CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

2.2 Momentele din mecanismul motor al monocilindrului

2.2.1 Momentul motor al monocilindrului

Se numeşte moment motor instantaneu al unui motor monocilindric, mo-

mentul produs de forţa T, tangentă la circumferinţa pe care se roteşte axa fusului
maneton şi se defineşte prin relaţia :

Mm  T r N  m (2.29)

Se observă că momentul Mm diferă faţă de forţa T printr-o lungime con-

stantă r, deci Mm are aceeaşi alură de variaţie ca T, iar valoarea lui se citeşte din
diagrama forţei T multiplicând scara cu r şi considerând unităţi de măsura adecva-
te. Pentru a pune în evidenţă momentul motor se procedează astfel (fig.2.33) :
- se descompune forţa sumară
N
F , după o direcţie perpendicu-
lară pe axa cilindrului şi una
B de-a lungul bielei; se obţin
componentele N şi respectiv
B care substituie astfel forţa F;
F
- se glisează forţa B ca vector
 alunecător, până când ajunge cu
h lb punctul de aplicare în axa fusu-
 lui maneton; se notează cu B' ;
- se descompune forţa B ' după
direcţia cotului şi perpendicular
Mr ’|| r pe acesta; se obţin componente-
M Mm
M’ le Z şi respectiv T (forţa B ' se
T’ Z înlocuieşte prin componentele
 T
sale);
O N’ + - în axa de rotaţie a arborelui co-
Z’ B’ tit (punctul O) se plasează arbi-
T’’
trar două forţe egale, de sens
contrar şi paralele cu forţa T ;
F’ B’’ se notează cu T’ şi respectiv
T’’;
Fig.2.33 Schemă pentru punerea în evidenţă a - se deplasează forţa Z ,ca vector
momentului motor şi de răsturnare alunecător, până când ajunge
cu punctul de aplicare în O şi se
notează cu Z’ ;

48
 Dinamica mecanismului motor

- se compun forţele Z ' şi T ' ' , obţinându-se forţa B ' ' ;

- se descompune forţa B ' ' după direcţia axei cilindrului şi perpendicular pe aces-
ta substituindu-se prin forţele F ' şi N ' componentele acesteia;
După ce se marchează cu “” forţele care se substituie ca urmare a glisărilor şi
descompunerilor efectuate, se observă că mai rămân libere :
 cuplul T - T ' , care produce momentul motor;
 cuplul N - N ' , care produce momentul de răsturnare;
 forţa F ' care se transmite lagărului palier;
Aşadar :
sin(   )
Mm  T r  F  r N  m (2.30)
cos 

Dacă se reprezintă grafic variaţia Mm=f(), se observă că momentul motor

instantaneu (Mm) este o funcţie periodică iar pentru monocilindru perioada este
egală cu perioada ciclului motor (fig.2.34). Aşadar, M = C = 720° la motoarele
în 4 timpi şi M = C = 360° la motoarele în 2 timpi, ambele monocilindrice.

8000
Mm(max)
6000

4000 Mmd
Mm [Nm]

2000 Mm(med)

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
-2000
d
-4000
Mm(min)
-6000
Fig.2.34 – Variaţia momentului motor al monocilindrului cu unghiul 
de rotaţie a arborelui cotit

Se numeşte moment motor mediu, al unui motor monocilindric (Mmed), acel

moment constant care dezvoltă, în perioada momentului Mm (M), un lucru meca-

49
CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA MOTOARELOR PENTRU AUTOMOBILE

nic egal cu cel dezvoltat de momentul motor instantaneu în aceeaşi perioadă. Lu-
crul mecanic L, într-o perioadă, va fi integrala lucrului mecanic elementar Mmd, în
limitele 0…M.
M M
1
L  M m  d  M m( med )   M de unde rezultă M m ( med ) 
M  M m  d
0 0

Deoarece integrala nu se poate rezolva pe cale analitică se planimetrează

aria diagramei. Puterea indicată a motorului monocilindric va fi dată de relaţia :

M m ( med )   M m( med )    n M m ( med )  n

Pi    kW  (2.31)
1000 30000 9550

 
unde M m (med ) în Nm; [n] în rot/min.
În interiorul unui ciclu motor momentul motor instantaneu are variaţii im-
portante care conduc la mişcarea de rotaţie neuniformă a arborelui cotit.
Variaţia momentului motor instantaneu se apreciază prin gradul de neuni-
formitate a momentului motor definit de relaţia :

M m(max)  M m (min)
M  (2.32)
M m ( med )

2.2.2 Momentul de răsturnare al monocilindrului

Forţele N şi N’, situate la braţul h, alcătuiesc un cuplu al cărui moment se

transmite prin suspensia elastică a motorului la şasiul automobilului, tinzând să
răstoarne motorul, fapt pentru care se numeşte moment de răsturnare. El este egal
şi de sens contrar cu momentul motor (fig.2.33), după cum rezultă mai jos.

M r  N  h unde h  lb  cos   r  cos  dar se poate observa că :

sin 
MM '  lb  sin   r  sin   lb  r aşadar
sin 

sin  sin    
hr cos   r  cos  r şi atunci
sin  sin 

sin     sin    
M r  N  h  F  tg  r F r  T r  Mm (2.33)
sin  cos 

50