Manualele şcolare alternative

In actualul context curricular, s-a trecut de la o succesiune fixă a conţinuturilor

existente în manualele unice la autentice practici didactice flexibile şi alternative, prezentate
în cadrul manualelor şcolare alternative elaborate pentru un anumit obiect de studiu.
Astfel, pentru o anumită treaptă de şcolaritate, clasă şi disciplină de studiu, pot exista
mai multe manuale şcolare alternative. Ele se bazează pe modalităţi diferite de abordare,
tratare şi operaţionalizare a conţinuturilor, care contribuie la atingerea obiectivelor cadru şi de
referinţă cuprinse în programele şcolare, obiective care sunt unice la nivel naţional. Fireşte,
este important ca toate manualele alternative să respecte cerinţele programei şcolare care este
unitară şi obligatorie; manualele oferă „suportul" pentru a realiza capacităţile, abilităţile
şi competenţele prevăzute de programa şcolară.
Conţinuturile existente în programele şi manualele şcolare urmează să fie supuse unei
operaţii de prelucrare mai rafinată şi de accesibilizare (operaţie numită transpoziţie didactică
internă) şi devin, în acest fel, un subsistem al situaţiei de învăţare.
Existenta multor manuale alternative pentru o disciplină de studiu şi pentru o clasă
solicită din partea cadrului didactic competenţe psihopedagogice pentru alegerea acelor
manuale care se adaptează cel mai mult caracteristicilor psihologice şi comportamentelor de
învăţare ale elevilor, valorizează potenţialul acestora, precum şi propriilor aptitudini şi stiluri
didactice.
Aşadar, introducerea manualelor alternative reprezintă o dovadă a democratizării
învăţării. Autorii de manuale şi, fireşte, cadrele didactice au libertatea de a organiza instruirea
în funcţie de finalităţile şi conţinuturile prevăzute în programele şcolare, de particularităţile
elevilor şi de propriile opţiuni privind abordarea strategică şi metodologică a instruirii şi
construcţia progresiei cunoaşterii.
 Funcţiile manualelor şcolare

Ca instrument de informare şi de lucru pentru elevi, manualul îndeplineşte concomitent

următoarele funcţii: informativă (de informare), formativă (de structurare şi organizare
a învăţării), de dirijare/ghidare a învăţării, de autoinstruire şi stimulativă.

1. Funcţia informativă (de informare) se referă la:

*transpoziţia didactică externă, la selectarea cunoştinţelor proprii unei anumite ştiinţe,

discipline, astfel încât să se respecte logica internă a ştiinţei şi să se asigure logica didactică
şi succesiunea firească a conţinuturilor pe ani de studiu, cu respectarea programei şcolare;

* prelucrarea şi filtrarea acestor conţinuturi, ceea ce presupune simplificarea, accesibilizarea,

punerea lor în relaţie şi structurarea lor.
2. Funcţia formativă (de structurare şi organizare a învăţării) se referă la pârghiile prin
care manualele sprijină activităţile de instruire şi autoinstruire ale elevilor:

*valorificarea experienţei practice a elevilor pentru a ajunge la concluzii

şi generalizări teoretice;
*valorificarea abordărilor şi concluziilor teoretice pentru realizarea de
exerciţii şi aplicaţii practice;
*efectuarea de exerciţii practic-aplicative ca bază pentru realizarea de
abordări teoretice;
*trecerea de la prezentări şi descrieri teoretice la exemple, explicitări şi
ilustrări practic-aplicative;
*trecerea de la exemple, explicitări, descrieri şi ilustrări aplicative la
acţiuni de (auto)observare şi (auto)analiză;
*includerea de referiri la strategiile metacognitive care pot fi valorificate
de elevi în acţiunile lor de instruire şi autoinstruire.

3.Funcţia de dirijare/ghidare a învăţării este asigurată graţie:

* structurării conţinuturilor de studiat;

*includerii unor jaloane pe care elevii le pot valorifica în activitatea de instruire şi
autoinstruire: cuvinte-cheie, definiţii; întrebări şi elemente de reflecţie: sublinieri ale
unor idei, inclusiv prin apel al mijloace grafice cum ar fi sublinieri, chenare, colorare
etc.; rezumate; evidenţierea aplicaţiilor; sprijinirea demersurilor metacognitive ş.a.;
*oferirii de modalităţi sau metodologii de lucru, modele de acţiune şi de cunoaştere
redate explicit sau infuzate în logica expunerii didactice, care pot fi utilizate ca
atare sau în modalităţi creative.
 4. Funcţia de autoinstruire este asigurată de valenţele pe care manualele şcolare le au în
direcţia asigurării şi susţinerii studiului individual independent al elevilor (care sunt
suficient de motivaţi), a demersurilor lor cognitive şi metacognitive.

5. Funcţia stimulativă este în strânsă corelaţie cu cea de autoinstruire şi se referă la

contribuţia manualelor şcolare la stimularea şi dezvoltarea interesului elevilor pentru
studiu, la trezirea curiozităţii lor, a interesului lor epistemic, a dorinţei lor de cunoaştere.

Această funcţie este asigurată de modalităţile concrete de structurare şi „comunicare" a

informaţiilor, de natura şi complexitatea sarcinilor de lucru care li se solicită elevilor, de
intensitatea implicării lor în activitate ş.a.m.d.

Condiţii pentru elaborarea manualelor şcolare

 Din perspectivă curriculară, condiţiile pe care trebuie să le satisfacă un manual pot fi
clasificate în trei mari categorii: generale, de structurare şi de redactare.

1. Condiţiile generale se referă la aspectele care sunt necesare să se ia în considerare în

legătură cu conţinutul ştiinţific, cu măsura în care acesta este accesibilizat în vederea asimilării
lui de către elevi:
• Conţinuturile răspund pertinent competențelor generale și specifice existente în
programă?
• Conţinuturile corespund experienţei cognitive a elevilor, sistemului lor cognitiv,
stadiului lor de dezvoltare intelectuală şi nivelului lor de dezvoltare cognitivă?
• Conţinuturile răspund adecvat nevoilor educaţionale şi intereselor de cunoaştere
ale elevilor atât în cadrul activităților offline, cât și în activităţile didactice
desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al internetului?
• Sunt conţinuturile corecte, exacte, precise, actuale, variate, coerente şi obiectiv
prezentate?
• Sunt conţinuturile prezentate gradual, de la simplu la complex?
• Sunt conţinuturile suficient de elaborate, de dezvoltate în raport cu
enunţurile sintetice ale programei?
• Sunt conţinuturile „traduse" în registre adaptate particularităţilor de
vârstă ale elevilor?
• Conceptele sunt explicate suficient şi clarificator?
• Sunt prezentate, în manieră explicită, aplicaţii concrete ale conţinuturilor studiate?
• Activităţile de învăţare sunt suficient de variate atât pentru activitățile offline, cât și
pentru activităţile didactice desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al
internetului?
• Se stimulează învăţarea formativă, formarea şi dezvoltarea competenţelor
şi se motivează elevul?
• Conţinuturile contribuie la formarea unor atitudini sociale şi morale
pozitive şi la dezvoltarea valorilor?
• Conţinuturile sunt integrate, oferă deschideri spre problematici şi
abordări interdisciplinare?

2. Condiţiile de structurare se referă la aspectele legate de organizarea, ierarhizarea

şi structurarea conţinuturilor, la abordările pedagogice valorificate:

• Conţinuturile sunt prelucrate în acord cu paradigmele educaţionale

actuale?
• Sunt valorificate valenţele formative şi informative ale conţinuturilor?
• Strategiile valorificate corespund unei pedagogii directiviste sau
nondirectiviste?
 • Manualul propune elevilor diverse tipuri de situaţii de învăţare, susceptibile de a
genera diverse tipuri de experienţe de învăţare dezirabile atât pentru activitățile
offline, cât și pentru activităţile didactice desfăşurate prin intermediul
tehnologiei şi al internetului?
• Manualul conţine o diversitate suficient de mare de tipuri de sarcini de
învăţare atât pentru activitățile offline, cât și pentru activităţile didactice
desfăşurate prin intermediul tehnologiei şi al internetului?
• Activităţile de învăţare prezentate sunt centrate predominant pe elev, se
asigură activismul elevilor privind dezvoltarea spiritului critic?
• S-a ţinut seama de particularităţilor elevilor: vârsta, interesele lor
cognitive, mediul de viaţă ş.a.?
• în ce măsură manualul conţine referiri la evaluare online sau offline ?
• în ce măsură manualul oferă elevilor posibilităţi de autoevaluare?
• în ce măsură manualul oferă probe de evaluare şi de autoevaluare în
concordanţă cu conţinuturile şi activităţile de învăţare pe care le include specifice
activității offline sau online?
• în ce măsură manualul oferă oportunităţi pentru fixarea, sistematizarea,
recapitularea cunoştinţelor?
• în ce măsură manualul oferă sugestii pentru monitorizarea, reglarea şi
optimizarea învăţării?
• în ce măsură manualul stimulează „învăţarea învăţării", respectiv oferă
sprijin în formarea şi dezvoltarea abilităţilor cognitive şi metacognitive indiferent de
tipul de activitate online sau offline?

3. Condiţiile de redactare se referă la aspectele generale legate de redactarea şi

tehnoredactarea manualului, de stilul de redactare, de limbajul utilizat, de ilustraţii:

• Conţinuturile sunt organizate logic după un (semi)algoritm: prezentare;

text principal organizat în capitole şi subcapitole, în conformitate cu
 unităţile de conţinut din programă; rezumat; exerciţii, evaluare?
• Capitolele sunt echilibrate ca lungime, stil de redactare şi tehnoredactare?
• Extinderea capitolelor este în acord cu relevanţa temei tratate?
• Rezumatele (fie că sunt la începutul textului, fie la sfârşit) sunt clare,
concise, esenţializate şi edificatoare?
• Introducerea prezintă clar importanţa şi obiectivele disciplinei, precum
şi ale manualului, modalităţile de structurare a capitolelor?
• Cuprinsul este precis şi suficient de detaliat, astfel încât să sprijine
orientarea elevilor în studiul disciplinei?
• Manualul are un index cu suporturi utile în activitatea de predare-învăţare-
evaluare: anexe, bibliografie, răspunsuri la probele de evaluare
etc.?
• Este asigurată lizibilitatea textului, formatul manualului este oportun, se
utilizează caractere de dimensiuni şi fonturi diferite, chenare, culori de
fond diferite?
• Stilul de redactare este decent, precis, clar (fără enumerări exagerate,
inexactităţi, elemente redundante, deficienţe de limbaj) sau imprecis?
• Limbajul este corect şi adaptat nivelului de pregătire al elevilor?
• Vocabularul utilizat este adaptat nivelului de înţelegere al elevilor şi
ţine cont de achiziţiile anterioare ale acestora?
• Cuvintele noi şi termenii ştiinţifici noi sunt explicaţi şi definiţi operaţional.
• Structura şi lungimea frazelor şi a propoziţiilor sunt în concordanţă cu nivelul
de înţelegere al elevilor?
• Semnificaţia textului şi mesajul său educaţional sunt clare? Elementele
de punctuaţie sunt justificate şi corecte? Se recurge pertinent la ilustraţii, toate
acestea se justifică? Ilustraţiile sunt în concordanţă cu conţinuturile capitolelor?
Ilustraţiile sunt intuitive, clare, precise?
• Informaţiile transmise de ilustraţii sunt sugestive, clarificatoare şi interesante
pentru elevi? Raportul text scris - ilustraţii este adecvat? Ilustraţiile sunt corect plasate în
pagină în raport cu textul scris? Legenda ilustraţiilor este clară şi precisă, iar explicaţiile
aferente ilustraţiilor sunt clarificatoare? Ilustraţiile sunt numerotate corect?
• Există consecvenţă în utilizarea elementelor de design al tehnoredactării (tipuri
de litere, dimensiuni ale literelor, distanţe, aşezare în pagină, modul de numerotare al
capitolelor, subcapitolelor, figurilor, tabelelor etc.)?
• Ilustraţiile satisfac exigenţele de ordin estetic (calităţi estetice, culori folosite,
aspecte plăcute şi atrăgătoare)?
 Sarcini de reflecţie şi exerciţii aplicative:
Având în vedere criteriile prezentate mai sus, realizați o fișă de evaluare a manualelor
școlare, în care să urmăriți
a. Manual alternativ
b. Clasa:
c. Autori:

d. condițiile:
1.generale - conţinutul ştiinţific.
2. condițiile de structurare și prelucrarea didactică a conţinutului- organizarea, ierarhizarea
şi structurarea conţinuturilor, abordările pedagogice valorificate.
3. Aspectul și condițiile de redactare a manualului- aspectele generale legate de redactarea
şi tehnoredactarea manualului, de stilul de redactare, de limbajul utilizat, de ilustraţii etc.

În analiza de evaluare a manualului școlar, vă rugăm, să acordați un punctaj de la 1 la 5

pentru fiecare criteriu stabilit la punctul d, realizând un total
Exemplu de tabel:

Condiții criteriu Punctaj Observaţii

Condiții generale- 1 2 3 4 5
conținut științific

1 Conţinuturile răspund
pertinent competențelor
generale și specifice
existente în programă
2
3
TOTAL:

Condițiile de
structurare și
prelucrarea didactică
a conţinutului
1 Conţinuturile sunt
prelucrate în acord cu
paradigmele educaţionale
actuale
2
TOTAL:
Aspectul și condițiile
de redactare a
manualului
1 Conţinuturile sunt organizate
logic după un
(semi)algoritm: prezentare;
text principal organizat în
capitole şi subcapitole, în
conformitate cu
unităţile de conţinut din
programă; rezumat; exerciţii,
evaluare
2
3
TOTAL:

Punctaj final = (Total_1 + Total_2 + Total_3): 51=

CONCLUZII: