UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică

Program postuniversitar de conversie profesională EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ
        

        Tema:

Coordonator:

                                                                                                         Absolvent:

                                                                 Petroşani
                                                                     2019

1
Cuprins
CAPITOLUL I Aspecte teoretice privind structura si functionarea calculatorului........................................4
1.1 Structura şi funcţionarea calculatorului.............................................................................................4
1.2 Structura interna a calculatorului......................................................................................................5
1.2.1 Unitatea centrală........................................................................................................................5
1.2.2 Microprocesorul..........................................................................................................................6
1.2.3 Memoria internă.........................................................................................................................8
1.2.4 Memoria externă......................................................................................................................10
1.2.5 Magistrala de date comenzi.....................................................................................................11
1.3 DISPOZITIVE PERIFERICE..................................................................................................................13
1.3.1 Tastatura..................................................................................................................................13
1.3.2 Mouse-ul..................................................................................................................................14
1.3.3 . Trackball.................................................................................................................................15
1.3.4 Creion optic...............................................................................................................................15
1.3.5 Tableta grafică..........................................................................................................................15
1.3.6 Scanner....................................................................................................................................15
1.3.7. Joystick.....................................................................................................................................15
1.3.8. Microfonul...............................................................................................................................16
1.4 Dispozitive periferice de intrare......................................................................................................17
1.4.2. Imprimanta..............................................................................................................................18
1.4.3. Plotter......................................................................................................................................19
1.4.4. Difuzor.....................................................................................................................................19
1.5 Dispozitive de intrare – ieşire....................................................................................................20
1.5.1 Modemul..................................................................................................................................20
Cpitolul II. Aspecte teoretice privind utilizarea calculatorului pentru editarea în Word...........................21
2.1Notiuni introductive..........................................................................................................................21
2.2 Iniţializarea unui document nou......................................................................................................22
2.3 Editarea unui document..................................................................................................................23
2.4.1 Inserarea unui text artistic.......................................................................................................29
2.4.2 Inserarea şi formatarea tabelelor ...........................................................................................30
2.4.3 Inserarea formelor opţiunea automate....................................................................................35
2.4.4 Inserarea simbolurilor...............................................................................................................36
2.4.5 Inserarea ecuatiilor..................................................................................................................38
Bibliografie............................................................................................................................................41
Test de evaluare....................................................................................................................................42
Fisa de lucru 2........................................................................................................................................44

2
 Argument

Am ales aceasta lucrare deoarece calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului
însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul
instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească
achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se
adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Aceştia trebuie să fie
pregătiţi, orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai
bine pentru a face fată noilor tipuri de profesii.

3
CAPITOLUL I Aspecte teoretice privind structura si
functionarea calculatorului

1.1 Structura şi funcţionarea calculatorului

Calculatorul este o maşină electronică ce efectuează operaţii foarte complexe şi dificile într-un
timp foarte scurt. Pentru aceasta trebuie să i se furnizeze datele pe care trebuie să le prelucreze
(datele de intrare) şi o listă de instrucţiuni (programul), care să îi indice cum să prelucreze aceste
date.

UNITATEA CENTRALĂ
MONITOR

TASTATURĂ
MOUSE
Figura 1.1 Componentele unui calculator

Dacă pentru a ajunge la un rezultat trebuie sa execute mai multe operaţii, el le va efectua pe
rând. Operaţiile şi ordinea acestora îi sunt specificate calculatorului prin intermediul
programului. Calculatorul va furniza utilizatorului rezultatele obţinute în urma prelucrării (date
de ieşire). În timpul prelucrării pot să apară şi date intermediare. La exterior poate avea diferite
forme ,dar este format din sceleaşi elemente de bază.
Cu această maşină poţi scrie ,desena,te poţi juca şi poţi face multe lucruri interesante.
Pentru a putea realiza aceste operaţii, calculatorul este alcătuit din două componente:
Echipamentele fizice (partea materială) - HARDWARE
Programele şi datele (partea logică) - SOFTWARE
HARDWARE-UL. reprezintă echipamentele fizice din care este alcătuit un sistem de calcul, în
care circuitele electronice prelucrează automat informaţiile şi asigură comunicarea între utilizator
şi sistem.

4
1.2 Structura interna a calculatorului

Din punct de vedere structural, calculatorul se compune din:

 Unitate centrală
 Monitor
 Tastatură
 Mouse.

1.2.1 Unitatea centrală

Este principala componentă a calculatorului care

coordonează întreaga activitate a acestuia. De aici se
solicită informații pe care utilizatorul le va introduce
de la tastatură iar rezultatele vor fi afisate pe monitor.
Tot în unitatea centrală sunt realizate prelucrările de
date prin executarea unui program. Importanța
Figura 1.2 Unitatea centrala
deosebită a unității centrale este evidentă, asadar este
usor de înțeles de ce caracteristicile principale ale unui
calculator personal sunt date de caracteristicile si
parametrii de funcționare ai unității centrale.

Unitatea centrală poate fi pusă în poziție verticală sau

orizontală în funcție de tipul de carcasă pe care o are.

Unitatea centrală conține următoarele componente

principale:
Microprocesorul;
Memoria internă;
Memoria externă;
Figura 1.3 Unitatea centrala desfasurata
Magistrala de date si magistrala de
comenzi;
Placa video;
Placa de sunet;
Placa de retea.

5
1.2.2 Microprocesorul
(UCP – Unitatea Centrala de Prelucrare)

Microprocesorul este un circuit integrat (o componentă electronică complexă, numită

CIP) si reprezintă “creierul” întregului calculator, coordonatorul tuturor operațiilor ce
sunt efectuate de către acesta si se află montat pe placa de bază a calculatorului
(mainboard) în interiorul carcasei.
Microprocesorul este conectat la celelalte componente ale calculatorului prin
intermediul magistralei de date si magistralei de comenzi.
Microprocesorul este format din:
UCC (Unitatea de Comanda si Control) – primeste
instrucțiunile de lamemorie, le interpretează si emite comenzi către
UAL si memoria internă, respectiv comenzi de transfer către disp.
periferice si memoria externă.
UAL (Unitatea Aritmetică si Logică) – are rolul de a executa
operațiiaritmetice si logice cu date furnizate de memorie si de a depune
în memorie rezultatul obȚinut.

Dintre funcțiile procesorului pot fi amintite:

♦ Execută instrucțiuni individuale pentru programe si controlează
operațiile efectuate de alte componente ale computerului;
♦ Realizează calculele si operațiile logice.
Una din principalele caracteristici ale microprocesorului este reprezentată de viteza de
lucru. Viteza de lucru a unui microprocesor este determinată de mai mulți factori:

 frecvența de tact;
 tipul constructiv al microprocesorului;
 dimensiunea memoriei cache.

Fiecare microprocesor este alcătuit din mai multe micromodule interconectate prin
intermediul unor cai de comunicație numite magistrale interne, pe care circulă date sau
instrucțiuni, a căror viteză de deplasare depinde de doi factori:
♦ lățimea benzii – numărul benzilor de circulație; deoarece pe fiecare
bandăcirculă un bit se poate vorbi despre lățimi convenabile (de la 8, 16, 32, 64 sau 128 de biți
transmisi în paralel);
♦ frecvența de tact – numărul de pasi de lucru (tacturi) pe care poate
săîi facăprocesorul în fiecare secundă

6
 Unitatea de măsură pentru frecvență este Hertz-ul, împreună cu multipli săi:

1 KiloHertz (KHz) = 1.000 Hz

1 MegaHertz (MHz) = 1.000 KHz = 1.000.000 Hz

1 GigaHertz (GHz) = 1.000 MHz = 1.000.000 KHz = 1.000.000.000 Hz

Câteva din valorile standard folosite în prezent sunt: 500 MHz, 600 MHz, 933 MHz, 1,4
GHz, 1,7 GHz,2 GHz

Un alt factor care influențează viteza de lucru este tipul de microprocesor. Datorită evoluției
microprocesoarelor de-a lungul timpului, performanțele acestora s-au îmbunătățit foarte mult.

Tipuri de microprocesoare:

80386, 80486, 80586, Pentium I-IV

Figura 1.3 Tipuri de
microprocesoare

O altă caracteristică este dimensiunea memoriei cache. Respectiva memorie este

concepută pentru a fi legată mai direct de microprocesor decât memoria internă, pentru a
evita toate operațiile intermediare.

Valori standard:

64 Kb, 128 Kb, 256 Kb, 512 Kb, 1 Mb.

7
1.2.3 Memoria internă
(UM – Unitatea de memorie)

Unitatea de Memorie (UM) sau memoria internă (principală) este componenta sistemului
de calcul destinată păstrării datelor siinstrucțiunilor programelor în locații bine definite
prin adrese. Este formată dintr-un sistem de circuite integrate alcătuite, în principal, dintr-
un număr mare de celule de memorie, fiecare celulă fiind un circuit care poate stoca 1 bit
de informație.

Memoria internă este formată din:

Memoria RAM(Random Access Memory). Caracteristicile acestei memorii:
 poate fi citită sau scrisă;
 este volatilă;
 Memoria RAM se măsoară în Mb;
 Variante constructive: SDRAM, DDRAM, RIMM.

BIT (Binary Digit) – cea mai mică unitate de informaȚie reprezentabilă într-un
calculator. Poate lua doar valorile 0 si 1.

Figura 1.4 Placa de baza

Multiplii bit-ului sunt puteri ale lui 2 iar sistemul de numerație folosit se numeste
sistembinar.
1 byte = 23 biti = 8 biti
1 KiloByte (Kb) = 210 bytes = 1.024 bytes
1 MegaByte (Mb) = 220 bytes = 1.024 Kb
1 GigaByte (Gb) = 230 bytes = 1.024 Mb
1 TeraByte (Tb) = 240 bytes = 1.024 Gb
1 Petabyte (Pb) = 250 bytes = 1.024 Tb
1 Exabyte (Eb) = 260 bytes = 1.024 Gb
Valori standard (în Mb): 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 256, 512.

8
 Memoria ROM (Read Only Memory). Reprezintă acea parte din memoria internă
care poate fi doar citită. Ea este scrisă o singură dată de către producător cu informația
necesară. Este nevolatilă informația păstrându-se chiar si după ce CIP-urile respective nu
mai sunt alimentate cu energie. Are o capacitate redusa (pana la 2 Mb).

Figura 1.5 Memoria ROM

Versiuni constructive: PROM, EPROM, EPPROM.

Memoria CMOS (Complementary Metal Oxid Semiconductor). Este o memorie de tip

citire/scriere si nevolatilă. Este alimentată permanent de un mic acumulator. Această
memorie se foloseste pentru memorarea unor informații necesare BIOS-ului, informații ce
pot fi citite sau scrise.

BIOS-ul (Basic Input Output System) este format dintr-o serie de mici programe care
asigură comunicarea cu perifericele calculatorului si prin intermediul cărora se realizează
diferite configurări ale componentelor interne.

9
1.2.4 Memoria externă
Memoria externă este alcătuită, în principal, din:

 Discuri fixe (Hard Disk-uri) Figura 1.6 Hard Disk

Au o capacitate foarte mare de stocare a informației si o viteză de lucru (scriere-citire) foarte ridicată.
Ele sunt folosite pentru stocări masive de date sau pentru rularea rapidă de programe. Hard Disk-urile
sunt compuse din mai multe discuri, fiecare fiind dotat cu propriul cap de citire-scriere. Aceste discuri
asigură o viteză de transfer a informației mărită față de cea a floppy disk-urilor. De asemenea dispun de
o capacitate mare destocare de la 10 până la 80 Gb precum si de un timp scurt de acces la date (65-85
ms).

 Discuri externe

Floppy Disk-uri (dischete) - au o capacitate mică de stocare (1.44 Mb) a

informației si sunt folosite pentru a transfera date între calculatoare sau
pentru a păstra în siguranță unele informații cu caracter special.Pentru a putea lucra cu o discheta,
Figura 1.7 Discheta
aceasta va trebui initial formatata. Formatatea unei dischete este necesara pentruca
discheta respectiva sa fie compatibila cu sistemul de operare folosit. Prin formatare
sistemul de operare sterge toate informatiile legate de gestiunea suportului, testeaza si eventual
marcheaza zonele defecte.

 CD-ROM (Compact Disk – Read Only Memory), dispozitiv ce permite citirea datelor prin mijloace
optice ale unui suport (CD), care poate fi doar citit si are o capacitate de aproximativ 650 Mb.

Figura 1.8 CD-ROM

 CD-Rewritable (Reinscriptibil), are aceleasi caracteristici ca si cele ale CD-ROM-ului cu

deosebirea că poate fiinscripționat sau reinscripționat cu dispozitive special create pentru
aceasta.

10
  DVD-ul, fizic seamănă cu CD-ROM-ul dar capacitatea de memorare a CD-urilor DVD este mult
mai mare decât pe CD-urile clasice. Cu ajutorul DVD-urilor se pot viziona filme de o calitate
superioară celor pe suport clasic deoarece viteza de citire a discurilor este foarte mare.

1.2.5 Magistrala de date comenzi

Dispozitive ce asigură funcționarea întregului ansamblu, stabilind
legăturafunctională între componente. Sunt sisteme de conductoare de semnal care transportă o
anumită cantitate de date, mai repede sau mai încet, în funcție de lățimea magistralei.

SCHEMA UNUI PC

Figura 1.9 Schema unui PC

11
ALTE COMPONENTE ALE UNITATII CENTRALE

PLACA VIDEO

Subsistemul video al unui calculator personal este format din 2 componente principale:

 monitorul

 placă video (sau placă grafică)

♦ O placă video furnizează semnalele care comandă monitorul. Placa

video poate avea propria sa memorie (măsurată în Mb), cu cât această
memorie este mai mare cu atât placa video este mai performantă.

PLACĂ DE SUNET (multimedia)

Subsistemul multimedia al unui PC este format din:

 placă de sunet

 boxe active sau căsti

PLACĂ DE RETEA

Este un dispozitiv ce permite conectarea calculatorului la o reȚea locală (LAN). Viteza

de lucru este mult mai mare decât în cazul conectării prin modem. Conectarea la retea

12
1.3DISPOZITIVE PERIFERICE
Dispozitivele periferice asigură comunicarea dintre calculator şi utilizator.

Clasificarea dispozitivelor periferice

o Dispozitive periferice de intrare: tastatură, mouse, scanner, trackball, tabletă

grafică, joystick, cameră video, microfon.
o Dispozitive periferice de ieşire: monitor, imprimantă, plotter.
o Dispozitive periferice de intrare-ieşire: touchscreen, modem, placă de sunet.

Dispozitive periferice de intrare

Dispozitivele periferice de intrare au rolul de a permite introducerea datelor în calculator.

1.3.1 Tastatura
Tastatura unui calculator este asemănătoare cu cea a unei maşini de scris obişnuite şi are
rolul de a permite introducerea datelor în calculator prin apăsarea
tastelor. Conţine trei categorii mari de taste:
a) Tastele alfanumerice – conţin: taste alfabetice (A–Z), numerice
(0–9) şi tastele cu caractere speciale (“.”, “,”, “/” etc.). Pentru a obţine
litera mare se tastează Shift şi litera mică în acelaşi timp sau se blochează
tasta specială Caps Lock (se aprinde ledul corespunzător). Caracterele Figura 1.10
speciale scrise pe tastele numerice se obţin în acelaşi mod ca literele
mari(Shift + tasta). Caracterele numerice se mai pot obţine prin utilizarea tastaturii numerice
aflate în partea dreaptă având grijă să fie acţionată tasta specială Num Lock (se aprinde ledul
corespunzător).
b) Tastele funcţionale – sunt dispuse pe primul rând al tastaturii, au scris pe ele F1…F12
şi au diferite funcţii în diferite produse soft.
c) Tastele speciale – sunt folosite, în general pentru:
- Esc (Escape) – întreruperea unei acţiuni;
- Tab – saltul la următoarea zonă;
- Ctrl (Control) şi Alt – sunt utilizate în combinaţie cu alte taste pentru obţinerea diferitor efecte
(Ex.: Ctrl+Alt+Del = resetează calculatorul);
- Caps Lock – blocarea tastaturii alfabetice pe litere mari (Capitals);

13
- Backspace – ştergerea caracterului aflat înaintea poziţiei curente a cursorului;
- Enter – încheierea mesajului dat calculatorului;
- Print Screen – preluarea imaginii ecranului;
- Scroll Lock – oprirea defilării ecranului;
- Pause – oprirea/pornirea execuţiei unui program;
- Num Lock – utilizarea tastaturii numerice ca atare (led aprins) sau ca tastatură specială(led
stins);
- Tastele speciale de navigare:
o Insert – mod de suprascriere;
o Delete – ştergerea caracterului pe care se găseşte cursorul;
o Home – mută cursorul la începutul rândului;
o End - mută cursorul la sfârşitul rândului;
o PageUp - mută cursorul la începutul paginii anterioare;
o PageDown - mută cursorul la începutul paginii următoare.

1.3.2 Mouse-ul
Mouse-ul este dispozitivul ce controlează mişcarea cursorului pe ecranul monitorului şi permite
selectarea sau activarea unor obiecte de pe ecran prin acţionarea unor butoane. În general mouse-
ul este format din: carcasă, bilă, butoane şi circuite electrice.
Clasificarea acestor dispozitive se poate face în funcţie de:
- numărul de butoane – de la 2 la 5 sau mai multe;
- tipul portului prin care se conectează – serial sau paralel;
- compatibilitate: Microsoft, Genius,Logintech etc.;
- tehnologia folosită în transmiterea semnalului: mecanic, optic, radio.
Tipuri de mouse-uri:
 optomecanic - are o bilă metalică sau de cauciuc ce se poate roti în
Figura 1.11 Mous optiomecanic
toate direcţiile mutând corespunzător indicatorul pe ecran, sensul de
mişcare fiind detectat prin senzorii încorporaţi; necesită mouse-pad

 optic - pentru detectarea mişcării se foloseşte un laser; nu necesită

suprafeţe speciale.

Figura1.12 Mous optic

14
1.3.3 . Trackball
Trackball– dispozitiv de indicare asemănător mouse-ului. Practic este un
mouse răsturnat utilizat în special la calculatoarele portabile. Mişcarea
cursorului se realizează prin rotaţia bilei. Figura 1.13 Trackball

1.3.4 Creion optic

Light pen– un dispozitiv asemănător unui creion ce are în vârf un senzor optic.

1.3.5 Tableta grafică

Graphics tablet – dispozitiv ce permite introducerea facilă a desenelor şi
Figura 1.13 Tableta
schiţelor. Este alcătuită dintr-un creion cu vârf electronic şi o plăcuţă electronică, grafica

capabilă să detecteze mişcările creionului şi să le transmită calculatorului.

1.3.6 Scanner
Scanner – dispozitiv ce permite digitizarea imaginilor şi introducerea lor în
calculator. În funcţie de modul de utilizare şi dimensiune sunt:
- fixe – imaginea e plasată pe o suprafaţă de scanare (ca la xerox);
- mobile – de dimensiuni mici şi se deplasează pe imaginea ce urmează a fi
digitizată (cititorul de coduri de bare).
Figura 1.14 Scanner
1.3.7. Joystick
Un joystick este un periferic al computerului personal sau un dispozitiv de comandă ce constă
într-o manetă care pivotează și transmite apoi unghiul său în două sau trei dimensiuni unui
computer.

Aceste dispozitive sunt folosite de obicei la controlul jocurilor video și de obicei au unul sau mai
multe butoane cu stări ce pot fi de asemenea citite de către computer. Termenul joystick a
devenit un sinonim pentru dispozitivele de comandă pentru jocuri care pot fi conectate la un
computer, pentru că PC-ul numește intrarea unde se conectează joystick-ul, "intrare pentru
joystick".

15
Cu același design de bază, dar cu o importanță mult mai
mare, este și instrumentul principal de control al
aparatelor de zbor (elicopter și, mai nou, avion). Se
bazează pe același principiu al joystick-ului pentru PC,
imprimându-și mișcarea 3D unui computer central ce îi
transformă mișcările în diferite acțiuni (virare, urcare,
Figura 1.15 Joystick
coborâre).

Joystick elements: 1. Maneta 2. Baza 3. Trigger 4.

Butoane extra 5. Autofire switch 6. Throttle 7. Hat
Switch (POV Hat) 8. Suction Cup

1.3.8. Microfonul

Este singurul aparat electroacustic capabil să capteze oscilaţiile sonore naturale.

Microfoanele captează semnalele produse în spaţiul înconjurător transformând
oscilaţiile acustice (mecanice) în oscilaţii electrice, obţinându–se la bornele acestora
semnale electrice de audiofrecvenţă.

Figura 1.16 Microfon

16
1.3.9. Camera video, aparat de fotografiat
digital

Figura 1.17 Aparat foto

Figura 1.18 Camera video

1.3.10. GIS (Georaphic Information System) – permite introducerea de date geografice

preluate, în general, de la sateliţi.

1.4 Dispozitive periferice de intrare

Dispozitivele periferice de ieşire permit extragerea informaţiilor dintr-un sistem de

calcul.
1. 4.1Monitorul
Monitorul– permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor execuţiei programelor.
Caracterizări şi clasificări:
a) În funcţie de numărul de culori afişate:
- monocrom – două culori (alb-negru, portocaliu-negru);
- gray scale – nuanţe de gri;
- color – între 16 şi 16*106 culori.
b)Dimensiunea ecranului – este caracterizată de lungimea diagonalei măsurată în Figura 1.19 Monitor

inch: 9", 14", 15", 17", 21"…42".

c) Rezoluţia monitorului – este o măsură a calităţii imaginii şi este exprimată în
număr de pixeli (puncte din care este alcătuită imaginea).

17
Rezoluţia = nr. de pixeli pe linie X nr. de pixeli pe coloană
640 x 480, 800 x 600, 1024 x 768, 1280 x 1024, 1600 x 1200.

1.4.2. Imprimanta
Este dispozitivul ce realizează afişarea informaţiilor pe hârtie.
Principalele caracteristici ale imprimantelor sunt:
- viteza de tipărire – măsurată în cps sau ppm;
- rezoluţia – exprimată în număr de puncte de imagine pe inch (dpi – dots per inch);
- posibilitatea de a tipări text şi grafică sau numai text;
- dimensiunea maximă a hârtiei: A3, A4, A5 etc.;
- memoria imprimantei – stochează informaţiile ce urmează a fi tipărite.
În funcţie de principiul de funcţionare există:
a) imprimante cu impact (matriceale) – tipărirea se
realizează prin impactulunui cap de scriere asupra unei benzi tuşate, sunt
ieftine, oferă o calitate
scăzută, sunt zgomotoase;
b) imprimante fără impact:

- laser – imagini alb-negru şi color de o calitate foarte bună, au viteză de tipărire

Figura 1.20 Imprimanta matriceala
mare (4-20 ppm), sunt scumpe (consumabilele) etc.

Figura 1.21 Imprimanta laser

- cu jet de cerneală (ink jet printers) – capul de scriere baleiază foaia

de hârtie linie
cu linie pulverizând cerneala, viteză mai mică de scriere, calitate bună.

18 Figura 1.22 Imprimanta cu jet de cerneala

 -termica

Figura 1.23 Imprimanta termica

1.4.3. Plotter
Este un dispozitiv asemănător imprimantei dar hârtia
poate fi parcursă în ambele
sensuri, acceptă formate mari de hârtie şi precizia
desenelor este foarte mare. Este folosită
pentru schiţe, grafice, desene etc.

Figur 1.24 Plotter

1.4.4. Difuzor
Este un dispozitiv de ieşire audio.

Figura 1.25 Difuzor

19
 1.5 Dispozitive de intrare – ieşire
1.5.1 Modemul
Este un dispozitiv ce permite comunicarea între calculatoare aflate la distanţă.
Modulare = transferul semnalului din digital în analogic.
Demodulare = transferul semnalului din analogic în digital.
Principala caracteristică este viteza de transfer – se măsoară în
bps (bits per second):
14400 bps, 28,8 Kbps, 36,6 Kbps, 57,6 Kbps.
În funcţie de modul de conectare sunt există:
Figura 1.26 Modem intern
-modem intern – conectat pe placa de bază;

-modem extern – conectat pe un port serial.

Tipuri de modem: fax-modem, data/voice-modem

1.5.2. Touchscreen Figura 1.27 Modem intern

Este un dispozitiv ce permite selectarea prin atingere a unor

opţiuni afişate
pe ecranul care este dotat cu senzori.

Figura 1.28 Touchscreen

Figura 1.29 Placa de sunet

1.5.3. Placa de sunet

20
 Sound card – permite calculatorului să redea sunete prin
itermediul difuzorului, să înregistreze sunete prin intermediul unui microfon sau să
opereze cu sunete stocate în format digital.

Cpitolul II. Aspecte teoretice privind utilizarea calculatorului pentru

editarea în Word

2.1Notiuni introductive

Microsoft Word 2007 este un

procesor de texte ce face parte din
pachetul de programe Microsoft
Office Professional având
următoarele caracteristici:

 permite scrierea, editarea şi

tipãrirea unui document text;

 permite inserarea şi formatarea unei

imagini;

 permite crearea şi formatarea tabelelor;

Figura 2.1 Fereastra aplicatiei Word

Fereastra Microsoft Word

Aplicaţia poate fi accesată prin selectarea pictogramei Microsoft Word. Se va deschide fereastra
aplicaţiei Microsoft Office Word 2007, având următoarele caracteristici:

 Bara de titlu - se găseşte în partea de sus a ferestrei şi conţine numele documentului curent,
precum şi butoanele pentru minimizarea, maximizarea, restaurarea şi închiderea ferestrei.

 Bara de meniuri - se găseşte sub bara de titlu având asociat fiecărui meniu, bara de
instrumente corespunzătoare.

21
 Rigla - se găseşte de obicei, sub barele de instrumente şi se foloseşte pentru a schimba rapid
formatul documentului. 

 Zona de editare - este suprafaţa de lucru a aplicaţiei.

2.2 Iniţializarea unui document nou

Pentru a crea un document nou, se alege opţiunea Nou din butonul Office. Comanda va deschide
o fereastră de dialog, de unde utilizatorul îşi poate selecta opţiunea dorită. După iniţializarea unui
document nou, utilizatorul îşi poate seta caracteristicile paginii - Iniţializarea paginii de
lucru accesând meniul Aspect pagină. De aici se poate stabilii Orientarea paginii, Dimensiunea
şi marginile documentului.

Bara de instrumente Aspect pagină.

Operarea cu documente - Salvare, deschidere,

închidere

22
Operaţiile de deschidere, salvare, închidere a unui document se realizează cu ajutorul opţiunilor
ataşate Butonului Office. În fereastra de dialog care se deschide, utilizatorul poate introduce
numele documentului ce urmează a fi salvat/ respectiv căutat. Tot în această fereastră
utilizatorului îşi poate stabili tipul documentului ce
urmează a fi salvat (Document Word97-2003, Pagină
Web într-un singur fişier, TextOpen Document,...).

Microsoft Word poate salva automat documentele la

care utilizatorul lucrează mult timp. Pentru aceasta, dar
şi pentru alte setări avansate de salvare trebuie acţionat
butonul Opţiuni Word ataşat Butonului Office. Din
fereastra de dialog deschisă se alege tag-ul Salvare.
Figura 2.2 Caseta salvare
Navigarea printr-un document Word se poate face în
mai multe moduri:

 folosind cele patru taste săgeată pentru a muta cursorul de text în interiorul zonei de editare;

 dând clic pe barele de derulare până ajungeţi la textul căutat;

 dând clic cu cursorul mouse-ului oriunde în interiorul zonei de editare.

2.3 Editarea unui document

Deschideţi documentul salvat anterior, în lecţia „Să salvăm şi să deschidem un document” şi

haideţi să îl edităm. Să introducem un text.

1. Mai întâi, creaţi o propoziţie ca cea de mai jos. .Să selectăm textul şi să-i mărim dimensiunea

Figura2.3 Butoane de formatare

23
 Anunţ excursie la Braşov

Să selectăm textul şi să-i mărim dimensiunea

1. Plasaţi cursorul la începutul textului, apoi apăsaţi butonul stâng (operaţiunea se numeşte „a
face clic”)

2. În timp ce menţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului, mutaţi mouse-ul la dreapta

(operaţiune denumită „glisare”) pentru a selecta textul.

Se adaugă o culoare de fundal în locul unde este textul selectat, pentru a indica intervalul de
selecţie. Aşa arată textul selectat. Fără a modifica această condiţie, treceţi la pasul următor.

3. Selectaţi 20 în Dimensiune font, în Font, în fila Pornire din Panglică.

4. Dimensiunea textului se măreşte.

5. Salvaţi documentul.

Să tastăm un text şi să îl formatăm

24
Deschideţi documentul pe care l-aţi salvat anterior în „Să edităm un document” şi Să formatăm
text. Tipuri de formatare de text Formatarea de text se găseşte în principal sub Font, în fila
Pornire din Panglică.

Consultaţi tabelul de mai jos pentru a afla numele şi rolurile butoanelor afişate în Panglică. Să le
combinăm şi să încercăm să formatăm un text.

25
 Un buton din Panglică poate să fie selectat sau nu Printre butoanele utilizate pentru formatarea

de text, se numără (Galben: ) selectat şi (aceeaşi culoare ca Panglica: ) neselectat .

Aveţi posibilitatea să comutaţi între cele două stări, făcând clic pe buton. „Selectat” înseamnă că
s-a aplicat caracteristica. Dacă schimbaţi poziţia curentă a cursorului, se reflectă starea butonului
pentru acea locaţie.

26
Să formatăm text

1. Deschideţi documentul şi selectaţi textul „Anunţ excursie la Braşov”.

Când am selectat textul, a apărut o bară de instrumente mică Când selectaţi un text, lângă cursor
apar comenzile utilizate frecvent. Acestea sunt de ajutor. Haide să le utilizăm!

2. Din Font, selectaţi Arial Black.

3. Având selectat textul, modificaţi culoarea textului.

4. Fontul şi culoarea textului „Anunţ excursie la Braşov” s-au modificat.

27
 Anunţ excursie la Braşov

5. Selectaţi textul „excursie la”.

6. Să facem clic pe Aldin pentru a le selecta şi a schimba culoarea.

Anunţ excursie laBraşov.

28
 2.4 Inserareaunor imagini ,miniaturi,tabele,forme

,smartart,diagrame.

Inserarea imaginilor

Intr-un document Word se pot adauga imagini.

Chiar Microsoft Word are o galerie de imagini, dar
se pot insera si imagini din fisiere-imagine (format
gif, jpg, bmp etc).
Figura 2.4 Imagine
-              Pentru a insera o imagine din galeria de
imagini, se apeleaza comanda Picture din
meniul Insert. Se selecteaza optiunea ClipArt, se cauta imaginea dorita si apoi se alege
optiunea Insert.

-              Pentru inserarea unei imagini dintr-un fisier, se alege optiunea Insert –Picture – From

File. Se cauta fisierul dorit in structura de directoare si apoi
se actioneaza butonul Insert.

Figura 2.5 caseta de miniaturi

 
Prin formatarea unei imagini se intelege schimbarea dimensiunii, pozitiei si proprietatilor
acesteia. Pentru a formata o imagine, aceasta se selecteaza si se da comanda Picture din
meniul Format (sau click dreapta pe obiectul selectat). Apare o fereastra de dialog care contine
categoriile de optiuni de formatare a imaginilor.
29
 -              Color and Lines – se poate modifica culoarea de umplere sau linia de contur
-              Size – se seteaza marimea imaginii. Marimea imaginii poate fi modificata si tragand
cu mouse-ul de manerele aflate pe conturul acesteia, atunci cand imaginea este selectata.
-              Wrapping – stabileste modul de aliniere a imaginii in raport cu un text: inainte si
dupa, pe langa, la stanga sau la dreapta, in fata / spatele textului
-              Imagine – pentru setarea luminozitatii, contrastului culorilor, transformarea in alb-
negru sau trunchierea imaginii (stergerea  unei portiuni din imagine)
 

2.4.1Inserarea unui text artistic

-              Se poate insera si un text artistic, tot ca imagine. Pentru aceasta, se alege
optiunea Insert –Picture – WordArt sau se actioneaza butonul

WordArt    de pe bara de desenare Drawing.

Se selectează tipul de scriere şi se acţionează butonul Ok. În fereastra afişată se introduce textul

30
dorit şi se formatează: dimensiune, font şi stiluri.

Asupra textului scris cu WordArt se pot face următoarele prelucrări:

 clic dreapta pe textul WordArt - opţiunea Show WordArt Toolbar, care afişează o bară cu
instrumente specifice:

 inserează un nou text WordArt

 permite reeditarea textului

 permite schimbarea tipului de scriere artistică

31
  afişează fereastra cu opţiuni pentru formatarea textului WordArt: umplere cu
culoare, model, textură sau imagine, trasarea chenarului
cu linie de un anumit tip, culoare, grosime, dimensiunea
şi rotirea, poziţionareafaţă de textul din pagină.

 permite stabilirea formei textului WordArt

 încadrarea în pagină faţă de restul textului

 face ca toate literele să aibă aceeaşi dimensiune

 permite scrierea pe verticală

 spaţierea caracterelor textului WordArt

 sau clic dreapta pe textul WordArt - opţiunea Format WordArt, care afişează o fereastră
cu opţiuni pentru formatarea textului.

2.4.2Inserarea şi formatarea tabelelor.

Inserarea unui tabel

1. meniul Table - opţiunea Insert - opţiunea Table

 se introduce numărul de coloane şi linii (Number of columns, Number of rows)
 în caseta Fixed column width (Lăţime fixă a coloanei) se stabileşte lăţimea
tabelului.
Optiunea Automat permite ca lăţimea tabelului să fie egală cu a paginii, coloanele
având dimensiunile egale.
 butonul AutoFormat permite alegerea unui format prestabilit pentru tabel:
chenare, efecte de umbrire, culori, dimensiuni. În zona Apply special format to se
pot selecta capetele de tabel (prima şi ultima linie sau coloană) pentru care se
aplică efecte speciale în cazul în care acestea conţin rezultate ale tabelului.

32
 2. butonul Insert Table   din bara cu instrumente standard
 se deplasează cursorul mouse-ului pe orizontală pentru a specifica numărul de
coloane şi pe verticală pentru a specifica numărul de linii.

Desenarea tabelului

Meniul Table - opţiunea Draw Table.

Cursorul mouse-ului se transformă în creion cu ajutorul căruia putem trasa linii verticale şi
orizontale, construind astfel tabelul. 
Apare o bară cu instrumente specifice (Tables and borders) cu ajutorul căreia putem formata
tabelul:

 şterge liniile desenate

 permite alegerea tipul liniei

 permite alegerea grosimii liniei

 permite alegerea culorii liniei

 permite trasarea bordurilor pentru liniilor(rândurilor) şi coloanelor selectate

33
  permite umplerea cu culoare (fundalul) Obs. Deoarece desenarea tabelului linie cu linie
implică timp şi precizie, este indicat ca tabelul să fie inserat.

Lucrul în tabel

 Dimensiunile liniilor şi coloanelor se pot modifica manual, prin poziţionarea cursorului

pe linia rândului sau coloanei, iar atunci când acesta se transformă în săgeată se trage spre
exterior (pentru mărire) sau interior (pentru micşorare).
 Selectarea tabelului se face prin poziţionarea cursorului mouse-ului în colţul din stânga

sus şi se face clic pe   .

 Selectarea unei linii (coloane) se face prin poziţionarea cursorului în dreptul liniei
(coloanei), iar când acesta se transformă în săgeată se face clic pe aceasta.
 Selectarea se poate face şi din meniul Table - opţiunea Select
- Table - selectează tabelul
- Row - selectează linia în care e poziţionat cursorul
- Column - selectează coloana în care e poziţionat cursorul
- Cell - selectează celula în care e poziţionat cursorul

Operaţii în tabel

Meniul Table - opţiunile:

 Insert - adaugă o coloană la stânga (Columns to the Left) sau la dreapta (Columns to the
Right), o linie deasupra (Rows Above) sau sub (Rows Bellow), o celulă (Cells), faţă de
poziţia cursorului în tabel.
 Delete - şterge tabelul, liniile, coloanele şi celulele selectate.
Obs. Prin acţionarea tastei Delete nu se şterge tabelul, ci conţinutul acestuia.
 Merge Cells - îmbină celulele selectate
 Split Cells - împarte în celule

34
 Table AutoFormat - permite formatarea prestabilită a unui tabel
 AutoFit (Potrivire automată) - adaptează dimensiunile elementelor unui tabel
 Heading Rows Repeat - permite repetarea capului de tabel pe fiecare pagină nouă ocupată
de tabel.
 Convert - realizează transformarea unui text selectat în tabel şi invers.
 Sort - se sortează pe coloane datele din tabel, crescător sau descrescător, după maxim trei
coloane
 Formula - permite efectuarea unor calcule în tabel
a. Se poziţionează cursorul în ultima celulă necompletată pe un rând sau coloană. În
caseta Formula, este afişată automat funcţia =SUM(left) pentru adunarea
elementelor de pe linie, sau =SUM(above) pentru adunarea elementelor de pe
coloană. Dacă dorim altă funcţie, o alegem din caseta Paste Function şi o
introducem în caseta Formula. Alte funcţii sunt: Min,
Max, Count (numără elementele), Average (media aritmetică), etc. În caseta
Number Format se stabileşte formatul de afişare a rezultatului.
b. Se vor indica ca argumente ale funcţiei (ceea ce este între paranteze) adrese de
celule, adică A1, B4 (litera coloanei şi numărul liniei) sau un domeniu de celule,
adică A1:C5.
 Table Properties - permite stabilirea proprietăţilor unui tabel:

35
 Figura 2.6 Proprietatile unui tabel

o Table: dimensiunile, alinierea şi modul de aranjare a textului în jurul tabelului,

borduri şi umbrire
o Row: dimensiunea liniilor (înălţimea), posibilitatea de a împărţi un rând de tabel
pe două pagini. Dacă nu este selectată opţiunea Allow row to break across pages
tabelul se redimensionează automat astfel încât rândul să încapă în pagină)
o Column: dimensiunea coloanelor (lăţimea) şi unitatea de masură
o Cells: dimensiunea celulelor, alinierea textului în celulă faţă de marginile de sus şi
de jos.

36
 Formatarea tabelului se poate face şi cu opţiunile din meniul rapid, afişat atunci când
facem clic dreapta pe tabel (opţiunea Text direction permite scrierea în celulă pe vertical).

2.4.3Inserarea formelor opţiunea automate.

Bara cu instrumente AutoShapes permite desenarea unor forme geometrice. Acestea sunt grupate
pe categorii: linii, conectori, forme de bază, săgeţi, etc. După alegerea unei forme urmează
trasarea ei cu ajutorul mouse-ului pe o pânză creată automat în pagină.

Figura 2.7 Forme

Prin clic dreapta pe forma desenată - opţiunea Format Drawing Canvas se pot face diverse
prelucrari:

 caseta Fill permite alegerea unui culori de umplere a formei iar opţiunea Fill Effects
permite umplerea formei cu o combinaţie de culori sau un model sau o textură sau o
imagine.
 zona Line permite trasarea liniilor formei cu un anumit tip de linie, culoare şi grosime
 butonul Size permite stabilirea dimensiunilor
 butonul Layout permite încadrarea în jurul textului.

Atunci când forma automată este selectată, aceasta este încadrată de cerculeţe ce
permit redimensionarea.
Cercul verde permite rotirea, iar rombul galben (doar la anumite forme) permite deformarea.

37
Se pot desena diferite forme care să alcătuiască un desen. Pentru a transforma acest desen într-un
singur obiect, se selectează toate formele desenate (Shift şi clic pe fiecare) şi se alege opţiunea
Grouping - Group (prin clic dreapta). Odată realizată gruparea, toate prelucrările se vor face la
toate componentele desenului deodată. Pentru a prelucra separat se alege opţiunea Ungroup. 
Formele automate pot fi plasate în spatele sau în faţa altora (clic dreapta - opţiunea Order).

Aceste prelucrări se pot aplica şi pânzei, aceasta trebuind să fie selectată corespunzător.

2.4.4 Inserarea simbolurilor

Inserarea simbolurilor

38
Simbolurile sunt acele caractere speciale care nu sunt caractere alfabetice, cifre sau semne de
punctuatie. In mod normal, tastaturile nu sunt prevazute cu taste pentru simboluri deoarece
numarul acestora este foarte mare. Pentru a insera totusi un simbol intr-un document se poate
folosi  caseta de dialog din figura urmatoare (daca dorim sa inseram un simbol o singura data)
sau se pot defini combinatii de taste (Shortcut Key) care sa permita introducerea simbolului
respectiv ori de cate ori este nevoie. Ca un mic exemplu, lucrarea de fata a fost realizata folosind
combinatii de taste pentru introducerea diacriticelor.

Figura 2.9    Precizarea combinatiilor de

taste

Figura 1.8 Inserarea unui simbol

Pentru a 
activa caseta de dialog din figura de mai sus, selectam meniul Insert, optiunea Symbol

Pentru a insera un simbol in documentul curent, la pozitia cursorului, selectam simbolul dorit din
caseta cu simboluri apoi executam un clic pe butonul Insert.

Daca dorim sa definim combinatii de taste pentru inserarea unui anumit simbol atunci executam
un click pe butonul Shortcut Key Se va deschide caseta de dialog de mai jos si va trebui sa
tastam combinatia de taste dorita (cursorul trebuie sa se gaseasca in caseta de text Press new
shortcut key). Pentru

39
a inregistra o combinatie de taste se face un click pe butonul Assign. Deoarece pentru acelasi
simbol se pot defini mai multe combinatii de taste, se pot elimina combinatiile nedorite
selectandu-le in lista Current keys si dand un click pe butonul Remove.

Partea a doua a casetei de

dialog Symbol include o
colectie de simboluri
legale si de afaceri, cum
ar fi semnul de marca
inregistrata si cel pentru
drept de autor (copy-
right). Acestea pot fi
selectate din panoul cu
eticheta Special
Characters.

Figura 2.10

2.4.5 Inserarea ecuatiilor

Tehnoredactarea materialelor cu caracter ştiintific sau a articolelor cu specific matematic se poate
realiza cu ajutorul editorului de ecuaţii Microsoft Equation – aplicaţie aflată în Microsoft Word. Aceasta
aplicaţie este un instrument specializat în prelucrarea semnelor speciale ce intră în componenţa
formulelor şi a ecuatiilor.

Deschiderea editorului de ecuaţii:

Inserare Ecuatie Inserare ecuatie noua - Tastam ecuatia .

40
Figura 2.11 Inserarea e cuatiil0r
Folosim simbolurile

Folosim srtucturile

Exemplu:     Voi exemplifica pentru:

Pasul 1: Inserezi o ecuatie noua (vezi capitolul 1.1.);

Pasul 2: Tastezi caracterul “K”;

Pasul 3: Alegi sablonul pentru indice din butonul sabloane pentru indici si exponenti;

Pasul 4: Tastezi litera “S”;

Pasul 5: Muti cursorul;

Pasul 6: Tastezi “=”;

Pasul 7: Alegi sablonul pentru fractie din butonul sabloane pentru fractii si radicali;

Pasul 8: Completezi numaratorul cu N1+N2+N3 si numitorul cu N1;

Pasul 9: Muti cursorul si tastezi “=”;

Pasul 10: Alegi sablonul pentru fractie;

Pasul 11: Alegi sablonul pentru suma din butonul sabloane pentru sume;

Pasul 12: Tastezi “N” in chenarul de sub suma;

Pasul 13: Tastezi la numitor Nmax;

41
Pasul 14: Executi clic in afara ecuatiei;

Bibliografie

42
https://ro.wikipedia.org/wiki/Calculator.

Manual de clasa a IX-a Tenologia informatiei si a comunicatiilor ,Autor Mariana Milosescu.

Ghid orientativ pentru titularizare,Autor Camelia Berceanu .

Test de evaluare
*Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerintelr din Partea I si Partea a II-a se acorda 90 de puncte .Din
oficiu se acorda 10 puncte .
*Timpul efectiv de lucru este 45 de minute.

43
 PARTEA I…………………………………………………………………….(20 puncte)

1. Alegeţi combinaţia corecta care ordonează în ordine crescătoare următoarele unităţi:

a. Kilobyte (KB), Byte, Megabyte (MB), Gigabyte (GB), Terabyte (TB)
b. Byte, Kilobyte (KB), Megabyte (MB), Gigabyte (GB), Terabyte (TB)
c. Kilobyte (KB), Byte, Gigabyte (GB), Megabyte (MB), Terabyte (TB)
d. Kilobyte (KB), Byte, Megabyte (MB), Terabyte (TB), Gigabyte (GB)
2. Un CD-RW

a. Poate fi inscriptionat o singură dată

b. Poate fi inscriptionat de mai multe ori
c. Nu poate fi imprimat niciodată

d) Tipuri de imprimante……………………………………………………………………….............................
e) Sisteme de operare……………………………………………………………………………………………………
f) Programe de aplicatie………………………………………………………

Fisa lucru 1

1.Realizati urmatorul tabel:

Nr Nume si prenume Sem I Sem II

44
v
l
e
1
2
3
4
5crt

1
2
3
Popa Mihai
Maria Luiza
Iulian Matei
a) Adaugati inca 3 inregistrari .

c) Colorati bordura exterioara cu rosu.

Rom

8
9
6
Mat
e
9
7
8

d) Capatul de tabel sa fie umplut cu albastru deschis .

2.Realizati folosind formele automate:

3.Realizati urmatoarea organigrama :

Engl Rom

10
8
7
5
6
8
Mate

7
7
9
Eng

6
8
10

b) Dupa coloana Nume si prenume inserati o noua coloana care se numeste “Clasa”si completati cu clasa
aIX-a .

4.Realizati o diagrama (de tip piramida 3D) pe baza datelor din coloana nume si prenume si notele la
rom,mate,engl pe semestrul I.
5.inserati urmatoarele miniaturi:

Fisa de lucru 2
1.Realizati urmatorul tabel:

Nr Nume si prenume Anul scolar

45
Medie
 crt 20018-2019

Rom Mat Engl ist geogr 9

e
1 Popa Mihai 8 9 10 10 10
2 Maria Luiza 9 7 8 10 7 8
3 Iulian Matei 6 8 7 8 6 7
a) Adaugati inca 3 inregistrari .
b) Colorati bordura exterioara cu verde.
c) Capatul de tabel sa fie umplut cu rosu deschis .
2.Realizatiurmatoarele forme :

3.Realizati cu ajutorul unui SmartArt.

46