Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,

FB, fr, anul 2020

STUDIUL DE CAZ la disciplina „ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE”

în baza datelor entității Știința I. S. E.P.

Studenta/ul Baeș Natalia

data susținerii 24.01.2021

Studiul de caz nr. 1. Să se aprecieze mărimea şi evoluţia veniturilor.

Tabelul 1. Analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor

La finele anului, mii lei

Abaterea Ritmul creşterii,
Nr. Indicatori
absolută %
precedent curent
1 2 3 4 5=4-3 6=4/3*100%-100
1. Venituri din vânzări 8 710,3 8 973,2 +262, 9 +3,0

2. Venituri totale 8 791,1 9 005 ,6 +214,4 +2,4

3. Total active 11 831, 1 10 614,0 -1 217,0 - 10 ,3
4. Total datorii 8 505, 7 7 438,2 -1 067,5 -12,6

Concluzie: în rezultatul calculelor efectuate, observăm o majorare a veniturilor totale cu

2,4% sau cu 214,4 mii lei. Aceasta ne demonstrează o tendință pozitivă de creștere a sumei totale
a veniturilor. Majorarea respectivă a fost determinată de evoluția veniturilor din vănzări în cadrul
entității. Astfel, putem concluziona că situația aferentă generării veniturilor este una pozitivă.
Totodată, din datele tabelului 1 rezultă că în dinamică se evidențiază o tendință negativă de
majorare a patrimoniul aflat la dispoziția entității. Dacă la începutul anului de gestiune activele
controlate de entitate au constituit 1 183,1 mii lei, atunci la sfârșitul anului acestea s-au micșorat
cu 10,3 % și au alcătuit 10 614,0 mii lei.

1
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 2. Să se aprecieze structura veniturilor totale după natură în dinamică.
Tabelul 2. Analiza structurii veniturilor după natură în dinamică

Anul precedent Anul curent Abaterea

Ponderii,
Pondere
Indicatori Ponderea, Suma, mii Sumei, mii puncte
Suma, mii lei a,
% lei lei procentua
%
le
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
Venituri din
activitatea
1 operațională, 8745,1 99,5 9005,4 99,9 +260,3 +0,4
inclusiv:
Venituri din
1.1 vînzări
8 710, 3 98,6 8 973,1 96,8 +262,8 -1,8

Alte venituri
1.2 din activitatea 34 ,8 0,39 32, 3 0,35 -2 ,5 -0,04
operaţională
Venituri din
2 alte activități
46, 0 0,52 0 0,00 -46,0 -0,52

3 Total venituri 8 791, 1 100,00 9 005, 6 100,00 +214,5 X

Concluzie: în rezultatul calculelor efectuate, observăm o majorare a veniturilor totale cu

214,5 mii lei. Aceasta ne demonstrează o tendință pozitivă de creștere a sumei totale a
veniturilor. Majorarea respectivă a fost determinată de evoluția veniturilor din activitatea
operațională . Examinând structura veniturilor înregistrate de entitate, observăm că cota cea
mai mare în suma totală a veniturilor revine veniturilor din activitatea operațională. Astfel,
putem concluziona că situația aferentă generării veniturilor este una pozitivă, iar o astfel de
structură poate fi caracterizată ca fiind corespunzătoare unei activități economice normale.

2
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 3. De apreciat dinamica și structura profitului (pierderii) până la impozitare.

Tabelul 3. Analiza structurii profitului (pieredrii) pînă la impozitare în dinamică

Anul precedent Anul curent Abaterea în

Indicatori Cotă,
Suma, mii Suma, mii Sumă, mii
Cota, % Cota, % puncte
lei lei lei
procentuale
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
1.Rezultatul din
activitatea
61,8 57,3 163,5 100 + 101,7 + 42,7
operațională:
profit (pierdere)
2.Rezultatul din
alte activități: 46,0 42,7 0 0,00 -46,0 -42,7
profit (pierdere)
3. Profit
(pierdere) pînă 107,8 100 163,5 100 +55,7 X
la impozitare

Concluzie: din datele prezentate în tabelul 3 rezultă că entitatea a obținut un rezultat

financiar pozitiv atât în anul de gestiune, cât și în cel precedent. Calculele arată că PPI față de
anul precedent s-a majorat cu 55,7 mii lei. Această majorare a fost datorată creșterii profitului
din activitatea operațională cu101,7 mii lei , iar pierderea obținută în rezultatul desfășurării altor
activități a contribuit la diminuarea PPI cu 46,0 mii lei.
Examinând structura PPI observăm că cota cea mai mare în suma total a PPI revine
rezultatului operațional (100%), fapt ce influențează pozitiv activitatea entității, precum și în
mărime absolută s-a constatat majorarea acestui indicator cu 42,7%,

3
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 4. De calculat influența factorilor asupra modificării profitului (pierderii) din
activitatea operațională.

Tabelul 4. Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului ( pierderii) din activitatea
operațională prin metoda balanțieră
(în mii lei)

Abaterea Mărimea influenței

Indicatori Anul precedent Anul curent
absolută factorilor

1 2 3 4=3-2 5
1. Profit brut (pierdere brută) 2 470,0 3 284,7 +814,7 + 814,7
2. Alte venituri din
34,8 32,4 -2,4 -2,4
activitatea operațională
3. Cheltuieli de distribuire 155,9 142,0 -13,9 +13,9

4. Cheltuieli administrative 2 257,5 2 462,8 +205,3 -205,3

5. Alte cheltuieli din

29,6 548,9 +519,3 -519,3
activitatea operațională

6.  Profitul (pierderea) din

activitatea operațională,
61,8 163,5 +101,7 X
(ind.1+ind.2-ind.3-ind.4
ind.5)

Verificare (în lei): + 814,7 - 2,4+ 13,9- 205,3-519,3=101,7 mii lei

Concluzie: Calculele arată că în comparație cu anul precedent, în anul curent se observă

o tendință pozitivă de majorare a RAO cu 101,7 mii lei. Această creștere a fost datorată creșterii
profitului brut. Sub influența acestor factori, mărimea RAO s-a majorat cu 814,7 mii lei .
Totodată, observăm că diminuarea RAO cu 738,5 mii lei este cauzată de creșterea
cheltuielilor. Sugerăm entității, în vederea majorării PAO, ca echipa managerială să analizeze
minuțios cheltuielile administrative și alte cheltuieli operaționale, în vederea reducerii lor.În
cazul în care ele ar rămâne la nivelul anului precedent,atunci RAO ar crește cu 724,6mii
lei( 205,3+ 519,3).

4
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 5. Să se analizeze și calculeze rentabilitatea veniturilor din vânzări după
diferite modalități în dinamică.

Tabelul 5. Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări

Anul
Indicatori Anul curent Abaterea absolută
precedent
1 2 3 4=3–2
1. Venituri din vânzări, mii lei 8 710,3 8 973,2 + 262,9
2. Profitul brut, mii lei 2 469,9 3 284,7 + 814,8
3. Profitul din activitatea operațională, mii lei 61,8 163,5 + 101,7
4. Profitul până la impozitare, mii lei 107,8 163,5 + 55,7
5. Profitul net (pierderea netă), mii lei 71,0 66,7 -4 ,3
6. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%),
x x x
calculată în baza:
6.1.   Profitului brut
28,36 36,60 +8,24
(rd.2 : rd.1  100)
6.2.   Profitului din activitatea operațională
0,71 1,82 +1,11
(rd.3 : rd.1  100)
6.3.   Profitului până la impozitare
1,23 1,82 +0,59
(rd.4 : rd.1  100)
6.4.   Profitului net (pierderii nete)
0,82 0,74 +0,08
(rd.5 : rd.1  100)

Concluzie: Din calculele efectuate rezultă că față de anul precedent nivelurile

indicatorilor de rentabilitate s-au majorat. Totodată observăm, că de la 1 leu venit din vânzări în
anul precedent entitatea a obținut 0,71 bani profit din activitatea operațională și 1,23 bani profit
până la impozitare, respectiv 0,82 bani profit net. În anul curent acești indicatori s-au majorat și
au constituit: profit din activitatea operațională – 1,82 bani, profit până la impozitare – 1,82 bani
și profit net - 0,74 bani.

5
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 6. De calculat influența factorilor asupra modificării rentabilității activelor.

Formula factorială:

Tabelul 6. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității activelor

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută

1 2 3 4 = 3-2
1. Venituri din vânzări, lei 8 710 333,0 8 973 183,0 + 262 850,0
2. Profit (pierdere) până la impozitare, lei 107 819,0 163 460,0 + 55 641,0
3. Valoarea medie a activelor, lei 11 818 226,5 11 222 561,5 -595 665,0
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, %
1,23 1,82 0,59
(rd.2 : rd.1  100)
5. Numărul de rotații ale activelor, unități
0,73 0,79 +0,06
(rd.1 : rd.3)
6. Rentabilitatea activelor, %
0,91 1,45 0,54
(rd.2 : rd.3  100)

Concluzie: Datele tabelului 6 arată că la entitatea analizată, în perioada de gestiune, a

crescut eficiența utilizării activelor totale.

6
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Tabelul 7. Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor prin metoda
diferențelor absolute
Inclusiv din cauza modificării:
Anul Anul Abaterea rentabilității
Indicatori numărului de rotații
precedent curent absolută veniturilor din
ale activelor
vânzări
1 2 3 4=3–2 5 6
1. Rentabilitatea activelor, %
0,91 1,54 +0,63 0,43 0,21
2. Rentabilitatea veniturilor din
vânzări, % 1,23 1,82 +0,59

3. Numărul de rotații ale activelor,

unități 0,73 0,85 +0,12

Concluzie: din calculele efectuate în tabelul 7 rezultă că nivelul rentabilităţii activelor în

anul de gestiune, faţă de cel precedent, s-a majorat cu 0,63 puncte procentuale. Această majorare
a fost determinată de influenţa pozitivă a rentabilității veniturilor din vănzări cu 0,59 puncte
procentuale. Majorarea nivelului rentabilităţii venitului din vânzări cu 0,59 puncte procentuale a
determinat majorarea nivelului rentabilităţii activelor cu 0,43 %.
E de menţionat faptul că SA ,,Știința” utilizează eficient activele sale.

7
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 7. De calculat influența factorilor asupra modificării rentabilității capitalului
propriu.
Formula factorială (în cazul când rentabilitatea capitalului propriu este calculată în baza profitului
până la impozitare):

Tabelul 8. Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității capitalului propriu

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1 2 3 4 = 3-2
1. Venituri din vânzări, lei 87 1033,0 8 973 183,0 262 850,0
2. Profit (pierdere) până la
107 819,0 163 460,0
impozitare, lei 55 641,0
3. Profit net (pierdere netă), lei 71 016,0 66 652,0 -4 364,0
4. Valoarea medie a capitalului
3 678 965,5 3 250 601,0
propriu, lei -149 580,0
5. Valoarea medie a activelor, lei 11 818 226,5 11 222 561,5 -595 665,0
6. Rentabilitatea activelor
0,91 1,46
(rd.2 : rd.5 * 100), % 0,55
7. Rata pârghiei financiare, coef.
3,21 3,45 0,24
(rd.5 : rd.4)
8. Rata profitului net,
65,86 40,78 -25,08
(rd.3 : rd.2  100), %
9. Rentabilitatea capitalului propriu,
calculată în baza profitului net, 1,93 2,05 0,12
(rd.3 : rd.4  100), %

Tabelul 9. Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu

prin metoda substituțiilor în lanț
Factorii interdependenți Mărimea
Rentabilitate
Nr. Nr. Rata influenței,
Rata a capitalului Calculul Denumirea
calc subst Rentabilitate pârghiei puncte
profitulu propriu, influenței, % factorului
. . a activelor financiar procentual
i net %
e e
1 2 4 3 5 6 7 8 9
1 0 0,91 3,21 65,86 1,93 - - -
2 1 1,46 3,21 65,86 3,08 3,08-1,93 +1,15
3 2 1,46 3,45 65,86 3,31 3,31-3,08 +0,23
4 3 1,46 3.45 40,74 2,05 2,05-3,31 -1,26
Verificare: 1,15+0,23-1,26=0,12

8
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Concluzie:
Din calculele efectuate în tabelul 9 rezultă că, la entitate rentabilitatea capitalului propriu,
calculată în baza profitului net, s-a mărit cu 0,12 puncte procentuale în comparație cu anul
precedent.
Activitatea neeficientă, în anul de gestiune, a Entității poate crea probleme privind formularea
strategiilor de dezvoltare pe viitor a societății pe acțiuni privind randamentul investițiilor
acționarilor sub formă de aporturi în capitalul statutar sau ca urmare a faptului că au pus la
dispoziția întreprinderii o parte sau în întregime profitul care le revenea.

9
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 8. Să se aprecieze structura activelor în dinamică, utilizând metoda ratelor.

Tabelul 10. Analiza ratelor structurii activelor în dinamică

Nr. La începutul La sfârșitul
Indicatori Abaterea absolută
d-o anului anului
  1 2 3 4 = 3-2
1 Active imobilizate, lei 1 367,4 1 270,2 -97,2
2 Active circulante, lei 10 463,7 9 343,0 -1119,8
3 Total active, lei 11 831,1 10 614,0 -1217,1
Mijloace fixe la valoarea
4 1 276,9 1 187,4 -89,5
contabilă, lei
Stocuri de mărfuri și materiale,
5 127,0 88,6 -38,4
lei
6 Numerar, lei 418,2 1546,7 1128,5
7 Rata imobilizărilor, % 0,12 0,19 +0,07
8 Rata activelor circulante, % 99,92 99,81 -0,11
Rata patrimoniului cu
9 1.28  1,19 -0,09
destinație de producție, %
Rata activelor perfect lichide,
10 0,04  0,15  0,11
%

Concluzie: Structura patrimoniului se caracterizează prin rata ridicată a activelor circulante

care la sfârşitul anului de gestiune a alcătuit 99,81 %.. În dinamică se observă o creștere a nivelului de
imobilizare ce ce ne permite să constatăm că entitatea și-a ridicat nuvelul de tehnologizare cu 0,07%.
Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie caracterizează structura activelor controlate de
întreprindere care pot fi folosite direct pentru desfăşurarea activităţii operaţionale. Scăderea acestui
indicator în dinamică (-0,09%) se apreciază ca negativă fiindcă contribuie la diminuarea volumului
activităţii pentru desfăşurarea căreia a fost formată întreprinderea. Dar nivelul scăzut al acestui
indicator confirmă faptul că activitatea entității analizate este una comercială.
Cu tendinţa de mărire, se situează rata activelor perfect lichide. În anul de gestiune cota
numerarului în suma totală a patrimoniului a crescut de la 0,04 % la 0,15%.

10
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 9. Să se efectueze analiza structurii activelor nete după natură în dinamică.

Tabelul 11. Analiza structurii activelor nete în anul curent

Active Datorii Active nete
Component Suma, mii lei Component Suma, mii lei Component La începutul La sfârșitul
e e e anului anului
la la sfârșitul la la Suma Cota Suma Cota
început anului început sfârșit , mii , % , mii , %
ul ul ul lei lei
anului anului anului
1 2 3 4 5 6 7 8=2-5 9 10=3- 11
6
Active Active
Datorii pe
imobilizate 1 367,4 1 270,2 0 0 imobilizate 1 367,4 42,39 1270,2 40,0
TL
nete
Active Datorii Active
circulante 10 463,7 9 343,9 curente 8 505,7 7 438,2 circulante 1 958,0 57,61 1 905,7 60,0

nete
Total Total Total 3
11 831,1 10 641,1 8 505,7 7 438,2 3 225,4 100 100
active datorii active nete 175,9

Concluzie: Informaţiile prezentate în tabelul 11 atestă faptul că conducerea entității analizate

urmează principiul echilibrului financiar privind formarea activelor imobilizate pe seama surselor de
finanţare permanente. Această concluzie se deduce din faptul că la sfârşitul perioadei de gestiune, ca şi
la începutul ei, atât activele imobilizate nete, cât şi activele circulante nete la această întreprindere au
valori pozitive.
De menţionat că partea preponderentă (mai mare de 60 %) a patrimoniului net o reprezintă
activele circulante. În dinamică se observă creșterea nesemnificativă a cotei acestei componente în
totalul activelor nete.

11
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 10. De analizat indicatorii generalizatori ai rotației activelor în dinamică.

Tabelul 12. Analiza ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică

Abaterea
Indicatorii Anul precedent Anul curent
absolută
1 2 3 4 = 3-2
1. Venituri din vânzări, mii lei 8710,3 8 973,2 262,9
2. Valoarea medie a activelor, mii lei 11 818,2 11 222, 5 -595,7
3.   Numărul de rotații a activelor, unități
0,73 0,80 +0,07
(rd.1 : rd. 2)
4. Rata înzestrării veniturilor din vânzări
1,35 1,25 -0,1
cu active, lei
5. Durata de rotație a activelor, zile
488 450 -38
(rd.2 * 360 /rd.1)

Concluzie: Datele tabelului 12 arată că la entitatea analizată, în perioada de gestiune, s-a mărit
numărul de rotații ale activelor de 0,07 ori față de cel precedent, corespunzător s-a micșorat rata
înzestrării veniturilor din vânzări cu active de la 1,35bani la 1,25 bani, ceea ce înseamnă că pentru a
genera venituri din vânzări în valoare de un leu, entitatea a avut nevoie de active cu 0,1 lei mai puține
decât în anul precedent. De menționat că, în perioada analizată, s-a accelerat rotația activelor cu 38 de
zile.

12
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 11. De calculat impactul modificării vitezei de rotație asupra investițiilor în
activele circulante.

Formula efectului economic:

Tabelul 13. Aprecierea efectului economic din modificarea rotației activelor circulante
Indicatorii Anul precedent Anul curent
1 2 3
1. Venituri din vânzări, mii lei 8 710,3 8 973,2
2. Valoarea medie a activelor circulante, mii lei 11 818,2 11 222, 5
3. Durata de rotație a activelor circulante, zile
488 450
rd.3×360÷rd.1
4. Efectul economic din modificarea rotației
x -947,2
activelor circulante, mii lei

Concluzie: Efectul economic din accelerarea rotației activelor cu 38 de zile se exprimă nu numai
prin sustragerea relativă a mijloacelor din circuit, ci și prin majorarea sumei veniturilor și a profitului.

13
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 12. Să se aprecieze structura surselor de formare a activelor în dinamică,
utilizând metoda ratelor.
Tabelul 14. Analiza ratelor structurii surselor de finanțare în dinamică

Nr. La începutul La sfârșitul Abaterea

Indicatori
d-o anului anului absolută
1 2 3 4 5 = 4-3
1 Capital propriu, mii lei 3 325,4 3 175,8 -149,6
2 Datorii pe termen lung, mii lei 0 0 0
3 Datorii curente, mii lei 8 505,7 7 438,2 -1 067,5
4 Total pasive, mii lei 11 831,0 10 614,0 -1 217,0
Rata de autonomie, %
5 0,28 0,29 0,01
(rd.1/rd. 4)
Rata de atragere a surselor împrumutate, %
6 0,72 0,71 -0,03
(rd.2+rd.3)/4 sau 1-rd.5
Rata corelației între sursele împrumutate și
7 2,55 2,34 -0,21
proprii, %, (rd.2+rd.3)/rd.1
Rata solvabilității generale, %
8 1,39 1,42 0,03
rd.4/ (rd.2+r.3)
Rată generală de acoperire a capitalului
9 3,55 3,34 -0,21
propriu, % (rd.4/rd.1)

Concluzie: Datele tabelului 14 atestă nivelul scăzut al independenței financiare de sursele

împrumutate atrase. Această concluzie rezultă din faptul că în structura pasivelor prevalează sursele
împrumutate de finanțare. Astfel, la începutul anului de gestiune capitalul propriu a constituit 28% și la
sfârșitul anului - 29% din totalul surselor de finanțare a patrimoniului. Putem menționa că entitatea
analizată tinde spre o politică agresivă de finanțare a activelor, deci doar 29% din active sunt finanțate
din surse proprii, Cu toate că în dinamică se observă modificarea proporției în direcția micșorării cotei
surselor împrumutate, ambele rezultate ale autonomiei sunt sub nivelul de siguranță (50 %). Aceeași
concluzie se desprinde și din analiza celorlați indicatorilor prezentați în tabelul 14:
1. Rata de atragere a surselor împrumutate sau rata de îndatorare globală indică nivelul de
îndatorare al entității și oscilează în limitele: 0-0,5. Cu cât coeficientul respectiv este mai mic, cu atât
securitatea financiară a entității este mai stabilă. Diminuarea în dinamică se apreciază pozitiv.
Semnificația ratei de îndatorare: caracterizează dependența financiară a entității și gradul de risc al
politicilor financiare curente și previzionale. În condiții normale de activitate gradul de îndatorare
trebuie să se situeze în jur de 50% (extensia mai mare de 50% înseamnă pierderea controlului asupra
entității). O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite și împrumuturi, iar peste 80% o
dependență de credite, situație alarmantă, această situație este înregistrată în cadrul entității. În cazul
entității analizate, în perioada de gestiune, 71% din active sunt finanțate din surse împrumutate.
2. Rata pârghiei financiare sau coeficientul corelării dintre sursele proprii și împrumutate, rata
levierului financiar - reprezintă unul din indicatorii ce caracterizează stabilitatea financiară a entității.
Evoluția ascendentă a acesteia este apreciată negativ, deoarece generează reducerea stabilității
financiare. Limita superioară general acceptată - 200%. Dacă entitatea va înregistra o valoare mai

14
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
mare de peste 200%, solvabilitatea financiară a acesteia va fi afectată, această situație o întilnim în
cadrul entității. În cazul entității analizate, în perioada de gestiune, pentru fiecare leu investit în
capitalul propriu, entității îi revine 2,34 lei de datorii.
3. Rata solvabilității generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele
totale de care dispune entitatea. Semnificația ratei solvabilității generale: indică posibilitatea acoperirii
datoriilor totale cu active și arată cu cât activul depășește sursele împrumutate, iar majorarea acestui
indicator în dinamică se apreciază pozitiv. Astfel, acest indicator măsoară securitatea de care se bucura
entitatea față de bancă și de creditori. Se consideră o situație normală atunci când activele totale sunt de
două ori mai mari decât datoriile totale. În cazul entității analizate se observă că activele depășesc
datoriile de 1,42 ori.
4. Rata dependenței financiare sau Rata generală de acoperire a capitalului propriu, fiind
calculată în procente, este inversă ratei autonomiei globale, care arată că la primele 100%, activele
entității sunt finanțate din contul surselor proprii, iar valoarea ce depășește 100%, denotă activele
finanțate din contul surselor împrumutate. În cazul entității analizate, activele sunt formate mai mult
din surse împrumutate.

15
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 13. Să se efectueze analiza structurii capitalului propriu în dinamică.
Tabelul 15. Analiza structurii capitalului propriu după natură

La începutul anului La sfârşitul anului

Indicatori Suma, mii
Suma, mii lei Cota, % Cota, %
lei
1 2 3 4 5
Capital social şi suplimentar 160,0 4,81 160,0 5,14
Rezerve 0 0,00 0 0,00
Corecţii ale rezultatelor anilor
0 0,00 0 0,00
precedenţi
Profit nerepartizat (pierdere
3 165, 3 95,19 2 949,0 91,88
neacoperită) al anilor precedenţi
Profit net (pierdere netă) al
0 0,00 6,6 2,18
perioadei de gestiune
Profit utilizat al perioadei de
0 0,00 0 0,00
gestiune
Alte elemente de capital propriu 0 0,00 0 0,00
Total capital propriu 3 325,3 100,00 3115,6 100,00

Concluzie: Datele tabelului atestă faptul că în componența capitalului propriu al entității

analizate predomină profitul nerepartizat al anilor precedenți, care constituie 95,19% din totalul
capitalului propriu, la începutul perioadei de gestiune și 91,88% la sfârșitul perioadei de gestiune. De
menționat că diminuarea cotei profitului nerepartizat a fost condiționată de majorarea (cu 2,18 puncte
procentuale) a profitului al perioadei de gestiune a entității. În ansamblu, structura capitalului propriu a
entității analizate are un caracter stabil.
Analiza corelației dintre activele nete și capitalul social este importantă pentru aprecierea situației
financiare a societăților pe acțiuni. Necesitatea reiese din următoarea condiție a legislației în vigoare:
valoarea activelor nete ale societății pe acțiuni nu poate fi mai mică decât mărimea capitalului ei social.
În acest context, se determină și se apreciază rata corelației dintre activele nete și capitalul social.
Nivelul supraunitar al raportului nominalizat indică respectarea cerințelor legislative. Dacă
coeficientul în cauză este subunitar, SA nu are dreptul să plătească dividende, să emită acțiuni.
Adunarea generală a acționarilor este obligată să ia decizia cu privire la reducerea capitalului social
și/sau depunerea aporturilor suplimentare de către acționari pentru majorarea activelor nete sau la
lichidarea societății.

16
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 14. De analiza corelației dintre activele nete și capitalul social.

Tabelul 16. Calculul ratei de corelaţie dintre activele nete şi capitalul social
Nr. Indicatori La începutul La sfârşitul Abaterea
perioadei perioadei absolută
1. Capital social, mii lei 160,0 160,0 0,0
2. Active nete, mii lei 1 367,3 1 270,1 -97, 2
3. Rata corelaţiei dintre activele nete şi capitalul
social, coef. 85,41 79,34 -6,07

Concluzie: : Datele tabelului atestă faptul că valoarea activelor nete a scăzut cu 97,2 mii lei, ceea ce
demonstrează că nivelul obținut al raportului este în scădere cu 6,07puncte procentuale.

17
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 15. De analizat nivelul de îndatorare a entităţii prin metoda ratelor în dinamică.

Tabelul 17. Analiza nivelului de îndatorare prin metoda ratelor în dinamică

La La
Abaterea
Nr. Indicatori începutul sfârşitul
absolută
anului anului
1 2 3 4  
1 Capital propriu, mii lei 3 325,4 3 175,8 -149,6
2 Datorii pe termen lung, mii lei 0 0 0
3 Datorii curente, mii lei 8 505,7 7 438,2 -1 067,5
4 Total datorii, mii lei 11 831,0 10 614,0 -1 217,0
5 Capital permanent, mii lei 3 325,4 3 175,8 -149,6
6 Credite bancare pe termen lung şi scurt, mii lei 0,00 0,00 0
7 Rata datoriilor pe termen lung, % (rd.2/rd.4) 0,00 0,00 0
8 Rata datoriilor curente, % (rd.3/rd.4) 71,89 70,07 -1,82
9 Rata creditelor bancare, % (rd.6/rd.4) 0,00 0,00 0
Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul
10 0,28 0,30 0,2
permanent, % (rd.2/rd. 1+ rd.4)
Rata de autofinanţare a capitalului permanent, %
11 1,00 1,00 0
(rd.1/rd. 1+rd.2)
12 Coeficientul de levier, % (rd.2/rd.1) 0,00 0,00 0

Concluzie: Din informațiile prezentate în tabelul 17 rezultă că rata de autofinanțare a capitalului

permanent este 1 atât la începutul cât și la sfârșitul perioadei de gestiune. Astfel, se constată gradul
foarte înalt de independență a întreprinderii de atragere a surselor împrumutate pe termen lung. Practic
aceasta înseamnă că firma cu rata scăzută de atragere pe termen lung a mijloacelor împrumutate nu are
posibilități mari pentru efectuarea investițiilor capitale, adică pentru dezvoltarea potențialului de
producție.

18
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 16. Calculaţi şi apreciaţi dinamica mărimii reale a fondului de rulment net (prin
două metode)
Tabelul 18. Calculul activelor circulante nete
(în mii lei)
La începutul La sfârşitul Abaterea
  Indicatori
anului anului absolută
1. Prima variantă de calcul  3  4 5=4-3
1.1. Active circulante 10 463,7 9 343,8 -1 119,9
1.2. Datorii curente 8 505,6 7 438,2 -1067,4
Active circulante nete (rd.1.1. – -52,4
1.3 1 958,0 1 905,6
1.2.)
2. A doua variantă de calcul
2.1. Capitalul propriu 3 325,3 3 175,8 -149,5
2.2. Datorii pe termen lung 0 0 0
2.3. Capitalul permanent (rd.2.1.+ 2.2.) 3 325,3 3 175,8 -149,5
2.4. Active imobilizate 1 367,3 1 270,1 -97,2
Active circulante nete (rd.2.3. – -52,4
2.5. 1 958, 0 1 905,6
2.4.)
Concluzie:
Din calculele efectuate în tabelul 18 rezultă că atât la sfârșitul, cât și la începutul anului de
gestiune, entitatea dispune de active circulante nete pozitive. Totodată, se constată tendința de micșorare
a indicatorului în cauză cu 52,4 mii lei, ceea ce reflectă o perspectivă îngrijorătoare a entității sub
aspectul lichidității sale.
Importanța bilanțului în analiza financiară decurge din faptul că servește la determinarea marjei de
securitatea prin intermediul activelor circulante nete sau a fondului de rulment, care permite entității să
facă față riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia. De asemenea, pentru a determina
cauzele principale ce au provocat modificări esențiale în mărimea reală a fondului de rulment, am utilizat,
în tabelul de mai jos, o variantă care constă în calcularea influenței factorilor de gradul I asupra
modificării activelor circulante nete sau a fondului de rulment net.
Tabelul 19. Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării fondului de
rulment net
(în mii lei)
Nr. La începutul La sfârşitul Abaterea Influența
Denumirea factorlui
crt. anului anului absolută factorilor
Modificarea capitalului
1 3325,4 3 175,8 -149,6
propriu -149,6
Modificarea datoriilor pe
2 0 0 0 0
termen lung
Modificarea activelor -97,2
3 1 367,4 1 270,2 + 97,2
imobilizate
Fondul de rulment net
1 958,0 1 905,6 -52,4 X
Concluzie:
Din datele tabelului nr. 19 se observă că diminuarea fondului de rulment net al Entității a avut loc
datorită diminuării valorii capitalului propriu cu 149,6 mii lei . Totodată, spre diminuarea indicatorului
rezultativ a influențat micșorarea activelor imobilizate cu 97,2 mii lei. Din această cauză fondul de
rulment net s-a mărit cu 97,2 mii lei.

19
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Deci, conform calculelor efectuate mai sus putem spune că Fondul de rulment net al ENTITĂȚII
permite entității într-o măsură moderată să facă față riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea
acesteia.

Studiul de caz nr. 17. De apreciat lichiditatea bilanțului în cadrul analizei exprese în dinamică.

Tabelul 20. Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese

Anul Abaterea
Nr. Indicatori Anul curent
precedent absolută
1 2 3 4 5=4-3
1 Numerar, mii lei 418,2 1 546,7 1 128,5
2 Investiții financiare curente, mii lei 0 0 0
3 Creanțe curente, mii lei 3 967,8 2 041,3 -1 926,5
4 Active circulante, mii lei 10 463,7 9 343,8 -1 119,9
5 Datorii curente, mii lei 1 210,5 1 403,8 193,3
Lichiditatea curentă (generală, de gradul III),
6 8,64 6,65 -1,99
unități
Lichiditatea intermediară (de gradul II),
7 3,62 1,55 -2,07
unități
Lichiditatea absolută (urgentă, de gradul I),
8 0,35 1,10 0,75
unități

Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 20, putem menționa următoarele:

Lichiditatea curentă constituie 8,64 în anul 2018 și respectiv 6,65 în anul 2019. Acesta este un
indicator standard pentru măsurarea lichidității și reflectă măsura în care activele curente oferă
garanția acoperirii datoriilor curente din activele curente (valoare optimă fiind de 1,5-2). În această
situație entitatea nu dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt
în sumă deplină.
Lichiditatea intermediară deține valoarea de 3,62 în anul 2018 și respectiv 1,55 în perioada
de gestiune curentă. Acest coeficient reflectă cota datoriilor pe termen scurt pe care Entitatea este
capabilă să le achite prin mobilizarea numerarului, investițiilor curente și a creanțelor curente.
Deci, putem spune că lichiditatea intermediară a depășit nivelul optim (>0,7=1,0). Din cauza

micșorării sumei mijloacelor bănești și creanțelor în condițiile micșorării datoriilor curente s-a

menținut același nivel și pentru lichiditatea intermediară.

Lichiditatea obsolută constituie 0,35 în 2018 și 1,10 în 2019. Acest coeficient este cel mai
strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii. Astfel, analizând rezultatele obținute, putem menţiona
că entitatea nu dispune de mijloace băneşti pentru a achita datoriile pe termen scurt. Putem
constata, că la cel mai scăzut nivel, în comparație cu interval optim, se situează coeficientul

lichidității absolute.

20
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 18. De efectuat aprecierea generală a corelaţiei dintre creanţele şi datoriile curente
în dinamică.

Tabelul 21. Analiza corelaţiei dintre creanţele şi datoriile curente în dinamică

Nr. Suma, mii lei
Abaterea Ritmul
Indicatori La finele anului La finele
crt. absolută (+;-) creșterii, %
precedent anului curent
1 2 3 4 5=4-3 6=4/3*100-100
1. Creanțe curente, totale 3 968,3 2 041,2 -1 927,1 -5,14
2. Datorii curente, totale 8 505,7 7 438,8 -1 066,9 -8,74
Corelația dintre
creanţele curente şi
3. 46,65 27,44 -19,21 -6,01
datoriile curente, bani,
(rd.1/rd.2x100)

Concluzie: Analiza creanțelor se începe cu familiarizarea faptului că tranzacția economică a

fost efectuată juridic legal, apoi se analizează în dinamică mărimea și structura creanțelor. Principala
sursă de informații sunt datele contabile aferente creanțelor ale fiecărui client, care conțin informații
despre mărimea și termenii apariției acesteia. Creșterea creanțelor atât în mărime absolută, cât și cota
acestora în suma totală a activelor și activelor circulante se apreciază pozitiv, doar dacă aceasta este
asociată cu o creștere a vânzărilor, menținând în același timp o politică prudentă de creditare.
Reducerea creanțelor nu ar trebui să provoace îngrijorare, decât în cazul în care perioada de încasare
sa diminuat fără reducea activității economice a entității.
Informațiile din tabelul 21, atestă o scădere a creanțelor curente cu 1 927,1mii lei sau 5,14%. O
apreciere pozitivă poate fi pentru datoriile curente, deoarece ele s-au micșorat în anul de gestiune față
de anul precedent cu 8,74 %.
Pentru activitatea financiara a entității este importantă cunoașterea rezultatelor analizei
corelației dintre creanțele curente și datorile curente. Conform datelor din tabelul 21, putem constata că
avem o micșorare a creanțelor care conduce la mărirea încasărilor și posibilitatea achitării datoriilor.

21
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 19. Să se efectueze analiza structurii creanţelor și datoriilor curente după natură

Tabelul 21. Analiza structurii creanţelor și datoriilor curente după natură în dinamică

La finele anului
La finele anului curent Abaterea absolută (+;-)
precedent
Ponderii,
Indicatori Ponderea Ponderea
Suma, lei , Suma, lei , Sumei, lei puncte
% % procentual
e
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Creanțe curente,
totale, 3 967 817,0 100 2 041 313,0 100 -1 926 504,0 x
din care:
Creanţe comerciale 3 711 012,0 93,54 1 910 219,0 93,57 -1 800 793,0 +0,03
Creanţe ale părţilor afiliate 0 0,00 0 0,00 0,00 0,00
Avansuri acordate curente 136 582,0 3,43 90 520,0 4,34 -46 062,0 +0,91
Creanţe ale bugetului 0 0 10 649,0 0,52 +10 649,0 +0,52
Creanţe ale personalului 119 500,0 3,22 29 200,0 1,43 -90 300.0 -1,79
Alte creanţe curente 723,0 0,01 725,0 0,04 +2 +1,99
2.  Datorii curente, totale,
8 505 694,0 100 7 438 227,0 100 -1 067 467,0 x
din care:
Credite bancare pe termen
1 000 000,0 11,75 0 0,00 -1 000 000,0 -11,75
scurt
Împrumuturi pe termen
0 0,00 0 0,00 0 0,00
scurt
Datorii comerciale 5 820 688,0 68,43 5 718 628,0 76,88 -102 060,0 +8,45
Datorii faţă de părţile
0 0,00 0 0,00 0,00 0,00
afiliate
Avansuri primite curente 154 899,0 1,82 0 0 -154 899,0 -1,82
Datorii faţă de personal 319 385,0 3,75 254 480,0 3,42 -64 905,0 -0,33
Datorii privind asigurările
0 0,00 8189,0 0.11 +8 189,0 -0,11
sociale şi medicale
Datorii faţă de buget 168,0 0,002 53 120,0 0,72 +52 952,0 +0,70
Venituri anticipate curente 0 0,00 0 0,00 0,00 0,00
Datorii faţă de proprietari 0 0,00 0 0,00 0,00 0,00
Finanţări şi încasări cu
0 0,00 0 0,00 0,00 0,00
destinaţie specială curente
Provizioane curente 0 0,00 0 0,00 0,00 0,00
Alte datorii curente 1 210 554,0 14,23 1 403 810,0 18,87 +193 256,0 +4,64
Concluzie: Datele din tabel ne permit să constatăm că cea mai mare pondere în total datorii o
dețin datoriile comerciale – 68,43 la începutul perioadei de gestiune și 76,88 la sfârșitul perioadei de
gestiune. Datoriile comerciale sunt urmate de alte datorii curente cu o pondere de 18,87% la sfârșitul
perioadei de gestiune, de datoriile față de personal – 3,42%.
Cu referire la creanțe curente menționăm: dacă la începutul anului de gestiune o cota
preponderentă (93,54 %) au avut creanțele comerciale, atunci la sfârșitul anului tot creanțelordoar că în
creștere (93,57%). Printre modificări esențiale se evidențiază, de asemenea, diminuarea creanțelor ale
personalușlui de la 3,22% până la 1,43%.

22
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 20. De efectuat aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică.

Tabelul 23. Aprecierea generală a evoluției fluxurilor de numerar în dinamică

Fluxuri de numerar pe tipuri Anul Anul Abaterea Ritmul

Nr.
de activități precedent curent absolută creșterii, %

1. Activitatea operațională 1 040 989,0 2 534 572,0 +1 493 583,0 +143,5

2. Activitatea investițională 0 0 0 0,00

3. Activitatea financiară -622 753,0 -987 829 -365 076,0 58,6

  Fluxul net de numerar total 408 236,0 1 546 743,0 +1 138 507,0 +278,8

Concluzie: Informaţiile din tabelul 23 afirmă existenţa tendinţelor de majorare a fluxului net de
mijloace băneşti în anul curent față de anul precedent cu 1 138 507 lei
Totodată, obervăm că întreprinderea nu și-a îndreptat mijloacele băneşti încasate pentru
procurarea mijloacelor fixe, ceea ce, în mod normal, ar fi reflectat prin fluxul net negativ din activitatea
de investiţii. Lipsa de atenţie cuvenită faţă de acest aspect poate crea dificultăţi în procesul desfăşurării
activităţii operaţionale din insuficienţa potenţialului tehnic.
Fluxul net pozitiv provenit din activitatea operațională în sumă de 2 534 572 lei a compensat pe
deplin efectul negativ din activitatea operaţională dar sugerăm entității să analizele cauzele care au dus
la apariția valorii negative din activitatea financiară prin efectuarea analizei structurale şi factoriale.

Studiul de caz nr. 21. Să se efectueze analiza separată a structurii încasărilor și plăților de
numerar
23
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020

Tabelul 23. Analiza separată a structurii încasărilor și plăților în dinamică

Fluxurile de numerar Anul precedent Anul curent
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5
I. Încasări
Încasări din vânzări 8 515 335,0 100,00 8 922 906,0 100,00
Alte încasări 0 0 0 0

Total încasări 8 515 335,0 100,00 8 922 906,0 100,00

II. Plăți
Plăți pentru stocuri și servicii procurate 3 755 501,0 50,22 2 374 335,0 31,14
Plăți către angajați și organe de 2 961 519,0 39,63 3 497 116,0 54,70
asigurare socială și medicală
Plata impozitului pe venit 327 460,0 4,37 297 697,0 4,66
Alte plăți 429 866,0 5,74 219 187,0 3,42
Dividende plătite 2 945,2 0,04 4 966,6 0,08

Total plăți 7 477 291,0 100,00 6 393 301,0 100,00

Concluzie:

Din datele tabelului 23 rezultă că elementul formator principal al fluxului mijloacelor băneşti la
entitatea analizată îl reprezintă încasările băneşti din vânzări. Pe seama acestei surse au fost obţinute
100% de încasări realizate în perioada precedentă şi în perioada de raportare.
Componenţa plăţilor băneşti la entitatea analizată are un caracter comparativ stabil cu
predominarea plăţilor furnizorilor, salariaţilor şi altor plăţi operaţionale.

24
 Studiul individual la disciplina Analiza situațiilor financiare,
FB, fr, anul 2020
Studiul de caz nr. 22. Să se efectueze analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor.

Tabelul 24. Analiza fluxurilor de numerar prin metoda ratelor in dinamica

Nr. Indicatori Sursa Anul Anul Abaterea
precedent curent absolută
1 Fluxul net de numerar din 1 040 989,
rd.080 2 534 572,0 +1 493 583,0
activitatea operațională 0
2 Plăți aferente intrărilor de active
rd.100 0 0 0
imobilizate
3 Dividende plătite rd.170 0 0 0
4 Încasări operaționale medii pe zi tab.23/360 23 653,7 24 785,8 +1 132,1
5 Plăți operaționale medii pe zi tab.23/360 20 770,2 17 759,1 -3 011,1
6 Numerar rd.250+rd.26 1 256 088,
2 799 782,0 +1 543 694,0
0 0
7 Sporirea stocurilor de mărfuri și 3 755 501,
rd.020 2 374 335,0 -1 408 166,0
materiale 0
8 Datorii pe termen lung rd.440 0 0 0
9 Datorii curente 8 505 694,
rd.580 7 438 227,0 -1 067 467,0
0
10 Dividende anunțate rd.540 0 0 0
11 Rata suficienței fluxului de
0,27 1,06 0,79
numerar
12 Rata de acoperire a datoriilor cu
0,12 0,34 0,22
fluxul de numerar
13 Durata achitării dividendelor
0 0 0
anunțate
14 Rata suficienței activelor perfect
45,23 157,65 112,42
lichide
Concluzie:
Examinarea fluxului mijloacelor băneşti prin metoda ratelor permite formularea unei concluzii
generale despre agravarea/îmbunătățirea situaţiei în comparaţie cu perioada precedentă.
Rata suficienţei activelor perfect lichide arată numărul de zile în decursul cărora
întreprinderea poate lucra, folosind exclusiv disponibilităţile băneşti absolut lichide fără
atragerea surselor de finanţare din exterior.Acest indice este în creștere și observăm că la sfârşitul
anului de gestiune întreprinderea dispune de active perfect lichide ce ar permite întreprinderii efectuarea
plăţilor băneşti operaţionale în decurs de 157 de zile.
Mărimea coeficientului , rata suficienței fluxului de numerar, egală cu sau mai mare
decât semnifică faptul că întreprinderea are posibilitatea de a satisface nevoile ce țin de
procurarea activelor pe termen lung, sporirea stocurilor de materiale, plata devidentelor fără
finanţare din exterior. În anul curent la entitatea în cauză coeficientul dat are valoarea de
1,06.

25