Facultatea de Științe Economice

Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor ID

ECOTURISM ȘI TURISM RURAL

PARCUL NAȚIONAL MUNȚII MĂCINULUI

cei mai bătrâni munți din România

Coordonator științific,

Student,

Constanța, 2021
 „Munții Măcinului au altitudini joase, însă asta nu îi face cu nimic mai puțin spectaculoși.
Sunt cei mai bătrâni munți din țară și au fost erodați în sute de milioane de ani. Parcul național
de aici este singurul care nu se află în Carpați și este dominat de o varietate floristică și
faunistică ridicată. Pe deasupra parcului trec anual, în migrație, peste 30.000 de păsări, dintre
care 29 de specii de răpitoare, acesta fiind locul din Europa cu cea mai mare diversitate de
răpitoare în pasaj.”

INTRODUCERE:
Parcul național din nordul Dobrogei, cu o
suprafață de peste 11.000 ha, cuprinde cea mai
veche formațiune geologică din România,
rezultată în urma orogenezei hercinice. 

În Parcul Național Munții Măcinului sunt

catalogate 24 de habitate prioritare, dintre
care pădurea de fag dobrogeană este unică în
lume. Pe lângă acestea se mai adaugă și
biodiversitatea zonei, unde, pe doar 0,05% din

suprafața țării, se regăsește aproximativ 50% din

flora țării (aproximativ 1.900 specii de plante)
și 50% din avifauna României.

Deși este poate impropriu numit munte, Măcinul

are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă
în Vârful Țuțuiatu, 467m. Culmea

Pricopanului este poate cea mai spectaculoasă

zonă, cu muchii crenelate și formațiuni granitice
megalitice spectaculoase. 

Întregul parc are unsprezece trasee turistice, iar

acestea pot fi parcurse la pas, călare sau pe
bicicletă.
FLORA:

Dintre cele aproape 1.900 de specii de plante prezente în parc, 72 sunt protejate ca

specii rare sau vulnerabile și 27 de specii sunt endemice. Originalitatea peisagistică este oferită
de numeroase specii de arbori și arbuști, printre care amintim: gorunul, stejarul brumăriu, stejarul
pufos, frasinul, fagul, ulmul, cornul, alunul, păducelul, teiul argintiu, lemnul câinesc, sâmbovina
dobrogeană sau părul sălbatic.

Dintre florile  rare sau endemice întâlnite amintim: clopoțelul dobrogean, capul-șarpelui, garofița
pitică, ferigă mediteraneană, aliorul dobrogean și diverse specii de bujor.

FAUNA:

Diversitatea rămâne o caracteristică importantă a parcului și când vorbim de faună. În

Parcul Național Munții Măcin întâlnim numeroase specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni
și insecte, dintre care unele sunt protejate la nivel internațional.

Avifauna parcului este reprezentată de peste 180 de specii de păsări, din care 37 sunt protejate
prin Convenția de la Berna. Dintre speciile rare amintim: șoimul dunărean, șorecarul mare,
pietrarul răsăritean, mierla de piatră și pițigoiul de livadă. Alte păsări prezente în număr mare
sunt specii de ciocănitoare, barză, erete și acvilă. Având în vedere poziționarea parcului, toamna,
în perioada de migrație, se poate observa
trecerea zilnica a cca. 30.000 de
exemplare de păsări.

Lista mamiferelor cuprinde 47 de specii,

printre care: mistreț, cerb, căprior, vulpe,
șacal auriu, pisică sălbatică și iepure de câmp.
Dintre speciile rare amintim: dihorul
pătat, dihorul de stepă, jderul de piatră și
chițcanul de grădină.

Herpetofauna cuprinde 7 specii de

amfibieni și 11 specii de reptile. Dacă unele
specii de amfibieni sunt larg răspândite în
Carpați, în Dobrogea acestea sunt întâlnite
mai rar. Aceste specii reprezintă relicte ale
zonei, printre ele enumerându-se: broasca
râioasă brună, broasca roșie, broasca râioasă
verde și broasca săpătoare brună. Printre
reptilele importante pentru conservare se numără țestoasa dobrogeană, balaurul
dobrogean (cel mai mare șarpe din țară), șarpele lui Esculap și vipera cu corn.

Prezența ecosistemelor terestre și acvatice asigură condiții prielnice de hrană și conviețuire a

peste 1.400 de specii de insecte, din care 900 de specii de fluturi. Dintre aceștia din urmă, cele
mai importante specii sunt fluturele purpuriu, fluturele tigru, fluturele ochi de păun de noapte
(cel mai mare fluture din Europa, cu o anvergură a aripilor de 17 cm) și apolonul negru. De
asemenea, în parc se găsesc și 30 de specii de melci.

ARII PROTEJATE:

Parcul Național Munții Măcinului cuprinde două zone strict protejate:

Rezervația științifică Valea Fagilor

Într-o vale îngustă și umedă, la altitudini de doar 350-400m, se află Rezervația Valea Fagilor cu
o suprafață de puțin peste 150 ha. În această vale se găsesc păduri de fag cu trunchi columnar, ce
au un diametru de aproape 1m și înălțimi de până la 30 m. Această rezervație are o protecție
strictă și în cadrul ei se desfășoară numai activități de conservare a biodiversității și de cercetare.

Rezervația științifică Moroianu

Această rezervație are o suprafață de aproape 300 ha și se află pe teritoriul administrativ al

comunei Greci. Este o regiune biogeografică stepică și are o protecție strictă a habitatelor
amenințate, rare sau vulnerabile.

ȘTIAȚI CĂ ...

 În Munții Măcinului se pot observa anual peste 30.000 de exemplare de păsări în

migrație, dintre care 10.000 de păsări sunt răpitoare, iar restul berze albe?

 În timpul migrației pe deasupra parcului trec 29 de specii de păsări răpitoare, mai

mult decât oriunde altundeva în Europa?  

 Filmul românesc „Aferim!”, regizat de Radu Jude, cu distincția Ursul de Argint la

Festivalul Internațional de Film de la Berlin din 2015, a avut ca decor Parcul Național
Munții Măcinului?

 La fel ca în Munții Bucegi, în parcul național de aici exista un „Sfinx” al Dobrogei? 

 Lacul Iacobdeal este un lac antropic, unic în țară deoarece s-a format în urma
umplerii cu apă a unei vechi cariere de granit?

 Rezervaţia Naturală Dealul Consul, din apropierea Parcului Național Munții

Măcinului, este una dintre primele arii naturale protejate din România?

HIDROGRAFIE:
 Apele de suprafață ale ariei protejate aparțin bazinelor hidrografice ale
câtorva râuri cu debite mici, tributare Dunării și Mării Negre; astfel: râul Taița (ce
drenează Depresiunea Taița superioară-Horia) cu afluenți săi de dreapta (Curături, Valea
Purcăreți, Valea Vinului și râul Crapcea); Pârâul Luncavița (ce drenează depresiunea omonimă)
cu afluentul său de stânga Valea Fagilor; râul Cerna (afluenți Bordeiul Bratu, Megina) și pârâul
Sorniac. Principala caracteristică a rețelei hidrografice este alimentarea acesteia cu apă rezultată
în urma ploilor.

CLIMĂ:

Clima Munților Măcinului este una temperat-continentală cu influențe stepice în

partea sudică și mediteraneene pe creste și vârfuri.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 9 și 11° C.
Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță, ninsori) medii anuale se încadrează între 450
și 500 mm.
Vânturile predominante sunt: Crivățul care suflă cel mai des iarna atingând viteze de 30 - 35 m/s
și aducând zăpadă, viscol și ger; Suhoveiul - vânt uscat de vară și Băltărețul, un vânt cald și
umed ce aduce frecvent ploi.

VULNERABILITATE:

Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la

suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană,
capturarea ilegală a broaștei țestoase dobrogeane de uscat (Testudo graeca), extinderea anexelor
gospodărești și terenurilor agricole, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri,
motociclete) ce perturbă liniștea arealului.

 
MONUMENTE ȘI ATRACȚII TURISTICE:
În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic
(lăcașuri de cult, situri arheologice, zone naturale, arii protejate); astfel:

 Mănăstirea Cocoșu din satul Niculițel, monument istoric întemeiat la inițiativa

arhimandritului Visarion în anul 1833.
 Mănăstirea Celic-Dere din Frecăței. Așezământul de cult ortodox a fost înființat de
arhiereul Athanasie Lisivenco în anul 1835 și poartă hramul „Adormirea Maicii
Domnului“.

 Mănăstirea Saon din Frecăței, mănăstire de călugări cu hramul „Înălțarea Domnului“,

datată din 1833.
 Geamia Mestan Aga din Măcin, construcție 1860, monument istoric.
 Casa Memorială „Panait Cerna” din satul Cerna, construcție secolul al XIX-lea,
monument istoric.
 Situl arheologic „Cetatea Troesmis” de la Turcoaia (așezarea medievală din sec. VIII
- XII, Epoca medievală timpurie; așezare din Epoca romană târzie; cimitir medieval;
necropolă plană și tumulară din sec. I - VII, Epoca romană).
 Situl arheologic de la Traian (castru și așezare romană).
 Situl arheologic „Cetatea Arrubium” de la Măcin (Castrul roman Arrubium, așezare
medievală, așezare romană, cimitir musulman și necropolă romană).
 Situl arheologic „Cetatea Dinogetia” de la Garvăn (Cetatea medievală, Cetatea
romano-bizantină, necropolă și așezări civile din epoca romano-bizantină).
 Siturile arheologice Villa rustica 1 și Villa rustica 2 de la Niculițel.
  Pasul Carapelit (cunoscut și sub denumirea de „Pasul Iaila”), trecătoare la o
altitudine de 192 m, între Munții Măcinului aflați la nord și Podișul Babadagului aflat
la sud, de-a lungul drumului național DN22D.
 Pasul Teilor (cunoscut sub denumirea „La Patru Drumuri”) aflat la o altitudine de
187 m. de-a lungul drumului județean DJ222A, între Munții Măcinului aflați la vest
și Podișul Niculițel aflat la est.
 Delta Dunării (clasificată ca rezervație a biosferei), arie naturală inclusă
în patrimoniul mondial al UNESCO.
 Rezervația naturală Locul fosilifer Dealul Bujoarele ce adăpostește resturi de faună
fosilă (crustacee, corali, moluște) atribuită perioadei geologice a devonianului.

EVENIMENTE CULTURALE:

 „Sărbătoarea Teilor” din Luncavița, eveniment cultural desfășurat în fiecare an la

sfârșitul lunii iunie; sărbătoare locală ce îmbină folclorul muzical-coregrafic și portul
popular cu obiceiurile și tradiția zonei.

TRASEE MONTANE:
Parcul Național Munții Măcinului este străbătut de mai multe trasee (turistice) montane
amenajate (cu locuri de campare) în scopul facilitării accesului turiștilor în siguranță la destinația
aleasă.

 Cozluk (marcaj punct roșu) pe ruta: Greci - Valea Cozluk - Valea Jugului - Groapa de

Aramă - Valea Adâncă - Valea Plopilor - Greci (4h 20″).
 Vârful Crapcea (bandă roșie) pe ruta: Cerna - Valea lui Puiu - Vârful Echiștea -
Vârful Crapcea - Dealul Crapcea - Balabancea (3h 10″).
 Culmea Pricopanului (bandă albastră) pe ruta: Măcin - Vârful Sulucu Mare - Piatra
Râioasă - Șeaua Șerparu - Vârful Caramalău - Izvorul Tămăduirii (Fântâna de Leac) -
Măcin (4h 10″).
 Țuțuianu (triunghi albastru) pe ruta: Greci - Valea Morsu - Vârful Țuțuianul - Valea
Piscu Înalt - Valea Seacă - Valea Fagilor - Cetățuia (sit arheologic) - Luncavița (5h
10″).
 Dealul cu Drum (triunghi roșu) pe ruta: Greci - Valea Racova - Valea Piatra Roșie -
Valea Curături - Valea Taița - Nifon (3h 30″).
 Valea Vinului (triunghi galben) pe ruta: Cerna - Valea Cernei - Valea Poteca
Țigăncii - Vârful Vergu - Vârful Vinului - Creasta Cardonului - Hamcearca (3h 10″).

Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între munţii ţării, fiind cei mai vechi munţi din
România, interesul cercetătorilor fiind orientat, datorită numeroaselor vestigii istorice, către
săpăturile arheologice, dar în egală măsură şi către cercetarea stiinţifică a vastului tezaur natural
existent aici – geologic, botanic, zoologic.
   Potenţialul natural de care dispune în prezent, face Parcul Naţional Munţii Măcinului accesibil
 unei game largi de turişti interesaţi de drumeţii în natură, peisaje, flora, faună caracteristice
parcului, studii şi documentare.
   Pe diferitele etaje de vegetaţie, între 7 şi 467 m - Vf. Ţuţuiatu, vom întâlni peisaje unice de
stepă la baza versanţilor, urmate de păduri cu gorun, mojdrean şi cărpiniţă, stejar pufos
ajungându-se la tufişuri pe culmi şi stâncării, apoi pajişti de stepă cu aspect de gol alpin.
   Pe teritoriul parcului există una din cele mai vechi, interesante şi cunoscute rezervaţii din ţara
noastră – Rezervaţia Naturală Valea Fagilor. Aceasta se remarcă prin prezenţa unică şi viguroasă
a fagului tauric ce prezintă caractere intermediare între fagul autohton şi fagul oriental şi a florei
de subarboret, unică în Dobrogea şi asemănătoare făgetelor din Crimeea.
 BIBLIOGRAFIE

 Mihail-Gabriel Albotă, Munții Măcin - Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1987.

 Marius Lungu, Resursele climatice din Dobrogea, Editura Universitară, București, 2010.
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Mun%C8%9Bii_M
%C4%83cinului
 http://www.parcmacin.ro/acasa