Disciplina: Evaluarea psihologică în consiliere

Studiu de caz – Consilierea unui copil

cu stimă de sine scăzută

Masterand:
Simona-Marcela Țibuleac

2020
 Studiul de caz

Introducere
Stima de sine este un subiect larg investigat în cercetarea științelor sociale în general și
în cercetarea psihologică clinică sau adolescentină în special (Thomaes, Poorthuis, &
Nelemans, 2011; Mruck, 2006). Studiile au identificat respectul de sine ca fiind un
determinant important al bunăstării emoționale (Baumeister, Campbell, Krueger, & Vohs,
2003; Peterson și Steen, 2002). Stima de sine poate servi ca factor protector, ca moderator,
mediator sau pur și simplu rezultat al stării de bine sau al dificultăților emoționale (Lacković-
Grgin, 2000; Lee & Hankin, 2009; Tambelli, Laghi, Odorisio, & Notari, 2012; Laghi, Pallini,
D'Alessio, & Baiocco, 2011; Myers, 2013). Un număr tot mai mare de studii longitudinale
sugerează că stima de sine scăzută prezice depresia mai târziu în viață (Orth, Robins, &
Meier, 2009; Orth, Robins, Trzesniewski, et al., 2009; Kamkar și colab., 2012; MacPhee și
Andrews , 2006; Millings et al, 2012;; Sowislo & Orth, 2012). De asemenea, stima de sine
scăzută a fost asociată cu simptome de anxietate și plângeri somatice, în timp ce stima de sine
ridicată a fost considerată un tampon important împotriva anxietății (Millings și colab., 2012;
Morley & Moran, 2011; O'Brien, Bartoletti și Leitzel , 2006). Studii de cercetare transversală
au raportat corelații ale mediului de putere statistică ridicată între stima de sine și anxietate
(Lee și Hankin, 2009).
Menționez că în continuare voi prezenta un caz la care am fost participant. Am
colaborat cu consilierul școlar și am fost implicată doar în realizarea interviului.
Scop
Acest studiu de caz a fost realizat cu scopul de a observa în ce măsură și ce impact are
stima de sine scăzută asupra dezvoltării emoționale a copilului.
Obiectivele și ipoteza studiului
Principalul obiectiv de cercetare a studiului de față este observarea măsurii în care
stima de sine este un predictor important al dificultăților emoționale.
Pe parcursul acestui studiu îmi propun să verific următoarele ipoteze:
1. Dacă nivelul stimei de sine este scăzut atunci copilul întâmpină dificultăți în a-și
exprima emoțiile;
 2. Dacă un copil are un nivel scăzut al stimei de sine atunci competențele sociale
ale acestuia sunt minime sau absente;
Prezentarea subiectului și a situației de consiliere
Informații de identificare
Ana este o fetiță de 11 ani, cu statut socioeconomic scăzut. Locuiește în București
împreună cu mătușa paternă și soțul mătușii sale, care sunt tutorii legali ai Anei. De asemenea,
locuiesc cu ei, fratele Anei de cinci ani, verișoara lor de șapte ani și bunicii paterni ai Anei.
Natura sesizării
  Ana a fost adusă la consiliere de mătușa ei, căreia i s-a recomandat să o aducă pe Ana la
terapie de către medicul pediatru. Ana și fratele ei au fost îndepărtați din casa părinților lor
biologici în 2018 din cauza neglijării severe. Mătușa Ana suspectează, de asemenea, că Ana a
fost victimă a abuzurilor fizice din partea părinților ei biologici. De când a fost scoasă din casa
părinților biologici, Ana și-a exprimat confuzia cu privire la situația ei de viață. Principala
problemă de prezentare a acesteia este însă stima de sine scăzută, care se concentrează mai ales
pe aparatele auditive și pe greutate.
Istoric relevant
Familie. Ana are un istoric familial semnificativ pentru depresie, anxietate, ADHD,
alcoolism, abuz de substanțe, violență în familie și sinucidere. Mama biologică a Ana are un fiu
de 13 ani dintr-o căsătorie anterioară, care a trăit cu Ana până când a fost scoasă din casă.
Părinții biologici ai Anei au și o altă fiică care trăiește cu ei care are un an. Când Ana
locuia cu părinții ei biologici, a fost expusă violenței domestice și consumului de droguri. De
asemenea, a asistat la tentativa mamei sale de a se sinucide prin tăierea încheieturilor. Cu cel
puțin o ocazie, părinții Ana au rămas fără adăpost cu copiii. Ana locuiește împreună cu mătușa,
unchiul, vărul și bunicii de când mătușa și unchiul ei au obținut custodia legală asupra ei și a
fratelui său în 2018. Mătușa și unchiul Ana sunt grijulii și susținători.
Dezvoltare. Ana a atins la timp toate etapele de dezvoltare. Este sub medie în ceea ce
privește dezvoltarea socială, lingvistică și emoțională și medie în dezvoltarea fizică și
intelectuală.
Academic. Ana este în clasa a V-a, este foarte retrasă. Îi place școala și este un elev bun.
Social. Ana se înțelege bine cu alți copii și are cel puțin un prieten apropiat. Este oarecum
timidă și rezervată în grupuri mari și cu oameni pe care nu îi cunoaște bine.
 Medical. Ana este relativ sănătoasă, dar suferă de deficiențe de auz care necesită
utilizarea de aparate auditive. De asemenea, Ana suferă de astm și de alergii sezoniere.
Examen de stare mentală, Ana este o fetiță modestă și cooperantă în vârstă de 11 ani.
Este orientată către persoană, loc și timp și face un contact vizual bun. Memoria Anei este intactă
și atenția și concentrarea ei sunt bune. Discursul ei este normal în ritm, volum și ton, iar fluxul ei
de gândire este liniar și logic. Ea neagă orice idee suicidală actuală sau o idee omucidă și nu
prezintă nicio dovadă de deliri, halucinații, obsesii, compulsii sau fobii. Perspectiva și judecata
Anei sunt corecte pentru vârsta ei și pare să dețină controlul asupra impulsurilor sale. Ana are
probleme cu somnul și tinde să se supraalimenteze. Activitatea motorie și nivelul de energie sunt
normale.
Activitatea de consiliere
În timpul ședințelor de consiliere au fost utilizate următoarele strategii:
 Interviul (ca mijloc de cunoaștere a istoricului problemei);
 Utilizarea fișelor de lucru pe tema stimei de sine;
 Jocuri pentru formarea de competențe sociale.
Interviul. Pe durata interviului Anei i-au fost adresat următoarele întrebări: ”Care crezi
că sunt cele mai importante 5 calități ale tale?/ Consideri că ești capabilă să faci lucrurile la fel
de bine ca ceilalți copii?/Ești mândră de tine?/ Te simți utilă?/ Te simți bine când te joci cu
colegii?/ Enumeră 3 lucruri care nu îți plac la tine.”
Interviul a generat date calitative în ceea ce privește nivelul stimei de sine al Anei dar și
date referitoare la comportamentul ei social.
Astfel, în urma întrebărilor adresate am descoperit că fetița are un nivel al stimei de sine
scăzut deoarece nu a reușit să găsească decât o calitate și anume că este o fetiță ascultătoare, are
foarte puține momente în care se simte mândră de ea, Spune că nu întodeauna poate face
lucrurile la fel de bine ca și colegii ei.
În ceea ce privește comportamentul ei social, se poate spune că Ana este un copil retras
care evită interacțiunea cu grupurile de copii deoarece nu vrea ca ceilalți să râdă de ea pentru că
poartă aparat auditiv sau că este mai grăsuță decât ei!
Fișele de lucru utilizate pe tema stimei de sine (Anexe)
Subiectul abordat Fișa de Titlu
lucru
Descoperă-te 1 Pot face orice...

Puncte forte și limite
Obiective pentru viitor
2 Unde mă aflu?
3 Alegerea mea...
4 Invers
5 Titluri de știri
6 Depășește obstacolul!
7 Echilibrează-ți viața!
8 Iată ce-mi doresc...
9 Imaginează-ți că tu...

Fișele de lucru mai sus menționate au fost utilizate cu scopul de a o ajuta pe Ana să se
descopere pe sine, astfel încât aceasta să aibă un concept de sine mai realist. Acestea i-au oferit
Anei ocazia să:
 Exprime diverse polarități ale sinelui;
 Analizeze ce părți din sine le dezvăluie altora fără rezerve și ce părți ascunde;
 Descopere cum poate alege ce să facă;
 Descopere cum poate alege momentele în care să facă lucruri singură și când să le
facă îmreună cu altcineva.
Jocuri pentru formarea de competențe sociale
În ședințele de consiliere ale Anei s-au utilizat jocul de rol și jocul Vorbești, Simți și
Faci!.
Pe parcursul desfășurării jocurilor care au avut ca scop exersarea competenlelor sociale
Ana a întâmpinat uneori și dicultăți.
În momentul în care consilierul a observat aceste dificultăți i-a adrest întrebări de genul:
”Se pare că îți este greu să realizezi sarcina de pe cartonaș. Care este cel mai greu lucru legat de
cerința aceasta?”
Consilierul a sugerat răspunsuri și comportamente alternative pe parcursul jocurilor.

  Formulări teoretice
Cazul Anei este potrivit pentru conceptualizare folosind teoriile lui Alfred Adler și ale
adepților săi. Abordarea adleriană a terapiei folosește cadrul Psihologiei individuale, care
constată că oamenii ar trebui înțeleși în mod holistic. Această perspectivă se bazează pe modelul
de creștere, spre deosebire de modelul medical, deci, conform acestei teorii, Ana nu ar trebui să
fie etichetată cu diagnostice, ci mai degrabă privită ca descurajată în încercările ei de a înțelege
și duce viața.
  După cum am menționat anterior, teoria adleriană consideră personalitatea în mod
holistic în contextul mediului. Astfel, este important să ne concentrăm asupra impactului
sistemului familiei Anei asupra gândurilor, sentimentelor și comportamentelor sale. Ana este
copilul mijlociu din familia ei și, potrivit lui Adler, acest lucru ar putea duce la a se simți
abandonată și tratată pe nedrept. Matușa Anei povestește că ea descrie aceste tipuri de
sentimente ori de câte ori nu primește același tip de laudă sau recompense ca fratele și vărul ei.
De asemenea, Adler a afirmat că copilul de mijloc poate deveni pacificatorul în perioadele de
conflict familial. Vedem acest lucru în Ana în timp ce încearcă să-și protejeze părinții biologici,
prin raționalizarea și diminuarea comportamentului lor negativ.
În teoria adleriană, percepția este mai mare decât realitatea. Acest lucru devine evident în
cazul Anei în convingerile despre părinții ei. Percepția ei este că nu pot face rău, așa că spune că
sunt „mai buni acum” și vrea să locuiască din nou cu ei la sfârșitul acestui an școlar. Se pare că
nu pune nicio greutate asupra realității a ceea ce au făcut părinții și a impactului pe care l-a avut
asupra vieții sale.
Perspectiva adleriană este aceea că oamenii sunt motivați de relația socială. Teoria lui
Adler subliniază, de asemenea, importanța sentimentului comunității, care se realizează prin
găsirea unui loc în familie și societate pentru a satisface nevoile de bază. Teoria postulează că
anxietatea este un rezultat al acestor nevoi de bază care nu sunt îndeplinite. Ana trăiește multă
anxietate legată de situația familiei și de imaginea ei de sine, așa că este probabil influențată de
lipsa de securitate pe care o simțea cu părinții ei biologici și de lipsa de acceptare și vrednicie pe
care o percepe ca urmare a nu trăiește cu ei.
Ana nu este în măsură să ia chiar și decizii minore în ședințele de terapie și caută în mod
constant aprobarea muncii sale. Mătușa ei spune că acasă, Ana are nevoie în mod regulat de
asigurarea că face ceea ce trebuie. Acest aspect al personalității Anei a fost probabil modelat de
sentimentele ei de respingere față de părinții ei biologici; Ana își propune să îi mulțumească pe
ceilalți de frica de a nu fi nedorită.
Credințele Anei despre trecutul ei și despre ea însăși joacă un rol imens în conturarea
sentimentelor ei. Adlerienii cred că gândurile provoacă sentimente și sentimentele provoacă un
comportament. Adler s-a referit la credințele de bază ale unei persoane drept „logica privată” și a
considerat că logica privată ghidează percepția și căutarea într-un model care devine un stil de
viață. Stilul de viață al Anei se caracterizează prin gânduri negative despre ea însăși și teama de a
nu fi iubită, ceea ce duce la un comportament timid și atent. Ana face aceste greșeli de bază în
logica sa privată: suprageneralizări, obiective imposibile, percepții greșite ale vieții și
minimizarea valorii de sine.
Principala suprageneralizare a Anei este aceea de a crede că toată lumea crede că
aparatele auditive arată ciudat. Ea spune că își acoperă urechile cu părul, deoarece toată lumea se
amuză de aparatele auditive, dar atunci când este întrebat cine s-a distrat de ea, poate să-și
amintească doar de o fată. Această greșeală de bază o determină pe Ana să se simtă extrem de
conștientă de sine despre aparatele auditive, ceea ce duce la unele probleme de comportament.
Ana își validează convingerile ascunzând aparatele auditive și nu oferă nimănui șansa de a
observa designul roz strălucitor de pe ele și poate recunoaște că nu sunt o prostie.
Un element principal al teoriei adleriene este acela că orice comportament este orientat în
mod obiectiv. Ana face greșeala de a stabili obiectivul imposibil al perfecțiunii. Ea încearcă atât
de mult să se asigure că desenele ei sunt perfecte și este foarte supărată pe ea însăși când scrie
greșit cuvinte.
Se pare că Ana percepe greșit multe lucruri din viață. Cele mai semnificative percepții
greșite sunt legate de părinții și situația ei de viață.
O altă credință greșită a Anei este sentimentul ei copleșitor de inferioritate. Anea duce
aceste sentimente la extrem, presupunând că nu are valoare. Într-un exercițiu pentru a-și construi
stima de sine, Ana a fost rugată să enumere cinci lucruri pe care le consideră calități. Nu a putea
să identifice decât patru, toată săptămâna viitoare agonizând pentru a o descoperi pe a cincea.
În general, Ana a întâmpinat multe lucruri neplăcute în viața ei și faptul că are deficiențe
de auz este perceput de fetiță ca un handicap. Conform teoriei adleriene, cele mai mari probleme
ale Anei sunt presupunerile ei greșite și percepțiile greșite despre experiențele sale și despre ea
însăși.
Concluziile argumentate, recomandările și propunerile referitoare la subiectul
studiat
Analizând toate informațiile de mai sus putem concluziona că în cazul Anei cele 2
ipoteze
1. Dacă nivelul stimei de sine este scăzut atunci copilul întâmpină dificultăți în a-și
exprima emoțiile;
2. Dacă un copil are un nivel scăzut al stimei de sine atunci competențele sociale
ale acestuia sunt minime sau absente;
 se confirmă parțial deoarece dificultățile întâmpinate de Ana în a-și exprima emoțiile nu
sunt cauzate doar de stima de sine scăzută, ci și de mediul de familie disturbator în care a crescut
până când a fost luată în grijă de mătușa ei.
Același lucru îl putem spune și despre competențele sale sociale minime. Lipsa acestora
este cauzată în totalitate de situația familială din trecut, însă interacțiunile reduse cu colegii sau
cu un grup mai mare de persoane sunt cauză a nivelului scăzut al stimei de sine.
Ana refuză de cele mai multe ori să socializeze pentru că nu este mulțumită de aspectul
fizic și pentru că se simte stânjenită de purtarea aparatelor auditive.

Autoevaluare în munca depusă şi modalităţi proprii de eficientizare şi obţinere a

rezultatelor dorite.
Critica activității de consiliere
 Limita cea mai semnificativă a capacității mele de a înțelege și empatiza cu Ana este
lipsa ei de expresivitate cu privire la sentimentele și experiențele ei. Ana tinde să refuze
conversațiile despre probleme serioase din punct de vedere emoțional, cum ar fi părinții și
imaginea ei de sine. În plus, la vârsta de 11 ani, ea are cunoștințe limitate cu privire la
problemele sale. Pentru aceste motive simt că am făcut prea multe presupuneri despre
experiența subiectivă a Anei, ceea ce mi-a limitat capacitatea de a înțelege pe deplin prin ce
trece. De asemenea, nu am experiență în domeniul consilierii, așa că mă simt oarecum limitată în
a înțelege cum experiențele Anei cu părinții i-ar putea modela starea actuală.
Principalul punct forte în a lucra cu Ana a fost capacitatea mea de a crea o legătură cu ea.
Cred că acest lucru a fost influențat de asemănările noastre și, de asemenea, de atitudinea ei
plăcută și agreabilă. Încerc, de asemenea, să o fac pe Ana să se simtă confortabil.
Colaborarea cu consilierul în a planifica activități care viziează problemele cu care se
confruntă poate fi considerat un punct forte.
Cred că cea mai mare limită a mea a fost lipsa facilitării construirii stimei de sine. Când
rememorez întâlnirile cu Ana, observ momente în care ar fi trebuit să laud efortul Anei sau să o
ajut să se simtă mândră de ea însăși.
De asemenea cred că ar fi trebuit să aștept ca Ana să aducă în discuție probleme, în
special cele care sunt încărcate emoțional și nu să întreb direct despre ele. Am avut probleme să-
mi dau seama cum să abordez trauma pe care a experimentat-o Ana, întrucât nu am avut prea
multe antrenamente în acea zonă.
Anexe