Testul 8 7 un ve fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea jtests “cerintelor formulate. spun EXTUL 1 , Mam’ mare, mamitica si tanti eeu promis tanarului Goe s8-! ducd-n Bucuresti de 10 mai Putin ne importa daca aceste trei dame se hotérasc a parasi locul for spre a ai in Capital numai de hatérul flului $i nepotelului lor. Destul ca foarte de inincafa, dumnealor, frumos gatite, impreund cu ténarul Goe, asteapta cu multé vabdere, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie s& le duca la uourest. Adevarul @ ca, daca se hotaraste cineva sa asiste la 0 sdrbatoare jionalé asa de importantd, trebuie s-o ia de dimineata. Trenul in care se vor sui junge in Gara de Nord la opt far zece a.m. D. Goe este foarte impacient gi, cu un mn de comanda, zice incruntat: — Mam’ mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau sé vie! — Vine, vine acuma, puigorul mamill raspunde cucoana, $i sarut pe nepofel: apoi ti potriveste paléria Tanarul Goe poarté un frumos costum de marinar, palarie de paie, cu scripfia pe pamblica: le Formidable, si sub pamblica biletul de célétorie infipt de inti Mita, ca ,asa tin barbatii biletul”. — Vezi ce bine-i sade lui — zice mam’ mare — cu costumul de marinel? —Mamifo, nu fi-am spus c& nu se zice marinel? —Da' cum? —Marinal... — Ei! zicefi voi cum sti; eu zic cum am apucat. Asa se zicea pe vremea mea, nd a iesit intai moda asta la copii — marinel. — Veziea’suntefiproastevaméandoua? intrerupe tanarul Goe. Nu se zice nici arial, nici marinel, — Da’ cum, procopsitule? intreaba tanti Mifa cu un z&mbet simpatic. — Mariner... — Apoi de! n-a invatat toata lumea carte ca d-ta! zice mam’ mare, si iar séruta ® nepotel si iar ji potriveste pailaria de mariner. Dar nu e vreme de discufil filologice: soseste trenul — si nu sta mult. Trenul este plin... Dar cu multa bunavoint& din partea unor tineri politicosi, HLinet9 pana la 0 statie apropiata, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Han! mare isi face cruce, apoi aprinde o figaré.. Goe nu vrea sa intre in cupeus; ® S4 sada in coridorul vagonului cu barbafii. bi oy Gus: © vo'o sa scofi capul pe fereastra, mittelule! zice unul dinte tineri 08, si trage putin inapoi. ZN zice mititelul smucindu-se. a dupa ce sexstrambavlaruratul, se spanzura iar cu amandoud manile de Piltery de alamé si scoate iar capul. Dar n-apuca sa raspunza ceva uratul, si isi retrage ingrozit capul go! induntru si-ncepe sd zbiere, Teste 185— Mamitoo! mam’ maree! tantii! _ eS €? Ce e? sar cocoanele. — S opreasca! zbiara $i mai t ai fc : s fare Goo, batand din picioare. Mi. Palaria! sé opreascaaal!! metas ne (lon Luca Caragiale, D.1 Go¢ ) TEXTUL 2 Familia este unul din cele mai importante elemente sau, mai bine pu sisteme care contribuie la dezvoltarea unei persoane si la starea ei de séinditate i Familia exercité 0 influen(a deosebit de adanca asupra copillor. Pérny furnizeaza ,zestrea genetics", iar familia creeazé conditile dezvoltari fzice emotionale, intelectuale si modeleaza caracterul copilului, simful moral, estetic etc O mare parte dintre cunostintele despre natura, societate, deprinderile alimentare i igienice, atitudinile fata de viata, modelele sau obignuintele de comportament, copii le datoreaza educatiei primite in mediul familial. De aceea, familia ests institutia fundamentaia in toate societatile. Rolul familici este foarte important in cea ce priveste dezvoltarea copiluli, din punct de vedere fizic, intelectual, emotional, moral sau caracterial si spiritual-estetic. (...) Pentru dezvoltarea inteligentei emotionale a copilului, viata de familie constituie, de asemenea, prima lui scoala. in acest mediu, oarecum protejat, copilul ar trebui sa invete sa se cunoasca, Inva(a cum sa simté fata de ceea ce i se intémpla si cum reactioneazé ceilalti la sentimentele lui; experimenteazé $i recunoaste 0 gama de sentimente si invata ce posibilitati de reactie exista, invata sé isi exprime sperantele $i temerile. Tot in familie, copilul isi formeazé primele alitudini fala de lumea din jur, de care vor depinde atat reusita lui scolara cat $i, mai trziu, cea de viata. Aceste ,cursuri" de dezvoltare a inteligentei emotionale nu se predau doar prin interactiunea dintre copil $i paringi sa ‘copii, ci si prinintermedialmodelelor pe care, in primul rand, parintil si cella membrii ai familiei (extinse) le ofera. : (Educatia in familie - baza unei dezvoltari sénatoase a copillor $i a succesului in viata, www.creeracord.com) A. Scrie raspunsul pentru cerintele de mai jos cu privire la textele date. 1. Noteaz doua idei principale/secundare din primul text. 2 puncte — Hers! mare naritica gi tail: Mla ro pari, at a tA deat x Passau Sininall Se goat stn ce soar gpl ce pai 2. In gard, tanarul Goe este: ‘a. nepoliticos cu tanti Mita, b. lnisti. «. fericit cd au plecat in caldtorie, d. nerabdator. Litera corespunzatoare réspunsului corect este 2 punct® 166 Evaluarea Nationald - Limba gi literatura romana4, pezvalarea intligentel emotionale a copiluui se a interac{iunea dintre copil si pain bp spusele $i faptele parintilor. c.oferirea de modele. {interactiuni, vorbe si fapte ale parintilor, oferi nf realizeaza prin: Liter corespunzatoare raspunsului corect este 2 puncte ‘4 Vorbele $1 actiunile personajului Goe releva: 'y,. | ipsa educatiei din mediul scolar. 4p. situatia slaba la invajatura. Myc, probleme de educalie ale membrilor familie. {| d.un comportament obisnuit pentru un copil Litera corespunzatoare raspunsului corect este prea 5, Noteaza .X" in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili corectitu idinea sau incorectitudinea acestula, bazandu-te pe informatile din text. 6 puncte |acfnul goo antStion Gide eitnBecus Topeiant b, Trei doamne din familie fl insolese in cdiatoria cate urbea X ‘clnten, Goe nu doreste 8 stea in |d.Goe pierde biletul de caldtorie , Prima scoala a copiluiui este familia, Reusita scolar a copilului nu depinde de primele atitudini fata x lumea din jur. ympartiment cu barba § Mentioneaza, in cAte un enunt, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos: 6 puncte 4. Veal ce bine-i gade lui — zice mam’ mare — cu costumul de marine!” 98] —Mamij, nu fram spus o& nu ge zice marine? aif —Da' cum? sit —Marinal..." ». .Parinji furnizeaza «zestrea geneticay, iar familia creeaza condijile dezvoltari fizice, ‘mollonale,intelectuale si modeleazé caracterul copilulu, sim{ul moral, estetic etc. = hk det Yoda Bagman fycral ti 1 Preak 5 ingen, In cel putin 30 de cuvinte, o legatura care se poate stabil, le doua texte date. —— el la nivelul continutului, 6 puncte8. Crezi ca familia este responsabila pentru lipsa de educatie a lui Goe? Justifica.t ra {in 50-80 de cuvinte, valorificand primul text. FEspungy © 8. Adbciacd ‘fragmentul din schita scrisa de I. L. Caragiale cu un alt text lterar studiat sau cig ca lectura suplimentara, in 60-80 de cuvinte, prezentand o asemanare $i o deosebie cinte ele. 6 puncte B. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos. 4. Incercui 2 punct? 2. Fac parte din acelasi cmp semantic toate cuvintele din seria: ‘a, marinar, bilet, procopsit, panglica b. palarie, costum, marinar, panglic. ¢. familie, hatér, nepotel, fi. 4d. mam’ mare, tanti,fiu, nepotel. ete Litera corespunzatoare ispunsuluicorect este (1) , a 188 Evaluarea Netionald = Linba i literature rondnd— Mam’ mare! de ce nu mai vine?...", inlocuind cuvantul ,mam'mare* cu ul te ,yine* cu un antonim. aicaneee 3, Reso cuvantul Seon pie Vipera lanes 2 ragmentul de mai jos trei substantive cu func sintactice diferite, pe care le ve importa daca aceste trei dame se hotérasc a paras! locul lor spre a veni i . pad Se ge haterul full si nepotelull lr 6 puncte incon om is 5 a erat Oa: forma constructia activa din secventa ,Destul ca foarte de dimineata, dumnealor, aoasaite, Impreund cu tanérul Goo, asteapté cu multé nerabdare, pe peronul din urbea fos: {Lona aoceeratint-o constructie pasiva 6 puncte = at daa un enunt agertv in care substantivul .trenul* s8 aibéi functia sintactica de complement indirect gi un enun{ interogativ in care substantivul familie" s& aib& functie shlaclca de subiect. 6 puncte 7.Completeaz’ spatile libere din textul de mai jos cu forma corecta a cuvintelor scrise intre Fatanteze: e rs 6 puncte epreciez, au dat dovad’ de Mgeiduinta fafa de comportamentul personajului Gos. Subiectul al II-lea 20 de puncte pos cteaza o scrisoare, de minimum 150 de cuvinte, catre un cadru didactic, in ‘Sé+{i exprimi recunostinta pentru rolul sau in formarea personali rah venta narativa si una descriptiva. Data redactarii scrisorii este |Punciaiul pentru | cong pent compunere se acord ast: | redactare, COmpunerii - 12 puncte | imercarea COmPunerii — 8 puncte on orecta a paragrafelor - 1 punct; coerenta textului — 1 punct; proprietatea termenilor Popa Corectitudine gramaticala ~ 1 punct; claritatea exprimariiideilor ~ 1 punct; Pecan termenilor folosifi — 1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; i caarmelor de punctuate ~ 1 punct; iziblitate - 1 punct). Primum 150 o. Pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are de cuvinte si dezvolta subiectul propus. a