicarea neechi-
Strategiei (Capitolul V) urmau să vizeze, în opi- vocă a practicii de angajare prin concurs a func-
nia noastră, prevenirea conflictelor de interese ţionarilor publici, instituţionalizarea unui sistem
prin prisma: limitării muncii suplimentare; decla- de recrutare, evaluare şi promovare, în bază de
rării şi controlului veniturilor şi proprietăţilor; de- merit şi competenţe, precum şi prin pedepsirea
claraţiilor de interese personale; declarării cado- funcţionarilor pentru performanţe reduse şi com-
urilor sau altor forme de avantaje; nerespectării portament incorect (pct.306); indentificarea unor
dispoziţiilor legale privind conflictul de interese; modalităţi legale de responsabilizare a aleşilor
securităţii şi controlului privind accesul la infor- locali în vederea consolidării relaţiei cu cetăţenii,
maţiile obţinute confidenţial în timpul exercitării f eficientizarea consiliilor locale (pct.325).
uncţiilor oficiale; limitării şi controlului privind ac- Totodată, Planul de acţiuni al Guvernului
tivitatea după încetarea deţinerii funcţiei publice. pentru anii 2011-2014 nu prevede declanşarea
Este important că o parte din aceste domenii implementării reale şi eficace a mecanismelor
specifice de prevenire a conflictelor de interese de control privind respectarea regimului juridic al
ca abordare eficientă în lupta cu corupţia, sunt incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese;
reflectate în Strategia de reformă a sectorului fortificarea mecanismului de evidenţă (depista-
justiţiei pentru anii 2011-2016, aprobată prin Le- re) şi control al nerespectării restricţiilor legate
gea nr. 231 din 25.11.2011 (MO 1-6/06.01.2012, de încetarea activităţii în funcţia publică sau de
art.6). Astfel, pct.4.1.2, Pilonul IV, Partea 5 a demnitate publică; crearea unor mecanisme de
Strategiei stipulează fortificarea mecanismului monitorizare pentru detectarea încălcărilor pre-
de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi vederilor legale privind alte restricţii şi limitări
pentru funcţia publică sau de demnitate publi- în vederea sporirii eficienţei şi responsabiliză-
că; modificarea Legii privind Codul de conduită rii administraţiei publice în raport cu populaţia,
a funcţionarului public prin prisma normelor şi a printr-o mai bună aplicare a principiilor Cartei
principiilor recunoscute pe plan internaţional. Europene a Autonomiei Locale.
La 5 aprilie 2012 Parlamentul Republicii Mol- În Strategia naţională de Descentralizare în
dova a adoptat Strategia Naţională de Descen- Partea 1 „Administraţia publică locală - situaţia
tralizare. Strategia Naţională de Descentralizare actuală şi definirea problemelor”, secţiunea 5
este principalul document de politici în domeniul „Democraţie, etică, drepturile omului şi egalitate
administraţiei publice locale, care determină de gen” se identifică ca problemă în implemen-
mecanismele naţionale în domeniul descentrali- tarea legislaţiei referitoare la conflictul de intere-
zării şi asigurării unei autonomii locale autentice se şi sistemul de incompatibilităţi. Pe de o parte,
pentru autorităţile administraţiei publice locale. iresponsabilitatea factorilor de decizie favorizea-
Prezenta Strategie stabileşte obiectivele şi sar- ză menţinerea şi extinderea anumitor forme de
cinile pe termen imediat şi mediu (3-5 ani) în corupţie la nivelul autorităţilor publice locale. Pe
vederea implementării priorităţii de descentrali- de altă parte, mecanismele existente de verifica-
zare a puterii şi asigurării autonomiei locale, în re sistematică şi de penalizare a abaterilor de la
corespundere cu principiile Cartei Europene a regulile de integritate sunt încă slab dezvoltate.
Autonomiei Locale, care a fost ratificată de Re- Însă, la obiectivele specifice (Obiectivul 7) care
publica Moldova la 16 iulie 1997. abordează domeniul respectiv nu sunt incluse
Elaborarea Strategiei Naţionale de Descen- măsuri privind îmbunătăţirea situaţiei.
tralizare a derivat din necesitatea planificării stra- Prin urmare, nu există un document de pro-
tegice a procesului de descentralizare, pentru a gram care ar aborda amplu şi complex politica
consolida capacităţile autorităţilor administraţiei privind conflictul de interese. În astfel de con-
publice locale, a îmbunătăţi managementul şi diţii, este posibilă încercarea, prin reglementări
calitatea serviciilor publice prestate cetăţenilor. legislative şi alte acţiuni de implementare, de a
La elaborarea Strategiei s-a ţinut cont de cadrul controla prea strict exercitarea intereselor per-
normativ şi de politicile existente, de realizările sonale, care poate intra în conflict cu alte drep-
şi lacunele politicilor strategice implementate turi sau poate fi imposibilă sau neeficientă în
anterior, de exigenţele impuse în procesul inte- practică sau poate determina unele persoane
grării europene, de principiile de bună practică, să nu mai dorească să ocupe o funcţie publică.
legate de criteriile de preaderare la comunitatea Din acest motiv, este necesară o politică echi-
europeană şi, concomitent, de particularităţile librată cu privire la conflictul de interese, prin
specifice de dezvoltare ale autorităţilor adminis- indentificarea riscurilor legate de corectitudinea
traţiei publice locale din Republica Moldova. organizaţiilor publice şi a funcţionarilor publici,
Prezentarea situaţiei actuale cu provocările interzicerea formelor inacceptabile de conflict de
prezente, obiectivele trasate şi măsurile concre- interese, tratarea corespunzătoare a situatiilor
te prin care vor fi atinse aceste obiective este de acest gen, informarea organizaţiilor publice şi
structurată în cinci domenii după cum urmează: a persoanelor oficiale cu privire la apariţia unor
I. Descentralizarea serviciilor şi competenţelor asemenea conflicte de interese, asigurarea in-
II. Descentralizarea financiară troducerii unor proceduri eficiente pentru inden-
III. Descentralizarea patrimonială şi dezvoltarea tificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea
locală soluţiei adecvate pentru situaţiile de conflict de
IV. Capacitatea administrativă a APL interese.
V. Democraţie, etică, drepturile omului şi egali-
tate de gen. 1.2.2. Cercetarea cadrului legislativ-norma-
tiv: reglementări, contradicţii şi modul
Acţiunile întreprinse în procesul elaborării de soluţionare
prezentei Strategii au fost orientate spre analiza Cadrul legislativ-normativ privind conflictul
principalelor probleme ce apar în fiecare dintre de interese constă din acte legislative care re-
domeniile menţionate şi generarea soluţiilor fe- glementează conflictul de interese în exercita-
zabile, cu planuri clare de realizare a acestora, rea funcţiei publice, inclusiv la nivel local, preve-
nirea şi combaterea corupţiei, codul de conduită din 19.07.2002 stabileşte obligativitatea, precum
a funcţionarilor publici etc., precum şi documen- şi modul de declarare şi de exercitare a contro-
tele de politici, strategii, programe naţionale etc. lului asupra veniturilor şi proprietăţii demnitarilor
Legea cu privire la funcţia publică şi statutul de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor
funcţionarului public, nr.158-XVI din 04.07.2008 publici şi a unor persoane cu funcţie de condu-
reglementează regimul general al funcţiei pu- cere. Legea are drept scop instituirea măsurilor
blice, statutul funcţionarului public, raporturile de prevenire şi de combatere a îmbogăţirii fără
juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile justă cauză a demnitarilor de stat, judecătorilor,
publice, precum şi alte raporturi ce decurg din procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor per-
acestea. Scopul legii vizate constă în asigurarea soane cu funcţie de conducere. Subiecţii decla-
realizării unui serviciu public stabil, profesionist, rării veniturilor şi a proprietăţii din cadrul adminis-
imparţial, transparent şi eficient în interesul so- traţiei publice locale sunt conducătorii autorităţilor
cietăţii şi al statului. administraţiei publice locale (primarii, preşedinţii
Legea cu privire la conflictul de interese raionului), viceprimarii, vicepreşedinţii raionului,
nr.16-XVI din 15.02.2008 reglementează incom- conducătorii, adjuncţii acestora, în instituţia publi-
patibilităţile şi restricţiile impuse persoanelor care că, în întreprinderea de stat sau municipală, în
exercită funcţii de demnitate publică, funcţii pu- societatea comercială cu capital de stat majoritar,
blice sau alte funcţii prevăzute în prezenta lege, în instituţia financiară cu capital de stat total sau
soluţionarea conflictelor de interese, precum şi majoritar, consilierii locali, funcţionarii publici din
modul de prezentare a declaraţiei cu privire la cadrul organelor administraţiei publice.
conflictul de interese. Legea defineşte conflictul Prin Legea cu privire la Comisia Naţiona-
de interese ca o situaţie în care persoana care lă de Integritate, nr.180 din 19.12.2011 a fost
deţine o funcţie publică trebuie să ia o decizie aprobat Regulamentul Comisiei Naţionale de In-
sau să participe la luarea unei decizii, sau să în- tegritate. Comisia Naţională de Integritate este
treprindă, în îndeplinirea atribuţiilor sale, alte ac- o autoritate publică autonomă şi independentă
ţiuni ce influenţează sau pot influenţa interesele faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane
sale personale. Prevederile legii, potrivit art. 2, fizice şi juridice, care îşi exercită atribuţiile ce îi
se aplică persoanelor care deţin funcţii publice sunt date în competenţă prin Legea privind de-
în autorităţi publice şi în alte autorităţi de regle- clararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii
mentare independente. Cu referinţă la autorită- persoanelor care deţin o funcţie de demnitate
ţile publice locale, legea se aplică consilierilor publică, judecătorilor, procurorilor, funcţiona-
consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti (munici- rilor publici şi a unor persoane cu funcţie de
pale), raionale, deputaţilor în Adunarea Populară conducere nr.1264-XV din 19.07.2002 şi prin
şi başcanului Găgăuziei, primarilor, preşedinţilor Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-
raioanelor. Prevederile prezentei legi se aplică XVI din 15.02.2008. Comisia are drept obiectiv
conducătorilor şi adjuncţilor conducătorilor insti- implementarea mecanismului de verificare şi
tuţiilor publice, întreprinderilor de stat şi munici- de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi
pale, societăţilor comerciale cu capital majoritar proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie
de stat. Legea se aplică şi persoanelor care sunt de demnitate publică, ale judecătorilor, procuro-
împuternicite, conform actelor normative, să ia rilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane
decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea cu funcţie de conducere şi al declaraţiilor de in-
de stat sau în proprietatea unităţilor administra- terese personale, precum şi a mecanismului de
tiv-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor bă- soluţionare a conflictelor de interese, acţionând
neşti, sau care au dreptul de a dispune de astfel conform principiilor legalităţii, imparţialităţii, in-
de bunuri, precum şi persoanelor care nu sunt dependenţei, celerităţii, ale dreptului la apărare
funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă şi ale bunei administrări.
temporar una dintre aceste atribuţii. Deşi un conflict de interese nu înseamnă
Legea privind declararea şi controlul venitu- ipso facto corupţie, există o recunoaştere din ce
rilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecă- în ce mai largă a faptului că apariţia unor conflic-
torilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor te între interesele personale şi obligaţiile publice
persoane cu funcţie de conducere, nr.1264-XV ale funcţionarilor publici, dacă nu este tratată co-
respunzător, poate duce la corupţie.6 anul 2011, în Codul contravenţional al Republicii
Legea cu privire la prevenirea şi combate- Moldova, nr.218 din 24.10.2008, au fost operate
rea corupţiei nr.90-XVI din 25.04.2008 stabileşte modificări privind introducerea răspunderii pen-
acţiuni de prevenire şi de combatere a corupţiei, tru contravenţiile ce afectează activitatea autori-
asigurând apărarea drepturilor şi libertăţilor per- tăţilor publice. Astfel, au fost introduse în Codul
soanei, intereselor publice, securităţii naţionale Contravenţional al Republicii Moldova articolele
şi înlăturarea consecinţelor actelor de corupţie. 3131 şi 3132 3141cu următorul conţinut:
Codul de conduită a funcţionarului public, Articolul 3131. Protecţionismul. Protecţionis-
aprobat prin Legea nr.25-XVI din 22.02.2008 mul, adică sprijinul la soluţionarea problemelor
reglementează conduita funcţionarului public în persoanelor fizice sau juridice neprevăzut de
exercitarea funcţiei publice şi are drept scop sta- actele normative, indiferent de motive, care nu
bilirea unor norme de conduită în serviciul public conţine elemente de infracţiune, acordat în exer-
şi informarea cetăţenilor cu privire la conduita pe ciţiul funcţiunii de către persoana care activează
care trebuie să o adopte funcţionarul public în ve- în cadrul unei autorităţi publice, instituţii publice,
derea oferirii unor servicii publice de calitate; asi- întreprinderi de stat sau municipale ori în cadrul
gurarea unei administrări mai bune întru realiza- unei societăţi comerciale cu capital majoritar de
rea interesului public; contribuirea la prevenirea stat, se sancţionează cu amendă de la 100 la
şi eliminarea corupţiei din administraţia publică şi 300 de unităţi convenţionale. [Art.3131 introdus
crearea unui climat de încredere între cetăţeni şi prin Legea nr.126 din 07.07.2011, în vigoare din
autorităţile publice. Conform art. 12 din Codul de 12.08.2011]
conduită, funcţionarul public este obligat să evite Articolul 3132. Nedeclararea conflictului de
conflictul de interese. Orice conflict de interese interese. Nedeclararea conflictului de interese
declarat de către un candidat la funcţia publică de către persoana care activează în cadrul unei
trebuie să fie soluţionat până la numirea sa în autorităţi publice, instituţii publice, întreprinderi
funcţie. Procedura privind declararea şi soluţio- de stat sau municipale ori în cadrul unei soci-
narea conflictelor de interese este reglementată etăţi comerciale cu capital majoritar de stat se
de legislaţia cu privire la conflictul de interese. sancţionează cu amendă de la 100 la 300 de
Prin Legea nr.277 din 27.12.2011 privind modifi- unităţi convenţionale. [Art.3132 introdus prin
carea şi completarea unor acte legislative a fost Legea nr.126 din 07.07.2011, în vigoare din
în introdus în Codul de conduită a funcţionarului 12.08.2011]
public, art. 121 „Măsurile de protecţie”, în vigoa- Articolul 314. Tăinuirea unui act de corupţie
re din 10.02.2012, care prevede că funcţionarul ori a unui act conex acestuia sau neluarea mă-
public care informează cu bună-credinţă despre surilor de rigoare. Tăinuirea unui act de corupţie
comiterea actelor de corupţie şi a celor conexe ori a unui act conex acestuia sau neluarea mă-
corupţiei, a faptelor de comportament corup- surilor de rigoare faţă de funcţionarii din subor-
ţional, despre nerespectarea regulilor privind dine care au săvârşit astfel de acţiuni se sanc-
declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre ţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi
încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de
de interese beneficiază de măsuri de protecţie. răspundere. [Art.314 în redacţia Legii nr.126 din
Prin introducerea acestui articol în Codul de con- 07.07.2011, în vigoare din 12.08.2011].
duită a funcţionarului public, în opinia noastră, Articolul 3141. Neasigurarea măsurilor de
legiuitorul a prevăzut dreptul de a beneficia de protecţie a funcţionarului public. Neasigurarea
măsuri de protecţie în cazul în care funcţiona- măsurilor stabilite de lege pentru protecţia func-
rul public informează cu bună credinţă despre ţionarului public care informează cu bună-cre-
comiterea actelor de corupţie şi a celor conexe dinţă despre comiterea actelor de corupţie şi a
corupţiei despre care are cunoştinţă sau deţine celor conexe corupţiei, a faptelor de comporta-
unele informaţii. Legea, însă, nu prevede despre ment corupţional, despre nerespectarea regulilor
ce măsuri de protecţie poate beneficia funcţiona- privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi
rul public. În scopul prevenirii protecţionismului despre încălcarea obligaţiilor legale privind con-
şi nedeclarării conflictului de interese, precum flictul de interese, se sancţionează cu amendă
şi sancţionării persoanelor vinovate, recent, în de la 50 la 150 de unităţi convenţionale aplicată
persoanei cu funcţie de răspundere. [Art.3141 de interese. De exemplu, în cazul în care un stat

introdus prin Legea nr.277 din 27.12.2011, în vi- membru reglementează toate conflictele de pro-
goare din 01.02.2012]. bleme de interese, ţara are un grad ridicat de
Prin aceste modificări în Codul contravenţi- densitate de reglementare.
onal legiuitorul a prevăzut răspunderea contra- Noţiunea de “alegerea instrumentelor de re-
venţională pentru cazuri de protecţionism, nede- glementare” se aplică pentru întrebarea - dacă
clararea conflictului de interese, tăinuirea unui statele membre au adoptat legi şi/sau coduri de
act de corupţie ori a unui act conex acestuia sau etică în diferite domenii.
neluarea măsurilor de rigoare şi neasigurarea Comparaţii între ţările UE. Toate ţările
măsurilor de protecţie a funcţionarului public. membre ale UE acceptă că gestionarea eficien-
tă a conflictelor de interese necesită o politică
1.2.3. Reglementările Uniunii Europene şi integratoare, care depinde nu numai de introdu-
OECD în domeniul conflictului de cerea eficientă a măsurilor punitive, dar, de ase-
interese menea, de instrumentele de „ghidare”, prevenire
În scopul analizei reglementărilor existente şi gestionare pentru creşterea gradului de con-
în UE privind problematica conflictelor de intere- ştientizare. Un comportament corect ar trebui să
se, trebuie considerată distincţia între: fie sprijinit de un mediu general etic-favorabil ca-
a) norme legale obligatorii şi racterizat prin faptul că variabilele sunt interde-
b) practicile administrative interne şi codurile de pendente. Acest lucru înseamnă, de exemplu,
etică. că este mult mai dificil de a promova integrita-
Totodată, trebuie făcută delimitarea între: tea în cazul în care separarea puterilor între cea
a) normele centralizate, de exemplu normele de executivă şi judiciară este neclară, decât într-un
etică general aplicabile (de exemplu, dreptul sistem cu o repartizare clară a competenţelor.
penal, legea cu privire la corupţie, etc), pen- De asemenea, relaţiile dintre politică şi sectorul
tru toţi titularii de funcţii publice (agenţii pu- privat sunt foarte sensibile şi reprezintă una din
blici, oficialii publici) şi cauzele ce poate declanşa conflicte de intere-
b) normele şi standardele specifice în domeniul se. Cu intensificarea relaţiilor contactuale dintre
conflictelor de interese. cele două sectoare din cauza tendinţei de dez-
În acest studiu, o altă distincţie va fi apli- voltare a parteneriatelor public-privat, conflictele
cată între “densitatea de reglementare” a de interese devin tot mai frecvente. Tendinţa de-
normelor privind conflictele de interese în statele clanşată în mod pronunţat în majoritatea ţărilor
membre (şi instituţii) şi “alegerea instrumentelor din UE este insistenţa în depunerea eforturilor
de reglementare”. pentru obţinerea unui grad mai ridicat de trans-
“Densitatea de reglementare” reprezintă parenţă în ceea ce priveşte viaţa privată a titula-
gradul cantitativ de reglementare a conflictului rilor de funcţii publice. De exemplu, cerinţele noi
100
100
90
87 89
90 83 83 86
79
80 75 77 73 76
71
68 69 68 69
70 63 64
56 57 59 60
60 53 54
50
40
30
20
10
0
AT DK SE IE LU FR BE DE NL IT FI ES UK PT EL CZ EE RO CY HU SI LT PL BG LV
Fig. 4. Densitatea de reglementare pe statele membre ale UE

Sursa: elaborat după Regulating Conflicts of interest for Holders of Public Office in the European Union, 2007.
includ obligaţia de a înregistra locurile de mun- de conflicte de interese sunt reglementate pen-
că suplimentare, veniturile sau acţiunile private, tru toate instituţiile (100%). Dintre vechile state
sau obligaţia de a furniza informaţii despre locu- membre, Portugalia, urmată de Regatul Unit
rile de muncă/activităţile partenerilor lui/ei, care şi Spania, au de asemenea sisteme foarte regle-
pot fi în conflict cu poziţia lui/ei publică. mentate. Ţările cu cel mai mic număr de aspecte
Există, de asemenea, norme care se referă reglementate în domeniul conflictului de intere-
la acceptarea de cadouri şi invitaţii, în scopul de se sunt Austria, Danemarca şi Suedia.
a preveni influenţe exterioare nedorite asupra Alegerea instrumentelor de reglemen-
procesului decizional. Acest lucru poate include tare. Situaţia este la fel de diversă atunci când
o cină oferită de către o firmă privată sau accep- este analizat nivelul de reglementare în dome-
tarea unui cadou, care poate implica o vacanţă niul instrumentelor juridice. Dacă în unele ţări
oferită de către un solicitant într-o procedură de constituţia stabileşte unele principii etice gene-
achiziţii publice. rale, în alte ţări, constituţia este “mută” în ceea
Mai mult decât atât, o altă observaţie este ce priveşte problemele etice. În plus, diferite
că, cu cât poziţia este mai superioară, cu atât administraţii şi instituţii din statele membre ale
mai stricte sunt politicile, reglementările, codurile UE au emis circulare administrative suplimenta-
şi transparenţa cerută. În toate statele membre re, coduri de etică, ghiduri, reguli cu privire la
ale UE, membrilor guvernului li se cere să evite traficul de influenţă şi hărţuire, documente pri-
sau să se retragă din activităţile, participările în vind avertizarea de integritate (whistle blowing)6
calitate de membru, interesele financiare sau si- şi ghiduri pentru prevenirea fraudei, abuzului de
tuaţiile care i-ar poziţiona în situaţia de conflict resurse organizaţionale, tranzacţiilor de insider,
de interese real, potenţial sau aparent. În con- etc. La acestea trebuie adăugate standardele de
secinţă, sistemele moderne privind conflictele bună guvernare, bună administrare, standardele
de interese nu se mai bazează doar pe lege, cetăţenilor (citizen standards) şi standardele pri-
conformitate şi sancţionarea fărădelegilor. De vind livrarea serviciilor.
fapt, ele sunt orientate spre prevenirea produ- După cum se poate observa în figura de
cerii conflictelor de interese şi încurajarea unui mai jos, utilizarea legilor este forma predomi-
comportament corect, prin măsuri de îndrumare nantă de reglementare (60%). Dacă majorita-
şi orientare, cum ar fi instruirea şi introducerea tea statelor membre au adoptat legi generale
unor coduri de conduită. anti-corupţie sau anti-fraudă (care includ pre-
Prin urmare, toate ţările - cu grade diferite vederi privind conflictele de interese), mai puţi-
- oferă o gamă largă de instrumente în lupta îm- ne state membre au adoptat, legi şi reglemen-
potriva comportamentului lipsit de etică şi apari- tări specifice privind conflictele de interese. Mai
ţia unor conflicte de interese. mult decât atât, doar câteva state membre au
Densitatea de reglementare. Statele mem- adoptat legi generale privind conflictele de in-
bre şi instituţiile europene diferă considerabil terese care se aplică pentru toate instituţiile. În
după densitatea de reglementare, dar, de ase- schimb, cele mai multe state membre au norme
menea, după numărul de conflicte de interese, diferite şi separate pentru diferite instituţii. Ace-
care nu sunt încă reglementate. laşi lucru se poate spune şi despre codurile
În ciuda diferenţelor în detalii, pot fi formu- care sunt utilizate în 19% din cazuri. În aproa-
late unele concluzii generale. Noile state mem- pe toate ţările, codurile de etică sunt concepute
bre au o densitate de reglementare mai mare pentru instituţii individuale. Rareori (ca în cazul
decât “vechile” state membre ale UE. Letonia celor “Şapte principii ale vieţii publice”, Regatul
şi Bulgaria sunt ţările cu cea mai mare densi- Unit), ele se aplică la întregul sector guverna-
tate de reglementare în Europa. Pentru a rezu- mental. Mai mult decât atât, dacă unele statele
ma, noile state membre sunt, în general, mai membre au sisteme extrem de reglementate,
reglementate decât „vechile” statele mem- alte ţări reglementează numai anumite subiecte
bre (80,5% vs. 66,5%). Cel mai strict sistem specifice. În 21% din cazuri, problemele lega-
este aplicat în Letonia, unde toate categoriile te de conflictele de interese sunt reglementate
eng. whistle blowing - raportarea confidenţială a neregulilor la locul de muncă

6
100%
14
90% 27
19
27
32 30
36 38
80% 41 16 40 43 44
56 53 53 51 52
57
70% 12 62 67 64 64 61
32 19
60% 13
12 7 83
15 11 30 32 56 8 1
5
50% 4 10 23
8
23 11 10 15 13
40% 34 37
17
3
7 8 10 16 8
30% 13 13
49 46 8 11 16 25 25
45 44 42 30
20% 41 39
34 33
31 31 30 27
22 24
10% 21
17 19 18 17 16
7 2 4 11 10
0%
AT SE BE LU FR DK IE NL DE IT FI ES UK EL PT CY EE CZ RO HU LT PL SI LV BG
Nu sunt reglem entate Am bele Coduri Legi
Fig. 4. Abordare comparată asupra instrumentelor:

formele de reglementare a conflictelor de interese
Sursa: elaborat după Regulating Conflicts of interest for Holders of Public Office in the European Union, 2007.
atât de legislaţie, cât şi de codurile de conduită/ probabil, cel mai reglementat sistem din lume),
etică. sunt întreprinse eforturi pentru a reglementa în
O altă distincţie poate fi făcută între instru- continuare sistemul şi mai detaliat. Aceasta se
mentele de reglementare: aici, este important de referă la măsurile care vizează reglementarea
reţinut diferenţele dintre majoritatea ţărilor care mai puternică a lobby-lui, normele înăsprite
reglementează conflictele de interese prin legi şi privind primirea de cadouri şi “revolving doors
reglementări generale şi/sau specifice sectoriale policies” şi extinderea dezvăluirii publice a acti-
(şi coduri) şi Regatul Unit, parţial Ţările de Jos şi vităţilor de lobby.
Danemarca, care reglementează conflictele de Cazul SUA, ridică pentru ţările şi organizaţi-
interese - aproape exclusiv în cazul Regatului ile aflate în procesul de reglementare a proble-
Unit, şi parţial, în cazul Danemarcei şi Ţările de maticii privind conflictele de interese întrebarea
Jos - prin intermediul codurilor generale şi spe- de cotitură de la care aceste sisteme devin su-
cifice sectoriale. pra-reglementate. În ceea ce priveşte Uniunea
Pare a fi o tendinţă spre o reglementare Europeană, acest lucru poate fi valabil pentru
mai extinsă (în cea mai mare parte prin legi şi ţări cum ar fi Letonia, Bulgaria, Polonia şi Româ-
reglementări), mai multe standarde (mai ales nia. Aceste ţări au sisteme puternic reglementa-
prin coduri), şi, de asemenea, spre o regle- te privind conflictele de interese care sunt simi-
mentare a unui număr tot mai mare de conflicte lare cu modelul american (cu excepţia zonei de
de interese. Dacă această observaţie este co- post-angajare). Cu toate acestea, se cunoaşte
rectă, sunt binevenite comparaţiile cu Statele foarte puţin despre experienţa de zi cu zi în im-
Unite. Odată cu adoptarea “Honest Leadership plementarea, gestionarea şi impunerea aplicării
and Open Government Act”, în SUA (care are, a diferitelor norme şi standarde în practică.
1.3. Factorii de presiune şi zonele de risc pentru posibile conflicte de interese
1.3.1. Raporturile între administraţia publică genera diferite categorii de conflicte, inclusiv şi
centrală şi administraţia publică conflicte de interese.
locală în contextul problematicii Sistemul administraţiei publice din Repu-
conflictelor de interese la nivel local blica Moldova este constituit din administraţia
Raporturile dintre autorităţile publice centra- publică centrală şi administraţia publică locală
le şi autorităţile publice locale în unele cazuri pot ca două subsisteme autonome. Conform art. 6
din Legea privind administraţia publică locală, nistraţiei publice de diferite niveluri, prin care se
nr.436-XVI din 28.12.2006, raporturile dintre au- pot evita apariţia unor conflicte între nivelurile
torităţile publice centrale şi cele locale au la bază administrative
principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi În acest sens, menţionăm că, Legea pri-
colaborării în rezolvarea problemelor comune. vind descentralizarea administrativă nr.435-XIV
Între autorităţile centrale şi cele locale, între au- din 28.12.2006, stabileşte ca principii ale des-
torităţile publice de nivelul întâi şi cele de nivelul centralizării administrative, principiul integrităţii
al doilea nu există raporturi de subordonare, cu competenţelor, care presupune că orice compe-
excepţia cazurilor prevăzute de lege. În realiza- tenţă atribuită autorităţilor publice locale trebuie
rea competenţelor lor, autorităţile administraţiei să fie deplină şi exclusivă, exercitarea aceste-
publice locale dispun de autonomie, consfinţită ia nu poate fi contestată sau limitată de o altă
şi garantată prin Constituţia Republicii Moldova, autoritate decât în cazurile prevăzute de lege şi
Carta Europeană a Autonomiei Locale şi prin alte principiul corespunderii resurselor cu competen-
tratate la care Republica Moldova este parte. ţele, care presupune corespunderea resurselor
Autorităţile administraţiei publice locale be- financiare şi materiale alocate autorităţilor pu-
neficiază de autonomie decizională, organiza- blice locale cu volumul şi natura competenţelor
ţională, gestionară şi financiară, au dreptul la ce le sunt atribuite pentru a asigura îndeplinirea
iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea eficientă a acestora.
treburilor publice locale, exercitându-şi, în con- În scopul delimitării competenţelor dintre
diţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului ad- diferite niveluri administrative şi prevenirii posi-
ministrat. bilelor conflicte dintre autorităţile administrative,
În Strategia Naţională de Descentralizare art. 4 din Legea privind descentralizarea admi-
în Partea 1 „Administraţia publică locală - situ- nistrativă nr.435/2006, a fixat domeniile proprii
aţia actuală şi definirea problemelor” se menţi- de activitate ale autorităţilor publice locale de ni-
onează, că, de jure, autorităţile publice locale velul întâi şi al doilea. Realizarea domeniilor pro-
din Republica Moldova dispun de o autonomie prii de activitate este în competenţa exclusivă a
declarată deplină, însă, de facto, aceasta este autorităţilor publice locale din unităţile adminis-
limitată, parţial din cauza ingerinţei autorităţilor trativ-teritoriale şi care sunt finanţate din bugetul
publice centrale în activitatea lor cotidiană, par- local. În cazul bugetelor locale austere, unele
ţial din cauza resurselor financiare proprii aflate unităţi administrativ-teritoriale se confruntă cu
sub limita necesităţii, a căror lipsă este însoţită deficitul de resurse financiare pentru realizarea
şi de o organizare administrativ-teritorială ex- competenţelor proprii. Astfel, autorităţile publice
cesiv de fragmentată, şi parţial din cauza unei locale devin dependente de transferurile de la
capacităţi instituţionale şi administrative insufici- Bugetul de Stat.
ente. Aceste condiţii duc la situaţii în care auto- Un aspect important în relaţiile dintre auto-
rităţile publice locale prezintă un grad scăzut de rităţile administraţiei publice centrale şi autori-
responsabilizare în faţa publicului care ar trebui tăţile publice locale sunt competenţele delega-
să fie beneficiarul şi decidentul principal, atunci te, adică competenţe ale organelor centrale de
când este vorba de utilizarea resurselor şi adap- specialitate ale administraţiei publice delegate
tarea serviciilor publice la nevoile locale. autorităţilor publice locale (de exemplu, educa-
Astfel, conflictul generat de raporturile dintre ţia). În cazul competenţelor delegate, autoritatea
autorităţile publice centrale şi autorităţile publice care a delegat competenţele trebuie să asigure
locale vizează legalitatea, promovarea intere- şi sursele necesare pentru realizarea competen-
selor statului la nivel local sau dorinţa de a in- ţei delegate. Art. 6 din Legea privind descentrali-
fluenţa la maximum autorităţile locale în luarea zarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006,
deciziilor lor. De asemenea, conflictele de acest stabileşte mecanismul de delegare de compe-
gen pot avea şi substrat politic, în situaţia în care tenţe. Astfel, competenţele care ţin de autorită-
autorităţile centrale au o culoare politică, iar au- ţile publice centrale pot fi delegate autorităţilor
torităţile locale au altă culoare politică. publice locale de nivelurile întâi şi al doilea, res-
Trebuie să menţionăm că legislaţia în vigoa- pectându-se criteriile de eficacitate şi de raţio-
re delimitează competenţele autorităţilor admi- nalitate economică. Delegarea de competenţe
poate fi efectuată de Parlament, la propunerea condiţiile legii. Astfel, autorităţile administraţi-

Guvernului şi poate viza toate autorităţile publi- ei publice centrale nu pot să stabilească ori să
ce locale de nivelurile întâi şi al doilea (delega- impună competenţe autorităţilor publice locale
re generală) ori numai unele autorităţi publice fără o evaluare prealabilă a impactului financiar
locale. Delegarea de competenţe este însoţită pe care aceste competenţe l-ar putea genera,
obligatoriu de asigurarea resurselor financiare fără o consultare a autorităţilor publice locale de
necesare şi suficiente realizării acestora. Dele- nivelul corespunzător şi fără ca acestea să fie
garea de competenţe poate fi nelimitată în timp asigurate cu mijloacele financiare necesarDeli-
sau determinată în timp şi este efectivă doar din mitarea proprietăţii de stat şi proprietăţii muni-
momentul în care a avut loc transferul resurselor cipale poate constituii un obiectiv de conflicte
financiare şi materiale necesare şi suficiente. frecvente dintre autorităţile publice de diferite
Cu referire la atribuţiile delegate fără aco- niveluri. Autorităţile publice locale se află în per-
perire financiară pot fi invocate un şir de norme manentă contradicţie cu oficiile teritoriale având
legislative prin care administraţia publică locală drept obiect delimitarea proprietăţii. Până în pre-
este obligată să asigure cu spaţiu locativ, pro- zent nu a fost realizată pe deplin înregistrarea
curorii, judecătorii, militarii, poliţiştii etc., care de masivă a tuturor bunurilor publice şi nici nu au
fapt sunt reprezentaţi ai statului şi nu a admi- fost atribuite aceste bunuri la domeniile public
nistraţiei publice locale şi asigurarea lor socială sau privat. Prin urmare, autorităţile locale intră
trebuie pusă în competenţa autorităţilor centrale în conflict cu reprezentanţii autorităţilor centrale
şi nu locale. Iar în cazul în care au fost delegate atunci când dau în arendă, privatizează terenuri
aceste atribuţii autorităţilor administraţiei publice sau le atribuie pentru diferite scopuri.
locale, atunci acoperirea financiară a cheltuieli- Art. 19 din Legea cu privire la guvern nr.64-
lor urmează să fie efectuată din bugetul de stat. XII din 31.05.1990 reglementează relaţiile Gu-
Astfel, se poate crea situaţia că au fost delegate vernului cu organele administraţiei publice loca-
competenţele la nivel local, însă pentru exercita- le. Astfel, Guvernul: (a) administrează, împre-
rea lor nu sunt alocata surse financiare. ună cu organele administraţiei publice locale,
Un alt aspect privind relaţiile dintre autori- obiectivele şi ramurile de importanţă statală; (b)
tăţile administraţiei publice centrale şi autori- coordonează activitatea organelor administraţiei
tăţile publice locale în procesul descentralizării publice locale în vederea traducerii în viaţă a po-
este corelarea dintre transferul de competenţe liticii de stat în domeniul asistenţei sociale, ocro-
şi transferul de resurse. Astfel, conform art. 10 tirii sănătăţii, învăţământului public, tineretului şi
din Legea privind descentralizarea administrati- sportului, culturii şi protecţiei mediului ambiant;
vă nr.435/2006, Guvernul, ministerele, precum (c) contestă hotărârile autorităţilor administraţiei
şi alte autorităţi administrative centrale, în baza publice locale, dacă ele contravin legislaţiei.
unor standarde de cost şi calitate stabilite, iden-
tifică resursele necesare realizării competenţelor
transferate de ele, precum şi sursele bugetare 1.3.2. Examinarea Codului de Conduită a
din care vor fi finanţate aceste competenţe. Re- funcţionarului public din Republica
sursele astfel identificate sunt transferate auto- Moldova şi din alte ţări
rităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile Prevenirea conflictelor de interese, a actelor
legii. Autorităţile administraţiei publice locale sunt de corupţie, consolidarea integrităţii şi înbună-
responsabile de respectarea standardelor de tăţirea managementului serviciului public, repre-
cost şi de calitate în prestarea serviciilor publice. zintă principalul scop al promovării unor stan-
În dezvoltarea reglementărilor privind activi- darde etice pentru funcţionarii publici.
tatea în domeniile proprii de activitate stabilite Codul internaţional de conduită pentru
de Legea privind descentralizarea administrati- funcţionarii publici, anexă la Rezoluţia nr.51/59
vă, art. 10 din Legea privind administraţia publi- a Adunării generale ONU, din 12 decembrie
că locală, nr.436-XVI din 28.12.2006 stabileşte 1996, este recomandat statelor membre ca un
că autorităţile publice locale dispun de compe- instrument de îndrumare a eforturilor împotriva
tenţe depline care nu pot fi puse în cauză sau corupţiei. El prevede principii (integritate, impar-
limitate de nicio autoritate publică, decât în ţialitate, echitate, nediscriminare, etc.) şi reguli
generale privind conflictul de interese şi desca- încălcare a prezentului Cod constituie o abatere
lificare, declararea averii, acceptarea cadouri- disciplinară care va fi penalizată.
lor sau a altor favori, informaţia confidenţială şi Totodată, menţionăm că Legea privind Co-
activitatea politică. Potrivit art.8, pct.5, din Con- dul de conduită a funcţionarului public nu cores-
venţia ONU împotriva corupţiei, adoptată la New punde în totalitate standardelor internaţionale în
York, la 31.10.2003, semnată de Republica Mol- domeniu, în special, cu prevederile Convenţiei
dova la 28.09.2004, fiecare stat parte urmează Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, ratificată de
să aplice măsuri şi sisteme, conform principiilor Parlamentul Republicii Moldova în 2007, Codu-
fundamentale ale dreptului său intern, care să-i lui model de conduită pentru agenţii publici al
oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor Consiliului Europei, aprobat în 2000. Conside-
competente toate activităţile exterioare, orice răm că armonizarea acestei Legi cu normele şi
ocupaţie,orice plasamente, orice bunuri şi orice principiile recunoscute pe plan internaţional şi
dar sau avantaj substanţial din care ar putea re- crearea unui mecanism eficient de implementa-
zulta un conflict de interese cu funcţiile lor de re a acesteia sunt extrem de importante în vede-
agent public. rea prevenirii conflictelor de interese şi corupţiei
Recomandarea nr.R(2000)10 privind co- în serviciul public.
durile de conduită pentru funcţionarii publici, a Astfel, prevederile Convenţiei ONU împo-
Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din triva corupţiei şi Recomandarea Comitetului de
11 mai 2000, prevede că funcţionarii publici sunt Miniştri (2000)10 privind codurile de conduită
elementul cheie al administraţiei publice, ce au pentru agenţii publici tratează într-o manieră
îndatoriri şi obligaţii specifice, şi că trebuie să mai largă şi mai complexă atât situaţia unui con-
posede calificările necesare şi să dispună de un flict de interese, cât şi situaţiile care pot favoriza
cadru juridic şi material corespunzător pentru a conflictele de interese în administraţia publică,
putea să se achite de sarcinile lor într-un mod cum sunt munca suplimentară, declararea in-
adecvat. Recomandarea stipulează, de aseme- tereselor personale, solicitarea sau acceptarea
nea, că instituirea unor mecanisme de adminis- unor cadouri, servicii sau avantaje, incompatibi-
trare eficientă şi etică a serviciului public sunt litatea funcţiilor, activitatea după încetarea deţi-
importante pentru prevenirea corupţiei. Guver- nerii funcţiei publice etc.
nele statelor membre trebuie să promoveze, sub Urmare a celor relatate, considerăm nece-
rezerva legislaţiei naţionale şi a principiilor admi- sară formularea unui şir de propuneri legislative
nistraţiei publice, adoptarea codurilor naţionale privind modificarea şi completarea Legii nr.25
de conduită pentru funcţionarii publici bazate pe din 22 februarie 2008, privind Codul de conduită
această Recomandare. Grupul de State contra a funcţionarului public, în vederea sporirii efici-
Corupţiei (GRECO) monitorizează implementa- enţei politicii de prevenire şi soluţionare a con-
rea acestei Recomandări. flictelor de interese în cadrul autorităţilor publice.
Necesitatea elaborării unui Cod de condui- În procesul de elaborare a propunerilor au fost
tă a funcţionarului public, ca acţiune prioritară în analizate, de asemenea, prevederile codurilor
domeniul cadrului legal al administraţiei publice de conduită a funcţionarului public din alte sta-
din Republica Moldova, este stabilită în Strate- te cum sunt: România, Italia, Franţa, Federaţia
gia de reformă a administraţiei publice centrale, Rusă, Germania, Letonia etc.
aprobată prin HG nr.1402 din 30.12.2005. La 22 Astfel, propunem completarea capitolului II
februarie 2008, Parlamentul Republicii Moldova al Legii privind Codul de conduită a funcţiona-
a adoptat legea nr.25 privind Codul de conduită rului public nr.25-XVI din 22.02.2008, cu încă 3
a funcţionarului public, care stabileşte anumite principii (vezi 2.4.2) prevăzute, de altfel, de Co-
standarde profesionale înalte în serviciul public dul de conduită român (Legea nr.7/2004, MO
şi, totodată, informează cetăţenii despre condu- nr.157 din 23.02.2004).
ita pe care trebuie să o aibă funcţionarii publici. Principiul legalităţii în conduita funcţionaru-
Potrivit Codului, toţi funcţionarii publici trebu- lui public urmează a fi completat cu prevederea:
ie să respecte în cadrul activităţii lor mai multe “Funcţionarul public este obligat să respecte in-
principii cum sunt: legalitatea, imparţialitatea, in- compatibilităţile şi restricţiile la exercitarea funcţi-
dependenţa, profesionalismul, loialitatea. Orice ei sale, stabilite de lege.” (Decretul Preşedintelui
Federaţiei Ruse nr.885 din 12.08.2002, Principii Capitolul Răspunderea pentru nerespec-
generale de conduită a funcţionarilor publici). tarea codului trebuie completat, în opinia noas-
În vederea realizării acţiunilor de modifica- tră, cu noi prevederi (vezi Cap. 2.4.2).
re a Legii privind Codul de conduită a funcţio- Norma despre Conflictul de interese din
narului public şi actualizarea codurilor de etică prezentul Cod urmează să fie modificat din per-
sectoriale prin prisma normelor şi a principiilor spectiva unei abordări mai ample a acesteia.
recunoscute pe plan internaţional, stipulate în Considerăm că art.12, Conflictul de interese, din
Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011- Codul de conduită a funcţionarului public trebuie
2015, aprobată prin HG nr. 154 din 21.07.2011, să cuprindă următoarele prevederi incluse (vezi
propunem completarea Codului cu două com- Cap. 2.4.2).
partimente noi: Raportarea şi Răspunderea Ducând cont de faptul că funcţionarul
pentru nerespectarea codului. este singurul care poate să ştie dacă se află
Raportarea abaterilor de la cod, în opinia în această situaţie, există obligaţia personală:
noastră, trebuie să fie o obligaţie a funcţionaru- a) de a fi atent la orice conflict de interese real
lui public. Considerăm că capitolul Raportarea sau potenţial;
urmează să cuprindă noi prevederi (vezi Cap. b) de a lua măsuri pentru a evita un asemenea
2.4.2). conflict;
Numai cu adoptarea acestor prevederi va fi c) de a informa superiorul său ierarhic despre
restabilit caracterul sistemic al Legii privind Co- orice conflict de interese din momentul în
dul de conduită a funcţionarului public şi justifi- care a luat cunoştinţă de acesta;
cate modificările şi completările operate recent d) de a se conforma la orice decizie finală care
la cod prin Legea nr.277 din 27.12.2011 cu pri- îi pretinde să se retragă din situaţia în care se
vire la stabilirea şi aplicarea măsurilor de pro- găseşte sau să renunţe la avantajul care se
tecţie pentru funcţionarii publici care informează află la originea conflictului.
cu bună credinţă despre comiterea actelor de
corupţie şi a celor conexe corupţiei, a faptelor Funcţionarul trebuie să declare, dacă are
de comportament corupţional, despre nerespec- sau nu are un conflict de interese, imediat ce
tarea regulilor privind declararea veniturilor şi a apare presupunerea rezonabilă că anumite sar-
proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor lega- cini pe care le exercită vor genera o situaţie de
le privind conflictul de interese (art.121; art.13, conflict de interese.
alin. (2), lit.e) din prezentul Cod). Orice conflict de interese declarat de că-
Totodată, art.18 din Legea nr.90-XVI din tre un candidat la administraţie sau la un nou
25.04.2008, cu privire la prevenirea şi comba- post în funcţia publică trebuie rezolvat înain-
terea corupţiei, modificat prin Legea nr.277 din te de numire.
27.12.2011, stipulează că funcţionarul public are Prezentul Cod în capitolul III cuprinde re-
dreptul să informeze cu bună credinţă despre glementări privind accesul la informaţie (art.8),
aceste nereguli. Prin urmare, potrivit acestei nor- cadouri şi avantaje (art.11), domenii importante
me, funcţionarul public nu este obligat să informe- în exercitarea onestă şi corectă a funcţiei publi-
ze autorităţile competente despre comiterea acte- ce, inclusiv în prevenirea conflictului de interese.
lor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, despre Totodată, un şir de domenii, nu mai puţin impor-
nerespectarea reglementărilor privind declararea tante decât cele menţionate, cum sunt declara-
veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea rea veniturilor şi proprietăţilor, munca suplimen-
obligaţiilor legale privind conflictul de interese. tară, declararea intereselor personale, incom-
Această prevedere contravine Strategiei na- patibilitatea funcţiilor, activitatea după încetarea
ţionale anticorupţie pentru anii 2011-2015 care deţinerii funcţiei publice, nu sunt reglementate
stipulează expres necesitatea modificării Legii de Codul de conduită a funcţionarului public. În
privind Codul de conduită a funcţionarului pu- această ordine de idei, propunem de a comple-
blic, inclusiv şi prin introducerea obligativităţii ta Codul de conduită a funcţionarului public cu
raportării abaterilor de la cod şi sancţionării ne- prevederile normative expuse în Capitolul 2.4.2,
raportării, precum şi standardelor internaţionale care urmăresc, în opinia noastră, să asigure
în domeniu. creşterea calităţii serviciului public, o bună admi-
nistrare în realizarea interesului public, precum re de către autorităţile publice locale de nivelul
şi să contribuie la prevenirea reală a conflictelor întâi, inclusiv alocarea arbitrară a transferurilor,
de interese, eliminarea birocraţiei şi a faptelor ceea ce conduce la implicarea nejustificată în
de corupţie din administraţia publică. autonomia locală şi afectarea capacităţii aces-
tor autorităţi publice locale de a furniza servicii
1.3.3. Raporturile între APL 1 şi APL2 publice de calitate locuitorilor unităţii adminis-
Raporturile dintre autorităţile publice locale trativ-teritoriale.
de nivelul întâi şi de nivelul al doilea, de aseme- Constituţia Republicii Moldova (art. 112 şi
nea, în unele cazuri, pot genera diferite categorii 113) şi Legea privind administraţia publică loca-
de conflicte, inclusiv, şi conflicte de interese. lă nr. 436-XVI din 28.12.2006 (art.5), stabilesc
De exemplu, conform art. 113 alin. (1) din autorităţile publice locale prin care se realizează
Constituţie consiliul raional coordonează activi- autonomia locală, precum şi reglementează ra-
tatea consiliilor săteşti şi orăşeneşti în vederea porturile juridice dintre aceste autorităţi. Astfel,
realizării serviciilor publice de interes raional. autorităţile administraţiei publice locale prin care
Această prevedere constituţională nu trebuie se realizează autonomia locală în sate (comu-
înţeleasă ca o subordonare a consiliilor locale ne), oraşe (municipii) sunt consiliile locale, ca
consiliilor raionale, dar se referă la serviciile pu- autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi
blice organizate la nivel raional. executive. Autorităţile administraţiei publice lo-
În unele cazuri consiliile raionale adoptă cale prin care se realizează autonomia locală
decizii prin care obliga consiliile locale să orga- în raioane sunt consiliile raionale, ca autorităţi
nizeze unele servicii publice sau să efectueze deliberative, şi preşedinţii de raioane, ca auto-
transfer de bunuri din proprietatea municipală rităţi executive. Consiliile locale şi cele raionale,
în proprietate raională sau viceversa. În acest primarii şi preşedinţii de raioane funcţionează ca
sens menţionăm, că potrivit art.6 alin.(3) din Le- autorităţi administrative autonome, soluţionând
gea privind administraţia publică locală nr. 436- treburile publice din sate (comune), oraşe (mu-
XVI din 28.12.2006, între autorităţile publice de nicipii) şi raioane în condiţiile legii. Competen-
nivelul întâi şi cele de nivelul al doilea nu există ţele autorităţilor publice locale sunt delimitate
raporturi de subordonare, cu excepţia cazurilor în condiţiile legii între competenţele autorităţilor
prevăzute de lege. Raporturile au la bază princi- publice deliberative şi executive de nivelurile în-
piile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi cola- tâi şi al doilea.
borării în rezolvarea problemelor comune. După cum a fost menţionat în secţiunea
În Strategia Naţională de Descentraliza- 1.3.1. prin art. 4 din Legea privind descentrali-
re în secţiunea „Descentralizarea serviciilor şi zarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006,
competenţelor” se menţionează că delimitarea au fost delimitate competenţele după domeniile
competenţelor între autorităţile publice loca- proprii de activitate ale autorităţilor publice loca-
le de nivelul întâi şi nivelul al doilea este nele de nivelul întâi şi de nivelul doi.
clară, contradictorie, iar în unele cazuri chiar Totuşi, prevederile legislative rămân a fi o
lipseşte. Mai multe dintre activităţile indicate sursă generatoare de conflicte dintre autorităţi-
în calitate de competenţe proprii nu sunt clar le administraţiei publice de diferite nivele. Spre
definite, în unele cazuri acestea regăsindu-se exemplu, Legea privind finanţele publice locale
şi în sarcina nivelului imediat superior. Această nu stabileşte un mecanism clar privind acoperi-
situaţie permite interpretarea dublă, echivocă rea financiară pentru funcţiile delegate, cum se
a responsabilităţilor/competenţelor diferitelor estimează cheltuielile şi care este modalitatea
niveluri ale unităţilor administrativ-teritoriale. de delegare a atribuţiilor către autorităţile locale
Nu există criterii tehnice clare şi funcţionale şi care sunt consecinţele neexecutării atribuţiilor
care să fie legiferate şi utilizate în mod expres delegate neacoperite financiar.
pentru definirea, delimitarea, încredinţarea şi O altă situaţie generatoare de conflicte de
finanţarea competenţelor. Intervenţia excesivă competenţe este înţelegerea greşită sau ero-
a autorităţilor administraţiei publice centrale şi nată a prevederilor legii prin care se stabileşte
a autorităţilor publice locale de nivelul al doilea competenţa autorităţilor administraţiei publice
în procesul de gestionare a resurselor financia- locale de diferite niveluri.
1.3.4. Conflictul de interese în procesul Conform art. 16 alin.(6) din Legea privind
decizional local administraţia publică locală nr.436-XVI din
Consiliile locale şi raionale sunt autorităţi re- 28.12.2006, ordinea de zi se aduce la cunoştin-
prezentative şi deliberative ale populaţiei unităţii ţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (muni-
administrativ-teritoriale care îşi desfăşoară acti- cipiului) prin presa locală sau prin alte mijloace
vitatea în şedinţe. Consiliul local îşi desfăşoa- de informare, inclusiv prin afişare.
ră activitatea în condiţii de transparenţă. Astfel, Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespun-
conform art. 17 din Legea privind administraţia dere cu legea şi alte părţi interesate au dreptul:
publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, şedin- a) de a participa, în condiţiile legii, la orice etapă
ţele consiliului local sunt publice şi orice persoa- a procesului decizional;
nă interesată poate asista la şedinţele consiliului b) de a avea acces la informaţiile privind bugetul
local. Astfel, consiliile locale şi raionale nu pot localităţii şi modul de utilizare a resurselor bu-
desfăşura şedinţe închise şi deciziile sunt pasi- getare, la proiectele de decizii şi la ordinea de
bile de nulitate. zi a şedinţelor consiliului local şi ale primăriei;
Conform Strategiei Naţionale de Descentra- c) de a propune iniţierea elaborării şi adoptării
lizare în secţiunea V „Democraţie, etică, drep- unor decizii;
turile omului şi egalitate de gen”, locuitorii sunt d) de a prezenta autorităţilor publice locale reco-
puţin informaţi cu privire la activitatea consiliului mandări, în nume propriu sau în numele unor
local sau a primăriei, fie din cauza lipsei mij- grupuri de locuitori ai colectivităţilor respecti-
loacelor tehnice, fie din dezinteres, iar consiliul ve, privind diverse proiecte de decizie supu-
local este puţin implicat în problemele comuni- se dezbaterilor.
tăţii. Participarea populaţiei şi a societăţii civile Autorităţile publice locale şi funcţionarii pu-
(prin ONG-uri) la monitorizarea şi influenţarea blici ai unităţilor administrativ-teritoriale respecti-
procesului decizional local este limitată, fiind ve sunt obligaţi să întreprindă măsurile necesare
determinată de comportamentul inadecvat al pentru asigurarea posibilităţilor efective de par-
aleşilor locali, chiar dacă la nivel legislativ există ticipare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
mecanisme de asigurare a transparenţei în lua- corespundere cu legea şi a altor părţi interesate
rea deciziilor, precum procedurile de consulta- la procesul decizional, inclusiv prin intermediul:
re publică, principiul liberului acces la şedinţele a) informării adecvate şi în timp util asupra su-
consiliilor locale etc. Procesele locale de luare a biectelor dezbătute de consiliul local;
deciziilor sunt deseori netransparente şi nepar- b) recepţionării şi examinării, în timp util, a tu-
ticipative. Există o interdependenţă între parti- turor recomandărilor, sesizărilor, scrisorilor,
ciparea publică scăzută, transparenţa scăzută, adresate de către cetăţeni autorităţilor lor re-
responsabilitatea scăzută şi amploarea discrimi- prezentative, la elaborarea proiectelor de de-
nării în societate, care cuplate, obstrucţionează cizii sau a programelor de activitate;
publicul în exercitarea influenţei asupra chestiu- c) promovării unei politici de comunicare şi dia-
nilor publice relevante. log cu cetăţenii;
Legea privind transparenţa în procesul deci- d) publicării programelor, strategiilor, agendei şe-
zional nr. 239-XVI din 13.11.2008, stabileşte că dinţelor pe diverse suporturi informaţionale.
transparenţa în procesul decizional se bazează Împiedicarea accesului liber la şedinţele
pe următoarele principii: consiliului local sau compromiterea procesului
a) informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a decizional prin acţiuni deliberate de ascundere
asociaţiilor constituite în corespundere cu le- a informaţiei de interes public se sancţionează
gea, a altor părţi interesate despre iniţierea conform legislaţiei în vigoare.
elaborării deciziilor şi despre consultarea pu- Un alt aspect este intrarea în vigoare a deci-
blică pe marginea proiectelor de decizii re- ziilor consiliilor locale sau dispoziţiilor primarului.
spective; Conform art.20 alin.(5) deciziile cu caracter nor-
b) asigurarea de posibilităţi egale pentru parti- mativ intră în vigoare la data aducerii la cunoştin-
ciparea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în ţă publică prin publicare sau prin afişare în locuri
corespundere cu legea, altor părţi interesate publice, iar cele cu caracter individual – la data
la procesul decizional. comunicării persoanelor vizate. Dispoziţiile cu
caracter normativ ale primarului intră în vigoare pendente care se elaborează, se aprobă şi se
la momentul aducerii lor la cunoştinţă publică. execută în condiţii de autonomie financiară;
Dispoziţiile cu caracter individual devin executo- (4) orice delegare de competenţe suplimen-
rii după ce sunt aduse la cunoştinţă persoanelor tare din partea statului în persoana Guvernului
vizate (art.32 Legea privind administraţia publi- trebuie să fie însoţită de alocarea de resurse fi-
că locală nr. 436/2006). Legea privind adminis- nanciare, necesare pentru a acoperi costul exer-
traţia publică locală şi alte reglementări conexe ciţiului competenţei delegate;
prevede cazurile de limitare a dreptului de vot (5) autorităţile administraţiei publice locale
a consilierului în cadrul şedinţelor Consiliului urmează a fi consultate în modul corespunzător
local. Astfel, conform art. 21 din Legea privind asupra procedurilor de redistribuire a resurselor
administraţia publică locală, nr.436/2006, consi- ce urmează a fi alocate acestora, precum şi asu-
lierul poate fi prezent la şedinţa consiliului, însă pra modificărilor operate în legislaţie referitor la
nu participă la adoptarea deciziilor în condiţiile funcţionarea sistemului finanţelor publice locale”.
existenţei unui conflict de interese, atunci când: Explicaţie: În condiţiile în care ponderea
el personal, soţia (soţul), copiii, părinţii săi au un transferurilor în veniturile BUAT din Republica
interes patrimonial în problema supusă dezbate- Moldova este în medie de cel puţin 60% (dacă
rii; este conducător sau membru al organelor de considerăm ambele nivele ale APL; iar pentru
conducere ale întreprinderii, instituţiei, organiza- APL1 în unele cazuri depăşeşte 95%), compe-
ţiei sau ale filialelor şi reprezentanţelor acestora, tenţele proprii ale APL nu ajung să fie exercita-
în a căror privinţă se adoptă decizia; se află în te din cauza insuficienţei mijloacelor financiare,
situaţie de incompatibilitate, care durează mai procesul bugetar este unul indicativ de sus în
mult de 30 de zile de la data apariţiei. jos, competenţele delegate nu întotdeauna sunt
Deciziile adoptate de consiliul local cu încăl- acoperite pe deplin cu finanţe, etc., respectarea
carea acestor dispoziţii pot fi declarate nule, în acestei prevederi legislative este imposibilă. În
condiţiile legii, de către instanţa de contencios plus, nici în LFPL, nici în Legea privind admi-
administrativ. nistraţia publică locală conceptul de „autonomie
Prin asigurarea transparenţei în activitatea financiară locală” nu este definit.
autorităţilor publice locale se pot preveni şi une- Prin urmare, lipsa unui potenţial financiar
le situaţii privind conflictul de interese. suficient, dar şi a perspectivei de a funcţiona în
condiţii de autonomie financiară, condiţionea-
1.3.5. Interpretarea Legii privind finanţele ză dependenţa puternică şi „umilitoare” a APL
publice locale prin prisma conflictelor de nivelurile bugetare superioare. În consecin-
de interese ţă, determină, pe de o parte, eforturi din partea
Legea nr. 397 din 16.10.2003 privind fi- APL dependente de a „căuta şi găsi” pe căi mai
nanţele publice locale (în continuare, LFPL) puţin oneste protecţie şi susţinere „financiară” la
defineşte finanţele publice locale, formulează autorităţile bugetare superioare; iar, pe de altă
garanţiile autonomiei financiare, reglementează parte, atitudini subiective cu caracter „stimulativ”
structura bugetelor UAT, elaborarea, aprobarea din partea ultimelor faţă de APL care intră în in-
şi execuţia BUAT, drepturile şi responsabilităţile teresele lor personale şi/sau de grup (de partid),
executorilor (ordonatorilor) de buget, controlul celelate APL fiind, în cel mai bun caz, desconsi-
asupra procesului de execuţie a BUAT. Toto- derate.
dată, LFPL conţine un şir de prevederi care re- În calitate de exemple, indicăm cel puţin ur-
prezintă premise favorabile pentru declanşarea mătoarele situaţii care au potenţial de a genera
unor situaţii generatoare de conflicte de interese conflicte de interese: repartizarea sumei transfe-
potenţiale, aparente, dar şi actuale. În continu- rurilor, în special de la nivelul APL de nivelul 2;
are, vom caracteriza această lege prin prisma repartizarea sumelor destinate investiţiilor capi-
perspectivei generării situaţiilor producătoare de tale; utilizarea Fondului de rezervă al guvernu-
conflicte de interese. lui, etc.
1. Art. 3 „Garanţiile autonomiei financiare” Menţionăm, în acest context, că pentru a se
prevede că: realiza autonomia financiară, colectivităţile loca-
(1) „bugetele UAT constituie elemente inde- le trebuie:
• să dispună de resurse proprii suficiente pen- Explicaţie: Coeficientul de corecţie (f) nu re-
tru a face faţă responsabilităţilor ce le revin; iese dintr-o metodologie obiectivă, determinând,
• să-şi poată determina în mod liber veniturile prin urmare abordări subiective susceptibile să
şi cheltuielile; reiasă din existenţa unor interese personale şi/
• să nu fie supuse decât unui control a poste- sau de grup (partid) a autorităţilor bugetare su-
riori privind deciziile lor financiare7. perioare.
2. Art. 4 „Veniturile BUAT” prevede că pen- 4. Art. 11 „Transferuri cu destinaţie specială”
tru bugetele locale, normativele pentru defalcă- prevede că „transferurile cu destinaţie specială
rile de la veniturile generale de stat sunt stabilite se prevăd în legea bugetară anuală şi în alte
anual de consiliul raional, de Adunarea Popula- acte normative şi pot fi alocate bugetelor unităţi-
ră a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic lor administrativ-teritoriale în caz de:
special, de consiliul municipal Bălţi şi de consi- a) delegare de către Guvern a unor funcţii
liul municipal Chişinău. suplimentare autorităţilor APL;
Explicaţie: Lipsa transparenţei şi a unei me- b) adoptare de acte legislative şi alte acte
todologii obiective şi stabile creează situaţii care normative a căror aplicare necesită mijloace bu-
permit aplicarea de către autorităţile bugetare getare suplimentare pentru compensarea unor
superioare a unor abordări şi tratări subiective venituri ratate ale BUAT, modificarea organizării
a APL la stabilirea acestor normative. Aceste administrativ-teritoriale etc.
situaţii în unele cazuri sunt, în altele – pot fi ge- Explicaţie: Imposibilitatea asigurării unui ca-
neratoare de conflicte de interese. Menţionăm, racter stabil, obiectiv şi deplin a veniturilor BUAT
în acest context că aceste interese au/pot avea provenite din transferuri, generează instabilitate
caracter direct personal sau pot urmări interese şi subiectivism din partea instanţelor bugetare
de grup (interese de partid). În consecinţă, unele superioare, determinând dezvoltarea unor pre-
APL pot fi avantajate, altele – dezavantajate. mise favorizante a conflictelor de interese.
3. Art. 9 „Transferurile” prevede că „pentru 5. Art. 13 „Împrumuturi pentru cheltuieli cu-
asigurarea nivelării bugetare a UAT, prin legea rente” prevede că:
bugetară anuală, de la bugetul de stat pentru (1) Autorităţile executive ale UAT de nivelul
bugetele UAT de nivelul al doilea şi bugetul mu- al doilea şi ale municipiului Bălţi, în baza deci-
nicipal Bălţi se stabilesc următoarele tipuri de ziilor autorităţilor reprezentative şi deliberative
transferuri: a) transferuri din contul fondului de respective, pot angaja împrumuturi pentru chel-
susţinere financiară a unităţilor administrativ-te- tuieli curente, cu scadenţă în acelaşi an bugetar,
ritoriale, pentru nivelarea posibilităţilor financia- de la bugetul de stat, de la instituţiile financiare
re ale acestora; b) transferuri cu destinaţie spe- şi de la alţi creditori atât din ţară, cât şi de peste
cială, pentru exercitarea funcţiilor suplimentare hotare.
delegate de către Guvern. (2) Autorităţile executive ale UAT de nivelul
Explicaţie: Caracterul anual de stabilire a întâi, în baza deciziei autorităţilor reprezentati-
trasferurilor nu conferă relaţiilor interbugetare ve şi deliberative respective, pot angaja împru-
stabilitate şi previzibilitate. Suma transferurilor, muturi pentru cheltuieli curente, cu scadenţă în
în aceste condiţii, poate suporta modificări su- acelaşi an bugetar, de la bugetul UAT de nivelul
biective determinate atât de schimbarea mediu- al doilea şi de la bugetul municipal Bălti, precum
lui politic, cât şi de evoluţia unor factori econo- şi de la instituţiile financiare şi de la alţi creditori
mici, în acest context bugetar instabil unele APL atât din ţară, cât şi de peste hotare.
fiind, astfel, favorizate, altele - defavorizate. Explicaţie: fără existenţa unei metodologii
3. Art. 10 „Transferuri din contul fondu- obiective şi transparente de acordare a împrumu-
lui de susţinere financiară a UAT” prevede că turilor, inclusiv de selectare a potenţialilor debi-
„pentru UAT care, conform normelor legale, su- tori, prin aceste prevederi instanţele bugetare su-
portă cheltuieli specifice, se aplică coeficientul perioare pot avantaja/dezavantaja anumite APL.
de corectare a cheltuielilor medii pentru un lo- 6. Art. 14. „Împrumuturi contractate pentru
cuitor (f)”. cheltuieli de capital”
Lalumiere P., Finanţele publice, Ed. A. Colin, 1976, p. 153

7
(2) Autorităţile executive ale UAT de nivelul Republicii Moldova obiecte ale achiziţiilor sunt
al doilea şi ale municipiului Bălţi, în baza decizi- considerate mărfurile şi serviciile a căror valoare
ilor autorităţilor reprezentative şi deliberative re- depăşeşte 10 000 lei şi lucrările în valoare de
spective, au dreptul să acorde autorităţilor APL peste 20 000 lei. Legea privind achiziţiile publice
de nivelul întâi din subordine, precum şi între- se aplică şi contractelor de achiziţii publice sub-
prinderilor municipale, garanţii pentru împrumu- venţionate direct cu peste 50 la sută de către
turi pentru cheltuieli de capital de la instituţiile autorităţile contractante şi care nu se referă la
financiare şi de la alţi creditori atât din ţară, cât excepţiile specificate la art.4.
şi de peste hotare. De asemenea, Legea privind achiziţiile pu-
Explicaţie: a se vedea p. precedent. blice nr.96/2007 prevede şi particularităţi privind
7. Capitolele III şi IV ale LFPL reglemen- contractele de achiziţii publice a căror valoare
tează procesul elaborării, aprobării şi executării estimativă, fără taxa pe valoare adăugată, este
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. egală sau mai mare decât următoarele praguri:
Explicaţie: Procesul bugetar care rezultă din (a) pentru contractele de achiziţii publice de bu-
aplicarea acestor prevederi este unul indicativ nuri şi servicii – 2500000 de lei; (b) pentru con-
„de sus în jos”, nu asigură independenţa bugete- tractele de achiziţii publice de lucrări – 99000000
lor locale, în special cele de nivelul I, presupune de lei.
numeroase analize şi coordonări cu instanţele Conform Legii privind achiziţiile publice
bugetare superioare, dar şi intervenţii directe în nr.96/2007, contractul de achiziţii publice poa-
cifrele incluse în documentele bugetare ale APL te fi atribuit prin următoarele proceduri: (a) lici-
(„recomandări” de a reduce anumite articole de taţie deschisă (publică); (b) licitaţie limitată; (c)
cheltuieli, etc.). Aceste fenomene determină şi acord-cadru; (d) dialog competitiv; (e) proceduri
extind dependenţa APL de nivelurile bugetare negociate; (f) achiziţie dintr-o singură sursă; (g)
superioare cu toate consecinţele descrise în cerere a ofertelor de preţuri; (h) sisteme dinami-
punctele precedente referitoare la dezvoltarea ce de achiziţie; (i) licitaţie electronică; (j) achizi-
premiselor prielnice pentru declanşarea conflic- ţie în cazul planurilor de construcţie a locuinţelor
telor de interese. sociale.
Procedura de bază de atribuire a contrac-
1.3.6. Legea privind achiziţiile publice: tului de achiziţii publice este licitaţia deschisă.
probleme şi soluţii Alte proceduri de achiziţie pot fi folosite numai
Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI în condiţiile expres stabilite de Legea privind
din 13 aprilie 2007 reglementează iniţierea şi achiziţiile publice. Capitolul VI din Legea privind
desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică achiziţiile publice reglementează procedurile de
de către autorităţile contractante, având ca scop achiziţii publice şi situaţiile în care se organizea-
primordial utilizarea eficientă a finanţelor publice ză o procedură sau alta.
de către autorităţile contractante prin asigurarea Agenţia Achiziţii Publice este o autoritate
concurenţei şi combaterea concurenţei neloiale, administrativă de specialitate în subordinea Mi-
tratarea tuturor operatorilor economici în egală nisterului Finanţelor, constituită în scopul regle-
măsură şi nu în ultimul rând, asigurarea transpa- mentării de stat, efectuării supravegherii, con-
renţei achiziţiilor publice. Legea reglementează trolului şi coordonării inter-ramurale în domeniul
şi entităţile care cad sub incidenţa acesteia şi achiziţiilor publice.
care urmează să aplice reglementările respec- În scopul asigurării implementării Legii pri-
tive la iniţierea şi desfăşurarea procedurilor de vind achiziţiile publice, Guvernul a aprobat o se-
achiziţii publice, precum şi soluţionarea litigiilor rie de regulamente privind procedurile de achizi-
şi răspunderea juridică. ţii publice, cum ar fi: Hotărârea privind aprobarea
Legea privind achiziţiile publice conţine un Regulamentului cu privire la activitatea grupului
şir de prevederi care reprezintă premise favora- de lucru pentru achiziţii, nr.1380 din 10.12.2007;
bile pentru declanşarea unor situaţii generatoa- Hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentu-
re de conflicte de interese potenţiale, aparente, lui achiziţiilor publice de valoare mică nr.148 din
dar şi actuale. 14.02.2008; Hotărârea pentru aprobarea Regu-
În prezent, în sistemul de achiziţii publice al lamentului cu privire la modul de calculare a va-
lorii estimative a contractelor de achiziţii publice

şi planificarea acestora nr.1404 din 10.12.2008;
Conform sondajului realizat de IDIS
Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului pri- „Viitorul”, în colaborare cu CBS Axa, circa
vind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură 4/5 (83,9%) din aleşii locali şi funcţionarii
sursă nr.1407 din 10.12.2008; Hotărârea pentru publici locali consideră că autorităţile pu-
aprobarea Regulamentului privind realizarea blice locale respectă principiul publicităţii
achiziţiilor publice de servicii de proiectare a lu- şi transparenţei în domeniul achiziţiilor pu-
crărilor nr.352 din 05.05.2009; Hotărârea pentru
blice şi numai 14,2% consideră că nu sunt
aprobarea Regulamentului privind achiziţiile pu-
blice de lucrări nr.834 din 13.09.2010; Hotărârea
asigurate principiile publicităţii şi transpa-
cu privire la aprobarea Documentaţiei standard renţei. Majoritatea din aleşii locali şi func-
pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări ţionarii publici locali (55,2%) consideră că
nr.1121 din 10.12.2010. legislaţia Republicii Moldova este completă
De mai mulţi ani se vorbeşte şi se semna- şi reglementează eficient domeniul achiziţi-
lează un şir de probleme importante şi evidente ilor publice, iar 41,0% consideră că legisla-
din domeniul achiziţiilor publice, care este unul
ţia în acest domeniu nu este coerentă şi lasă
centralizat şi birocratizat în raport cu autorităţile
publice locale. În special, sunt semnalate urmă-
loc de interpretări şi excepţii. Printre cauze-
toarele categorii de probleme principale : le incoerenţei legislaţiei în domeniul achi-
a) Valoarea mică a bunurilor şi lucrărilor care ziţiilor publice se menţionează: interpretări
pot fi procurate conform procedurilor mai sim- greşite ale legislaţiei, proceduri complicate
plificate. În rezultat, efortul, timpul, resursele şi un grad înalt de birocraţie, existenţa unor
cheltuite pentru organizarea unor proceduri interese personale, precum şi prevederea de
de achiziţii depăşesc deseori valoarea bene-
a selecta cea mai ieftină ofertă. Circa 4/5
ficiilor urmărite.
(82,0%) din achiziţii publice sunt organi-
b) Situaţia actuală stimulează irosirea de mijloa-
ce publice, achitarea unor preţuri exagerate zate sub formă de licitaţie deschisă, 9,1%
pentru bunuri, lucrări şi servicii achiziţionate, licitaţie limitată. În 21,6% din cazuri a fost
precum şi împiedică stimularea participării anulată procedura de achiziţii publice. Prin-
agenţilor economici locali, care de regulă ofe- tre motivele anulării au fost menţionate:
ră preţuri mult mai convenabile. nerespectarea procedura de achiziţii, nu au
fost înaintate cereri de participare sau par-
ticiparea unui singur ofertant, ofertele nu
1.3.7. Consecinţele lipsei descentralizării
şi a desconcentrării în unităţile corespundeau cerinţelor, lipsa membrilor
administrativ-teritoriale comisiei de licitaţie, interes personal etc.
Lipsa descentralizării şi desconcentrării ge- 2/3 dintre aleşii locali şi funcţionarii
nerează o serie de fenomene negative în uni- publici locali (63,1%) consideră că legisla-
tăţile administrativ-teritoriale. Existenţa unui set ţia Republicii Moldova în ceea ce priveşte
complet de probleme care frânează procesul de
achiziţiile publice este respectată, fiecare al
descentralizare şi desconcentrare în unităţile
cincilea (21,6%) nu este respectată, 7,9%
administrativ-teritoriale şi în acelaşi timp stimu-
lează apariţia conflictelor de interese şi incom- lasă loc de interpretări şi excepţii şi numai
patibilităţi în diverse formule, se referă la urmă- 4,3% favorizează conflictul de interese şi
toarele: corupţia. Printre cauzele nerespectării pre-
vederilor în domeniul achiziţiilor publice
1. Delimitarea incertă şi confuză între sunt menţionate: lipsa transparenţei, favo-
APC şi A PL a competenţelor şi responsabili-
rizarea unor ofertanţi în detrimentul altora,
tăţilor.
existenţa unor interese proprii, influenţa po-
Delimitarea confuză şi contradictorie a com-
petenţelor între APC şi APL pe de o parte şi APL liticului etc.
nivelul II şi APL nivelul I pe de altă parte. Nu sunt joacă rolul de intermediar şi transferurile respec-
definite clar competenţele proprii. În unele situ- tive nu întotdeauna se fac imparţial şi corect.
aţii ele pot fi identificate la diverse niveluri. Sunt Acest fapt afectează capacitatea APL de nivelul I
situaţii când unele din responsabilităţile care ţin de a furniza servicii calitative cetăţenilor şi în linii
de serviciile desconcentrate pot fi regăsite în ca- mari nu poate să-şi realizeze propriile obiective
litate de competenţe pentru APL de nivelul II. de dezvoltare locală. Ca rezultat, APL de nivelul
unu, volens-nolens depinde excesiv de decizii-
2. Efectuarea transferului de responsa- le APL de nivelul doi. În situaţia dată, conform
bilităţi şi competenţe fără acoperirea finan- tradiţiilor existente în Republica Moldova, comu-
ciară necesară pentru realizarea lor. nităţile care au susţinut partidul de la guvernare
Forţarea iraţională a procesului de des- sunt favorizate în obţinerea suportului financiar
centralizare a condus la descentralizarea unor suplimentar, ori chiar cel strict necesar, pentru a
servicii publice fără asigurarea lor cu mijloace- soluţiona unele probleme din comunitate.
le financiare corespunzătoare. În felul acesta,
prestarea serviciilor respective, în unele cazuri, 5. Situaţia confuză care există între ser-
sunt imposibile ori de o calitate proastă, ceea ce viciile din responsabilitatea APL de nivelul II
trezeşte nemulţumiri în rândul cetăţenilor. Situ- şi unele servicii descentralizate.
aţia economică precară din ţară nu permite asi- Unele instituţii care ţin de APC insistă asupra
gurarea resurselor financiare necesare pentru faptului că unele servicii desconcentrate la nivel
exercitarea competenţelor transferate. În situa- raional sunt în acelaşi timp şi servicii descentra-
ţia dată, pentru a redresa câtuşi de puţin situa- lizate şi asupra serviciilor respective, din punctul
ţia proastă din domeniul gestionat, responsabilii lor de vedere, se poate de influenţat voluntar,
sunt nevoiţi să se implice în activităţi de parti- prin ordine şi decizii „lansate de sus”. Această
zanat politic pentru a obţine anumite resurse fi- situaţie generează confuzie şi incertitudine.
nanciare. În situaţia respectivă deciziile politice O analiză sumară a problemelor menţiona-
a unui partid devin mai importante ca actul de te mai sus scoate în evidenţă faptul că procesul
guvernare propriu-zis exercitat de aleşii poporu- descentralizării şi desconcentrării se realizea-
lui la nivel local. ză fără să se ţină cont de regulile de bază care
gestionează procesul respectiv. Ne referim, în
3. Insuficienţa resurselor financiare pro- primul rând, la colaborarea insuficientă între
prii pentru acoperirea cheltuielilor publice. actorii implicaţi. Experienţa altor state, în acest
Sistemul actual de colectare a impozitelor şi domeniu, ne sugerează că descentralizarea şi
taxelor locale nu permit APL să cumuleze sufici- desconcentrarea este un proces complex şi difi-
ente resurse financiare pentru a stimula dezvol- cil, reuşita căruia depinde de colaborarea efici-
tarea comunitară şi a acoperi cea mai mare par- entă şi profesionalismul actorilor implicaţi pe de
te a cheltuielilor publice. Nu există mecanisme o parte, dar şi de voinţa politică a guvernanţilor
viabile care ar permite extinderea bazei fiscale a de a implementa cu succes mecanismele des-
unităţilor administrativ teritoriale. Aceste lacune, centralizării şi desconcentrării.
pentru a obţine sprijinul financiar necesar, for- Lacunele care există în acest domeniu
ţează primarii şi consilierii locali să manifeste o modelează comportamentul actorilor implicaţi,
loialitate fără rezervă în raport cu superiorii pro- în mod special, a celor din APL de nivelul II şi
litici de la guvernare, iar acest proces subminea- APL de nivelul I, astfel încât pentru ca să obţi-
ză puternic actul de guvernare la nivel local. nă anumite beneficii şi avantaje, nu obligatoriu
personale, în favoarea raionului ori comunităţii
4. Intervenţia excesivă a APC şi APL de ce o reprezintă, în primul rând, sunt necesare
nivelul II în procesul de gestionare a resurse- conexiuni puternice pe linie de partid ori relaţii
lor financiare de către APL de nivelul I. personale deosebite cu decidenţii politici. Să nu
Conform legislaţiei în vigoare, APC alocă uităm că obţinerea anumitor funcţii ori poziţii în
transferurile APL de nivelul II. În continuare, APL APL de nivelul II ori APL de nivelul I se face, de
de nivelul doi, trebuie să efectueze transferurile cele mai multe ori, în dependenţă de apartenen-
APL de nivelul unu. De facto, APL de nivelul II ţa partinică şi relaţiile cu liderii de partid.
Lipsa de descentralizare şi desconcentrare rativ cu afilierea politică şi relaţiile cu elita politi-

este amplificată şi de migrarea „algoritmului lo- că. De la acest moment încep toate problemele
ialităţii”, în cadrul partidelor, de la Chişinău spre care se referă la conflictele de interese, cum ar
provincie, spre raioane. În poziţiile cheie din ad- fi, de exemplu, repartizarea ori achiziţionarea
ministraţia publică locală, de regulă, sunt insta- anumitor bunuri materiale, în care liderii locali ţin
laţi oameni loiali partidului, indiferent dacă par- cont, primordial, de interesele partidului ori de
tidul respectiv este la guvernare ori în opoziţie, relaţiile de prietenie şi rudenie. Similar, incom-
care să faciliteze atragerea de fonduri şi de vo- patibilităţile de genul, „primar şi consilier local”,
turi la nivel local. Într-un anumit fel, partidele, la „preşedinte şi consilier raional”, etc., în unităţile
nivel local, s-au autoizolat, s-au închis şi nu mai administrativ-teritoriale, rămân „neobservate”
generează idei noi, privind dezvoltarea comu- de responsabili tot din anumite considerente de
nitară, din cauză că s-au transformat în cluburi partid, ori datorită relaţiilor neformale şi conexi-
„elitiste”, având ca permis de intrare în exclusivi- uni de amiciţie care, evident, „nu pot fi anihilate”
tate loialitatea în raport cu liderul partidului. de legislaţia în vigoare.
Aceste comportamente inadecvate culti- Astfel, lipsa descentralizării şi desconcen-
vă o anumită stare de spirit şi mentalitate care trării face ca aleşii locali şi funcţionarii publici
denotă neîncredere în reuşita reformelor în ad- să devină responsabili, în primul rând, în faţa
ministraţia publică locală. Se creează percepţia partidului şi liderilor de partid care promovează
generală că procesul de descentralizare şi des- candidatura respectivă, şi mai puţin în faţa cetă-
concentrare nu este atât de important compa- ţeanului.
1.4. Apariţia şi identificarea conflictelor de interese
1.4.1. Modalităţile şi domeniile în care se în mass-media, este confuzia care se creează în-
înregistrează cele mai multe cazuri de tre conflictul de interese şi incompatibilităţi. Dacă
conflict de interes pentru existenţa unui conflict de interese persoa-
Deja s-a menţionat că conflictul de interese nele publice trebuie să ia o decizie care să influ-
constă în situaţia în care persoana ce exercită o enţeze un interes personal, pentru a se afla într-o
demnitate publică sau o funcţie publică are un situaţie de incompatibilitate, un oficial public nu
interes personal de natură patrimonială, care trebuie să ia nici o decizie, fiind suficient faptul
ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a că ocupă concomitent două sau mai multe funcţii
atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor al căror cumul este interzis de lege. Însă, acest
acte normative. În acest sens, legislaţia Republi- fapt îi poate permite utilizarea funcţiei pentru ob-
cii Moldova, prin Legea nr.16 din 15.02.2008, cu ţinerea unor avantaje sau facilităţi pentru funcţia
privire la conflictul de interese, califică conflictul incompatibilă. Astfel, conflictul de interese poate fi
de interese ca act de corupţie, definindu-l ca o înregistrat şi în formă ”publică” în cazul în care un
situaţie în care persoana care deţine o funcţie funcţionar sau demnitar ales într-o funcţie electi-
publică trebuie să ia o decizie sau să participe la vă deţine şi funcţia anterioară, altfel spus se află
luarea unei decizii, sau să întreprindă, în îndepli- într-o situaţie de incompatibilitate.
nirea atribuţiilor sale, alte acţiuni ce influenţează Conflictele de interese, dacă e să facem o
sau pot influenţa interesele sale personale. sinteză, pot apărea în cazurile în care un ales
Conflictul de interese poate să apară în for- local, demnitar sau funcţionar public:
mă “personală”, în sensul că un funcţionar poate a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii
avea competenţa legală de a realiza un anumit sau să participe la luarea deciziilor cu privire
act, dar datorită unei situaţii/circumstanţe perso- la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii
nale nu poate fi obiectiv. cu caracter patrimonial;
Una dintre cele mai frecvente probleme care b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constitui-
se manifestă atât în sistemul administrativ, cât şi te conform legii, cu funcţionari publici care au
calitatea de soţ sau rudă de gradul I; rea funcţiei, care a produs un folos material
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau pentru sine, pentru soţul/soţie, ori rudele sale
rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile de gradul I, ori prin afinitate (soacră, socru,
pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei cumnat, noră).
publice.
d) prin intermediul funcţiei elective se obţin une- În urma analizei situaţiilor în care au fost ad-
le beneficii în realizarea funcţiei publice in- mise conflicte de interese, putem susţine că do-
compatibile cu funcţia electivă. meniile în care se înregistrează cele mai multe
cazuri de acest gen sunt următoarele:
La nivel de administraţie publică loca- - atribuirea sectoarelor de teren din intravilan
lă, aleşii locali se află în conflict de interese pentru construcţia caselor de locuit;
dacă: - vânzarea terenurilor aferente construcţiilor;
a) emit un act administrativ executarea căruia ar - construcţia caselor de locuit şi a diferitor edi-
produce un folos material pentru sine, pentru ficii cu altă destinaţie decât cea locativă;
soţul său ori rudele sale de gradul I; - obţinerea de fonduri şi a diferitor surse finan-
b) încheie un act juridic care ar produce un ciare şi materiale.
avantaj, o facilitate, un folos material; Aşteptările publicului privind conduita pe
c) emit o dispoziţie în exercitarea funcţiei care care oficialul public trebuie să o aibă variază în
produce un folos material pentru sine, pentru funcţie de tipul concret de conflict de interese
soţul său ori rudele sale de gradul I. existent la un anumit moment. Dacă în cazul
d) emit o dispoziţie în exercitarea funcţiei care conflictului de interese potenţial, conduita ceru-
produce un avantaj, o facilitate, un folos ma- tă oficialului este mai degrabă pe exercitarea în
terial pentru funcţia incompatibliă deţinută. mod transparent şi echidistant a atribuţiilor sale,
Dacă am încerca să stabilim anumite mo- în cazul conflictului de interese actual, oficialul
dalităţi prin care se înregistrează cele mai multe trebuie să se abţină de la luarea oricăror deci-
cazuri de conflict de interese am putea identifica zii, informându-şi superiorul ierarhic despre si-
următoarele: tuaţia apărută. Conflictul de interese consumat
- în care interesele patrimoniale ale unui/unor apare în cazul în care oficialul nu s-a abţinut de
funcţionari publici, ale soţului sau rudelor la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de
sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care interese actual şi implică latura sancţionatorie a
trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice; reglementării.
- în care funcţionarii publici din APL folosesc
informaţiile publice la care au acces în sco- 1.4.2. Rolul mass-media şi al societăţii
puri electorale, pentru a fi „atacat” adversarul civile locale în identificarea şi
politic; monitorizarea gestionării situaţiilor
- în care funcţionarii publicii au la dispoziţie de conflict de interese la nivelul APL
informaţii importante ce ar putea fi “folosite Cetăţeanul simplu percepe, deseori, Admi-
politic” şi nu publică aceste informaţii; nistraţia Publică Locală ca un mecanism sofisti-
- în care funcţionarii publicii au la dispoziţie cat, în care deciziile sunt luate la cel mai înalt nivel
informaţii publice de ordin economic-financi- fără implicarea comunităţii. În contextul respectiv
ar şi le utilizează pentru a favoriza anumite apare necesitatea dezvoltării unui „spaţiu public”
companii comerciale, întreprinderi private, în care să ofere posibilitatea comunicării directe şi
scopul de a obţine un comision semnificativ; eficiente: cetăţeni – administraţie publică locală.
- în care funcţionarii publici folosesc bunurile pu- Aici rolurile trebuie să fie împărţite. Mass-media
blice în interes personal sau interes de partid; şi societatea civilă au rolul esenţial de a informa,
- în care funcţionarii publici cu bună ştiinţă im- educa cetăţenii şi în acelaşi timp de a demonta
plică angajaţii din subordine în activităţi de ideea că reprezentanţii administraţiei publice lo-
interes pentru partidul pe care îl reprezintă; cale sunt intangibili, în afara monitorizării activită-
- în care primarul/viceprimarul din localitate ţilor publice şi a criticii constructive.
emite un act administrativ, sau a încheiat un De cealaltă parte se află APL care dacă nu
act juridic, ori a emis o dispoziţie, în exercita- va depăşi, din interior, barierele comunicării cu
60,9%
58,1% 59,4%
56,3% 56,3%
27,1%
25,0%
22,1% 22,7%
19,7% 21,2%
18,0% 17,9% 18,8%
16,7%
Total Primar Consilier local Funcţionar public Consilier raional/

local funcţionar public la
nivel Raional
Da Nu Nu ştiu
Fig. 7. Opţiunea reprezentanţilor APL privind introducerea răspunderii

penale pentru generarea conflictelor de interese.
cetăţenii riscă să se transforme într-o instituţie form sondajului realizat, circa 53% susţin că la
birocratică, neglijată de cetăţeni şi abandonată nivelul UAT în care locuiesc există în proporţii
de funcţionarii publici şi aleşii locali oneşti. restrânse şi cazurile de conflicte de interese
➢ Opinia reprezentanţilor APL vis-a-vis sunt unitare, iar aproape 12% cred că aceste
de fenomenul conflictelor de interese şi sis- fenomene negative există şi au o amploare
temul de incompatibilităţi şi reflectarea lor în pronunţată, critică, afectând actul administrativ
mass-media la nivel de APL. Circa 35 % din cei intervievaţi
Existenţa conflictelor de interese şi a in- consideră că fenomenele respective nu există,
compatibilităţilor în APL este recunoscută de iar actul administrativ la nivel de APL funcţio-
reprezentanţii autorităţilor locale. De altfel, con- nează eficient.

3,8%
16,3% 49,4% 14,4% 15,6%

5,3%
Funcţionar public local 27,8% 44,4% 9,9% 12,6%

2,3%
Consilier local 12,5% 59,4% 9,4% 16,4%

1,4%
Primar 21,5% 53,5% 10,4% 13,2%

3,3%
Total 19,7% 51,3% 11,1% 14,4%
Reflectă prompt şi obiectiv problema respectivă

Reflectă doar unele cazuri, altele rămănînd necunoscute
Este angajata politic şi reflectă doar anumite cazuri în funcţie de comanda politică
Este pasivă şi nu abordează deloc aceste probleme
Transparenţă în luarea deciziilor
NŞ/NR
Fig. 8. Opinia reprezentanţilor APL privind activitatea mass-media raională

52,2% 4,5% 43,3%
Funcţionar public local 40,4% 7,0% 45,6% 7,0%
Consilier local 42,6% 10,6% 44,7% 2,1%
Primar 39,1% 12,5% 45,3% 1,6%
Total 43,8% 8,5% 44,7% 2,1%
TV Radio Presa Internet NŞ/NR
Fig. 9. Opinia reprezentanţilor APL privind tipurile instituţiilor mediatice

din care se documentează
Este important de menţionat că majoritatea au un răspuns privind această problemă.

reprezentanţilor APL consideră că este necesa- Dacă e să ne referim la tipul instituţiilor me-
ră introducerea răspunderii penale pentru cei diatice din care reprezentanţii APL află despre
care generează conflicte de interese la nivel producerea conflictelor de interese şi existenţa
local. Astfel, la întrebarea “Consideraţi nece- regimului de incompatibilităţi, atunci pe primul
sară introducerea răspunderii penale pentru loc se plasează presa cu 44.7%, după care ur-
generarea conflictelor de interese?”, circa mează posturile TV cu 43.8%, iar pe locul 3 vine
58,2% din cei intervievaţi, primari, consilieri lo- radioul cu 8.9%. Internetul în APL încă nu se
cali, funcţionari publici sunt de opinia că este ne- bucură de mare popularitate. Doar 2.1% din cei
cesară introducerea răspunderii penale şi doar chestionaţi se documentează din internet. (fig.9)
22,1% consideră că nu este necesară, iar 19,7% În continuare vom examina opinia reprezen-
nu pot să se pronunţe. (fig.7) tanţilor APL în raport cu implicarea ONG-urilor în
Deoarece în toate centrele raionale există identificarea şi monitorizarea situaţiilor de con-
ziare raionale a fost oportună următoarea între- flicte de interese şi incompatibilităţi. Este oportun
bare: “Cum apreciaţi activitatea mass-media să menţionăm, conform rezultatelor sondajului,
raională în abordarea problemei privind con- că circa 93,1% din reprezentanţii APL nu cunosc
flictele de interese şi starea de incompatibili- cazuri când ONG-urile locale au identificat şi au
tăţi?”. Răspunsurile sunt reflectate în diagrama mediatizat anumite conflicte de interese şi nu-
de mai jos. (fig.8) mai 4,6% au informaţii despre astfel de implica-
Se vede clar că mai bine de 51% din cei in- ţii. În linii mari se poate afirma că ONG-urile nu
tervievaţi sunt de opinia că mas-media raională au desfăşurat activităţi în domeniul respectiv.
reflectă doar unele cazuri, altele rămânând necu- În contextul respectiv, examinând întreba-
noscute. Circa 25,5% din reprezentanţii APL au o rea: “Care este opinia Dvs. privind rolul ONG-
percepţie negativă în raport cu activitatea mass- urilor în identificarea conflictelor de interese
media raională în această direcţie. Astfel, 11,1% şi sensibilizarea opiniei publice?”, observăm
din ei consideră că mass-media este angajată că cei mai mulţi, circa 17,7% , susţin că ONG-
politic şi reflectă doar anumite cazuri, iar 14,4% urile nu se implică în astfel de probleme. Şi nu-
susţin că mass-media este pasivă şi nu abordea- mai 7,5% cred că ONG-urile locale ar putea uşor
ză deloc aceste probleme. Aproximativ 3,3% nu să depisteze conflictele de interese. De altfel, de
NŞ/NR 37,7%
Atceva 4,7%
ONG sunt folosite în anumite conflicte 1,5%
Sunt politizate 1,7%
Nu toate ONG au drept să depisteze conflictele de interes 1,7%
Pot răspîndi repede informaţia 2,1%
Să se ocupe mai multe de probleme social-economice 3,4%
Nu funcţionează cum trebuie 4,6%
Sunt bune, dar au nevoie de promovare 5,1%
Se implică activ 5,8%
Nu sunt la nivel local 7,2%
Pot ușor să depisteze conflictele de interese 7,5%
Nu se implică 17,7%
Fig. 10. Opinia reprezentanţilor APL privind implicarea ONG-urilor în identificarea

conflictelor de interese şi sensibilizarea opiniei publice.
la 7,2% din cei intervievaţi aflăm că nici nu sunt Din răspunsurile obţinute se vede că cei mai
ONG-uri la nivel local. (fig.10) mulţi, circa 49%, susţin că ar fi nevoie de un ca-
În continuare vom examina răspunsurile unei drul legislativ coerent şi eficient şi un cadru re-
întrebări care sugerează într-un anumit mod so- gulator bine pus la punct. Aproximativ 29% con-
luţiile privind problema conflictelor de interese şi sideră că ar fi necesară implicarea mai intensivă
incompatibilităţi. Astfel, la întrebarea “De ce con- a instituţiilor media şi a societăţii civile şi 20%
sideraţi că ar avea nevoie problema conflictu- sunt siguri că fără voinţă politică nu se poate re-
lui de interese în Republica Moldova la nivel zolva această problemă.
de UAT pentru a fi soluţionată?” (fig.11)
Media
31% 19% 20% 16% 13% 2%
Funcţionar public local 38% 15% 17% 17% 13% 1%
Consilier local 33% 17% 21% 15% 13%
Primar 31% 16% 23% 17% 12% 1%
Total 33% 16% 20% 16% 13% 1%
un cadru legislativ coerent si eficient un cadru regulator eficient

o vointa politica corespondenta implicarea societatii civile, incl. ONG
implicarea mass media altele,
Fig. 11. Opinia reprezentanţilor APL privind posibilele soluţii în rezolvarea conflictelor de
interese şi sensibilizarea opiniei publice.
➢ Remedii privind implicarea mass-me- cratizează şi mass-media devine mai liberă şi
dia şi societăţii civile în identificarea şi moni- avansează profesional în promovarea dreptului
torizarea gestionării situaţiilor de conflict de privind corecta informare a cetăţeanului, trebuie
interese monitorizate şi cu contribuţia administraţiei pu-
În procesul desfăşurării interviurilor cu re- blice locale. Din acest punct de vedere, la nivelul
prezentanţii APL şi ai societăţii civile s-au punc- fiecărei unităţi administrativ teritoriale, trebuie să
tat un şir de idei care se referă la funcţiile pe fie promovate şi să se ţină cont de următoarele
care ar trebui să le îndeplinească mass-media criterii:
şi societatea civilă pentru ca să fie stopate fe-  Acceptarea faptului că mass-media des-
nomenele negative din APL, inclusiv situaţiile de făşoară activităţi de interes public în spaţiu
conflict de interese. În linii mari, în opinia celor public şi nu poate fi subordonată instituţiilor
intervievaţi, activităţile mass-media şi ale socie- administrative ori politice existente la nivel de
tăţii civile trebuie să fie orientate spre asigurarea comunitate.
transparenţei deciziilor publice şi consolidarea
 Recunoaşterea şi asigurarea dreptului orică-
democraţiei locale. Ceva foarte special, pentru
rui cetăţean care dovedeşte un interes legi-
monitorizarea situaţiilor de conflict de interese la
tim de a fi corect informat.
nivelul APL, din partea actorilor menţionaţi mai
sus, nu se poate realiza dar se pot îndeplini ca-  Adoptarea unor reglementări, la nivel de co-
litativ o serie de funcţii care ar asigura o comu- munitate, care ar interzice deţinerea în pro-
nicare eficientă şi ar stabili conexiuni fireşti între prietate şi participarea la gestionarea unor
instituţiile publice, mass-media şi societatea ci- instituţii media a aleşilor locali (consilieri lo-
vilă, axate pe următoarele direcţii: Scoaterea în cali, consilieri raionali) ori liderilor de partide
evidenţă a problemelor existente, identificarea politice.
cauzelor şi oferirea posibilelor soluţii; Monitori-  Monitorizarea şi controlul politicilor editoriale
zarea şi supravegherea mediului social, admi- a unor instituţii mediatice, din unitatea admi-
nistrativ şi politic, solicitând şi difuzând informaţii nistrativ teritorială respectivă, în exclusivitate
despre ele; Realizarea şi medierea comunicării de societatea civilă.
între putere şi cetăţeni; Educarea şi îndemnarea  Adoptarea unor norme speciale, chiar la nivel
cetăţenilor la implicarea în viaţa socială şi poli- de comunitate, în care s-ar stabili consensul
tică din comunitate; Promovarea valorilor euro- dintre prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la
pene şi practicilor democratice; Criticarea abu- exprimarea liberă a opiniilor.
zurilor guvernanţilor şi promovarea rezultatelor
 Elaborarea şi adoptarea unor Coduri şi nor-
pozitive înregistrate de ei;
me deontologice şi profesionale în care s-ar
În acelaşi timp, se simte necesitatea perma-
evita subiectivismul privind conflictele admi-
nentă a unei abordări deschise şi sincere către
nistrative şi politice interne la nivel de unitate
cetăţeni, din partea mass-media şi a societăţii
civile, indiferent de faptul că se discută despre administrativ-teritorială.
corupţie, situaţii de conflict de interese, abuz de  Elaborarea de ONG-urile locale a unor meca-
putere sau de întârzieri la serviciu ori încălca- nisme eficiente care ar putea sancţiona moral
rea regulilor de circulaţie rutieră din partea re- încălcarea prevederilor normelor deontologi-
prezentanţilor APL. Sub influenţa mass-media şi ce de către unii lucrători ai instituţiilor media
societăţii civile, cetăţeanul trebuie să devină tot locale.
mai conştient de faptul că aparţine unei comuni-
tăţi în care problemele existente pot fi şi trebuie Acceptarea şi aplicarea unor astfel de crite-
rezolvate de către el, participând activ în proce- rii promovând şi apărând în acelaşi timp dreptul
sul decizional din cadrul APL. la exprimarea liberă a opiniilor, libertatea acce-
Dreptul la informare corectă şi la libertatea sului la informaţie şi prezumţia de nevinovăţie va
de expresie a fost cu greu dobândită în ţara stopa fenomenele negative din APL în general
noastră. Toate fenomenele negative, din cadrul şi în particular va diminua generarea conflictelor
APL, scoase în evidenţă tot mai mult, în opinia de interese şi incompatibilităţi la nivelul unităţii
noastră, pe măsură ce societatea se demo- administrative-teritoriale.
1.5. Practicile internaţionale în gestionarea situaţiilor de conflict de interese
În sectorul public, misiunea fundamenta- pentru alţi funcţionari publici şi pentru cetăţeni.
lă, pentru autorităţile publice, precum şi pentru 5. Promovarea unei atitudini intolerante
funcţionarii publici din cadrul acestor autorităţi, faţă de conflictele de interese – autorităţile pu-
este aceea de a servi interesul public. Cetăţenii blice trebuie să asigure şi să pună în practică
doresc ca funcţionarii publici să-şi facă datoria în politici, proceduri şi practici adecvate de condu-
mod onest, corect şi imparţial. Din ce în ce mai cere în mediul de lucru pentru a încuraja contro-
mult, guvernele iau măsuri pentru ca funcţionarii lul şi rezolvarea eficientă a situaţiilor de conflict
publici să nu permită compromiterea procesului de interese.
de luare a deciziilor oficiale şi de administraţie Scopul primordial în gestionarea conflic-
publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor per- telor de interese este de a menţine integrita-
sonale, punând în practică măsuri prompte de tea politicii oficiale şi deciziilor administrative şi
gestionare a conflictelor de interese. suportul public a încrederii în autorităţile stata-
Conform practicilor internaţionale este ,,con- le. Gestionarea conflictelor de interese în cadrul
flict de interese” atunci când un funcţionar pu- autorităţilor publice va necesita ca funcţionarii
blic, în virtutea funcţiei publice pe care o ocupă publici cu funcţii de conducere:
ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu - să identifice tipurile de conflicte care apar de
privire la care are şi un interes personal. obicei la nivelul autorităţii publice;
Principiile de bază în gestionarea con- - să dezvolte politici, strategii de manage-
flictelor de interese ment în domeniul conflictului de interese;
Conform practicilor internaţionale, întru asi- - să instruiască funcţionarii din subordine cu
gurarea creşterii încrederii cetăţenilor în autori- referire la politicile aprobate în domeniu;
tăţile publice, funcţionarii publici trebuie să res- - să conducă autoritatea publică, prin exemple;
pecte în special următoarele principii fundamen- - să aducă la cunoştinţă opiniei publice, păr-
tale în tratarea conflictelor de interese, pentru a ţilor interesate, politica internă şi externă în
promova corectitudinea îndeplinirii sarcinilor şi domeniu;
responsabilităţilor oficiale: - să pună în aplicare politica în domeniul con-
1. Servirea interesului public – funcţionarul flictelor de interese;
public trebuie să ia decizii şi să facă recoman- - să revizuiască în mod regulat aceste politici.
dări în baza legislaţiei, fără să ia în consideraţie Legislaţia în domeniul conflictului de inte-
câştigul personal; rese trebuie să asigure că, atunci când Guver-
2. Asigurarea transparenţei în procesul nul, oficialul public decide chestiuni de ordin
decizional – autoritatea publică şi funcţionarul public, interesele lor personale nu vor influenţa
public trebuie să acţioneze deschis în procesul raţiunea acestora de a adopta decizii decât în
de luare a deciziilor. Această obligaţie implică baza circumstanţelor care sunt cele mai bene-
şi respectarea unor valori mai largi ale adminis- fice pentru domeniul public ca un tot întreg. Le-
traţiei publice, cum ar fi lipsa intereselor private, gea conflictului de interese atinge acest obiectiv
legalitatea, imparţialitatea şi corectitudinea. în două moduri.
3. Asigurarea exercitării controlului efectiv Prima modalitate se referă la interzicerea
din partea societăţii - funcţionarul public trebu- anumitor flagrante a conflictelor de interese,
ie să-şi declare interesele personale şi afiliaţiile astfel oficialului public i se va interzice atribuirea
care ar putea compromite îndeplinirea dezintere- contractelor de achiziţii guvernamentale către
sată a îndatoririlor publice, precum şi asigurarea propriile întreprinderi sau a rudelor apropiate.
unui control adecvat asupra activităţii acestuia. A doua modalitate este împiedicarea pre-
4. Promovarea responsabilităţii individuale ocupărilor personale ale oficialului public de a
şi a exemplului personal – funcţionarul public influenţa deciziile, prin impunerea dezvăluirii in-
trebuie să acţioneze în orice moment astfel în- tereselor private. Orice lege a conflictului de in-
cât integritatea sa să servească drept exemplu terese ar trebui să:
- distingă interesul privat de interesul public; standardele etice în domeniul public. Statele
- ofere mecanisme pentru dezvăluirea de inte- membre UE au instituite abordări preventive şi
rese private; de remediere a conflictelor de interese, excepţie
- identifice interesele private ce sunt incompa- fiind cazul Ungariei care are doar abordare pre-
tibile cu decizia de interes public; ventivă, însă nu are stabilită nici o sancţiune pe-
- stabilească proceduri pentru a exclude aces- nală pentru încălcarea normelor privind conflictul
te interese de la procesul decizional; de interese.
- creeze proceduri pentru rezolvarea acuzaţii- În majoritatea statelor europene, oficialii
lor de conflict de interes. publici la numire în funcţie depun declaraţii cu
referire la unele interese, în scopul evitării con-
1.5.1. Practici internaţionale de succes sub flictelor de interese.
aspect instituţional
Capacitatea de a preveni sau de a trata în ➢ Măsuri preventive ale conflictelor de
mod eficient un conflict de interese este esen- interese
ţială pentru o bună guvernare. Legătura între • Declaraţia de venit personal: Acest tip de
integritate şi buna guvernare, precum şi nevoia declaraţie nu este necesară în Franţa, Germania
de rezultate în gestionarea corectă a conflictelor şi Marea Britanie. Este necesar să menţionăm
de interese, sunt preocupări internaţionale co- că în prezent se desfăşoară dezbateri ca poli-
mune pentru toate statele. ticienii de top din Marea Britanie să facă astfel
De asemenea, trebuie înţeles că, un conflict de declaraţii. În Ungaria şi Italia, doar membrii
de interese nu este acelaşi lucru ca şi corup- parlamentului trebuie să declare venitul (în Ita-
ţia. Uneori există conflict de interese în cazul în lia, cei numiţi pe criterii politice trebuie să decla-
care nu există corupţie şi vice-versa. re anumite venituri), în timp ce în Polonia, doar
De exemplu: un funcţionar public implicat în funcţionarii aleşi pe plan local şi numiţi politic
luarea unei decizii în care are un interes pri- trebuie să declare venitul personal. În Spania, la
vat, poate acţiona corect şi conform legii şi, nivel local, oficialii aleşi şi numiţi politic trebui să
prin urmare, nu există corupţie. Un alt funcţio- declare veniturile lor. Şi membrii parlamentului
nar public ar putea lua mită pentru a lua o deci- ar trebui să declare, de asemenea şi activităţile
zie, fără a fi implicat într-un conflict de interese. remunerate.
Acesta este motivul pentru care ar fi înţelept În Letonia, oficialii trebuie să declare venitu-
să se ia în considerare prevenirea conflictului rile lor, nu numai cei numiţi politic sau aleşi, dar
de interese, ca parte a unei politici mai largi de şi funcţionari publici.
prevenire şi combatere a corupţiei. • Declaraţia de venit a familiei: Doar în Polo-
nia soţii aleşilor locali şi numiţi pe criterii politice
➢ State membre ale Uniunii Europene8 sunt obligaţi să declare veniturile lor. În Spania,
În majoritatea noilor state europene, po- această declaraţie este voluntară pentru soţii
litica în domeniul conflictelor de interese este funcţionarilor numiţi politic. În toate celelalte ţări,
parte a unei strategii ample de prevenire şi com- această declaraţie nu este obligatorie.
batere a corupţiei9. Cu toate acestea, “vechi- • Declaraţia activelor personale: În Germa-
le” state membre UE, nu au înglobate aceste nia şi Marea Britanie, declaraţia de avere nu
domenii într-o singură strategie, doar Germania este obligatorie, deşi membrii Parlamentului bri-
are un acord federal împotriva corupţiei. În Ma- tanic ar trebui să declare activele, dacă acestea
rea Britanie, politica ce vizează conflictul de in- sunt în valoare mai mare de 59,000 de lire ster-
terese este parte a politicii ,,standardelor etice line. În Germania, funcţionarii publici, înainte de
în sectorul public”. Ele nu sunt parte dintr-o stra- a fi numiţi în funcţie, trebuie să facă o declaraţie
tegie amplă împotriva corupţiei, ci fac parte din- formală recunoscând că nu au datorii semnifi-
tr-o strategie amplă de a garanta şi îmbunătăţi cative.
8
Germania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Ungaria, Letonia, Franţa, Italia, Spania.
9
http://www.oecd-ilibrary.org/docserver/download/fulltext/5kml60r7g5zq.pdf?expires=1328516662&id=id&accname
=guest&checksum=93B5E0A9FF1B27B666F4CF34EC47790E
Membrii Guvernului numiţi pe criterii po- În Polonia, Franţa, Italia şi Marea Britanie
litice, membri ai Parlamentului şi oficiali aleşi există restricţii şi de control ale activităţilor de
pe plan local trebuie să-şi declare activele în afaceri post-ocuparea în muncă a funcţionarilor.
toate ţările, cu excepţia Germaniei şi Marii Bri- În Franţa există un regulament foarte detali-
tanii. at privind ocuparea forţei de muncă pentru func-
• Declaraţia activelor familiei: În Polo- ţionarii publici, la încetarea mandatului.
nia, soţii aleşilor locali şi numiţi politic trebuie
să declare, de asemenea, activele lor. În Un- ➢ Mecanisme de depistare a conflictelor
garia, toţi membrii familiei care locuiesc cu un de interese
oficial numit pe criterii politice sau oficial de rang Germania, Ungaria şi Marea Britanie
înalt trebuie să declare, de asemenea, active- au dezvoltat un sistem de detectare a conflicte-
le lor. În restul ţărilor, această declaraţie nu este lor de interese, prin denunţări, făcute de persoa-
obligatorie. ne care raportează activităţi ilicite ale oficialilor
• Declaraţia de cadouri: În Letonia, de- din sectorul public.
claraţia de cadouri este obligatorie pentru toţi Celelalte ţări, nu au un astfel de sistem.
funcţionarii publici (inclusiv funcţionari aleşi şi Mecanismele instituţionale pentru depista-
membrii parlamentului). În Polonia, aceasta se rea şi cercetarea conflictelor de interese variază
aplică numai la nivel local oficialilor aleşi şi nu- de la ţară la ţară.
miţi politic, iar în Ungaria, declaraţia de cado-
Biroul de Prevenire şi Combatere a Corup-
uri este obligatorie doar membrilor parlamentu-
ţiei din Letonia se bucură de un anumit grad de
lui. În Germania, Spania şi Regatul Unit, este
independenţă şi are puteri extinse de investiga-
obligatorie pentru oficialii numiţi pe criterii poli-
re şi de urmărire penală. În Portugalia, acest or-
tice şi guvernamentale. Membrii Parlamentului
ganism este Curtea Constituţională. Evident, cu
britanic trebuie să declare orice cadou în valoa-
ajutorul instanţei este dificil de a detecta conflic-
re de peste 1% din salariul lor. Membrii Parla-
tele. În Germania şi Ungaria, activităţile de de-
mentului german trebuie să prezinte această in-
tectare şi investigare a conflictelor de interese
formaţie atunci când darul valorează mai mult de
sunt efectuate prin ierarhie, ceea ce înseamnă
5000 de euro.
că fiecare şef de agenţie, de administraţie lo-
• Declaraţia de interese private: o astfel
cală, are responsabilitatea pentru detectarea şi
de declaraţie este necesară oficialilor numiţi pe
criterii politice, relevante pentru managemen- controlul conflictelor de interese prin inspecţii in-
tul de contracte. O declaraţie oficială în acest terne şi sancţionarea încălcărilor.
sens, este necesară în ţări precum Portuga- În Polonia, activităţile de detectare şi an-
lia (incluzând informaţii cu privire la trei ani înain- chetă sunt asigurate prin intermediul ierarhiei
te de numire) şi Spania (doi ani). În Germania şi (supravegherea este exercitată de către prim-
Spania, această declaraţie este obligatorie, pre- ministru şi miniştri în guvernul central şi de că-
cum şi pentru funcţionarii aleşi pe plan local. În tre guvernatori în autorităţile locale). Camera
Franţa, Ungaria, Italia şi Polonia, această decla- Supremă de Control şi Ombudsmanul, de ase-
raţie oficială nu este necesară, decât în cazul în menea, sunt implicaţi în detectarea şi controlul
care există un conflict de interese, fiind obligato- conflictelor de interese.
riu să se declare interesul personal şi permisiu- În Marea Britanie nu există un organism
nea de a se abţine. special însărcinat cu supravegherea şi evalua-
• Restricţii de control şi de post-anga- rea conflictului de interese. În departamentele
jare în activităţile comerciale sau ONG-uri: în guvernamentale centrale problema ar putea fi
Portugalia şi Spania, în timpul a doi ani (Spa- luată în vizor de către Oficiul Naţional de Au-
nia) sau trei ani (Portugalia), după plecarea din- dit, în rolul său de audit în revizuirea, eficienţa
tr-un post public, politic – oficialul nu poate ac- şi eficacitatea cheltuielilor guvernului. Comisia
cepta ocuparea unui post de muncă într-o soci- de Audit îndeplineşte un rol similar în ceea ce
etate comercială sau privată, aflată în gestiunea priveşte cheltuielile financiare la nivelul adminis-
sa în timpul exercitării funcţiei publice. În Germa- traţiei locale. Însă, circumstanţele ce vizează în-
nia, Ungaria şi Italia nu există astfel de restricţii. călcarea normelor de conduită a membrilor au-
torităţii locale sunt gestionate de către Comitetul Comitetul pentru Standarde în Viaţa Publică
pentru Standarde în Viaţa Publică. (un comitet permanent parlamentar) examinea-
În Franţa, un organism independent ce con- ză preocupările legate de standarde de condui-
trolează declaraţiile de avere este Comisia de tă a tuturor deţinătorilor de funcţii publice (mem-
transparenţă financiară. Alte trei comisii de eti- bri ai Parlamentului, oficiali ai Serviciului Naţional
că profesională controlează afacerile post-an- de Sănătate), inclusiv aranjamentele referitoare
gajare şi afacerile foştilor funcţionari publici. la activităţile financiare şi comerciale. Comitetul
Totuşi, în Marea Britanie abordarea con- recomandă orice modificări în dispoziţii care ar
flictului de interes este diferită de alte state, putea fi necesare pentru a asigura cele mai înalte
deoarece conflictul de interese este tratat ca standarde de corectitudine în viaţa publică.
un aspect al standardelor etice în sectorul pu- Letonia este o ţară care a avut de suferit din
blic. Deşi nu există nici un regulament unic ce cauza nivelului ridicat de corupţie. Pentru aceas-
reglementează conflictul de interese în servi- ta, guvernul leton a introdus o strategie amplă de
ciul public, există “Şapte principii” ale vieţii pu- prevenire şi combatere a corupţiei, instituind Bi-
blice, care au fost aprobate de către guverne- roul de combatere şi prevenire a Corupţiei. Biroul
le succesive şi au devenit de referinţă, prin care este o instituţie cu competenţe largi, deşi nu este
sunt evaluate standardele vieţii publice. Aceste pe deplin independent (şeful Biroului este numit
principii sunt: pentru un mandat de cinci ani, dar poate fi demis
 Altruismul - titularii de funcţii publice ar de către Parlament, la recomandarea Cabinetul
trebui să ia decizii doar în termeni de interes pu- de Miniştri, iar şefii direcţiilor teritoriale ale Birou-
blic. Ei nu ar trebui să facă acest lucru în sco- lui sunt numiţi şi pot fi demişi de către şeful Birou-
pul de a obţine beneficii financiare pentru ei în- lui). Funcţiile Biroului includ, printre altele:
şişi, familia sau prietenii lor. • Elaborarea unei strategii anti-corupţie şi să
 Integritate - titularii de funcţii publi- întocmească programul naţional anti-corup-
ce nu ar trebui să se angajeze în vreo obligaţie ţie, care este apoi aprobat de către Cabinetul
financiară sau de altă natură a persoanelor fizi- de Miniştri;
ce sau organizaţii care ar putea influenţa exer- • Coordonarea cooperării dintre instituţiile in-
citarea funcţiilor lor oficiale. dicate în programul naţional, în scopul de a
 Obiectivitate - în desfăşurarea activi- asigura punerea în aplicare a programului;
tăţii publice, inclusiv pentru a face numirile în • Monitorizarea respectării ,,Legii privind pre-
funcţii publice, atribuirea contractelor, reco- venirea conflictelor de interese în acţiunile
mandarea persoanelor pentru premiere şi alte funcţionarilor de stat” şi orice alte restricţii
beneficii, deţinătorii de funcţii publice ar trebui suplimentare pentru funcţionarii de stat pre-
să facă alegeri pe bază de merit. văzute în actele normative;
• Examinează plângeri şi documente din cadrul
 Responsabilitate - titularii de funcţii pu-
autorităţilor publice şi efectuează controale la
blice sunt responsabili pentru deciziile şi acţiuni-
cererea Preşedintelui Letoniei, Seima (Parla-
le lor.
mentul), Cabinetul de Miniştri şi Procurorului
 Transparenţa - titularii de funcţii publi-
General;
ce ar trebui să fie cât mai transparenţi în pro-
• Colectează şi analizează rezultatele acestor
cesul de luare a deciziilor şi acţiunile pe care le
controale, a informaţiilor cuprinse în declara-
întreprind.
ţiile depuse de către funcţionarii de stat;
 Onestitate - titularii de funcţii publice au • Examinează declaraţiile funcţionarilor de stat
datoria să declare orice interese private legate în cadrul ,,Legii privind prevenirea conflictelor
de sarcinile lor publice şi să întreprindă mă- de interese în acţiunile funcţionarilor de stat”;
suri pentru a rezolva orice conflicte care apar în- • Efectuarea de investigaţii şi acţiuni operative
tr-un mod care ar proteja interesul public. pentru a descoperi fapte penale, în zona de
 Leadership - titularii de funcţii publice ar corupţie;
trebui să promoveze şi să sprijine aceste prin- • Monitorizarea organizaţiilor politice (par-
cipii de conducere şi să conducă prin exemplul tide), în legătură cu modul de finanţare a
propriu. acestora.
1.5.2. Practicile în gestionarea situaţiilor În Franţa, Comisia împotriva Spălării Ba-

de conflict de interese sub aspect nilor poate ajuta în anchetă în cazul în care o
jurisdicţional infracţiune a fost comisă.
În Italia, Autoritatea de Concurenţă şi Auto-
➢ State membre ale Uniunii Europene10 ritatea de Comunicare au sarcina de investigare
Procurorii publici din majoritatea ţărilor eu- a conflictelor de interese ale membrilor Guver-
ropene efectuează investigaţiile penale ce rezul- nului, având acces doar la conturile bancare şi
tă din conflictele de interese. înregistrări fiscale în cazul în care posedă un or-
În Portugalia, această atribuţiei revine Di- din judecătoresc.
rectoratului de Investigare a Crimelor Economi- În toate statele anterior relevate exisă
ce şi Corupţiei, care este parte a sistemului judi- ambele tipuri de urmărire: judiciară, având loc
ciar, având un rol important în anchetele penale. urmărirea penală în caz de infracţiune şi admi-
În Spania, Oficiul Procurorului Anti-corup- nistrativă atunci când se aplică măsuri discipli-
ţie este responsabil de investigarea infracţiunilor nare împotriva funcţionarilor.
de corupţie relevante. Acest birou a fost creat
în 1995, prin consens între partidele politice Sancţiuni aplicabile:
spaniole de conducere, fiind o componentă a • Penale.
Procuraturii Publice spaniole. Oficiul are mai Pedepse penale referitoare la ,,conflictele
multe unităţi specializate - una de la Departa- de interese care sunt gestionate necorespun-
mentul de Trezorerie (cu patru inspectori fiscali zător” nu sunt prevăzute în majoritatea statelor
şi şase asistenţi inspectori), o altă unitate este examinate, cu unele excepţii.
Intervenţia de Stat (cu doi inspectori şi trei ad-
În Letonia, încălcările normelor privind
ministratori) şi alte două unităţi de poliţie (una
conflictul de interese se sancţionează cu
de la Garda Civilă şi alta de la poliţia judiciară)
până la cinci ani de închisoare, dacă nu au fost
pentru un total de 25 de cadre. De asemenea,
înregistrate daune substanţiale pentru interesul
Oficiul Procurorului Anti-corupţie mai este asis-
public.
tat şi de 11 procurori specializaţi în criminalitate
În Polonia, oficialii administraţiei publice lo-
economică, fiscală şi frauda din cadrul Procura-
cale pot fi sancţionaţi cu până la trei ani de închi-
turii Publice. Toate unităţile şi procurorii sunt sub
soare pentru declaraţii false de interese.
supravegherea Procurorului Public General.
Ca sancţiuni penale din Marea Britanie sunt
În Letonia, Biroul de Prevenire şi Combate-
ataşate la nedivulgarea de interese de către
re a Corupţiei investighează cazurile de corupţie
şi conflicte de interese. Se pot investiga conturi- membrii Parlamentului Scoţian, Asambleea Na-
le bancare sau tranzacţii de afaceri şi are acces ţională a Ţării Galilor şi Adunarea Legislativă
la bazele de date ale organelor fiscale. Naţională a Irlandei de Nord. Aceste sancţiuni
În Ungaria, “Declaraţia de Active” se în- se aplică pentru nedivulgarea de interese pecu-
registrează la Biroul de Control care este or- niare de către membrii autorităţilor locale şi pen-
ganismul responsabil de anchetă după ce pri- tru neretragere de la deliberări în cadrul autori-
meşte cazul de conflict de interes detectat tăţii locale.
autorităţile relevante. Se poate investiga con- În Italia, membrii Guvernului pot fi puşi
turile bancare sau tranzacţiile comerciale şi are sub acuzare penală, dacă nu depun o declara-
acces la bazele de date ale organelor fiscale. ţie de interese sau în cazul în care o trimit cu in-
În Polonia, poliţia şi Agenţia de Securitate In- formaţii false, în conformitate cu cerinţele elabo-
ternă sunt implicate în procesul de anchetă în ca- rate de Autoritatea de Concurenţă sau Autorita-
zul în care există o infracţiune, în timp ce Trezore- tea de Comunicare.
ria de Stat examinează declaraţiile oficialilor locali. În Franţa este infracţiune specială denumi-
În Germania, inspectorii fiscali pot ancheta tă ,,căutarea/achiziţionarea intereselor ilegale”
cazurile de conflict de interese în caz de fraudă fiind sancţionată cu până la cinci ani de închi-
fiscală şi au acces la conturi bancare. soare şi o amendă de 75 000 de euro. Este de
10
Germania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Ungaria, Letonia, Franţa, Italia, Spania.
asemenea, de domeniul criminalităţii încălca- blici, în cea mai mare parte a ţărilor enunţate.
rea restricţiilor de post-angajare pentru compa- Această sancţiune, de asemenea, a fost stabili-
niile private, în scopul de a obţine beneficiu ma- tă şi pentru judecători în Franţa, Germania, Ita-
terial. Sancţiunea este de până la doi ani de în- lia, Letonia şi Spania.
chisoare şi o amendă de 30 000 de euro. În Polonia, oficialii aleşi pe plan local pot
În Germania există o infracţiune legată de fi sancţionaţi cu o suspendare de salariu. Şi
conflictul de interese numită “acceptarea unui în Marea Britanie unui membru al Parlamentului
avantaj”. Codul penal se referă la toate tipuri- care nu se conformează Codului de conduită i
le de avantaje. se pot stabili reţineri din salariu.
Ca avantaje sunt considerate: banii şi avan- Demiterea: este cea mai gravă sancţi-
tajele de bani ca valoare; bijuterii; toate tipuri- une administrativă în caz de conflict de inte-
le de dispozitive sau de maşini pentru uz privat, res în toate ţările. În special, concedierea funcţi-
de exemplu, dispozitive electronice; reduce- onarilor publici şi a judecătorilor este prevăzută
rea preţului pentru uz privat; reducerea do- în reglementările din majoritatea ţărilor.
bânzilor la împrumuturi; plata nejustificat de Oficialii numiţi în funcţii de stat sau pe criterii
mare pentru al doilea post de muncă; ocuparea politice pot fi, de asemenea, sancţionaţi cu eli-
forţei de muncă a rudelor funcţionarului public; berarea din funcţie (Franţa, Ungaria, Leto-
bilete, vouchere de călătorie, mese costisitoare; nia, Polonia, Portugalia şi Spania).
furnizarea de cazare ieftină, nejustificată; moş- Alte sancţiuni administrative: amenzi, sanc-
teniri; onorarii speciale; invitaţii la evenimente ţiuni morale (de exemplu: de a publica încăl-
exclusiviste; avantaje sexuale. carea în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial
al statului, prezentarea de rapoarte în Parla-
• Administrative/disciplinare. ment, interzicerea de a ocupa funcţii publice de
Suspendarea de salariu: ca sancţiune admi- până la 10 ani şi restituirea obiectelor primi-
nistrativă este prevăzută pentru funcţionarii pu- te ilegal.
1.6. Politicile de prevenire şi soluţionare a conflictelor de interese
Politicile de prevenire şi soluţionare a con- mente necesare pentru a aplica politica conflic-

flictelor de interese, pentru a-şi atinge scopul, telor de interese zi cu zi. Această secţiune este
este necesar să fie structurate în 5 secţiuni, împărţită în instrumente pentru:
după cum urmează: - identificarea conflictelor individuale de interese;
Secţiunea 1: Dezvoltarea Politicii Conflicte- - gestionarea conflictelor de interese;
lor de Interese - include instrumente pentru iden- - monitorizarea conflictelor de interese.
tificarea la nivelul fiecărei autorităţi a conflictelor
de interese cu riscuri majore şi elaborarea de Acesta include un model de declaraţie a
politici pentru a le rezolva. Acesta include în sine conflictului de interese pentru Registrul conflic-
un proces pentru colectarea de informaţii cu pri- telor de interese, un eşantion al conflictelor de
vire la conflictele de interese şi un şablon pen- interese, forma şi procedurile necesare a fi ur-
tru elaborarea politicii. mate şi aplicate de către funcţionarii publici în
Secţiunea 2: Implementarea Politicii Con- cazul conflictelor de interese.
flictelor de Interese - formularea sfaturilor dirigu- Secţiunea 4: Resurse de instruire - conţine
itoare pentru funcţionarii publici şi comunicarea o listă de întrebări frecvente care pot fi adresa-
politicii de îndată ce este aprobată, aceasta inte funcţionarilor publici de conducere şi celor de
cluzînd procedurile de implementare şi monitori- execuţie, precum şi un modul generic de instru-
zare a priorităţilor. ire, care poate fi adaptat pentru a instrui perso-
Secţiunea 3: Gestionarea conflictelor de nalul din autoritatea publică cu privire la conflic-
interese - conţine probe şi şabloane de instru- tele de interese.
Secţiunea 5: Alte resurse - include o se- exercită funcţii de demnitate publică, funcţii pu-
rie de resurse existente din alte surse care pot blice sau alte funcţii prevăzute în prezenta lege,
fi utile autorităţilor publice în gestionarea conflic- soluţionarea conflictelor de interese, precum şi
telor de interese. modul de prezentare a declaraţiei cu privire la
În Republica Moldova, domeniul conflic- conflictul de interese. Totodată, ca autoritate pu-
telor de interese, este reglementat prin Legea blică autonomă în domeniul conflictelor de inte-
cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din rese este Comisia Naţională de Integritate, insti-
15.02.2008, care reglementează incompatibi- tuită prin Legea nr.180 din 19.12.2011 cu privire
lităţile şi restricţiile impuse persoanelor care la Comisia Naţională de Integritate.
În Republica Moldova nu există aprobată naţionale anticorupţie pe anii 2012–2013, în-

o politică autonomă în gestionarea şi monito- registrat în Parlament ca iniţiativă legislativă
rizarea conflictelor de interese. Acest domeniu sub nr.13 din 03.01.2012. Astfel, în conformi-
este înglobat în Strategia naţională anticorup- tate cu pct.13), 31)-33) şi 35) din Planul de ac-
ţie pe anii 2011-2015, aprobată prin Hotărîrea ţiuni, se propune instituirea Comisiei Naţiona-
Parlamentului nr.154 din 21.07.2011. Astfel, le de Integritate în conformitate cu prevederile
la pct.4.4) lit.B. Componenta Legislativă din Legii nr. 180 din 19 decembrie 2011 cu privire
Strategia naţională anticorupţie, propune per- la Comisia Naţională de Integritate; elabora-
fecţionarea, elaborarea şi aprobarea unor me- rea şi aprobarea modelelor declaraţiei cu pri-
canisme de funcţionare a legislaţiei anticorup- vire la venituri şi proprietate şi a declaraţiei
ţie în următoarele domenii: declararea venitu- de interese personale, precum şi a instrucţiunii
rilor şi a proprietăţilor, controlul provenienţei privind regulile de completare ale acestora;
acestora; declararea conflictelor de interese; implementarea planurilor de integritate insti-
transparenţa decizională; regimul cadourilor. tuţională; crearea paginii oficiale în Internet a
Întru realizarea prevederilor art.2 din Ho- Comisiei Naţionale de Integritate; elaborarea
tărîrea Parlamentului nr.154 din 21.07.2011, şi publicarea raportului anual de activitate al
Guvernul a prezentat spre examinare proiectul Comisiei Naţionale de Integritate şi alte mă-
de hotărîre a Parlamentului pentru aprobarea suri menite să asigure o politică coerentă în
Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei domeniul conflictelor de interese.
II Regimul de incompatibilităţi
Incompatibilităţile: esenţă şi caracteristici. Diferenţa dintre conflicte

2.1. de interese şi incompatibilităţi
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii ro- calitatea de funcţionar public este incompatibi-
mâne [1], cuvântul incompatibilitate are mai mul- lă cu orice altă funcţie şi activitate desfăşurată,
te semnificaţii, inclusiv: 1) faptul de a fi incompa- remunerată sau nu, care contravine bunei exer-
tibil; nepotrivire, necompatibilitate; 2) interzicere citări a funcţiilor sale publice sau care aduc pre-
(prevăzută de lege) de a cumula două funcţii, judiciu acestora.
două atribuţii care, prin caracterul lor, sunt con- Există definiţii ale incompatibilităţii care pre-
tradictorii. cizează doar actele legislative prin care sunt
Semnificaţia cuvântului de incompatibilitate reglementate incompatibilităţile privind funcţiile
care constă în interzicerea (prevăzută de lege) publice. Astfel, Legea nr.16 din 15.02.2008, cu
de a cumula două funcţii care, prin caracterul lor, privire la conflictul de interese, în art.19 defineşte
sunt contradictorii, este luată drept bază în mul- incompatibilităţile privind funcţiile publice drept
tiplele definiţii ale incompatibilităţii privind funcţi- cele stabilite prin Constituţia Republicii Moldova,
onarii şi demnitarii publici. prin legile ce reglementează activitatea autorită-
Unii autori definesc incompatibilitatea pri- ţilor publice în care persoanele ce deţin funcţii
vind funcţionarii publici drept interzicere (prevă- de demnitate publică sau funcţii publice îşi des-
zută de lege) de a cumula două funcţii publice făşoară activitatea, prin prezenta lege, prin le-
în vederea asigurării independenţei de acţiune a gislaţia în domeniul serviciului public, prin legile
persoanei ce ocupă funcţia publică, precum şi privind statutul alesului local, privind administra-
ocrotirii probităţii profesionale şi morale a aces- ţia publică locală, privind combaterea corupţiei
teia [2]. Alţi autori, în definiţiile propuse nu spe- şi protecţionismului, precum şi prin alte legi. O
cifică care anume alte funcţii sau posturi sunt in- definiţie similară, după caracter şi conţinut este
compatibile cu funcţia publică exercitată. Astfel, stipulată şi în art.80 din Legea României nr.161
prin incompatibilitate se înţelege imposibilitate din 19.04.2003 privind unele măsuri pentru asi-
legală ca un funcţionar public să exercite anu- gurarea transparenţei în exercitare demnităţilor
mite funcţii, mandate sau profesii. Incompati- publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afa-
bilitatea este determinată fie de aplicarea prin- ceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
cipiului separaţiei puterilor de stat, fie de raţiuni Legislaţia naţională în vigoare defineşte
ce privesc o anumită funcţie [3]. În conformitate atât incompatibilitatea privind demnitarii publici,
cu art.15, pct.1 din Codul model de conduită cât şi incompatibilitatea privind funcţionarii pu-
pentru funcţionarii publici, anexă la Recoman- blici. Legea nr.199 din 16.07.2010, cu privire la
darea nr.R(2000) 10 a Comitetului de Miniştri al statutul persoanelor cu funcţii de demnitate pu-
Consiliului Europei din 11 mai 2000, funcţionarul blică, în art.12, alin (1), prevede că demnitarul
public nu are dreptul să se ocupe de nici o acti- nu este în drept să desfăşoare orice altă activi-
vitate sau tranzacţie şi nici să ocupe vreun post tate remunerată, cu excepţia activităţilor didac-
sau funcţie, remunerată sau nu, incompatibilă tice şi ştiinţifice. Prin urmare, demnitarul public
cu buna exercitare a funcţiilor sale publice sau poate desfăşura suplimentar doar activităţi di-
care aduce prejudiciu acestora. Prin urmare, dactice şi ştiinţifice, alte funcţii şi activităţi fiind
Capitolul II Regimul de incompatibilităţi
incompatibile cu funcţia de demnitate publică 4. Incompatibilităţile au caracter absolut şi

exercitată. Alin.(2) din acelaşi articol stipulează nu sunt legate nemijlocit (direct) de exerci-
că prevederile alin.(1) nu se aplică în cazul în tarea de către demnitarii şi funcţionarii publici a
care Constituţia sau legea specială care regle- atribuţiilor şi obligaţiilor oficiale.
mentează activitatea demnitarului conţine pre- Stabilirea prin lege a incompatibilităţilor pri-
vederi referitoare la situaţia de incompabilitate vind demnitarii şi funcţionarii publici, are urmă-
specifică a demnitarului respectiv ori prevede toarele obiective:
referitoare la o situaţie similară. - asigurarea unei activităţi profesionale eficien-
Definiţia incompatibilităţii privind funcţionarii te în vederea exercitării atribuţiilor autorităţi-
publici este cuprinsă în art. 25 din Legea nr. 158- lor publice;
XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi - stabilirea de bariere pentru neadmiterea unor
statul funcţionarului public. În alin.(1), art.25 din eventuale abuzuri din partea demnitarilor sau
prezenta Lege se stipulează că poziţia de funcţio- funcţionarilor publici;
nar public este incompatibilă cu orice altă funcţie - crearea condiţiilor pentru asigurarea inde-
publică decât cea în care a fost numit, iar alin.(2) pendenţei demnitarilor şi funcţionarilor pu-
din acelaşi articol specifică activităţile remunerate blici;
incompatibile cu funcţia publică exercitată. - asigurarea garanţiei privind respectarea le-
Atragem atenţia că atât prima definiţie referi- gislaţiei naţionale în vigoare de către demni-
toare la incompatibilităţi privind demnitarii publici, tarii sau funcţionarii publici;
cât şi cea de-a doua definiţie referitoare la incom-
patibilităţi privind funcţionarii publici, cuprinse de În urma studiului sociologic realizat în cadrul
cadrul normativ naţional, în vigoare, stabilesc proiectului dat, fiind chestionaţi, demnitarii şi
drept incompatibile cu funcţia deţinută doar acti- funcţionarii publici din administraţia publică loca-
vităţile suplimentare remunerate. Considerăm că lă, s-a constatat că respondenţii nu au cunoştin-
normele legale trebuie să interzică demnitarilor şi ţe depline şi exacte despre conţinutul noţiunii de
funcţionarilor publici de a deţine alte funcţii şi de a incompatibilitate. Astfel, majoritatea covârşitoa-
desfăşura alte activităţi neremunerate care sunt re a persoanelor chestionate (circa 80 la sută)
incompatibile cu funcţiile de demnitate publică consideră ca incompatibilitate doar acele situaţii
sau funcţiile publice exercitate. (intezise de lege) în care funcţionarul ocupă alte
Ca urmare a analizei conţinutului diferitor funcţii publice; şase la sută susţin că incompati-
definiţii ale incompatibilităţii privind funcţiile de bilitatea este atunci când o persoană deţine mai
demnitate publică şi funcţiile publice, deducem multe funcţii, fără a preciza că aşa cazuri sunt
următoarele trăsături caracteristice ale incom- interzise de lege, iar fiecare al şaptelea respon-
patibilităţilor respective: dent a răspuns confuz şi absolut incorect privind
1. Imposibilitatea legală ca un demnitar conţinutul noţiunii de incompatibilitate.
sau funcţionar public să exercite alte funcţii şi Una din cele mai frecvente probleme care
activităţi, adică incompatibilităţile sunt stabilite se manifestă atât în sistemul administrativ, cât
în exclusivitate de lege. Astfel, exercitarea al- şi în mass-media, este confuzia care se creea-
tor funcţii sau desfăşurarea altor activităţi sunt ză între conflictul de interese şi incompatibilităţi.
incompatibile doar în cazul în care Constituţia Considerăm că identificarea situaţiilor de incom-
sau legea specială ce reglementează activita- patibilitate este una dintre soluţiile legale pen-
tea funcţionarului public sau demnitarului public, tru evitarea intrării unei persoane care deţine o
conţine prevederi privitoare la specificarea stării funcţie de demnitate publică sau funcţie publi-
de incompatibilitate . că în conflict de interese. Prin această măsură,
2. Interzicerea prin lege ca demnitarii sau a legiferării de incompatibilităţi, se previne din
funcţionarii publici să deţină alte funcţii şi să start posibilitatea ca aceeaşi persoană să înde-
desfăşoare alte activităţi, cu excepţia celor plinească roluri care ar putea-o aduce în situaţii
legate de activitatea ştiinţifică şi didactică. de conflict de interese.
3. Funcţiile şi activităţile stabilite prin lege Spre deosebire de “conflictul de interese”, si-
drept incompatibile cu funcţiile exercitate, pot fi tuaţiile de “incompatibilitate” în exercitarea funcţi-
atât remunerate, cât şi neremunerate. ilor de demnitate publică şi funcţiilor publice sunt
Regimul de incompatibilităţi Capitolul II
determinate nu generic, ci nominal. De regulă, ale. O bună parte din funcţionarii locali activau
fiecare poziţie de demnitar public sau de func- în acelaşi timp şi în subdiviziunile autorităţii pu-
ţionar public este reglementată în mod specific, blice centrale. De exemplu, viceprimarul satului
pentru fiecare caz în parte fiind stabilite toate ce- Bujor, raionul Hînceşti deţinea concomitent şi
lelalte funcţii şi calităţi pe care oficialul nu le poate funcţia de inspector vamal la vama Leuşeni, aici
deţine concomitent cu funcţia publică respectivă. îşi desfăşura activitatea şi viceprimarul satului
Dacă în cazul “conflictului de interese“, ofi- Leuşeni. Viceprimarul satului Neagra deţinea şi
cialii au obligaţia, în principal, de a se abţine funcţia de inginer cadastral al primăriei din lo-
de la a realiza un act sau a participa la luarea calitate, iar viceprimarul satului Cioara exercita
unei decizii care este sau poate fi influenţată de şi funcţia de secretar al Consiliului local. Astfel
interesul personal al acestora, în cazul “incom- de încălcări au fost înregistrate în peste 40 de
patibilităţilor”, legea instituie o interdicţie necon- cazuri în care erau implicaţi primari, viceprimari,
diţionată de a deţine o anumită poziţie publică preşedinţi şi vicepreşedinţi de raioane. Aceştia
concomitent cu o alta, publică sau privată [4]. au fost obligaţi de procurori ca în termenul pre-
Drept exemple de incompatibilitate, po- văzut de lege să întreprindă acţiunile necesare
trivit actualilor reglementări din legislaţia na- de eliminare a acestei situaţii (vezi [5]).
ţională sunt: mandatul alesului local este in- Rezultatele studiului sociologic efectuat în
compatibil cu calitatea de funcţionar public cadrul proiectului dat, confirmă existenţa unui
în cadrul oficiului teritorial al Cancelariei de număr important de cazuri de incompatibilităţi
Stat, în acelaşi timp, şi preşedintele, şi vice- privind demnitarii şi funcţionarii publici din ad-
preşedintele raionului nu au dreptul să deţi- ministraţia publică locală. Potrivit răspunsurilor
nă sau să cumuleze o alta funcţie prin con- date de respondenţi, cele mai multe cazuri de
tract sau acord, în întreprinderi străine sau deţinere a altor funcţii, precum şi de desfăşurare
întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprin- a altor activităţi sunt caracteristice funcţionarilor
deri, instituţii şi organizaţii cu orice formă de publici din administraţia publică locală. Astfel, fi-
organizare juridică. ecare al 5-lea respondent susţine că cunoaşte
Potrivit datelor Direcţiei investigaţii generale cazuri când funcţionarii publici din cadrul APL
a Procuraturii Generale a Republicii Moldova, în deţin alte funcţii şi desfăşoară alte activităţi.
timpul controalelor a fost scos la iveală un nu- Comparativ, mai puţine persoane chestionate
măr enorm de cazuri de incompatibilităţi pentru au răspuns că cunosc astfel de situaţii în cazul
funcţiile publice, când conducătorii administraţi- consilierilor locali sau raionali (respectiv 13 la
ei locale concomitent ocupau alte funcţii şi des- sută ), precum şi în cazul primarilor şi viceprima-
făşurau alte activităţi, inclusiv deţineau funcţii în rilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de raioane
organele de conducere ale structurilor comerci- (respectiv 11 la sută).
2.2. Cadrul legal şi regulator pentru regimul de incompatibilităţi în R. Moldova
2.2.1. Cadrul legal şi regulator pentru aleşii cutive din administraţia publică locală. În exer-
locali citarea mandatului, alesul local este în serviciul
Conform art. 2 din Legea privind statutul ale- colectivităţii respective. Alesul local are obligaţia
sului local nr.768-XIV din 02.02.2000, noţiunea să activeze dezinteresat şi să urmărească bine-
de ales local vizează consilierii consiliilor săteşti le comun.
(comunale), orăşeneşti (municipale), raionale şi Pentru a asigura exercitarea eficientă şi
consiliului municipal Chişinău, deputaţii în Adu- dezinteresată a funcţiei de ales local legiuito-
narea Populară a Găgăuziei, primarii şi vicepri- rul a stabilit un şir de incompatibilităţi. Astfel,
marii, preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor. conform art. 7 alin. (1) din Legea privind sta-
În unitatea administrativ-teritorială respecti- tutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.2000
vă, alesul local este persoană oficială, el fiind mandatul alesului local este incompatibil
reprezentantul autorităţii deliberative sau execu: (a) calitatea de deputat în Parlament; (b)
funcţia de membru al Guvernului; (c) calita- Art. 8 din Legea privind statutul alesului local
tea de funcţionar public în cadrul oficiului nr.768-XIV din 02.02.2000 prevede că alesul lo-
teritorial al Cancelariei de Stat; (d) calitatea cal care se află în unul din cazurile de incompa-
de funcţionar public în aparatul preşedinte- tibilitate va demisiona din funcţia incompatibilă
lui raionului respectiv, în direcţiile, secţiile şi cu mandatul deţinut sau îşi va depune mandatul
alte subdiviziuni din subordinea consiliului în termen de 30 de zile de la apariţia incompa-
respectiv, în primărie (pretură); (e) alte cazuri tibilităţii. În cazul în care consilierul, preşedinte-
stabilite prin lege, inclusiv cele prevăzute la le, vicepreşedintele raionului, viceprimarul nu
art. 84 din Legea privind administraţia publi- respectă prevederile privind încetarea incom-
că locală nr.436-XVI din 28.12.2006. Mandatul patibilităţii, consiliul din care acesta face parte
consilierului este incompatibil cu calitatea sau care l-a ales, va decide, la şedinţa imediat
de consilier al unui consiliu de acelaşi nivel următoare, ridicarea mandatului alesului local
sau de consilier al consiliului de orice nivel respectiv, iar în caz de neadoptare a deciziei în
din alte unităţi administrativ-teritoriale de ni- cauză, ridicarea mandatului alesului local se va
velul al doilea. decide pe cale judiciară, la iniţiativa oficiului teri-
Legea privind administraţia publică locală torial al Cancelariei de Stat.
nr.436-XVI din 28.12.2006 în capitolul XII „Exer- În cazul în care se constată o situaţie de in-
citarea Mandatului” reglementează statutul ale- compatibilitate a funcţiei, primarul este obligat
sului local (art. 82), răspunderea juridică (art. să-şi aleagă una din funcţiile incompatibile de-
83) incompatibilităţile (art. 84), suplinirea man- ţinute de el, de obicei, incompatibilitatea apare
datului predecesorilor (art. 85). imediat după alegeri şi aceasta se soluţionează
Astfel, conform art. 83 din Legea privind prin demisia primarului din funcţia deţinută ante-
administraţia publică locală nr.436-XVI din rior. Dacă incompatibilitatea nu a fost înlăturată
28.12.2006, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi în termenul prevăzut de lege, primarul este re-
vicepreşedinţii raioanelor, consilierii, secretarii şi vocat din funcţie fără efectuarea unui referen-
personalul primăriilor şi aparatelor preşedinţilor dum local, în baza hotărârii judecătoreşti defini-
raioanelor poartă răspundere juridică în confor- tive. Procedura de revocare este iniţiată de către
mitate cu legislaţia în vigoare pentru faptele ile- oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, din proprie
gale comise în exerciţiul funcţiunii. iniţiativă sau la cererea persoanelor interesate.
Art. 84 din Legea privind administraţia pu- În cazul în care preşedintele raionului se află
blică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 stabileş- în stare de incompatibilitate, aceasta urmează a fi
te suplimentar la prevederile din Legea privind înlăturată în termen de 30 de zile de la apariţia ei
statutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.2000 sau în acelaşi termen se depune mandatul. Dacă
următoarele incompatibilităţi: incompatibilitatea nu a fost înlăturată în termenul
(1) Preşedintele şi vicepreşedintele menţionat, consiliul raional va decide la şedinţa
raionului, guvernatorul unităţii teritoriale imediat următoare ridicarea mandatului preşedin-
autonome cu statut juridic special, preşe- telui raionului, iar în caz de neadoptare a deciziei
dintele şi vicepreşedinţii adunării popula- în cauză, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat,
re a unităţii teritoriale autonome cu statut din proprie iniţiativă ori la solicitarea persoanelor
juridic special, primarii şi viceprimarii, pe interesate, va sesiza instanţa de contencios ad-
parcursul mandatului lor, nu au dreptul să ministrativ pentru a soluţiona cauza.
deţină alte funcţii retribuite sau să cumu- De asemenea, în art. 12 din Legea cu privi-
leze o altă funcţie, prin contract sau acord, re la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate
în întreprinderi străine sau întreprinderi şi publică nr.199 din 16.07.2010 este prevăzut mo-
organizaţii mixte, în întreprinderi, instituţii dul de încetare a situaţiei de incompatibilitate.
şi organizaţii cu orice formă de organizare Astfel, demnitarul nu este în drept să desfăşoa-
juridică, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, re orice altă activitate remunerată, cu excepţia
didactice şi de creaţie. activităţilor didactice şi ştiinţifice. Această pre-
(2) Funcţia de preşedinte şi vicepreşe- vedere nu se aplică în cazul în care Constituţia
dinte al raionului, de primar şi viceprimar sau legea specială ce reglementează activita-
este incompatibilă cu calitatea de consilier. tea demnitarului conţine prevederi referitoare la
situaţia de incompatibilitate specifică a demnita- lier. În Legea privind administraţia publică locală
rului respectiv ori prevederi referitoare la o situa- nr.436-XVI din 28.12.2006 există dispoziţii care
ţie similară. Legea specială care reglementează au ca scop limitarea cumulului de funcţii şi tot-
situaţia de incompatibilitate este Legea privind odată stabilirea unor incompatibilităţi cu funcţia
statutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.2000 de consilier, iar raţiunea acestor dispoziţii este
şi Legea privind administraţia publică locală aceea că în exercitarea atribuţiilor lor, autorită-
nr.436-XVI din 28.12.2006. ţile locale trebuie să respecte unele principii de
Alin. (3) a art. 12 din Legea cu privire la sta- bază, cum ar fi cel al integrităţii, respectiv evita-
tutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică rea conflictului de interese. Această noţiune nu
nr.199 din 16.07.2010 stabileşte că situaţia de in- apare ca atare în textul legii, ci din prevederile
compatibilitate urmează să înceteze în decursul referitoare la incompatibilităţi şi modul de luare
unei luni din momentul apariţiei acesteia, dacă a deciziilor de către aleşii locali se poate deduce
legea specială ce reglementează activitatea că finalitatea urmărită de legiuitor a fost aceea
acestui demnitar nu stabileşte alt termen. Dacă de a preveni conflictul de interese.Menţionăm că
demnitarul nu va întreprinde acţiuni în vederea legislaţia în vigoare nu prevede sancţiuni pentru
eliminării incompatibilităţii, mandatul acestuia va consiliile locale care nu examinează în termene-
înceta înainte de termen, în condiţiile art.22. (În le prevăzute de lege a situaţiilor de incompatibi-
cazul demnitarului ales, încetarea înainte de ter- litate sau nu ridică mandatul alesului local care
men a mandatului are loc în condiţiile prevăzute se află în situaţia de incompatibilitate ca urmare
de legislaţia specială ce reglementează activita- a solicitării din partea alesului local care se află
tea demnitarului respectiv.) în asemenea situaţie.
Alin. (4) a art. 12 din Legea cu privire la sta-
tutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică 2.2.2. Cadrul legal şi regulator pentru
nr.199 din 16.07.2010 stabileşte că în cazul în funcţionarii publici
care încetarea situaţiei de incompatibilitate în ter- În conformitate cu art. 25, alin. (1) din Le-
men de o lună nu depinde de voinţa demnitarului, gea nr. 158 din 04.07.2008, calitatea de funcţio-
acesta urmează să prezinte probe privind între- nar public este incompatibilă cu orice altă funcţie
prinderea cu bună-credinţă a acţiunilor de elimi- publică decît cea în care a fost numit. Incompa-
nare a acestei situaţii. În acest caz, legiuitorul tibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin
nu stabileşte modul de soluţionare a situaţiei de faptul că nu pot deţine alte funcţii şi nu pot des-
incompatibilitate, limitându-se numai la prezenta- făşura alte activităţi remunerate (art. 25, alin. (2)
rea unor probe privind întreprinderea unor acţi- din Legea nr.158 din 04.07.2008):
uni. În acest caz, pentru a depăşi situaţia de in- a) în cadrul autorităţilor publice, cu excepţiile
compatibilitate se recomandă a prevedea în lege prevăzute de lege;
încetarea de drept a mandatului alesului local. b) în funcţie de demnitate publică, cu excepţia
Comisia Electorală Centrală a analizat de- cazului în care raporturile de serviciu sunt
ciziile consiliilor locale sub aspectul respectării suspendate pe perioada respectivă în condi-
prevederilor legale privind incompatibilitatea ţiile legii;
funcţiei aleşilor locali. CEC a efectuat o analiză c) prin contract individual de muncă sau prin alt
a deciziilor consiliilor locale referitoare la înceta- contract cu caracter civil, în cadrul societă-
rea înainte de termen a mandatelor de consilier, ţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderi-
emise după alegerile locale generale din 5 iunie lor de stat sau municipale, precum şi al or-
2011, sub aspectul respectării prevederilor lega- ganizaţiilor necomerciale, din sectorul public
le. Astfel, s-a constatat că unele consilii locale sau privat, a căror activitate este controlată,
nu examinează în termenele stabilite de lege subordonată sau în anumite privinţe este de
starea de incompatibilitate a funcţiei aleşilor lo- competenţa autorităţii în care el este anga-
cali, altele prezintă la CEC decizia de ridicare jat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didacti-
a mandatului peste câteva luni sau expediază ce, de creaţie şi de reprezentare a statului în
Comisiei Electorale Centrale setul incomplet de societăţile economice. Modul de cumulare a
documente (lipsesc demersurile, deciziile, de- acestor activităţi cu funcţia publică se stabi-
claraţiile) pentru atribuirea mandatului de consi- leşte de Guvern.
Funcţionarul public nu poate fi mandatar pale, precum şi al organizaţiilor necomerciale,

al unor terţe persoane în autoritatea publică în din sectorul public sau privat, a căror activitate
care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în ceea nu este controlată, subordonată sau nu ţine, în
ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu anumite privinţe, de competenţa autorităţii pu-
funcţia publică pe care o exercită (art. 25, alin. blice în care este angajat. Munca prin cumul
4). Alte incompatibilităţi se stabilesc prin legisla- a funcţionarului public reprezintă îndeplinirea
ţie specială (art. 25, alin.5). de către acesta, pe lîngă activitatea de bază în
Starea de incompatibilitate nu se aplică funcţia publică, a unei alte munci, permanente
pentru cazurile prevăzute de literele a), b) şi c) sau temporare, în afara orelor de program, cu
dacă: exepţia situaţiei când activitatea didactică poate
- funcţionarul public cumulează în cadrul auto- fi desfăşurată şi în orele de program, în limitele
rităţii publice în care îşi desfăşoară activita- a şase ore săptămânal, cu acordul scris al con-
tea, atribuţiile funcţiei sale cu atribuţiile func- ducătorului autorităţii publice. Munca prin cumul
ţiei publice temporar vacante, fapt confirmat al funcţionarului public se realizează în temeiul
prin actul administrativ al conducătorului (art. unui contract individual de muncă distinct, cu
25, alin.4); excepţia cazurilor de reprezentare a statului în
- raporturile de serviciu sunt suspendate pe pe- societăţile economice (pct. 1-4, 6-8 din Anexa
rioada deţinerii funcţiei de demnitate publică nr. 4 la HG nr.201 din 11.03.2009).
sau funcţiei din cadrul cabinetului persoanei Totuşi, adoptarea cadrului normativ naţional
care exercită funcţie de demnitate publică, în privind incompatibilităţile pentru funcţionarii pu-
condiţiile legii; blici s-a dovedit a fi ineficientă, iar implementa-
- desfăşoară doar activităţi ştiinţifice, didactice, rea acestuia compromisă drept urmare a lipsei
de creaţie şi de reprezentare a statului în uni- unei practici uniforme de aplicare a acestuia,
tăţile specificate la lit. c), alin. (2), art. 25, a precum şi a unor lacune admise odată cu adop-
căror activitate este controlată, subordona- tarea lui.
tă sau ţine de competenţa autorităţii în care Potrivit studiului sociologic efectuat în pro-
este angajat funcţionarul public. iectul dat, doar puţin peste 50 la sută din an-
Reprezentarea statului în societăţile econo- gajaţii administraţiei publice locale chestionaţi
mice în al cărei capital social statul deţine cote consideră că legislaţia naţională în vigoare, este
de participare, se realizează în cazurile prevă- completă şi reglementează eficient regimul de
zute de legislaţie, în temeiul: incompatibilităţi privind funcţionarii şi demnita-
a) unui act administrativ emis de conducătorul rii publici. În acelaşi timp, o parte substanţială
autorităţii publice competente privind de- de respondenţi, peste 44 la sută, împărtăşesc
semnarea funcţionarului public în calitate o opinie contrară susţinând că cadrul normativ
de membru al consiliului de administraţie al respectiv nu este coerent şi lasă loc pentru in-
întreprinderii de stat/municipale sau repre- terpretări şi excepţii. Practic, fiecare al doilea
zentant al statului în societatea comercială respondent este de părere că legislaţia Repu-
respectivă; blicii Moldova în ce priveşte regimul de incom-
b) hotărârii adunării generale a acţionarilor patibilităţi nu este respectată. Printre cele mai
(asociaţilor) societăţii comerciale respective frecvente cauze ale nerespectării reglementă-
prin alegerea, în modul stabilit, a funcţionaru- rilor normative privind incompatibilităţile pentru
lui public în calitate de membru al consiliului funcţionarii şi demnitarii publici, au fost evidenţi-
sau comisiei de cenzori a societăţii (pct. 8 al ate: 1) legea nu este aplicată; 2) reglementările
Regulilor privind desfăşurarea muncii prin cu- normative permit mai multe interpretări; 3) legea
mul a funcţionarului public din Anexa nr. 4 la conţine lacune; 4) superiorii nu respectă legea;
HG nr. 201 din 11.03.2009). 5) legea permite folosirea ei în interes propriu; 6)
Nu se află în situaţie de incompatibilitate, conducerea permite încălcarea legislaţiei.
funcţionarul public care desfăşoară prin cumul Conform datelor investigaţiilor sociologice
activităţi ştiinţifice, didactice, de creaţie, precum realizate în cadrul proiectului dat, în administra-
şi activităţi în cadrul societăţilor comerciale, co- ţia publică locală din ţară, o parte substanţială
operativelor, întreprinderilor de stat sau munici- de respondenţi, circa 36 la sută, consideră că
mecanismul legal de retragere a funcţionarilor şi de constatare a incompatibilităţii, Comisia sesi-
demnitarilor publici din situaţiile de incompatibili- zează organele competente în vederea atragerii
tate nu este funcţională. De aceeaşi părere este la răspundere disciplinară a persoanei supuse
şi fiecare al treilea funcţionar public local. controlului sau, după caz, în vederea încetării
Procedura legală privind soluţionarea si- mandatului, raporturilor de muncă sau de servi-
tuaţiilor de incompatibilitate în care se pot afla ciu ale acesteia.
funcţionarii publici, este prevăzută în Legea nr. Prin urmare, actul de constatare a incom-
158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică patibilităţii emis de Comisie, după rămânerea
şi statutul funcţionarului public, art. 25, alin. (6). definitivă a acestuia, poate fi drept temei al răs-
Astfel, în conformitate cu art. 25, alin. (6) al punderii disciplinare sau, după caz, al încetării
Legii nr. 158 din 04.07.2008, situaţia de incom- raporturilor de muncă sau de serviciu ale funcţi-
patibilitate prevăzută la alin. (2) şi (4) urmează onarului public supus controlului. Conducătorul
să înceteze pe parcursul unei luni din momentul autorităţii publice fiind sesizat în acest sens de
apariţiei acesteia. Dacă nu a eliminat situaţia de Comisie, urmează să aplice funcţionarului pu-
incompatibilitate în termenul prevăzut, funcţio- blic supus controlului, sancţiuni disciplinare sau,
narul public este destituit din funcţie. după caz, să emită actul privind încetarea rapor-
Prin urmare, dacă în termen de o lună de turilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.
la apariţia situaţiei date, funcţionarul public nu Potrivit acestor prevederi, nerespectarea de
abandonează funcţia sau activitatea incompa- către funcţionarul public a reglementărilor legale
tibilă, acesta este destituit din funcţia publică. privind incompatibilităţile, constituie, după caz,
Potrivit art. 64, lit. c) din prezenta Lege, destitu- abatere disciplinară şi se sancţionează conform
irea se face prin act administrativ de către per- legislaţiei, în condiţiile în care prin Legea nr. 181
soana sau organul care are competenţa lega- din 19.12.2011, în vigoare de la 01.03.2012, a
lă de numire în funcţia publică, dacă s-a ivit un fost exclusă încălcarea prevederilor referitoa-
motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul re la incompatibilităţi, din lista abaterilor dis-
public nu acţionează pentru încetarea acesteia ciplinare, cuprinsă în art.57 al Legii nr.158 din
în termenul stabilit de lege. Actul administrativ 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statu-
se comunică funcţionarului public în termen de 5 tul funcţionarului public.
zile lucrătoare de la data emiterii. Comunicarea În această ordine de idei, este necesară
actului administrativ trebuie să se facă anterior uniformizarea prevederilor art. 251 alin. (3) din
datei destituirii din funcţia publică. Legea nr. 16 din 15.02.2008, pct. 57 al Regula-
Prevederile art. 25, alin. (6) al Legii nr. 158 mentului Comisiei Naţionale de Integritate, ane-
din 04.07.2008, prin care se stabileşte expres xa nr. 1 din Legea nr. 180 din 19.12.2011 şi art.
că dacă nu a eliminat situaţia de incompatibili- 3191 din Codul contravenţional, cu reglementări-
tate în termenul prevăzut, funcţionarul public le art. 25, alin. (6) al Legii nr.158 din 04.07.2008
este destituit din funcţie, sunt neconcordante şi ale art. 12, alin. (3) din Legea nr. 199 din
cu reglementările art. 251, alin. (3) din Legea nr. 16.07.2010.
16 din 15.02.2008 (introdus prin Legea nr. 181 Deşi potrivit, art.3 şi art.4 din Legea
din 19.12.2011, în vigoare de la 01.03.2012) şi nr.180/2011, această lege a intrat în vigoare la 1
pct. 57 al Regulamentului Comisiei Naţionale martie 2012, până la moment, prevederile aces-
de Integritate din Anexa nr. 1 a Legii nr. 180 din teia nu au fost puse în aplicare, nefiind încă nu-
19.12.2011. miţi în funcţie de către Parlament membrii aces-
Potrivit art. 251, alin. (3) din Legea nr. 16 tei Comisii.
din 15.02.2008, fapta persoanei în privinţa că- Cauzele care au dus la întârzierea consti-
reia s-a constatat starea de incompatibilitate, tuirii acestei Comisii, precum şi tărăgănarea
constituie temei pentru încetarea mandatului, a punerii ei în funcţiune, sunt mai mult de natură
raporturilor de muncă ori de serviciu sau, după politică, manifestat prin lipsa voinţei politice de a
caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţi- crea în RM, o autoritate independentă abilitată
onează conform legislaţiei. Punctul 57 din Re- cu funcţii de constatare şi gestionare a situaţiilor
gulamentul Comisiei Naţionale de Integritate sti- de conflict de interese şi a regimului de incom-
pulează că după rămânerea definitivă a actului patibilităţi.
Astfel, în conformitate cu prevederile Legii gii nr. 16 din 15.02.2008, neaplicarea sancţiunii
nr. 180/2011, Comisia Naţională de Integritate, disciplinare sau, după caz, neemiterea actului
odată constituită, va trebui să elaboreze şi să privind încetarea mandatului, a raporturilor de
aprobe modelele declaraţiei cu privire la venituri muncă ori de serviciu, dacă actul de constatare
şi proprietate şi a declaraţiei de interese perso- al Comisiei Naţionale de Integritate a rămas de-
nale, precum şi a Instrucţiunii privind regulile de finitiv, constituie contravenţie şi se sancţionea-
completare a acestora; implementarea planuri- ză conform art.3191 din Codul contravenţional.
lor de integritate instituţională; crearea paginii Aceste fapte se sancţionează potrivit alin. (2),
oficiale în Internet a Comisiei Naţionale de Inte- art. 3191 din Codul contravenţional, cu amendă
gritate; elaborarea şi publicarea raportului anual de la 100 la 250 de unităţi convenţionale, aplică-
de activitate al Comisiei Naţionale de Integritate tă persoanei cu funcţia de răspundere.
ş.a măsuri menite să asigure o politică coerentă Susţinem aceste modificări recente ale ca-
în domeniul conflictelor de interese şi regimului drului normativ naţional, în vigoare, care stabilesc
de incompatibilităţi. răspunderea persoanelor cu funcţie de răspun-
Totodată, considerăm că norma legală care dere pentru neexecutarea solicitărilor Comisiei
reglementează procedura de eliminare a incom- Naţionale de Integritate. Totodată, considerăm
patibilităţii la funcţionarii publici, trebuie să vize- important ca în Codul contravenţional să se pre-
ze atât situaţia în care persoana care are com- vadă şi răspunderea persoanelor care au compe-
petenţa legală de numire în funcţie publică, con- tenţa legală de numire în funcţie publică, pentru
stată starea de incompatibilitate, cât şi situaţia tolerarea intenţionată sau din culpă, a situaţiilor
în care aceasta este sesizată de către Comisia de incompatibilitate în care se află funcţionarii pu-
Naţională de Integritate. blici, iar Legea nr. 199, din 16.07.2010, urmează
Propunem completarea alin. (6), art. 25 din să stabilească expres că neexecutarea sau exe-
Legea nr. 158 din 04.07.2008, după cuvintele cutarea necorespunzătoare de către o persoană
„funcţionarul public este destituit din funcţie”, cu cu funcţie de demnitate publică a obligaţiei de eli-
textul „prin actul administrativ emis de persoana minare a situaţiilor de incompatibilitate în care se
care are competenţa legală de numire în funcţie află funcţionarii publici, când acestea sunt con-
publică, când constată incompatibilitatea sau la statate sau la sesizarea Comisiei Naţionale de
sesizarea Comisiei Naţionale de Integritate”. Integritate, poate atrage după sine revocarea sau
În conformitate cu alin. (3), art. 251 al Le- eliberarea din funcţie.
2.3. Practicile internaţionale în gestionarea situaţiilor de incompatibilităţi
Una dintre cele mai frecvente probleme Domeniile de incompatibilităţi pentru funcţi-
care se manifestă în sistemul administrativ, este onarii publici sunt acoperite de o serie de acte
confuzia care se creează între conflictul de inte- juridice, în funcţie de statutul autorităţii în cauză.
rese şi incompatibilităţi. Dacă pentru existenţa Incompatibilităţi pentru Preşedintele Republicii,
unui conflict de interese persoanele publice tre- membrii Parlamentului, prim-ministru şi miniştri,
buie să ia o decizie care să influenţeze un inte- judecători, sunt stabilite expres în Constituţie
res personal, pentru a se afla într-o situaţie de şi în continuare dezvoltate în acte relevante de
incompatibilitate un oficial public nu trebuie să drept (adică Legea privind norme parlamentare
ia nici o decizie, fiind suficient faptul că ocupă de procedură, Legea cu privire la Guvern, Legea
concomitent două sau mai multe funcţii al căror privind instanţele judecătoreşti, etc).
cumul este interzis de lege. Legea cu privire la Serviciul public prevede
lista de activităţi care sunt incompatibile cu func-
2.3.1 Practici internaţionale de succes sub ţiile în serviciul public. Toţi deţinătorii de astfel
aspect instituţional de funcţii publice, sunt supuşi cerinţelor pentru a
➢ Incompatibilitatea de funcţii în Lituania completa declaraţii financiare anuale şi declara-
ţiile de interese private, aşa cum este prevăzut de stat şi municipale, organizaţiile non-guverna-
în Legea cu privire la ajustarea intereselor publi- mentale şi internaţionale.
ce şi private în serviciul public. Alte acte, cum ar Comisia poate efectua anchete din proprie
fi Legea cu privire la prevenirea corupţiei, Legea iniţiativă, sau în urma plângerii cetăţenilor sau
cu privire la activităţile de lobby şi a Legii privind urmare a unei publicaţii în mass-media.
administraţia publică într-un fel sau altul, de ase-
menea, conţin prevederi în domeniul incompati- ➢ Incompatibilitatea de funcţii în România
bilităţilor. Există, de asemenea, o serie de coduri În România, regimul incompatibilităţilor pri-
de conduită adoptate pentru funcţionarii din anu- vind demnităţile publice şi funcţiile publice sunt
mite instituţii (de exemplu: Vama, Procuratură, cele reglementate de Constituţie, de legea apli-
Banca Naţională a Lituaniei, etc), precum şi co- cabilă autorităţii sau instituţiei publice în care
duri ce sunt preconizate a fi adoptate, inclusiv persoanele ce exercită o demnitate publică sau
Codul de conduită a Funcţionarilor Publici. o funcţie publică îşi desfăşoară activitatea. Ast-
Este de remarcat faptul că, în Lituania, fel, actul normativ de bază care reglementează
membrilor parlamentului, li se interzice să deţină conflictul de interese şi regimul de incompatibili-
orice altă funcţie remunerată sau să primească tăţi este Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind
orice alte remuneraţii pentru activităţile lor, cu unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
excepţia remuneraţiei în parlament şi remunera- exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor pu-
ţia pentru ,,activităţi de creaţie”. Lista de activi- blice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sanc-
tăţi incompatibile nu este atât de restrictivă pen- ţionarea corupţiei. Astfel, Cartea I, titlul IV, capi-
tru restul funcţionarilor publici şi li se permite să tolul III, secţiunea a 2-a din Legea nr.161/2003,
se angajeze în alte locuri de muncă şi de a primi reglementează incompatibilităţi privind calitatea
remuneraţie sub condiţia că nu există conflicte de parlamentar; secţiunea 3-a din Lege, regle-
de interese ce apar între activităţile lor publice şi mentează regimul de incompatibilităţi privind
private. În general, acestora din urmă li se inter- funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii
zice deţinerea de funcţii executive în gestiona- publice de autoritate din administraţia publică
rea sau consiliile de supraveghere a întreprin- centrală şi locală (prefect şi subprefect); sec-
derilor (cu excepţia cazurilor când aceştia sunt ţiunea a 4-a reglementează incompatibilităţile
delegaţi ca reprezentanţi ai autorităţii de stat sau privind aleşii locali (primar şi viceprimar, primar
municipale, în conformitate cu reglementările re- general şi viceprimar al municipiului Bucureşti,
levante). preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude-
Rolul de supraveghere pentru integritatea ţean; funcţia de consilier local sau consilier ju-
funcţionarilor revine Comisiei oficiale de Etică11, deţean); secţiunea a 5-a statuează asupra re-
un organism înfiinţat prin Rezoluţia Parlamen- gimului de incompatibilităţi privind funcţionarii
tului, fiind o instituţie publică colegială indepen- publici. Iar capitolul V, conţine reglementări ale
dentă, responsabilă pentru control (suprave- incompatibilităţilor pentru magistraţi.
ghere), de respectare a standardelor de etică şi Astfel, în conformitate cu prevederi-
conduită instituţionale, a Regulamentului pri- le Legii nr.161/2003, persoanele care exercită
vind interesele publice şi private în serviciul pu- demnităţile publice şi funcţiile publice vor de-
blic şi control al activităţilor de lobby atribuite în pune o declaraţie de interese, pe propria răs-
competenţa sa prin lege. Comisia activează pe pundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe
baza prevederilor Constituţiei Republicii Litua- care le desfăşoară, cu excepţia celor legate de
nia, Legea cu privire la ajustarea intereselor pu- mandatul sau funcţia publică pe care o exercită.
blice şi private în serviciul public, reglementările Funcţiile şi activităţile care se includ în declara-
oficiale ale Comisiei, precum şi alte acte juridice. ţia de interese sunt:
Misiunea acestei Comisii este punerea în a) funcţiile deţinute în cadrul unor asociaţii,
aplicare, controlul şi coordonarea respectă- fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale
rii principiilor eticii instituţionale şi conduita în ori partide politice;
serviciul public, în cooperare cu toate instituţiile b) activităţile profesionale remunerate;
http://www.vtek.lt/vtek/index.php?option=com_content&view=article&id=583&Itemid=57
11
c) calitatea de acţionar sau asociat la soci- Întru respectarea principiului independenţei

etăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi
de credit, societăţi de asigurare şi financiare. inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi
Declaraţia de interese se depune în termen dispoziţii referitoare la evaluările privind averea
de 15 zile de la data validării mandatului ori, persoanelor, conflictele de interese şi incompa-
după caz, de la data numirii în funcţie. tibilităţile de la nici o autoritate publică, instituţie
În conformitate cu Legea nr.176 din 1 sep- sau persoană.
tembrie 2010, privind integritatea în exercita- Consiliul Naţional de Integritate, este or-
rea funcţiilor şi demnităţilor publice, persoanele ganismul reprezentativ, aflat sub control parla-
care exercită demnităţi publice şi funcţiile publi- mentar exercitat de Senat, cu activitate neper-
ce, vor depune pe lângă declaraţia de interese manentă. Consiliul este numit de Senat şi este
şi o declaraţie de avere. Iar în conformitate cu format dintr-un număr de membri desemnaţi
prevederile art.1 alin.(3) din Legea nr.176/2010, după cum urmează: a) câte un membru desem-
activitatea de evaluare a declaraţiilor de avere, nat de către fiecare grup parlamentar din Senat,
a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patri- plus grupul minorităţilor naţionale din Camera
moniale intervenite, a intereselor şi a incompa- Deputaţilor; b) un reprezentant al Ministerului
tibilităţilor pentru persoanele care exercită dem- Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi un repre-
nităţi publice şi funcţii publice, se desfăşoară în zentant al Ministerului Finanţelor Publice; c) un
cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate12, înfiin- reprezentant al Uniunii Naţionale a Consiliilor
ţată prin Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, Judeţene din România, desemnat de adunarea
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale generală, potrivit statutului; d) un reprezentant
de Integritate. Pentru preşedintele şi vicepre- al Asociaţiei Municipiilor din România, desem-
şedintele Agenţiei, precum şi pentru personalul nat de adunarea generală, potrivit statutului; e)
acesteia, activitatea de evaluare a averii, a inte- un reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din Ro-
reselor şi a incompatibilităţilor se desfăşoară în mânia, desemnat de adunarea generală, potrivit
cadrul Consiliului Naţional de Integritate. statutului; f) un reprezentant al Asociaţiei Co-
Potrivit art.2 din Legea nr.176/2010, decla- munelor din România, desemnat de adunarea
raţiile de avere şi declaraţiile de interese se com- generală, potrivit statutului; g) un reprezentant
pletează potrivit anexelor nr. 1 şi 2 din lege şi se al înalţilor funcţionari publici şi un reprezentant
trimit Agenţiei, copii certificate, împreună cu co- al funcţionarilor publici, desemnaţi de Agenţia
dul numeric personal al declarantului. Conform Naţională a Funcţionarilor Publici; h) un repre-
art.13 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, zentant desemnat de comun acord de asociaţiile
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale magistraţilor, legal constituite; i) un reprezentant
de Integritate, se înfiinţează Agenţia Naţională desemnat de organizaţiile societăţii civile legal
de Integritate, autoritate administrativă autono- constituite, cu activitate în domeniul drepturilor
mă, cu personalitate juridică, ce funcţionează omului, juridic sau economico-financiar. Manda-
la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în tul membrilor Consiliului este de 4 ani.
municipiul Bucureşti. Personalul Agenţiei este În scopul realizării atribuţiilor cu care au fost
format din preşedintele Agenţiei, vicepreşedin- investiţi, inspectorii de integritate desfăşoară
tele Agenţiei, inspectori de integritate, funcţio- următoarele activităţi: a) primesc, colectează,
nari publici şi personal contractual. Preşedintele centralizează şi procesează date şi informaţii cu
Agenţiei este demnitar cu rang de secretar de privire la situaţia averii existente pe durata exer-
stat, vicepreşedintele Agenţiei este demnitar citării demnităţilor şi funcţiilor publice, a incompa-
cu rang de subsecretar de stat, iar funcţia de tibilităţilor şi a conflictelor de interese privind per-
inspector de integritate este funcţie publică cu soanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice;
statut special. Preşedintele şi vicepreşedintele b) evaluează declaraţiile de avere şi declaraţiile
Agenţiei sunt numiţi de Senat, pentru un mandat de interese; c) efectuează controlul depunerii la
de 4 ani, pe bază de concurs, organizat de Con- termen a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor
siliul Naţional de Integritate. de interese de către persoanele prevăzute de
12
http://www.integritate.eu/
prezenta lege; d) evaluează, în condiţiile prezen- Raportul de evaluare va avea următorul cu-
tului capitol, diferenţele semnificative, dintre mo- prins:
dificările intervenite în avere pe durata exercitării a) partea descriptivă a situaţiei de fapt;
demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile reali- b) punctul de vedere al persoanei supuse
zate în aceeaşi perioadă; e) evaluează conflicte evaluării, dacă acesta a fost exprimat;
de interese sau incompatibilităţi ale persoanelor c) evaluarea elementelor de conflict de inte-
care ocupă demnităţi sau funcţii publice; f) întoc- rese sau de incompatibilitate;
mesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în d) concluzii.
urma evaluării, identifică elemente de încălcare Raportul de evaluare se comunică în termen
a legislaţiei privind regimul declarării averii, al de 5 zile de la finalizare, persoanei care a făcut
conflictelor de interese, respectiv al incompatibi- obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, or-
lităţilor, precum şi, după caz, a legislaţiei discipli- ganelor de urmărire penală şi celor disciplinare.
nare, contravenţionale sau penale; g) întocmesc Agenţia va comunica raportul de evaluare
rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma instituţiilor publice conform legislaţiei în vigoare.
evaluării, nu identifică elemente de încălcare a
legislaţiei privind regimul declarării averii, al con- 2.3.2 Practicile în gestionarea situaţiilor de in-
flictelor de interese, respectiv al incompatibilităţi- compatibilităţi sub aspect jurisdicţional
lor; h) aplică sancţiunile şi iau măsurile prevăzute
de lege în competenţa acestora. ➢ Lituania. În funcţie de gravitatea încălcă-
Agenţia îndeplineşte activitatea de evaluare rii, pot fi aplicate diferite sancţiuni (penale, admi-
din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizi- nistrative sau disciplinare). Comisia Oficială de
ce sau juridice. Etică nu are competenţa de a aplica sancţiuni. Se
poate afirma doar faptul că, Comisia adoptă deci-
➢ Evaluarea conflictelor de interese şi a zii cu privire la natura încălcării şi o astfel de deci-
incompatibilităţilor. (Legea nr.176/2010 – Titlul zie poate constitui motiv pentru măsuri suplimen-
II, capitolul I, secţiunea a 3-a.) tare în acest sens, în cadrul organelor de urmări-
Dacă, în urma evaluării declaraţiei de intere- re penală sau în cadrul organelor administrative
se, precum şi a altor date şi informaţii, inspectorul sau pentru funcţionarii responsabili de numirea
de integritate identifică elemente în sensul exis- şi eliberarea din funcţie a funcţionarului public în
tenţei unui conflict de interese sau a unei incom- cauză. Comisia este organul de autoritate şi deci-
patibilităţi, informează despre aceasta persoana ziile sale oficiale cu privire la faptul de încălcare,
în cauză şi are obligaţia de a o invita pentru a pre- de obicei, duc la sancţiuni disciplinare din partea
zenta un punct de vedere. Persoana informată angajatorului sau continuarea anchetei în aplica-
este invitată să prezinte inspectorului de integri- re a legii organelor de urmărire penală.
tate date sau informaţii pe care le consideră ne- Procedura de luare a deciziilor în cadrul
cesare, personal, ori prin transmiterea unui punct Comisiei oficiale de Etică se stabileşte prin ho-
de vedere în scris. Informarea şi invitarea se vor tărârea Parlamentului. Aceasta nu este o proce-
face prin poştă, cu scrisoare recomandată, însoţi- dură de sancţiune, ci mai degrabă reguli privind
tă de confirmarea de primire. Persoana care face activitatea Comisiei, inclusiv procedura de întâl-
obiectul evaluării are dreptul de a fi asistată sau niri şi de adoptare a deciziilor în cadrul Comisiei.
reprezentată de avocat şi are dreptul de a pre- Totodată, deciziile Comisiei oficiale de Etică pot
zenta orice date ori informaţii pe care le conside- fi atacate la Curtea Administrativă Supremă.
ră necesare. Dacă, după exprimarea punctului de
vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ➢ Slovenia. Comisia de Prevenire a Co-
ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen rupţiei a Republicii Slovenia este un organ de
de 15 zile de la confirmarea de primire a informă- stat independent, cu un mandat larg în dome-
rii de către persoana care face obiectul evaluării, niul prevenirii şi investigării corupţiei, a încălcări-
inspectorul de integritate consideră în continuare lor eticii şi integrităţii publice.
că sunt elemente în sensul existenţei unui conflict Comisia are competenţe largi, pentru a ac-
de interese sau a unei incompatibilităţi, întocmeş- cesa documente financiare şi de altă natură (în
te un raport de evaluare. pofida nivelului de confidenţialitate), a adresa
întrebări funcţionarilor publici, efectuează inves- conflictul de interese, etc.), sunt supuse con-
tigaţii administrative, proceduri şi instrucţiuni, trolului jurisdicţional al instanţelor judecătoreşti
pentru a aduna informaţii suplimentare şi probe administrative. Conform legii, Comisia prezintă
în limitele autorităţii lor. rapoarte Parlamentului şi Preşedintelui. Comi-
Spre deosebire de Comisia oficială de Eti- sia, de asemenea, trebuie să prezinte rapoarte
că din Lituania, Comisia de Prevenire a Corupţi- anuale la Parlament. În plus, prin lege, deciziile
ei a Sloveniei poate aplica amenzi pentru încăl- Comisiei trebuie să fie publicate pe internet. De
cări diferite (aceste sancţiuni pot fi contestate la asemenea, potrivit legii, Comisia trebuie să asi-
instanţele judecătoreşti administrative). Deciziile gure şi publicarea lucrărilor şi concluziilor sale pe
de fond ale Comisiei (hotărârea privind corupţia, internet.
Tratarea şi soluţionarea regimului de incompatibilităţi la nivelul APL în

2.4. Republica Moldova
2.4.1. Identificare studiilor de caz, speţă. locale generale pînă în prezent au fost identi-
După alegerile locale generale din 5 iunie ficate 54 de cazuri15, unde primarii şi consilierii
2011 aleşii locali care se aflau în situaţii de in- nu şi-au înlăturat starea de incompatibilitate. De
compatibilitate erau obligaţi potrivit art.8 din Le- menţionat că în toată această perioadă de in-
gea privind statutul alesului local13, să înlăture compatibilitate a aleşilor locali, Oficiile teritoriale
starea de incompatibilitate în termen de 30 de ale Cancelariei de Stat nu au intervenit pentru
zile de la apariţia acesteia. Incompatibilitatea soluţionarea cazurilor de incompatibilitate aşa
este definită şi de prevederile art. 84 alin.(2) cum obligă prevederile art.8 din Legea privind
din Legea privind administraţia publică locală14, statutul alesului local.
care stabileşte incompatibilitatea deţinerii con- Pentru a asigura înlăturarea tuturor cazurilor
comitente a mandatului de consilier şi al celui de incompatibilitate, Comisia Electorală Centra-
de primar, viceprimar, preşedinte de raion şi vi- lă la 26 ianuarie 2012 a adresat un demers sub
cepreşedinte şi obligă consiliul local să înlăture nr. CEC 8/1340 către Cancelaria de Stat prin
starea de incompatibilitate. În acelaşi termen de care a solicitat identificarea şi descrierea tuturor
30 de zile starea de incompatibilitate se înlătură cazurilor de incompatibilitate a funcţiei aleşilor
şi în cazul apariţiei acesteia pe parcursul exerci- locali existente, precum şi indicarea cauzelor
tării mandatului de ales local. tergiversării iniţierii de către oficiile teritoriale ale
În pofida prescripţiilor legale existente, sta- Cancelariei de Stat a procedurii de înlăturare a
rea de incompatibilitate în sistemul administra- acestei stări de incompatibilitate. Pe lîngă cele
ţiei publice locale mai persistă. De la alegerile 54 de cazuri de incompatibilitate identificate de
13
Legea nr.768/02.02.2000 privind statutul alesului local, art.8. - (1) Alesul local care se află în unul din cazurile de
incompatibilitate prevăzute la art.7 din prezenta lege va demisiona din funcţia incompatibilă cu mandatul deţinut sau
îşi va depune mandatul în termen de 30 de zile de la apariţia incompatibilităţii.
(2) În cazul în care consilierul, preşedintele, vicepreşedintele raionului, viceprimarul nu respectă prevederile pri-
vind încetarea incompatibilităţii, consiliul din care acesta face parte sau care l-a ales va decide, la şedinţa imediat
următoare, ridicarea mandatului alesului local respectiv, iar în caz de neadoptare a deciziei în cauză, ridicarea manda-
tului alesului local se va decide pe cale judiciară, la iniţiativa oficiului teritorial al Cancelariei de Stat sau la sesizarea
Comisiei Naţionale de Integritate.
(3) Primarul, în cazul cînd se află într-o stare de incompatibilitate prevăzută de lege, este revocat din funcţie fără
efectuarea unui referendum local, în baza hotărîrii judecătoreşti definitive. Procedura de revocare este iniţiată de către
oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, din proprie iniţiativă sau la cererea persoanelor interesate, inclusiv la sesizarea
Comisiei Naţionale de Integritate.
14
Legea nr.436/28.12.2006 privind administraţia publică locală art.84 alin.(2) Funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al
raionului, de primar şi viceprimar este incompatibilă cu calitatea de consilier.
15
A se vedea www.cec.md, rubrica “Communicate de presă”.
Comisia Electorală Centrală, oficiile teritoriale cu Comisia Electorală Centrală, a procedurii de
au raportat şi altele. Pînă în prezent, nesoluţio- înlăturarea a stărilor de incompatibilitate. Situa-
nate rămîn 26 de cazuri, în privinţa cărora este ţia la 2.05.2012 este reflectată după cum urmea-
demarată, de către Oficiile teritoriale în comun ză în tabelul de mai jos:
Tabelul 2. Situaţia la 2.05.2012 a cazurilor de incompatibilitate identificate de Comisia Electorală Centrală

Denumirea Numele, prenumele
№ Situaţia la moment, 2.05.2012
localităţii primarului
or. Vatra, Bobeica Ion Oficiul teritorial Chişinău a înaintat un demers consiliului
mun. Chişinău local prin care a solicitat ridicarea mandatului la şedinţa
imediat următoare, în caz contrar va fi iniţiată procedura de
1.
ridicare a mandatului pe cale judiciară. CEC a expediat un
demers la data de 2 mai 2012 prin care solicită lichidarea
stării de incompatibilitate
s. Cîrpeşti, Ciobanu Vasile Judecătoria Leova prin hotărîrea din 19.03.2012 a infirmat
2.
r-nul Cantemir legalitatea alegerii primarului
com. Japca, Galben Tudor Materiale la CEC
3.
r-nul Floreşti
com. Iezărenii Vechi, Buceaţchi Victor A fost înlăturată starea de incompatibilitate (hot. CEC din
4.
r-nul Sîngerei 17.04.2012)
com. Iarova, Levodeanschii Vasilii
5.
r-nul Soroca
Raionul Hînceşti
6. s. Bălceana Pasat Iurie
Mandatele de consilier nu au fost ridicate, ca motiv fiind
7. com. Bobeica Musteaţă Lilian
indicată depunerea în instanţa de judecată de către primarii
8. s. Bujor Coşleţ Gheorghe aleşi a cererilor de renunţare la mandatul de consilier.
9. s. Călmăţui Sandu Constantin CEC a expediat la data de 2 mai 2012 demersuri către con-
10. s. Cioara Lambos Elena siliile locale cu solicitarea ridicării mandatelor de consilier
11. com. Cotul Morii Guştiuc Lucica
12. s. Dancu Pretuleac Vladimir
13. com. Drăguşenii Noi Gonţa Daria
14. com. Mingir Lazar Haralambie
15. com. Mireşti Vrancea Nicolae
16. com. Paşcani Andronic Nicolae
17. s. Stolniceni Moraru Ion
18. s. Caracui Popuşoi Anatolie Materiale la CEC
19. s. Fundul Galbenei Didilică Toma Mandatele de consilier au fost ridicate de consiliile locale
20. com. Ivanovca Coica Galina respective, dar la CEC nu au fost expediate, din motiv că
preşedintele consiliului electoral Hînceşti le-a explicat că
com. Oneşti Dumbravă Sergiu
21. persoanelor alese în funcţia de primar le-au fost deja ridi-
cate mandatele
s. Cogîlniceni, Botnarenco Teodora Materiale la CEC
22.
r-nul Rezina
s. Glinjeni, Bîrcă Vasile Materiale la CEC
23.
r-nul Şoldăneşti
Raionul Ştefan Vodă
24. s. Olăneşti Marcov Petru Materiale la CEC
25. s. Tudora Timoşenco Anatolie Materiale la CEC, lipseşte declaraţia candidatului supleant
com. Măcăreşti, Pîntea Iacob Hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 26.03.12 (a fost validat
26.
r-nul Ungheni alt consilier în loc)
Total 26 22 cazuri nesoluţionate
Alte cazuri de incompatibilitate identifi- singuri vacanţa mandatelor, din rîndul candidaţi-
cate de Oficiile teritoriale: lor supleanţi, fără a transmite documentele spre
Chişinău: examinare Comisiei Electorale Centrale. Drept
1) în consiliul comunal Cocieri, raionul Du- rezultat, deciziile emise cu participarea consilie-
băsari – o persoană exercită concomitent func- rilor respectivi pot fi lovite de nulitate, întrucît la
ţia de vicepreşedinte al raionului şi calitatea de adoptarea lor votează candidaţii supleanţi, care
consilier (starea de incompatibilitate a fost deja au fost incluşi în componenţa consiliilor contrar
lichidată); legislaţiei în vigoare, (au fost înregistrate mai
2) în consiliul sătesc Bardar, raionul Ialoveni multe cazuri, spre exemplu consiliul sătesc Co-
– o persoană este şef-adjunct al Direcţiei situaţii gîlniceni a completat vacanţa a două mandate,
excepţionale mun. Chişinău din cadrul Serviciului fără a expedia la CEC documentele necesare,
protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale al MAI şi doi candidaţi supleanţi participă la luarea deci-
concomitent consilier (se află la examinare în in- ziilor consiliului local din luna iulie-august 2011),
stanţa de judecată la iniţiativa Oficiului teritorial). (probleme asemănătoare avem şi în com. He-
ciul Nou, r-nul Sîngerei; s. Lipceni, r-nul Rezina);
Comrat:
2. Lipsa de responsabilitate a funcţiona-
În Consiliul sătesc Congaz – o persoană
rilor locali (deşi termenul legal de înlăturare a
este consilier al preşedintelui Adunării Popula-
stării de incompatibilitate în majoritatea cazuri-
re Găgăuzia şi concomitent consilier (se află în
lor s-a respectat de către consiliile locale, de-
proces de examinare în instanţa de judecată la
ciziile adoptate de acestea au fost expediate la
iniţiativa Oficiului teritorial Comrat).
Comisia Electorală Centrală doar peste câteva
Orhei: luni (avem înregistrate cazuri cînd deciziile au
1) în consiliul raional Rezina – preşedintele ra- fost adoptate de către consiliul local în luna iu-
ionului şi 2 vicepreşedinţi sunt concomitent lie-august 2011, dar la Comisie s-au expediat în
consilieri; luna martie 2012, ex. cons. s. Zăicani, r-nul Rîş-
2) în consiliul comunal Lalova, raionul Rezina – cani; cons. s. Trifeşti, r-nul Rezina etc.). Acest
vicepreşedintele raionului Rezina şi secreta- fapt demonstrează despre activitatea nesatisfă-
rul consiliului comunal Lalova sunt concomi- cătoare a secretarilor consiliilor locale, care po-
tent consilieri; trivit prevederilor art.39 alin.(1) lit.g) din Legea
3) în consiliul raional Orhei (preşedintele raionu- nr.436/28.12.2006 privind administraţia publică
lui şi 3 vicepreşedinţi ai raionului sunt conco- locală, sînt obligaţi să comunice şi să remită, în
mitent consilieri). termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel,
În cazurile menţionate a fost lichidată starea autorităţilor şi persoanelor interesate actele emi-
de incompatibilitate. se de consiliul local sau de primar.
Căuşeni: 3. Persoane noi care nu cunosc în deplină
în consiliul sătesc Tudora, raionul Ştefan măsură atribuţiile consiliului local şi legislaţia în
Vodă – viceprimarul este şi consilier (manda- domeniu (s. Gordineşti, r-nul Rezina; com. Dăr-
tul de consilier a fost ridicat în noiembrie, dar căuţi, r-nul Soroca; com. Cuhureştii de Sus, r-
decizia la CEC nu a fost expediată. Secretarul nul Floreşti).
consiliului a fost contactat şi i s-a solicitat trans-
miterea deciziei în vederea atribuirii mandatului De remarcat că în cazul a 45 situaţii de in-
următorului candidat de pe lista supleanţilor). compatibilitate, Cancelaria de Stat abordează
simplist problema, considerând că starea de
Printre cauzele care au condus la tergiver- incompatibilitate a fost înlăturată de instanţele
sarea lichidării stării de incompatibilitate putem judecătoreşti la momentul validării mandatelor
menţiona următoarele: de primar. Însă, din textul hotărîrilor judecăto-
1. Necunoaşterea de către unele consi- reşti nu rezultă acest lucru. Astfel, urmează ca
lii locale a procedurilor şi legislaţiei ce ţine de autorităţile locale şi Comisia Electorală Centrală
atribuirea mandatelor de consilier. Unele consilii să-şi exercite efectiv atribuţiile legate de ridica-
îşi asumă atribuirea mandatelor de consilier în rea mandatelor de ales local şi atribuirea lor ur-
locul Comisiei Electorale Centrale, completează mătorilor candidaţi supleanţi.
În contextul celor analizate mai sus, con- lit. d), se exclude.
siderăm necesară întreprinderea următoarelor Modificarea art.7, care conţine reglemen-
măsuri: tări privind incompatibilităţile în exercitarea
1. De explicat autorităţilor administraţiei pu- mandatului de ales local. Astfel, este necesar
blice locale că actele adoptate cu votul consilie- de modificat acest articol prin includerea unei
rilor aflaţi în stare de incompatibilitate după ex- reglementări expres ce vizează incompatibi-
pirarea termenului legal16, pot fi declarate nule; litatea mandatului de ales local cu funcţia de
2. De reamintit consiliilor locale că secre- demnitate publică sau cu funcţia din cadrul
tarul consiliului este obligat, potrivit prevederilor cabinetului persoanei care exercită funcţie de
art.39 din Legea nr.436/2006, să remită deciziile demnitate publică.
consiliilor locale în termen de 5 zile de la adop- 2. Legea cu privire la funcţia publică şi
tare autorităţilor interesate, iar tergiversarea re- statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din
miterii acestor acte este inadmisibilă; 04.07.2008
3. De reamintit consiliilor locale că atribui- 2.1. Completarea art. 16 cu alineatele (2) şi
rea mandatelor de consilier nu intră în compe- (3) care vor avea următorul cuprins:
tenţa lor, aceasta este o atribuţie distinctă a Co- „(2) Funcţionarilor publici le este interzis să
misiei Electorale Centrale. fie membri ai organelor de conducere ale parti-
4. Se impune o consolidare a colaborării delor.
Comisiei Electorale Centrale cu autorităţile loca- (3) Funcţionarii publici, care potrivit legii,
le şi Oficiile teritoriale în calitatea lor de instituţii fac parte din categoria funcţionarilor publici de
care exercită controlul legalităţii asupra activităţii conducere de nivel superior nu pot fi membri ai
autorităţilor administraţiei publice locale, în ve- unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din
derea monitorizării continue a stărilor de incom- funcţia publică.”
patibilitate pînă la lichidarea acestora. 2.2. Completarea art. 25, alin. (2), după cu-
vintele „alte activităţi remunerate”, cu cuvintele
2.4.2 Propuneri de modificări legislative pri- „sau neremunerate, după cum urmează:”. În aşa
vind gestionarea conflictului de intere- fel, prevederea dată va deveni conformă cu re-
se şi a regimului de incompatibilităţi în glementările din art. 15, pct.1 al Codului model
serviciul public la nivelul administraţi- de conduită pentru agenţii publici al Consiliului
ei publice locale Europei, aprobat la 11.05.2000.
1. Legea privind statutul alesului local 2.3. Completarea art. 25 cu două alineate,
nr.768-XIV din 02.02.2000 care vor avea următorul cuprins:
1.1. Modificarea art.5 prin includerea unei „(...) Exercitarea funcţiei publice este incom-
reglementări exprese ce vizează încetarea man- patibilă cu funcţia de ales local.
datului de ales local în cazul constatării încăl- (...) Funcţionarul public nu poate deţine
cării regimului juridic al conflictului de interese funcţii de conducere remunerate în sindicate.
de către acesta. Acest fapt va responsabiliza şi 2.4. Completarea art. 25 alin. (6), după
mai mult alesul local în procesul de adoptarea a cuvintele „funcţionarul public este destituit din
deciziilor, precum şi la exercitarea atribuţiilor ce funcţie”, cu textul „prin actul administrativ emis
îi revin. de persoana care are competenţa legală de nu-
1.2. Modificarea art. 7, după cum urmează: mire în funcţie publică, când constată incompa-
la lit. c), se exclud cuvintele „în cadrul oficiu- tibilitatea sau la sesizarea Comisiei Naţionale de
lui teritorial al Cancelariei de Stat”; Integritate”.
16
Potrivit prevederilor art.21 alin.(1) din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, Consilierul
poate fi prezent la şedinţa consiliului, însă nu participă la adoptarea deciziilor în condiţiile existenţei unui conflict de
interese, atunci cînd:
c) se află în situaţie de incompatibilitate, conform prezentei legi şi Legii privind statutul alesului local, iar incompatibili-
tatea durează mai mult de 30 de zile de la data apariţiei.
(2) Deciziile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin.(1) pot fi declarate nule, în condiţiile legii, de către
instanţa de contencios administrativ.
3. Uniformizarea prevederilor art. 251 alin. Principiul legalităţii în conduita funcţionaru-

(3) din Legea cu privire la conflictul de interese lui public urmează a fi completat cu prevederea:
nr. 16-XVI din 15.02.2008, pct. 57 al Regulamen- „Funcţionarul public este obligat să respecte in-
tului Comisiei Naţionale de Integritate, anexa nr. compatibilităţile şi restricţiile la exercitarea func-
1 din Legea nr. 180 din 19.12.2011 şi art. 3191 ţiei sale, stabilite de lege.”
din Codul contravenţional, cu reglementările art. 4.2. În vederea realizării acţiunilor de mo-
25 alin. (6) al Legii cu privire la funcţia publică dificare a Codului de conduită a funcţiona-
şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din rului public şi actualizarea codurilor de etică
04.07.2008 şi ale art. 12 alin. (3) din Legea cu sectoriale prin prisma normelor şi a principiilor
privire la statutul persoanelor cu funcţii de dem- recunoscute pe plan international, stipulate în
nitatea publică nr. 199 din 16.07.2010. Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-
Codul contravenţional să prevadă şi răspun- 2015, aprobată prin HG nr. 154 din 21.07.2011,
derea persoanelor care au competenţa legală se propune completarea Codului cu două com-
de numire în funcţie publică, pentru tolerarea partimente noi: „Raportarea” şi „Răspunderea
intenţionată sau din culpă, a situaţiilor de incom- pentru nerespectarea codului.”
patibilitate în care se află funcţionarii publici, iar Raportarea abaterilor de la cod, în opinia
Legea nr. 199 din 16.07.2010, urmează să stabi- noastră, trebuie să fie o obligaţie a funcţionarului
lească expres că neexecutarea sau executarea public.
necorespunzătoare de către persoana cu func- 4.2.1. Capitolul „Raportarea” urmează să
ţie de demnitate publică a obligaţiei de eliminare cuprindă următoarele prevederi:
a situaţiilor de incompatibilitate în care se află - Funcţionarul public care consideră că i se
funcţionarii publici, când acestea sunt constata- cere să acţioneze într-un mod ilegal, imoral sau
te sau la sesizarea Comisiei Naţionale de Inte- contrar eticii, putând să provoace încălcarea ju-
gritate, poate atrage după sine revocarea sau rământului sau care este în contradicţie în orica-
eliberarea din funcţie. re alt mod cu prezentul cod, trebuie să semnale-
ze acest fapt conform legii.
4. Codul de conduită a funcţionarului pu- - Funcţionarul public trebuie să semnaleze
blic nr.25-XVI din 22.02.2008 autorităţilor competente, conform legii, orice vi-
4.1. Completarea capitolului II suplimen- olare a prezentului cod de către alţi funcţionari
tar cu încă 3 principii: publici despre care a aflat.
- prioritatea interesului public, principiu con- - Funcţionarul public trebuie să semnaleze
form căruia funcţionarii publici au îndatorirea de autorităţilor competente orice dovadă, afirmaţie
a considera interesul public mai presus decât in- sau bănuială de activitate ilegală sau criminală
teresul personal, în executarea funcţiei publice; privind funcţia publica despre care are cunoş-
- integritatea morală, principiu conform că- tinţă cu ocazia exercitării funcţiilor sale. Cerce-
ruia funcţionarul public trebuie să evite ca intere- tarea prealabilă asupra faptelor raportate revine
sele sale personale să intre în conflict cu funcţi- autorităţilor competente.
ile sale publice. Cade în responsabilitatea sa să Administraţia publică trebuie să vegheze
evite asemenea conflicte, indiferent dacă sunt ca funcţionarul public care semnalează un caz
reale, potenţiale sau aparente (Recomandarea prevăzut mai sus, în baza unor bănuieli rezo-
Comitetului de Miniştri (2000)10 privind codurile nabile şi de bună credinţă să nu sufere nici un
de conduită pentru agenţii publici). Funcţionari- prejudiciu.
lor publici le este interzis să solicite sau să ac- 4.2.2. Capitolul „Răspunderea pentru ne-
cepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru respectarea codului” va cuprinde următoarele
alţii, vreun avantaj sau beneficiu în considerarea prevederi:
funcţiei publice pe care o deţin, ori să abuzeze - Funcţionarul public este obligat să se com-
în vreun fel de această funcţie; porte conform codului şi trebuie, în consecinţă,
- deschiderea şi transparenţa, principiu con- să ia cunoştinţă de dispoziţiile şi de toate modi-
form căruia activităţile desfăşurate de funcţiona- ficările acestuia. Atunci când funcţionarul public
rii publici în exercitarea funcţiilor sunt publice şi nu este sigur de modul de a proceda, trebuie să
pot fi supuse monitorizării cetăţenilor. ceară sfatul unei persoane competente.
- Dispoziţiile prezentului cod fac parte din activităţi desfăşurate întru exercitarea funcţiei
contractul de serviciu al funcţionarului public în publice, pot duce la pierderea încrederii publicu-
baza actului administrativ de numire în funcţia lui în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea
publică. Violarea lor poate duce la sancţiuni dis- autorităţilor şi instituţiilor publice.
ciplinare, în condiţiile legii. Comisiile de discipli- - Ţinând cont de faptul că funcţionarul este
nă au competenţa de a cerceta încălcarea pre- singurul care poate să ştie dacă se află în aceas-
vederilor prezentului Cod şi de a propune apli- tă situaţie, există obligaţia personală:
carea sancţiunilor disciplinare, în condiţiile legii. a) să fie atent la orice conflict de interese real
- În cazurile în care faptele săvârşite întru- sau potenţial;
nesc elementele constitutive ale unor contra- b) să ia măsuri pentru a evita un asemenea
venţii sau infracţiuni, vor fi sesizate autorităţile conflict;
competente, în condiţiile legii. c) să informeze superiorul său ierarhic despre
- Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, orice conflict de interese din momentul în
în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu în- care a luat cunoştinţă de acesta;
călcarea normelor de conduită profesională cre- d) de a se conforma la orice decizie finală care
ează prejudicii persoanelor fizice şi juridice. îi pretinde să se retragă din situaţia în care se
- Respectarea prezentului Cod de către găseşte sau să renunţe la avantajul care se
funcţionarii publici este luată în considerare la află la originea conflictului.
evaluarea performanţelor profesionale, promo- Atunci cînd i se cere, funcţionarul public tre-
varea în funcţie, avansarea sau retrogradarea buie să declare dacă are sau nu vreun conflict
în trepte de salarizare, precum şi la aplicarea de interese.
sancţiunilor disciplinare. Orice conflict de interese declarat de către
4.3. Norma despre Conflictul de interese un candidat la administraţie sau la un nou post
din Codul de conduită a funcţionarului pu- în funcţia publică trebuie rezolvat înainte de nu-
blic urmează să fie modificată din perspectiva mire.
unei abordări mai ample a acesteia. Art.12. Con- 4.4. Codul de conduită a funcţionarului
flictul de interese din Codul de conduită a funcţi- public în capitolul III, cuprinde reglementări
onarului public trebuie să cuprindă următoarele privind accesul la informaţie (art.8) şi cadouri şi
prevederi: avantaje (art.11), domenii importante în exercita-
- În procesul de luare a deciziilor, funcţio- rea onestă şi corectă a funcţiei publice, inclusiv
narii publici au obligaţia să acţioneze conform în prevenirea conflictului de interese. Totodată,
prevederilor legale şi să-şi exercite capacitatea un şir de domenii, nu mai puţin importante decât
de apreciere în mod fundamentat şi imparţial. cele menţionate, cum sunt declararea veniturilor
- Funcţionarii publici trebuie să evite lua- şi proprietăţilor, munca suplimentară, declararea
rea deciziilor sau desfăşurarea activităţilor în intereselor personale, incompatibilitatea funcţii-
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în situaţii lor, activitatea după încetarea deţinerii funcţiei
de conflict de interese real sau potenţial. Func- publice, nu sunt reglementate de Codul de con-
ţionarilor publici le este interzis să desfăşoare duită a funcţionarului public. În această ordine
activităţi care contravin îndeplinirii de bună cre- de idei, se propune de a completa Codul de
dinţă a atribuţiilor de serviciu şi sunt obligaţi să conduită a funcţionarului public cu următoarele
întreprindă măsuri pentru a nu admite situaţii şi prevederi normative:
comportamente care pot prejudicia interesele şi - Este interzisă folosirea de către funcţiona-
imaginea administraţiei publice. rii publici a prerogativelor funcţiei publice deţinu-
- Funcţionarii publici trebuie să se abţină de te în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.
la participarea în luarea deciziilor sau de la ac- - Prin activitatea de luare a deciziilor, de con-
tivităţi care ar putea fi influenţate de interesele siliere, de elaborare a proiectelor de acte nor-
personale ale acestora. mative, de evaluare sau de participare la anche-
- Funcţionarii publici trebuie să se abţi- te sau acţiuni de control, funcţionarilor publici le
nă de la participarea în proces chiar şi în lipsa este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau
unui conflict de interese real sau potenţial, dacă avantaje în interes personal ori producere de
participarea acestora în luarea deciziei sau alte prejudicii materiale sau morale altor persoane.
- Funcţionarii publici sunt obligaţi să declare ze tuturor regulilor stabilite în conformitate cu

veniturile obţinute şi bunurile deţinute în proprie- legea care i se aplică în ce priveşte acceptarea
tate, în condiţiile legii. unor angajamente atunci când încetează funcţi-
- Funcţionarul public care ocupă o poziţie ile sale publice.
în care interesele sale personale sau private ar 5. Legea privind finanţele publice locale
putea fi afectate de către îndatoririle sale perso- nr. 397-XV din 16.10.2003
nale sau private ar putea fi afectate de către în- În scopul creării unui cadru juridic ce ar re-
datoririle sale oficiale trebuie să declare conform glementa relaţiile interbugetare (transferurile şi
legii, din momentul numirii sale, apoi la intervale defalcările) APC – APLII - APLI, care să permită
regulate şi atunci când are loc orice schimbare a asigurarea desfăşurării acestora în condiţii de
situaţiei, care este natura şi dimensiunea aces- certitudine cu respectarea principiului transpa-
tor interese. renţei, obiectivităţii şi previzibilităţii, evitând si-
- Funcţionarul public nu are dreptul să se tuaţiile care reprezintă premise pentru declan-
ocupe de nici o activitate sau tranzacţie şi nici să şarea conflictelor de interese este necesar de
ocupe vreun post sau funcţie, remunerată sau specificat următoarele:
nu, incompatibilă cu buna exercitare a funcţiilor 5.1. Legea privind finanţele publice locale
sale publice sau care aduce prejudiciu acestora. nr. 397-XV din 16.10.2003
Atunci când nu-i este clar dacă o activitate este 5.1.1 Toate impozitele şi taxele partajate
compatibilă, trebuie sa ceară părerea superio- (defalcările de la veniturile generale de stat în
rului. prezent sunt indicate anual în Legea bugetară
- Funcţionarul public este obligat să infor- anuală) şi metodele (rate, formule) prin care
meze şi să obţină aprobarea angajatorului său acestea vor fi împărţite cu APL.
în funcţie publică înainte de a exercita anumite 5.1.2. Caracterul tuturor transferurilor pe
activităţi, remunerate sau nu, sau de a accepta categorii (condiţionate, granturi pe bloc, etc.)
anumite posturi sau funcţii, oricare ar fi ele, ex- pentru funcţiile permanente delegate sau des-
terioare postului sau în cadrul funcţiei publice. centralizate (cum ar fi educaţia primară).
- Funcţionarul public nu are dreptul să profi- 5.2. Normele care reglementează astfel de
te în mod abuziv de funcţia sa publică pentru a transferuri categoriale pentru bugetele curente
obţine o posibilitate de angajare în afara funcţiei ar trebui să precizeze următoarele: Cum va fi
publice. stabilită anual mărimea fondului de transferuri?
- Funcţionarul public nu trebuie să permită Aceste norme delimitează radical aria de
ca perspectiva unei alte angajări să-i creeze un incertitudine asociată transferurilor categoria-
conflict de interese real, potenţial sau susceptibil le majore şi decuplează APL de la determina-
(aparent) de a apărea ca atare. Acesta trebuie rea anuală a bugetului de stat. Pentru a elimina
să semnalizeze superiorului său ierarhic orice această problemă din negocierile bugetare anu-
ofertă de angajare concretă susceptibilă de a ale, normele specificate în lege ar trebui să an-
crea un astfel de conflict. coreze mărimea fondului de transferuri aplicând
- Potrivit legii, în timpul unei perioade cores- o modalitate simplă de calcul în care fondul de
punzătoare, fostul funcţionar public nu trebuie transferuri să fie:
să acţioneze în favoarea vreunei persoane sau 5.2.1. Nu mai puţin de mărimea fondului de
entităţi, oricare ar fi aceasta, într-o problemă transferuri din ultimii ani ajustată în direcţia de
pentru care a intervenit în numele funcţiei publi- creştere la mărimea inflaţiei şi creşterea PIB;
ce sau pe care a consiliat-o şi care ar putea să 5.2.2. Nu mai puţin de X% din veniturile gu-
procure un anumit avantaj pentru această per- vernului central pentru impozitele A, B, C (sau
soană sau entitate. toate) din anul fiscal precedent;
- Fostul funcţionar public nu trebuie să uti- 5.2.3. Nu mai puţin de Y% din PIB-ul din
lizeze sau să divulge informaţii confidenţiale anul fiscal precedent.
obţinute în calitatea sa de funcţionar public, cu 5.3. Reconsiderarea concepţiei bugetelor lo-
excepţia cazului în care a fost autorizat să facă cale, transformându-le în bugete independente
aceasta, în condiţiile legii. ale autorităţilor locale la ambele nivele, astfel în-
Funcţionarul public trebuie să se conforme- cât cele din urmă să aibă venituri proprii adecvate
competenţelor lor, fiind împuternicite să modifice directe şi stabile între bugetul de stat şi bugetele
bugetele lor în limitele legii. Anularea procedurile APL de nivel I.
existente de stabilire a normativelor de sus în jos, 5.5. Reconsiderarea raporturilor deciziona-
precum şi a procedurilor „de negociere” a para- le financiare între nivelele întâi şi al doilea ale
metrilor de bază a bugetelor locale între primării APL în vederea consolidării autonomiei locale:
şi raion, raioane şi stat, total netransparente în relaţii financiare între APL2 şi APL1 în bază de
prezent. Toate relaţiile inter-bugetare trebuie să contracte; în calitate de alternativă ar putea fi
derive exclusiv din legea finanţelor publice locale examinată posibilitatea oferirii dreptului APL2 de
şi să nu admită excepţii şi interpretări posibile. a participa din cont propriu la equalizarea supli-
5.4. Trecerea treptată la relaţii interbugetare mentară a APL1.
Concluzii, recomandări şi propuneri de politici

1. Modificarea frecventă a legislaţiei în do- aceste caz, legiuitorul nu stabileşte modul de so-
meniul administraţiei publice locale prin care se luţionare a situaţiei de incompatibilitate, limitân-
stabilesc competenţele şi raporturile dintre diferi- du-se numai la prezentarea unor probe privind
te niveluri administrative poate cauza instabilita- întreprinderea unor acţiuni. În acest caz, pentru
tea activităţii şi genera conflicte de interese dintre a depăşi situaţia de incompatibilitate se reco-
autorităţile publice sau reprezentanţii acestora. mandă a prevedea în lege încetarea de drept a
Este necesar de a delimita competenţele dintre mandatului alesului local.
nivelurile administrative şi a stabili mecanisme
5. Legislaţia în vigoare nu prevede sancţi-
clare de interacţiune dintre autorităţile publice de
uni pentru consiliile locale care nu examinează
diferite niveluri. De asemenea, este necesar de
în termenele prevăzute de lege a situaţiilor de
evitat partajarea competenţelor pentru asigura-
incompatibilitate sau nu ridică mandatul alesului
rea unor servicii publice pentru autorităţile publi-
local care se află în situaţia de incompatibilita-
ce de diferite niveluri
te ca urmare a solicitării din partea alesului local
2. Legea privind finanţele publice locale nu care se află în asemenea situaţie.
stabileşte un mecanism clar privind acoperirea
financiară pentru funcţiile delegate, cum se es- Pentru asigurarea eficacităţii procesului de
timează cheltuielile şi care este modalitatea de gestionare a conflictelor de interese şi regimului
delegare a atribuţiilor către autorităţile locale, şi de incompatibilităţi în cadrul autorităţilor publice,
care sunt consecinţa neexecutării atribuţiilor de- sunt formulate următoarele:
legate neacoperite financiar.
3. Asigurarea transparenţei decizionale în
1) Recomandări strategice
activitatea administraţiei publice, organizarea li-
I. Aprobarea unei politici naţionale de
citaţiilor, achiziţiilor publice etc. informarea, me-
prevenire şi remediere a conflictelor de inte-
diatizarea şi implicarea societăţii civile în soluţi-
rese şi a regimului de incompatibilităţi în ca-
onarea problemelor de interes local, precum şi
drul autorităţilor publice locale.
identificarea şi soluţionarea cazurilor de încălca-
Pentru atingerea scopului acestei politici
re a legislaţiei, inclusiv în domeniul conflictelor
este necesar de parcurs următoarele etape:
de interese şi incompatibilităţi.
- identificarea tipurilor de conflicte de interese
4. Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul şi incompatibilităţi care apar de obicei la nive-
persoanelor cu funcţii de demnitate publică sta- lul autorităţii publice locale;
bileşte că în cazul în care încetarea situaţiei de - elaborarea de strategii şi mecanisme de pre-
incompatibilitate în termen de o lună nu depinde venire şi remediere a conflictului de interese
de voinţa demnitarului, acesta urmează să pre- şi a regimului de incompatibilităţi;
zinte probe privind întreprinderea cu bună-cre- - instruirea oficialilor publici cu referire la politici
dinţă a acţiunilor de eliminare a acestei situaţii. În aprobate în domeniu;
- aducerea la cunoştinţa opiniei publice şi păr- riale ale Cancelariei de Stat, întru aducerea
ţilor interesate politica internă şi externă în acesteia în conformitate cu prevederile Legii
domeniu; nr.199/16.07.2010 cu privire la statutul persoa-
- stabilirea mecanismului de punere în aplicare nelor cu funcţii de demnitate publică, care în
a politicii în domeniul conflictelor de interese anexă, prevede la categoria funcţii de demnitate
şi regimului de incompatibilităţi; publică: şef, şef adjunct al oficiului teritorial al
- revizuirea în mod regulat, a acestei politici, Cancelariei de Stat.
reieşind din realităţile dezvoltării societăţii în Iar pct.18) din Hotărîrea Guvernului
ansamblu. nr.845/2009, statuează că persoanele angajate
în oficiu au statut de funcţionar public, cu excep-
II. Revizuirea cadrului legislativ relevant ţia şefului Oficiului şi personalului tehnic auxiliar.
în domeniul conflictului de interese şi regi- Totodată, art. 25 din Legea nr.158/04.07.2008
mului de incompatibilităţi. cu privire la funcţia publică şi statutul funcţiona-
Orice lege a conflictului de interese şi a regi- rului public, conţine reglementări ce vizează in-
mului de incompatibilităţi, ar trebui să: compatibilităţile generale pentru funcţia publică.
- distingă clar interesul privat de interesul pu- Potrivit alin.(2) lit.b) din acest articol, funcţiona-
blic; rul public nu este în drept să desfăşoare alte ac-
- ofere mecanisme pentru dezvăluirea de inte- tivităţi remunerate în funcţie de demnitate publi-
rese private; că din cadrul cabinetului persoanei care exercită
- identifice interesele private ce sunt incompa- funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului
tibile cu decizia de interes public; în care raporturile de serviciu sunt suspendate
- stabilească proceduri pentru a exclude aces- pe perioada respectivă în condiţiile legii.
te interese de la procesul decizional;
- creeze proceduri pentru rezolvarea acuzaţii- 2) Propuneri de politici
lor de conflict de interes şi incompatibilităţi; 1. Un rol important în prevenirea şi tratarea
- monitorizeze conflictele de interese şi incom- în modul corespunzător a conflictelor de intere-
patibilităţile. se din administraţia publică revine implemen-
tării Concepţiei cu privire la politica de perso-
III. Instituirea (numirea) unui organ de stat nal în serviciul public, aprobată prin Hotărârea
independent cu mandat larg în domeniul pre- Parlamentului Republicii Moldova nr.1227 din
venirii şi investigării cazurilor de conflict de 18.07.2002. Realizarea cu succes a politicilor
interese şi a regimului de incompatibilităţi. de personal prevăzute în Concepţie vor avea, în
Recent, prin adoptarea Legii nr. 180 din 19 opinia noastră, un anumit efect asupra reducerii,
decembrie 2011 cu privire la Comisia Naţiona- neutralizării şi chiar eliminării unor cauze prin-
lă de Integritate, Republica Moldova, a intrat în cipale ale conflictului de interese cum sunt în-
rândurile statelor în care a fost instituit un organ călcarea normelor de conduită ale funcţionaru-
autonom şi independent, responsabil cu gestio- lui public; neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu,
narea conflictelor de interese şi a regimului de in- încălcarea drepturilor şi intereselor legitime ale
compatibilităţi. Totuşi, organul ca atare nu a fost cetăţenilor, organizaţiilor, instituţiilor şi statului la
constituit până în prezent. Suntem la început de executarea acestora, încălcarea normelor legis-
cale în elaborarea, stabilirea şi punerea în apli- laţiei în vigoare de către persoanele din funcţii
carea a politicilor şi mecanismelor de prevenire publice şi de demnitate publică.
şi remediere a conflictelor de interese şi regimu- 2. O parte din problemele din activitatea
lui de incompatibilităţi, iar preluarea celor mai administraţiei publice, identificate în Strategia
bune practici internaţionale din domeniu şi racor- de reformă a administraţiei publice centrale în
darea acestora la realităţile legislaţiei naţionale Republica Moldova, aprobată prin HG nr.1402
va asigura atingerea rezultatelor scontate menite din 30.12.2005, favorizează, de fapt, şi apariţia
să asigure o politică coerentă în domeniu. conflictelor de interese. Printre problemele iden-
tificate, contribuie la apariţia conflictului de inte-
IV. Modificarea Hotărârii Guvernului rese în administraţia publică următoarele: nive-
nr.845/18.12.2009 cu privire la oficiile terito- lul sporit al incertitudinii competenţelor; dublarea
funcţiilor, atribuţiilor autorităţilor publice, subdi- privind activitatea după încetarea deţinerii func-
viziunilor structurale ale acestora, funcţionarilor ţiei publice.
publici; informarea insuficientă despre activita- 5. Unele domenii specifice de prevenire a
tea autorităţilor publice; existenţa contradicţiilor conflictelor de interese ca abordare eficientă
între actele normative care reglementează acti- în lupta cu corupţia, sunt reflectate în Strate-
vitatea autorităţilor publice de diferit nivel; încăl- gia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii
carea disciplinei de serviciu; ineficienţa sistemu- 2011-2016, aprobată prin Legea nr. 231 din
lui de salarizare pentru funcţionarii publici, lipsa 25.11.2011 (MO 1-6/06.01.2012, art.6). Astfel,
sau utilizarea insuficientă a resurselor morale pct.4.1.2, Pilonul IV, Partea 5 a Strategiei sti-
şi materiale de motivare a funcţionarilor publici. pulează fortificarea mecanismului de verificare
În Strategia de reformă a administraţiei publice a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprieta-
centrale sunt formulte obectivele şi determinate te, declaraţiilor de interese personale, controlul
acţiunile prioritare în vederea soluţionării aces- respectării prevederilor legale privind conflictul
tor şi altor probleme care vizează reorganizarea şi regimul de incompatibilităţi impus persoanelor
administraţiei publice centrale, cadrul legal în care exercită o funcţie de demnitate publică, ju-
domeniul administraţiei publice centrale, proce- decătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi
sul decizional, managementul resurselor umane persoanelor cu funcţii de conducere.
şi managementul finanţelor publice. 6. Planul de acţiuni al Guvernului pen-
3. În majoritatea situaţiilor, în cazurile de tru anii 2011-2014, aprobat prin HG nr.179 din
corupţie, anterior a existat un interes personal 23.03.2011, nu prevede declanşarea imple-
care a influenţat în mod necorespunzător per- mentării reale şi eficace a mecanismelor de
formanţa oficialului public. Drept urmare, o abor- control privind respectarea regimului juridic al
dare înţeleaptă ar fi ca prevenirea conflictelor de incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese;
interese să fie inclusă într-o politică mai largă de fortificarea mecanismului de evidenţă (depista-
prevenire şi combatere a corupţiei. Într-un astfel re) şi control al nerespectării restricţiilor legate
de context, politicile privind conflictul de intere- de încetarea activităţii în funcţia publică sau de
se sunt un instrument important de construire a demnitate publică; crearea unor mecanisme de
integrităţii sectorului public şi de apărare şi pro- monitorizare pentru depistarea încălcărilor pre-
movare a bunelor principii democratice. vederilor legale privind alte restricţii şi limitări
4. Reglementările privind conflictul de inte- pentru funcţia publică sau de demnitate publi-
rese, Codul de conduită a funcţionarului public, că; modificarea Legii privind Codul de conduită
prevederile legale despre declararea veniturilor a funcţionarului public prin prisma normelor şi a
şi proprietăţilor, controlul provenienţei acestora principiilor recunoscute pe plan internaţional.
etc., constituie o parte importantă a Strategiei 7. Nu există un document de program care
naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 şi re- ar aborda amplu şi complex politica privind con-
prezintă prin sine o abordare destul de eficientă flictul de interese. În astfel de condiţii este po-
în prevenirea corupţiei. Totodată, considerăm că sibilă încercarea, prin reglementări legislative şi
acest document trebuia să reflecte mai amplu alte acţiuni de implementare, de a controla prea
politica privind conflictul de interese. Atât prio- strict exercitarea intereselor personale, care pot
rităţile de acţiune (pct. 4.4, capitolul IV ), cât şi intra în conflict cu alte drepturi sau poate fi impo-
măsurile de implementare a Strategiei (Capitolul sibilă sau dimpotrivă productivă în practică sau
V) urmau să vizeze, în opinia noastră, preveni- poate determina unele persoane să se abţină de
rea conflictelor de interese prin prisma: limitării la ocuparea unei funcţii publice. Din acest motiv,
muncii suplimentare; declarării şi controlului ve- avem nevoie de o politică cu privire la conflictul
niturilor şi proprietăţilor; declaraţiilor de interese de interese echilibrată, prin indentificarea riscu-
personale; declarării cadourilor sau altor forme rilor legate de corectitudinea organizatiilor publi-
de avantaje; nerespectării dispoziţiilor legale ce şi a funcţionarilor publici, interzicerea forme-
privind conflictul de interese şi privind incompa- lor inacceptabile de conflict de interese, tratarea
tibilitatea; securităţii şi controlului privind acce- corespunzătoare a situaţiilor de acest gen, in-
sul la informaţiile obţinute confidenţial în timpul formarea organizaţiilor publice şi a persoanelor
exercitării funcţiilor oficiale; limitării şi controlului oficiale cu privire la aparitia unor asemenea con-
flicte de interese, asigurarea introducerii unor fel încât cele din urmă să aibă venituri proprii
proceduri eficiente pentru indentificarea, decla- adecvate competenţelor lor, fiind împuternicite
rarea, rezolvarea şi promovarea soluţiei adecva- să modifice bugetele lor în limitele legii. Anula-
te pentru situaţiile de conflict de interese. rea procedurile existente de stabilire a normati-
velor de sus în jos, precum şi a procedurilor „de
8. În domeniul finanţelor publice locale, re- negociere” a parametrilor de bază a bugetelor
comandăm realizarea: locale între primării şi raion, raioane şi stat, total
Obiectivul: Crearea unui cadru juridic efici- netransparente în prezent. Toate relaţiile inter-
ent care să reglementeze relaţiile interbugetare bugetare trebuie să derive exclusiv din legea fi-
(transferurile şi defalcările) APC – APLII - APLI, nanţelor publice locale şi să nu admită excepţii
care să permită asigurarea desfăşurării acesto- şi interpretări posibile.
ra în condiţii de certitudine cu respectarea prin- 8.4. Trecerea treptată la relaţiil interbugeta-
cipiului transparenţei, obiectivităţii şi previzibi- re directe şi stabile între bugetul de stat şi buge-
lităţii, evitând situaţiile care reprezintă premise tele APL de nivelul I.
pentru declanşarea conflictelor de interese. 8.5. Reconsiderarea raporturilor deciziona-
8.1. În Legea privind finanţele publice locale le financiare între nivelele întâi şi al doilea ale
(actuală sau într-o altă redacţie) să fie specificat APL în vederea consolidării autonomiei locale:
într-un cadru legislativ permanent următoarele: relaţii financiare între APL2 şi APL1 în bază de
 Toate impozitele şi taxele partajate (defalcă- contracte, în calitate de alternativă ar putea fi
rile de la veniturile generale de stat în pre- examinată posibilitatea oferirii dreptului APL2 de
zent sunt indicate anual în Legea bugetară a participa din cont propriu la equalizarea supli-
anuală) şi metodele (rate, formule) prin care mentară a APL1.
acestea vor fi împărţite cu APL. 9. Dreptul la informare corectă şi la libertatea
 Caracterul tuturor transferurilor pe categorii de expresie a fost cu greu dobândită în ţara noas-
(condiţionate, granturi pe bloc, etc.) pentru tră. Toate fenomenele negative, din cadrul APL,
funcţiile permanente delegate sau descen- scoase în evidenţă tot mai mult, în opinia noas-
tralizate (cum ar fi educaţia primară). tră, pe măsură ce societatea se democratizează
8.2. Normele care reglementează astfel de şi mas-media devine mai liberă şi avansează pro-
transferuri categoriale pentru bugetele curente fesional în promovarea dreptului privind corecta
ar trebui să precizeze următoarele: Cum va fi informare a cetăţeanului, trebuie monitorizate şi
stabilită anual mărimea fondului de transferuri? cu contribuţia administraţiei publice locale. Din
Aceste norme delimitează radical aria de acest punct de vedere, la nivelul fiecărei unităţi
incertitudine asociată transferurilor categoria- administrativ teritoriale, trebuie să fie promovate
le majore şi decuplează APL de la determina- şi să se cont de următoarele criterii:
rea anuală a bugetului de stat. Pentru a elimina  Acceptarea faptului că mass-media des-
această problemă din negocierile bugetare anu- făşoară activităţi de interes public în spaţiu pu-
ale, normele specificate în lege ar trebui să an- blic şi nu poate fi subordonată instituţiilor admi-
coreze mărimea fondului de transferuri aplicând nistrative ori politice existente la nivel de comu-
o modalitate simplă de calcul în care fondul de nitate.
transferuri să fie:  Recunoaşterea şi asigurarea dreptului
➢ Nu mai puţin de mărimea fondului de oricărui cetăţean care dovedeşte un interes le-
transferuri din ultimii ani ajustată în direcţia de gitim de a fi corect informat.
creştere la mărimea inflaţiei şi creşterea PIB;  Adoptarea unor reglementări, la nivel de
➢ Nu mai puţin de X% din veniturile guver- comunitate, care ar interzice deţinerea în propri-
nului central pentru impozitele A, B, C (sau toa- etate şi participarea la gestionarea unor instituţii
te) din anul fiscal precedent; media a aleşilor locali (consilieri locali, consilieri
➢ Nu mai puţin de Y% din PIB-ul din anul raionali) ori liderilor de partide politice.
fiscal precedent.  Monitorizarea şi controlul politicilor edito-
8.3. Reconsiderarea concepţiei bugetelor riale a unor instituţii mediatice, din unitatea ad-
locale, transformându-le în bugete independen- ministrativ teritorială respectivă, în exclusivitate
te ale autorităţilor locale la ambele nivele, ast- de societatea civilă.
 Adoptarea unor norme speciale, chiar la ral încălcarea prevederilor normelor deontologice
nivel de comunitate, în care s-ar stabili consen- de către unii lucrători ai mass-media locală.
sul dintre prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la
exprimarea liberă a opiniilor. Acceptarea şi aplicarea unor astfel de crite-
 Elaborarea şi adoptarea unor Coduri şi rii promovând şi apărând în acelaşi timp dreptul
norme deontologice şi profesionale în care s-ar la exprimarea liberă a opiniilor, libertatea acce-
evita maximum posibil subiectivismul privind sului la informaţie şi prezumţia de nevinovăţie va
conflictele administrative şi politice interne la ni- stopa fenomenele negative din APL în general şi
vel de unitate administrativ-teritorială. în particular va frâna generarea conflictelor de
 Elaborarea de ONG-urile locale a unor interese şi incompatibilităţi la nivelul unităţii ad-
mecanisme eficiente care ar putea sancţiona mo- ministrative-teritoriale.
Recomandări pentru autorităţi

ale administraţiei publice locale
de nivelul unu şi nivelul doi
1. Completarea regulamentelor interne cu 4. Regulamentul consiliului local şi a con-
standardele conduitei, obligatorii pentru aleşii lo- siliului raional urmează să fie completat cu pre-
cali şi persoanele care deţin funcţii publice: lega- vederea: ”Consilierul trebuie să se abţină de la
litate, prioritatea interesului public, imparţialitate, participarea la vot chiar şi în lipsa unui conflict
integritate morală, responsabilitate, deschidere de interese real sau potenţial, dacă participarea
şi transparenţă, independenţă, profesionalism, acestuia în luarea deciziei poate duce la pierde-
loialitate, exemplul personal. rea încrederii publicului în integritatea, imparţia-
2. Instituirea pe lângă consiliile locale şi con- litatea şi eficacitatea autorităţii publice locale.”
siliile raionale a comisiilor de etică profesională, 5. Autorităţile administraţiei publice locale
care în baza acumulării şi examinării materialelor trebuie să asigure o largă difuzare şi înţelegere
corespunzătoare ar elabora recomandări privitoa- a politicii privind conflictul de interese: prin solici-
re la cazurile de nedeclarare a conflictului de inte- tarea regulată aleşilor locali şi funcţionarilor pu-
rese, la excluderea sau neexcluderea din proce- blici de a declara interesul personal în legătură
dura administrativă a persoanelor care au declarat cu exercitarea atribuţiilor publice; prin explicarea
că se află sau s-ar putea afla în situaţie de conflict aplicării procedurilor de identificare şi soluţiona-
de interese, la aflarea în stare de incompatibilitate re a conflictelor de interese, precum şi a proprii-
a alesului local sau funcţionarului public. lor lor responsabilităţi.
3. Aprobarea prin decizia consiliului local şi 6. Deoarece conflictul de interese inclu-
consiliului raional a unei instrucţiuni cu privire la de nu numai acţiunea persoanei care deţine o
identificarea şi soluţionarea situaţiilor de conflict funcţie publică sau de demnitate publică, dar şi
de interese. Instrucţiunea dată urmează să sta- inacţiunea acesteia, adică neexecutarea acţiunii
bilească condiţiile şi relaţiile care pot duce la o pe care trebuia să o execute, este necesară de-
situaţie de conflict de interese, procedurile con- scrierea detaliată în actele respective a atribuţii-
crete pentru identificarea, tratarea şi aplanarea lor şi obligaţiilor funcţiilor publice şi de demnitate
situaţiilor de conflict de interese, opţiuni privind publică din cadrul autorităţilor administraţiei pu-
soluţionarea pozitivă a conflictului de interese. blice locale de nivelul al doilea.
Policy Brief
Sumar executiv
În ultima perioadă, procesul de integrare zarea obiectivelor propuse. Problema situaţii-
al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, lor de conflict şi a regimului de incompatibilităţi
a reprezentat o prioritate naţională la nivel este o piatră de încercare pentru administraţia
economic, social, politic, administrativ etc. În publică locală. Aşteptările cetăţenilor privind
contextul respectiv, implementarea standar- conduita corectă pe care oficialul public trebuie
delor europene în domeniile menţionate, şi nu să o aibă, în contextul problematicii examinate,
numai, sunt cerinţe semnificative pentru reali- sunt foarte mari.
Situaţia de conflict de interes în raport cu Administraţia Publică Locală
Pentru prima dată noţiunea de conflict de in- 2. în situaţia dată apare sau ar putea să
terese în raport cu administraţia publică din Re- apară o contradicţie dintre interesul personal al
publica Moldova, este folosită în art.2 din Legea persoanei ce exercită o funcţie publică sau de
nr.16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de demnitate publică şi interesele legale ale cetă-
interese (MO 94-96/30.05.2008, art. 351). Conţi- ţenilor, organizaţiilor, societăţilor sau instituţiilor,
nutul noţiunii date, stabilit de prevederile legale, capabilă să prejudicieze aceste interese legale.
este, confuz deoarece limitează apariţia situaţi- Prin urmare, cetăţenii doresc ca persoanele
ilor de conflict doar la activităţile desfăşurate de ce deţin funcţii publice şi de demnitate publică
către persoanele deţinătoare de funcţii publice să-şi facă datoria în mod onest, corect şi impar-
- pe de o parte şi defineşte conflictul de interese ţial. Tot mai frecventt se cere ca Guvernul să ia
ca situaţie în care luarea deciziei, îndeplinirea măsuri pentru ca persoanele ce exercită o func-
atribuţiilor de serviciu, precum şi alte acţiuni ale ţie publică să nu permită compromiterea proce-
funcţionarului public influenţează sau ar putea sului de luare a deciziilor oficiale şi de adminis-
să influenţeze interesele personale ale acestuia traţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor
- pe de altă parte. personale. În această ordine de idei, este impor-
Prin Legea nr.181 din 19.12.2011(în vigoare tant să nu fie afectată integritatea publică, adică
din 01.03.2012) a fost modificat conţinutul noţiu- integritatea proceselor de luare a deciziilor, de
nii de conflict de interese din art.2 al Legii nr.16 implementare a deciziilor, de gestiune a banilor
din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese: publici, cât şi integritatea personalului din func-
conflictul de interese - conflictul dintre exer- ţiile publice şi de demnitate publică. Reprezen-
citarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele tanţii entităţilor publice au obligaţia să acorde un
personale ale persoanelor prevăzute la art.3, în tratament imparţial şi echitabil tuturor persoane-
calitatea lor de persoane private, care ar putea lor care se adresează acestora, cu respectarea
influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă unui termen rezonabil. În condiţiile în care pre-
şi imparţială a obligaţiilor ce le revin potrivit legii. tenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, con-
Fiind analizată această definiţie, precum şi flictul de interese tratat în mod necorespunzător
un şir de definiţii din legislaţiile cu privire la ser- de către persoanele ce exercită funcţii de dem-
viciul public din alte state, deducem trăsăturile nitate publică pot slăbi încrederea cetăţenilor în
caracteristice ale noţiunii de conflict de interese: instituţiile publice.
1. conflictul de interese este situaţia în care În sectorul public, în general, şi în cadrul
persoana ce execută o funcţie publică sau de autorităţilor publice, în special, conflictele de in-
demnitate publică are un interes personal care terese constituie de multă vreme obiectul unei
influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea politici specifice de prevenire a corupţiei. Astfel,
obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsa- reglementarea regimului privind conflictul de
bilităţilor ce le revin potrivit legii; interese constituie un element care face parte
din procesul mai larg de detectare şi prevenire conflictul de interese sunt un instrument impor-
a corupţiei. Totodată, atât conflictul de interese tant de construire a integrităţii sectorului public
cât şi corupţia au la bază un şir de determinante şi de apărare şi promovare a bunelor principii
comune. Precizăm, de asemenea, că un conflict democratice.
de interese nu este acelaşi lucru cu corupţia. Deşi un conflict de interese nu înseamnă
Uneori poate exista un conflict de interese fără a ipso facto corupţie, există o recunoaştere din ce
exista corupţie; în mod similar, poate exista co- în ce mai largă a faptului că apariţia unor conflic-
rupţia fără să existe un conflict de interese. Însă, te între interesele personale şi obligaţiile publice
este adevărat că, în majoritatea situaţiilor, ori ale funcţionarilor publici, dacă nu este tratată
de câte ori apare corupţia, anterior a existat un corespunzător, poate duce la corupţie. Legea
interes personal care a influenţat în mod neco- cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei
respunzător performanţa oficialului public. Drept nr. 90-XVI din 25.04.2008 stabileşte acţiuni de
urmare, o abordare înţeleaptă ar fi ca prevenirea prevenire şi de combatere a corupţiei, asigurând
conflictelor de interese să fie inclusă într-o poli- apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, in-
tică mai largă de prevenire şi combatere a co- tereselor publice, securităţii naţionale şi înlătura-
rupţiei. Într-un astfel de context, politicile privind rea consecinţelor actelor de corupţie.
Regimul de incompatibilităţi în APL
Spre deosebire de “conflictul de interese”, va, în timpul controalelor a fost scos la iveală
situaţiile de “incompatibilitate” în exercitarea un număr enorm de cazuri de incompatibilităţi
funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor publi- pentru funcţiile publice, când conducătorii admi-
ce sunt determinate nu generic, ci nominal. De nistraţiei locale concomitent ocupau alte funcţii
regulă, fiecare poziţie de demnitar public sau şi desfăşurau alte activităţi, inclusiv deţineau
de funcţionar public este reglementată în mod funcţii în organele de conducere ale structurilor
specific, pentru fiecare caz în parte fiind stabilite comerciale.
toate celelalte funcţii şi calităţi pe care oficialul Rezultatele studiului sociologic efectuat în
nu le poate deţine concomitent cu funcţia publi- cadrul proiectului dat, confirmă existenţa unui
că respectivă. număr important de cazuri de incompatibilităţi
Dacă în cazul “conflictului de interese“, ofi- privind demnitarii şi funcţionarii publici din ad-
cialii au obligaţia, în principal, de a se abţine de ministraţia publică locală. Potrivit răspunsurilor
la a realiza un act sau a participa la luarea unei date de respondenţi, cele mai multe cazuri de
decizii care este sau poate fi influenţată de inte- deţinere a altor funcţii, precum şi de desfăşurare
resul personal al acestora, în cazul “incompatibili- a altor activităţi sunt caracteristice funcţionarilor
tăţilor”, legea instituie o interdicţie necondiţionată publici din administraţia publică locală. Astfel, fi-
de a deţine o anumită poziţie publică concomitent ecare al 5-lea respondent susţine că cunoaşte
cu o alta, publică sau privată4. Drept exemple de cazuri când funcţionarii publici din cadrul APL
incompatibilitate, potrivit actualilor reglementări deţin alte funcţii şi desfăşoară alte activităţi.
din legislaţia naţională sunt: mandatul alesului Comparativ, mai puţine persoane chestionate
local este incompatibil cu calitatea de funcţionar au răspuns că cunosc astfel de situaţii în cazul
public în cadrul oficiului teritorial al Cancelariei de consilierilor locali sau raionali (respectiv 13 la
Stat, în acelaşi timp, şi preşedintele, şi vicepre- sută ), precum şi în cazul primarilor şi viceprima-
şedintele raionului nu au dreptul să deţină sau să rilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de raioane
cumuleze o alta funcţie prin contract sau acord, (respectiv 11 la sută).
în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organi- Una dintre cele mai frecvente probleme care
zaţii mixte, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii se manifestă atât în sistemul administrativ, cât şi
cu orice formă de organizare juridică. în mass-media, este confuzia care se creează
Potrivit datelor Direcţiei investigaţii genera- între conflictul de interese şi incompatibilităţi.
le a Procuraturii Generale a Republicii Moldo- Dacă pentru existenţa unui conflict de interese
persoanele publice trebuie să ia o decizie care ţiei elective pentru obţinerea unor avantaje sau
să influenţeze un interes personal, pentru a se facilităţi pentru funcţia incompatibilă. Astfel, con-
afla într-o situaţie de incompatibilitate, un oficial flictul de interese poate fi înregistrat şi în formă
public nu trebuie să ia nici o decizie, fiind sufici- ”publică” în cazul în care un funcţionar sau dem-
ent faptul că ocupă concomitent două sau mai nitar ales într-o funcţie electivă deţine şi funcţia
multe funcţii al căror cumul este interzis de lege. anterioară, altfel spus se află într-o situaţie de
Însă, acest fapt îi poate permite utilizarea func- incompatibilitate.
Cauzele generării conflictelor de interese şi incompatibilităţi
Aşteptările publicului privind conduita pe - în care primarul/viceprimarul din localitate

care oficialul public trebuie să o aibă variază în emite un act administrativ sau a încheiat un
funcţie de tipul concret de conflict de interese act juridic ori a emis o dispoziţie, în exercita-
existent la un anumit moment. Dacă în cazul rea funcţiei, care a produs un folos material
conflictului de interese potenţial, conduita ceru- pentru sine, pentru soţul/soţie ori rudele sale
tă oficialului este mai degrabă pe exercitarea în de gradul I ori prin afinitate (soacră, socru,
mod transparent şi echidistant a atribuţiilor sale, cumnat, noră).
în cazul conflictului de interese actual, oficialul
trebuie să se abţină de la luarea oricăror deci- În urma analizei situaţiilor în care au fost ad-
zii, informându-şi superiorul ierarhic despre si- mise conflicte de interese, putem susţine că do-
tuaţia apărută. Conflictul de interese consumat meniile în care se înregistrează cele mai multe
apare în cazul în care oficialul nu s-a abţinut de cazuri de acest gen sunt următoarele:
la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de - atribuirea sectoarelor de teren din intravilan
interese actual şi implică latura sancţionatorie a pentru construcţia caselor de locuit;
reglementării. - vânzarea terenurilor aferente construcţiilor;
Dacă am încerca să stabilim anumite mo- - construcţia caselor de locuit şi a diferitor edi-
dalităţi prin care se înregistrează cele mai multe ficii cu altă destinaţie decât cea locativă;
cazuri de conflict de interese am putea identifica - obţinerea de fonduri şi a diferitor surse finan-
următoarele: ciare şi materiale.
- în care interesele patrimoniale ale unui/unor
funcţionari publici, ale soţului sau rudelor În condiţiile în care ponderea transferurilor
sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care în veniturile BUAT din Republica Moldova este
trebuie sa le ia în exercitarea funcţiei publice; în medie de cel puţin 60% (dacă considerăm
- în care funcţionarii publicii din APL folosesc in- ambele nivele ale APL; iar pentru APL1 în unele
formaţiile publice la care au acces în scopuri cazuri depăşeşte 95%), competenţele proprii ale
electorale, pentru a fi „atacat” adversarul politic; APL nu ajung să exercitate din cauza insuficienţei
- în care funcţionarii publicii au la dispoziţie mijloacelor financiare, procesul bugetar este unul
informaţii importante ce ar putea fi “folosite indicativ de sus în jos, competenţele delegate nu
politic” şi nu publică aceste informaţii; întotdeauna sunt acoperite pe deplin cu finanţe,
- în care funcţionarii publicii au la dispoziţie etc., respectarea acestei prevederi legislative
informaţii publice de ordin economic-financi- este imposibilă. În plus, nici în LFPL, nici în Le-
ar şi le utilizează pentru a favoriza anumite gea privind administraţia publică locală conceptul
companii comerciale, întreprinderi private, în de „autonomie financiară locală” nu este definit.
scopul de a obţine un comision semnificativ; Prin urmare, lipsa unui potenţial financiar
- în care funcţionarii publicii folosesc bunurile pu- suficient, dar şi a perspectivei de a funcţiona în
blice în interes personal sau interes de partid; condiţii de autonomie financiară, condiţionea-
- în care funcţionarii publicii cu bună ştiinţă im- ză dependenţa puternică şi „umilitoare” a APL
plică angajaţii din subordine în activităţi de de nivelurile bugetare superioare. În consecin-
interes pentru partidul pe care îl reprezintă; ţă, determină, pe de o parte, eforturi din partea
APL dependente de a „căuta şi găsi” pe căi mai Se creează percepţia generală că procesul
puţin oneste protecţie şi susţinere „financiară” la de descentralizare şi desconcentrare nu este
autorităţile bugetare superioare; iar, pe de altă atât de important comparativ cu afilierea poli-
parte, atitudini subiective cu caracter „stimulativ” tică şi relaţiile cu elita politică. De la acest mo-
din partea ultimelor faţă de APL care intră în in- ment încep toate problemele care se referă la
teresele lor personale şi/sau de grup (de partid), conflictele de interese, cum ar fi, de exemplu,
celelalte APL fiind, în cel mai bun caz, descon- repartizarea ori achiziţionarea anumitor bunuri
siderate. materiale, în care liderii locali ţin cont, primor-
Menţionăm, în acest context, că pentru a se dial, de interesele partidului ori de relaţiile de
realiza autonomia financiară, colectivităţile loca- prietenie şi rudenie. Similar, incompatibilităţile
le trebuie: de genul, „primar şi consilier local”, „preşedinte
 să dispună de resurse proprii suficiente pen- şi consilier raional”, etc., în unităţile administra-
tru a face faţă responsabilităţilor ce le revin; tiv-teritoriale, rămân „neobservate” de respon-
 să-şi poată determina în mod liber veniturile sabili tot din anumite considerente de partid,
şi cheltuielile; ori datorită relaţiilor neformale şi conexiuni de
 să nu fie supuse decât unui control a poste- amiciţie care, evident, „nu pot fi anihilate” de
riori privind deciziile lor financiare legislaţia în vigoare.
Caracterul anual de stabilire a transferuri- Astfel, lipsa descentralizării şi desconcen-
lor nu conferă relaţiilor interbugetare stabilitate trării face ca aleşii locali şi funcţionarii publici
şi previzibilitate. Suma transferurilor, în aceste să devină responsabili, în primul rând, în faţa
condiţii, poate suporta modificări subiective de- partidului şi liderilor de partid care promovează
terminate atât de schimbarea mediului politic, candidatura respectivă, şi mai puţin în faţa cetă-
cât şi de evoluţia unor factori economici, în acest ţeanului.
context bugetar instabil unele APL fiind, astfel,
favorizate, altele - defavorizate. În continuare, prezentăm răspunsul la între-
Lacunele care există în acest domeniu barea „Care sunt, în opinia Dvs. cauzele care
modelează comportamentul actorilor implicaţi, generează conflictele de interese la nivelul
în mod special, a celor din APL de nivelul II şi APL din Republica Moldova?” inclusă în son-
APL de nivelul I, astfel încât pentru ca să obţi- dajul realizat în cadrul prezentului studiu. Astfel,
nă anumite beneficii şi avantaje, nu obligatoriu din numărul total de respondenţi, peste 60% au
personale, în favoarea raionului ori comunităţii menţionat în calitate de cauză remuneraţia foar-
ce o reprezintă, în primul rând, sunt necesare te mică pe care angajaţii APL o primesc şi care
conexiuni puternice pe linie de partid ori relaţii este insuficientă pentru un trai devent. Cca. 58%
personale deosebite cu decidenţii politici. Să nu indică la tradiţiile naţionale legate de cumetrism,
uităm că obţinerea anumitor funcţii ori poziţii în nepotism, nănăşism, etc. Peste 24% consideră
APL de nivelul II ori APL de nivelul I se face, de că lipsa de alternative la nivelul forţei de muncă
cele mai multe ori, în dependenţă de apartenen- calificate este o cauză declanşatoare a conflic-
ţa partinică şi relaţiile cu liderii de partid. telor de interese la nivel de APL.
Experienţa internaţională
Statele membre şi instituţiile europene dife- cea mai mare densitate de reglementare în Eu-
ră considerabil după densitatea de reglementare ropa. Pentru a rezuma, noile state membre sunt,
a conflictului de interese, dar, de asemenea, şi în general, mai reglementate decât „vechile” sta-
după numărul de conflicte de interese, care nu tele membre (80,5% vs. 66,5%). Cel mai strict
sunt încă reglementate. În ciuda diferenţelor în sistem este aplicat în Letonia, unde toate cate-
detalii, pot fi formulate unele concluzii generale. goriile de conflicte de interese sunt reglementa-
Noile state membre au o densitate de reglemen- te pentru toate instituţiile (100%). Dintre vechile
tare mai mare decât “vechile” state membre ale state membre, Portugalia, urmată de Regatul
UE . Letonia, urmată de Bulgaria, sunt ţările cu Unit şi Spania, au de asemenea, sisteme foarte
reglementate. Ţările cu cel mai mic număr de generale privind conflictul de interese şi desca-
aspecte reglementate în domeniul conflictului de lificare, declararea averii, acceptarea cadouri-
interese sunt Austria, Danemarca şi Suedia. lor sau a altor favori, informaţia confidenţială şi
Prevenirea conflictelor de interese, a actelor activitatea politică. Potrivit art.8, pct.5, din Con-
de corupţie, consolidarea integrităţii şi îmbună- venţia ONU împotriva corupţiei, adoptată la New
tăţirea managementului serviciului public, sunt York, la 31.10.2003, semnată de Republica Mol-
principalul scop al promovării unor standarde eti- dova la 28.09.2004, fiecare stat parte urmează
ce pentru funcţionarii publici. să aplice măsuri şi sisteme, conform principiilor
Codul internaţional de conduită pentru func- fundamentale ale dreptului său intern, care să-i
ţionarii publici, anexă la Rezoluţia nr.51/59 a oblige pe agenţii publici să declare autorităţilor
Adunării generale ONU, din 12 decembrie 1996, competente toate activităţile exterioare, orice
este recomandat statelor membre ca un instru- ocupaţie,orice plasamente, orice bunuri şi ori-
ment de îndrumare a eforturilor lor împotriva ce dar sau avantaj substanţial din care ar putea
corupţiei. El prevede principii (integritate, impar- rezulta un conflict de interese cu funcţiile lor de
ţialitate, echitate, nediscriminare, etc.) şi reguli agent public.
Referinţe bibliografice:
1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Ior-
dan”, Ediţia a II-a, Bucuresti, 1998, p.483.
2. Dicţionarul explicativ al funcţionarului public, alcătuit de Mihail Platon, Chişinău, S.n., 2008
(Combinatul Poligrafic), p.164.
3. Petrescu Rodica Narcisa, Drept administrativ, Cluj Napoca, Editura Accent, 2004, p.478.
4. Drumul spre integritate, publicaţie realizată de către Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Asis-
tenţă pentu Organizaţii Neguvernamentale − CENTRAS şi Centrul de Resurse Juridice − CRJ în
cadrul proiectului naţional ,,Ia atitudine! − Campanie a ONG şi mass-media locale pentru inden-
tificarea şi prevenirea faptelor de corupţie”, p.10, www.apd.ro/.../drumul_spre_integritate.pdf.
5. Финансово-экномические расследования генпрокуратуры. Interviu cu Iurie Garaba, şeful
secţiei investigaţii economico-financiare din Direcţia investigaţii generale a Procuraturii Gene-
rale a Rebublicii Moldova. Экономическое обозрение, №5(789)/ 13 февраля 2009 г., www.
logos.press.md
6. Recommendation No R (2000) 10 of the Committee of Ministers of Council of Europe to Member
states on codes of conduct for public officials OECD, Managing Conflict of Interest in the Public
Service, 2003
7. Carta Europeană a Autonomiei Locale, adoptată la 15 octombrie 1985
8. Anca Daniela Giurgiu, Adrian Baboi-Stroe, Simona Luca, Corupţia în administraţia publică loca-
lă. Cadrul legal existent. Măsuri întreprinse pentru combaterea corupţiei. Observaţii şi recoman-
dări, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, 2002
9. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România, Societatea Academică din România (SAR),
Ghid privind incompatibilităţile şi conflictele de interese, 2011
10. Spinei Ianina, Tratarea conflictelor de interese în serviciul public: evoluţie sau stagnare? Trans-
parency international Moldova, „Bons Offices” srl, Chişinău, 2010
11. Ciubotaru Maria, Ursu Veronica, Transparenţa achiziţiilor publice în municipiul Chişinău „Bons
Offices” srl, Chişinău, 2007.
75
Legi RM examinate:
1. Legea cu privire la conflictul de interese nr.16-XVI din 15.02.2008 // Republicat: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.72-75/231 din 13.04.2012 // Monitorul Oficial nr.94-96/351 din
30.05.2008
2. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, nr.158-XVI din 04.07.2008 //
Monitorul Oficial nr.230-232/840 din 23.12.2008
3. Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr. 25-XVI din 22.02.2008, Monitorul
Oficial nr. 74-75/243 din 11.04.2008
4. Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199 din 16.07.2010 //
Monitorul Oficial nr.194-196/637 din 05.10.2010
5. Legea cu privire la statutul persoanelor din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publi-
că nr.80 din 07.05.2010 // Monitorul Oficial nr.117-118/357 din 09.07.2010
6. Legea cu privire la guvern nr.64-XII din 31.05.1990 // Republicat: Monitorul Oficial nr.131-
133/1018 din 26.09.2002 // Veştile nr.8/191 din 1990
7. Legea privind descentralizarea administrativă nr.435-XVI din 28.12.2006 // Monitorul Oficial
nr.29-31/91 din 02.03.2007
8. Legea privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28.12.2006 // Monitorul Oficial nr.32-
35/116 din 09.03.2007
9. Legea privind statutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.2000 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.34/231 din 24.03.2000
10. Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecă-
torilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, nr.1264-
XV din 19.07.2002 // Republicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.72-75/229 din
13.04.2012 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.124-125/991 din 05.09.2002
11. Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate, nr.180 din 19.12.2011 // Monitorul Oficial
nr.1-6/2 din 06.01.2012
12. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90-XVI din 25.04.2008 // Monitorul
Oficial nr.103-105/391 din 13.06.2008
13. Legea privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice nr.271-XVI din 18.12.2008
// Monitorul Oficial nr.41-44/118 din 24.02.2009
14. Legea privind transparenţa în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008 // Monitorul Oficial
nr. 215-217/798 din 05.12.2008
15. Codul contravenţional al Republicii Moldova, nr.218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial nr.3-
6/15 din 16.01.2009
16. Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.248-253/996 din 19.12.2003
17. Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 // Monitorul Oficial nr.107-111/470 din
27.07.2007
18. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Concepţiei cu privire la politica
de personal în serviciu public nr.1227 din 18.07.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.122-123/985 din 29.08.2002
19. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie
pe anii 2011-2015 nr. 154 din 21.07.2011 // Monitorul Oficial nr.166-169/483 din 07.10.2011
20. Hotărărea Guvernului Republicii Moldova privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.
158-XVI din 4 iunie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 201 din
11.03.2009 // Monitorul Oficial nr. 55-59/483 din 07.10.2011
21. Hotărârea Curţii de Conturi privind Raportul auditului performanţei „Unele obiective ale Legii
privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007 s-au realizat, dar sunt necesare îmbunătă-
ţiri”, nr. 19 din 28.05.2009, Monitorul Oficial nr.118-120/17 din 31.07.2009
76
Anexe
Anexa 1.
Persoane intervievate
Persoane intervievate Funcţia
1. Condratiuc Valeriu Vice-Preşedintele raionului Hancesti
2. Creangă Ion Şeful Direcţiei Juridice a Secretariatului Parlamentului RM
3. Cojocaru Vasile Secretarul Consiliului raional Basarabeasca
4. Guţan Valentin Primar de Cricova, Municpiu Chişinău
5. Cârnaţ Teodor Doctor hab. în drept, conf. univ, cosilier minicipal
6. Zaporojan Veaceslav Consilier, Curtea Constituţională

Preşedinte Comisia Juridică Numiri şi Imunităţi, Parlamentul
7. Popa Victor
RM
8. Vesterniceanu Dumitru Consiliul Suprem al Majistraturii
9. Cecan Iurie Preşedinte Comisia Electorală Centrală

Preşedinte Comisia Economie, Buget, Finanţe, Parlamentul
10. Ioniţa Veaceslav
RM
Anexa 2.
Analiza deciziile consiliilor locale sub aspectul respectării prevederilor legale privind in-
compatibilitatea funcţiei aleşilor locali
CEC – Comisia Electorală Centrală a efectuat o analiză a deciziilor consiliilor locale referitoare
la încetarea înainte de termen a mandatelor de consilier, emise după alegerile locale generale din 5
iunie 2011, sub aspectul respectării prevederilor legale. Astfel, s-a constatat că unele consilii locale
nu examinează în termenele stabilite de lege starea de incompatibilitate a funcţiei aleşilor locali,
altele prezintă la CEC decizia de ridicare a mandatului peste cîteva luni sau expediază CECsetul
incomplet de documente (lipsesc demersurile, deciziile, declaraţiile) pentru atribuirea mandatului de
consilier. Menţionăm că, au fost identificate 53 de cazuri identificate (lista localităţilor poate fi găsită
pe http://www.cec.md/index.php?pag=news&opa=view&id=558&tip=comunicat&start=10&l=)
nu au fost înlăturate stările de incompatibilitate între funcţia de primar şi cea de consilier local, fără
a se exclude posibilitatea existenţei şi altor cazuri de incompatibilitate, precum cea de funcţionar
public.
77
Anexa 3.
Răspunsul Direcţiei Juridice a Secretariatului Parlamentului RM privind propunerile de
amendare a cadrului legislativ ce ţine de gestionarea conflictului de interese şi a regimului
de incompatibilităţi, înaintate de IDIS „Viitorul”.
11 aprilie 2012 Dj17 Nr.150
Domnului Liubomir CHIRIAC

Director executiv IDIS „Viitorul”
str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău, MD-2005
Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului a examinat demersul Institutului pentru Dezvol-

tare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, privind propunerile de lege ferenda în domeniul gestionării
conflictului de interese şi a regimului de incompatibilităţi în cadrul serviciului public la nivelul admi-
nistraţiei publice locale, pe care le găseşte ca fiind benefice pentru înlăturarea golurilor şi paralelis-
melor în reglementările legislative. Din aceste considerente, aducem mulţumiri IDIS „Viitorul”, pentru
contribuţiile la consolidarea cadrului legislativ în domeniul administraţiei publice locale si autonomiei
locale.
Este de menţionat că unele propuneri înaintate de către IDIS „Viitorul”, au fost preluate şi intro-
duse în proiectul de lege nr.517 din 15.03.2012, care a fost înaintat în calitate de iniţiativă legislativă
de un grup de deputaţi în Parlament. Proiectul de lege prevede modificarea art.7 din Legea privind
statutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.2000, a Legii privind administraţia publică locală nr.436-
XVI din 28.12.2006 şi a Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nr.199
din 16.07.2010.
Pentru examinarea celorlalte propuneri de lege ferenda, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a
format un grup de lucru, la care participă şi funcţionari din cadrul Direcţiei juridice, acestea urmînd
a fi înglobate în iniţiative legislative ale deputaţilor, asigurînd atingerea standardelor comunitare în
domeniul conflictului de interese şi a regimului de incompatibilităţi. Astfel, apreciem înalt aportul IDIS
„Viitorul” prin înaintarea propunerilor de lege ferenda şi exprimăm disponibilitatea cooperării în acest
sens şi pe viitor.
Cu respect,
Şef Direcţie
Ion CREANGĂ
78
Anexa 4.
Răspunsul Comisiei Juridice privind propunerile de amendare a cadrului legislativ ce
ţine de gestionarea conflictului de interese şi a regimului de incompatibilităţi, înaintate de
IDIS „Viitorul”.
79

MD Studiu Final 1 0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD Studiu Final 1 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liubomir CHIRIAC Victor MOCANU

Angela SECRIERU Gheorghe GLADCHI

Concluzii şi recomandări de politici pentru actorii relevanţi......................................................................65

APC Administraţia Publică Centrală

BUAT Bugetele Unităţilor Administrativ Teritoriale

FPL Finanţele Publice Locale

LFPL Legea privind Finanţele Publice Locale

OCDE Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică

UAT Unitate Administrativ Teritorială

UTA Unitate Teritorial Autonomă

1.1. Conceptul, categoriile şi cauzele generatoare de conflicte de interese

2. Acceptarea de beneficii - înseamnă că 7. Angajarea posterioară (post-employ-

Consilier raional/ funcţionar

Functionar public local 61,6% 53,6% 23,8% 4,0%

Consilier local 57,0% 54,7% 21,1% 5,4%

Primar 63,2% 55,6% 27,1% 3,5%

Total 60,5% 57,6% 24,5% 4,5%

Fig. 1. Răspunsul la întrebarea „Care sunt, în opinia Dvs. cauzele care

La întrebarea “Apreciaţi măsura în care iembrie 2011” la întrebarea „Cunoaşteţi situaţii

Consilier raional/ funcţionar

Funcţionar public local 79,5% 17,9% 2,6%

Consilier local 76,6% 19,5% 0,8%

Primar 85,4% 13,9% 0,7%

Total 71,7% 24,0% 2,4%

Nu este răspîndită Există cazuri, dar acestea nu sunt frecvente

Fig. 2. Răspunsul la întrebarea „Apreciaţi măsura în care practica de

Consilier raional/ funcţionar

Funcţionar public local 60,9% 36,4% 2,6%

Consilier local 57,8% 32,0% 7,0%

Primar 63,9% 33,3% 1,4%

Total 53,0% 37,4% 7,9%

Fig. 3. Apreciaţi măsura în care practica folosirii de relaţii şi cunoştinţe

1.2. Analiza cadrului naţional şi internaţional privind conflictele de interese

obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsa- realizarea posibilităţilor funcţionarilor publici de

local, pornind de la formele de corupţie răspân- proprietate, declaraţiilor de interese personale,

persoanei cu funcţie de răspundere. [Art.3141 de interese. De exemplu, în cazul în care un stat

Fig. 4. Densitatea de reglementare pe statele membre ale UE

eng. whistle blowing - raportarea confidenţială a neregulilor la locul de muncă

Nu sunt reglem entate Am bele Coduri Legi

Fig. 4. Abordare comparată asupra instrumentelor:

1.3. Factorii de presiune şi zonele de risc pentru posibile conflicte de interese

poate fi efectuată de Parlament, la propunerea condiţiile legii. Astfel, autorităţile administraţi-

Lalumiere P., Finanţele publice, Ed. A. Colin, 1976, p. 153

lorii estimative a contractelor de achiziţii publice

Lipsa de descentralizare şi desconcentrare rativ cu afilierea politică şi relaţiile cu elita politi-

1.4. Apariţia şi identificarea conflictelor de interese

Total Primar Consilier local Funcţionar public Consilier raional/

Fig. 7. Opţiunea reprezentanţilor APL privind introducerea răspunderii

Consilier raional/ funcţionar

16,3% 49,4% 14,4% 15,6%

Funcţionar public local 27,8% 44,4% 9,9% 12,6%

Consilier local 12,5% 59,4% 9,4% 16,4%

Primar 21,5% 53,5% 10,4% 13,2%

Total 19,7% 51,3% 11,1% 14,4%

Reflectă prompt şi obiectiv problema respectivă

Fig. 8. Opinia reprezentanţilor APL privind activitatea mass-media raională

Consilier raional/ funcţionar

Funcţionar public local 40,4% 7,0% 45,6% 7,0%

Consilier local 42,6% 10,6% 44,7% 2,1%

Primar 39,1% 12,5% 45,3% 1,6%

Total 43,8% 8,5% 44,7% 2,1%

TV Radio Presa Internet NŞ/NR

Fig. 9. Opinia reprezentanţilor APL privind tipurile instituţiilor mediatice