Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Macnab, Francis - Dorinta Sexuala - Ed. IRI 1997

    Încărcat de

    leeloo308228
    578 vizualizări126 pagini

    Titlu original

    Macnab, Francis - Dorinta sexuala - Ed. IRI 1997

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    578 vizualizări126 pagini

    Macnab, Francis - Dorinta Sexuala - Ed. IRI 1997

    Încărcat de

    leeloo308228

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 126
    FRANCIS MACNAB FRANCIS MACNAR Dr. Francis Macnab, psiholog i psihote- rapeut, este fondatorul si directorul executiv al Institutulai Caimmillar din Melbourne (Australia) — centru pentru consiliere si psihoterapie de reputatie international. »Aceast carte este dedicat oamenilor de orice fel care, intr-un anumit moment al vietii lor, au intimpinat dificultati si anxietaji legate de dorinta lor sexuali si de relatile intime, acelora care, plini de speranga side sensibilitate, ccauti ceva mai mult." ISBN 973-97229-1-1 editura i IRI CCoordonatora eélectie: de. LEONARD GAVRILIU Consultant stile: cont, dr. JOLANDA MITROFAN Redactor: MARIETA CROICU (Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN ISBN 973.97229-1-1 Pere eca arg receEaEC = ou ‘SECTAA PT. ADULT! SAG, MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE. MIU FRANCIS MACNAB DORINTA SEXUALA ‘Traducere de DANIELA ELIZA GHINEA BIBLIOTECA JUDETEANA OCTAVIAN. GOGA" clu) \ “Teaducerea sa fleut dupa volumul Francis Macnab, Sexual Desire Hill of Content, Melbourne, 1982 (© Toate drepturile pentru traducerea in limba romdng sunt rezervate Editurit IRD CUPRINS Cuvienfoaime, 9 Inroducere Mn Partea tot: Cea mai comnnl probleml a nasi Ce este Cum neater: Cans opens ince 1, Oameni si dsparii dori! sexe. 2 Actvitatea sexual im sas tape x0 3. Citeva deosebi vile : 32 4 Prosupuneri ines 6 5 Solicit in cadrlcisnicic 78 6 Consccitele perder dornte’ i ale rezone! active.83 7.Nepanicipara : 0 8.Teama ae io4 9 De ese te i de nimi 117 10, Sustragees 128 MOsittea ss 1st ‘Parton a dous: Posibilitigi de schimbere Cae mb: Com ering ceva a eur cuproblems nel de potive 12. Ampotivinea tn faa schimbasi 13, Schimbate 14. Cum ajutdterapia sexual Anexa A: Prezentarea a tei cazuri 1.Cazul lui Filip: Doringa sexual, espeetal de sine si impotenta : M. Blocajul dorinei sexuale: Activates sexual locas IL Fobia genitala si dorinta sexual Anexa B: 0 perypectiva asupra destiguriri still Bibliogratie 207 218 232 247 249 Aceasti carte este dedicat onmenilorde orice Fel care intr-un anit moment al vit lor. au intampinat Wificulaté si ansictati Iegate de dorinta for sexual si de ‘wlatile intime, acelora care, plini de speranth $i de sensibilitate,cautd cova mai mult Omul supravietuieste cutremurclor. epide- rmiilor, ororilor boli si tuturor agoniilor sufletestiinsf cea mai sfésietoare dram a saa fost, este si va dintotdeauna, ‘drama ealcovuluin Amintrile lui Lev Nikolaeviei Tolstoi stim despre sexuslitatea umand mai putin RoweRr J. STOLLER CUVANT {NAINTE Legenda spune c&toti posed dorints sexual — in proportii cconsiderabile. Realitatea i experienta cliniedaratd c& acest lucru este departe de adevir. Oamenilor nu le place sf admit eX posed 0 nefnsemnati dorintd sexual sav cl au pierdut ceca ee au erezut (dati cd au. Uneori ei niei nu observ ci au pierdut-o — intrucat activitatea sexuald poate continua gi frd ea. Ali stiu cX au pi duo, ins¥, pentra ck nimeni nu trebuie safle, au gisit o cale de a cludao inreaga gam’ de senzati. Vita continul, sei nu trebuie st ecunoaseafaptulcX nu mai au doringd sexual fap de partenerul lor. Malte eisitorii supravietuiese — pani cind moartea ne va esprit" — prin aceasté amigire. rg largi ale populatiei normale fe posed o dorin(l sexual sclzut fie au pierdut dorinta sexusl3, fie nu mai au dorinta sexual pe care au posedat-ocdndva, sau constati cd ea apare si dispare. Ali au dorini sexual, dar nu s-o manifest sau nu ngduie ca aceasta sti conduct la mai mult, Dintr-un motiv sau altul, se abtin. Cel putin dint-un punct de vedere important, suntem cu toit abstinent. Fiinfele omenegti nu sunt monogame prin natura lor. Lucu acesta le-a fost impus. Este o decizie. Putem simi doring& sexuald faff de mai multi cameni — gi uneorifatf de animale sau fat de obiecte felurite — dar ne putem determina si ne abfinem. Suntem influentati putemnic in aceasta de inhibitile si sanctiunile ‘oastre culturale,rligioase gi personale. Suntem, probabil, pe cale 9 ‘8 ne blocim dorinfa $i si o indbusim, e&lduzind-o spre alte activititi; sau, potem ingdui numai acea activitatelimitati pe care simtim e-o putem accepta lr repercusiuni dratice ori neferiite Dorinta sexual a fost mereu asociati cu plicerea noasta cea ‘mai mult clutatS. Fa devine imediat problema noasted sexual cea ‘mai comuni. In vreme ce unii sunt excitati de citre varictatea ‘manifestarilor sale, alti o inhib din clipa in care ist Face sini prezenta, Nu este numai o chestiune privatd si personala ci este constant prezenta in relafile noastre interpersonale. Ea fi impulsioneaz puteric pe uni in vederea une’ gratiicati mediate ‘pentru alfi, ea constituie un izvor de teams si de frustrare, de nefericire pe 0 perioadi indelungats. Pentru uni, dorinta sexual ‘este imprevizibid, luctund fri un tipar deslusit; pentru alti, ea epinde de ‘Aceast carte a fost seri pentru incuraja 6 constienizare si © Injelegere mai larga dorintei noastre sexuale. Va deschide posibilititi cu ajutorul cirora vor putea gandi altel, vom putea si ne comportim fntr-un mod mai construct, si vor putea progress, {n sensul invingerii acclor probleme personae sia consecintelor acelor reli umane care sunt atat de frecvent asociate cu ea leplnirea unor reguli si rtualuri specifies Francis MACNAB INTRODUCERE Pierderea dorigei sexuale afectea7i fiecare cisnicie gi fiecare relatie in care activitatea sexual a fost peezents, Ea afectears, de asemenca, si nenumirati indivizi care, in singurdtatea lor si in imaginar, au experimentat o dorinti sexual puternic’ de o forms sau alta, $i spoi au observatdisparitia sau declinol ei. Cand are loe pierderea dorintei sexuale, intrebarea care se ridict imediat este: ce poate fnsemna ace! lucru? Dac pierderea ¥dorinted devine mai mult deeat un fenomen temporar sau trettor, ‘cituia nui pot fi asociate nici un eveniment ori fntdmplare anume, pare anxictatea legatl de influenta pe care © poate avea acest fapt asupra contiauitti coeziuni si stabilt i relat. Partenesi se pot. acuza reciproe. Teama de af inadeevat, respins sau .depasit" poate interveni in cadrul relatiei gio poate submina, Cei care triese © pierdere a dorintei sexuale manifesti deseori un comportament ifuz, ce se extinde de ls abu gi nuyne la evaziune gi negare; de la folosirea unordispozitive mecanice excitante la diversiuni sibatice sicombinate, care si demonstreze cl atractia sexuald,virilitatea gi potenfa mai exist inci! Este surprinztor en ciuda lagi rispdndiri a acestei proble- ‘me, oamenii cei mai afecatj nu au adoptat un mod de abordare mai rational, Ins acest aspect al experientei gi comportamentului ‘omenese este aldt de impovirat de teamd gi anxietate, de mit $i FRANCIS MACNAR folclor, de cere, preteni s asteptiri. de posesiune gi atortate, este extrem de greu si eusesti si disci rational i lipst de orice emotie despre el. Specials sunt si ei descor implica personal in acest domeniu delcat,istnu at fet decito lai, sa nici oevaluare etic chestunioepivitoae la acest, Ei au dat sfatur eu privire la tebe au urizat mijloace auxin chimice Si mecanice, darn su demonstrat vreo dorm excesivide acereta Droblema in pofunzimes ‘Am ost de aunt oat urea poseds dri sexual. Dac stim 0 clip sf ne eindim, ne dim imo! sesma ch acast decorate cu earacter general este inexact si reclam’ anumite restric. Stime na tat lames posed dori sexual in sensu de (edo ssa pom sexual co alt persoani, Des exist ear. foarte putine, de oameni cate nu a avutnciodat nici un fel Je dori sexual — asa-numita absentia dorintl sexuale, care constituieodisfuneti primars — malt au tritexperenta de af avut oda doin’ sexual, pe cae ins au pend ~ aya numita Pierdere adorns sexuale.care esto disfnetesecunda Alias cum vor vedes, descr pierderea Gorn’ sexual rnucapeo disfuncti sexualdca tare cica pe un produs of simptom Al une ical n dra lai caun ezlatalaltorimpreuri cur ar fi bold ize, ulburi’ emotionae sv acoolism or a implicatitor unui angajament eligi, artistic sau leat de mes Cand ne-am refert in general la dornta sexual, am ignorat devierilesexuale fi perversiunile fn care doin sexual poate fi prezend, des ea poate sf nu implicedeloco alt persoant or 0 oat implica tun fl dstorsona, fantastic sau violent. Individul care-i expune fn mod repetat organelegenitae fn public poate si nu posede dornta de a aves rapt intime ct femeile in faa crora se exhiitioneazd, Descoi se presupne accasth form de exhibitionism se peteceintotdeauna poo stridu intunecati or fn zoneleizolate al grdinilor botaice chest un preludiu ta ultra sexual or vil. ns multe cau deexhibiionism au loc la cite 0 fereastra de a etajul do, departe de femcia de pe strad acre ateni unrest, aparent, fo capteze Ele se etree siinvehicule parate,in veme ce femeile tec pe stad. Nuse face R DORINTA SEXUALA nici oincercare de abordare a acestor femei ori dea avea raportri sexuale cuele, In carteasa Sexual Excitement®, Robert Stoller seria: woe Scopal aceluia care-siexpune organele genitale nu este de ‘seduce femeia pentru a face dragoste cu ea, ci mai degrab {dea soca... vetiafla ct se expune, probabil ea urmare 4 umilintelor sale anterioare din acea zi, veti fi si preveniti supra componentelorostile pe care el le experimenteazstin Jn trecut, se presupunea cd bicbatl, instar de visor de ez, se excité automat rapid ev Sau fl constinga prezente une alte persoane. Birbati, ici din opie, sunt predispusiinclnatci de Afi vanitosi de a compara, dea provoca la intecei. de a exagera Nevoia de afi constienti de sexualitatea lor si competitivi duce la deform, hnuiri or apeehensiuni. Numai fn camerele oaste de constllate si prin termeuilproictelorde cect confidentale am inceput si realizim eum std problema. Tn vreme ce wnii hirbai sunt capabil i ecunoasc faptul ek ‘nu corespund imaginii populare a masculuui acti din punct de ‘vedere sexual, alti descriu luctuati ale dorige lor varietatea de ‘bicct i imagin Gin afarS des inluzdnd si femea) care Ie pot stimi dorinta si prezint propeile lor interpret cu privire Ia ce Inseamnd pierdereadorngi lr. In une eazuri acest interpret constitie deformiribivare a ceca ce s-aintdmplat, find descori expres ale nega disper. fn recut, femci ni se avorda creditul dorine sexual. Era iretevant, clei femeia cnsttua bieetl doris bisbatului. Msi- ‘nea ei era aceea deaf disponibile al multumi,indiferent de orinja oi de satisactia ei. Utimele dou deceni a fost marore ale unor schimbiri dramatice in comportamentul si activtatea sexuali feminind. Barhatilor i -a spus eX dacX luerea23" asupra femei lor, ea va deveni mai excitatl sau se va implica mai mult si pldcerea lor va creste. Dar end sa recunoscut deschis c&femeile ‘posed int-adevar dornt sexual, care poate fia fel de viguroast $i chiar mai putemict decdt cea a Plrbatuluinteraciunea sexual * Bxctarea seal ?. 3 FRANCIS MANA Uintce hirbati i femei s-a schimbat, si nelinisile masculine au crescut, Femeile au relevat masura in care aw inceput si resping’, discret datoria pe care o aveau fade birhaii lor. Ele au destdinit ‘cA au simulat supunerea sic s-au bucurat de incursiuni reale fantazate, in alt parte. provocate de dorinta lot puternicd si eu ‘multiple fatete. In spatele cortneitrase de etre conformismal casei de mile. femeia a trait plictiseala cdsnicie si hotrdt ape si plece fn cdutarea a altceva,a ceva mai mult, inainte de afi prea tzu O vreme, acest ucru a fost privitea o parte a dublului standard al societitit, Acest aspect al standardului dublu dispare rapid atunei ‘end mariajul devine mai putin posesiune dominatt si cdind batbati realizeaza ci detin intr-0 peca mick maisurd puterea de a control fantezile yi comportamentul sexual ale femeii, Nelinistile eauzate de nesigurang’. gelozie, comparatit si respingere au eimas pe Primele locur. iar metodele dea trata aveste anwieti sunt deseori conti, irafionale si violente. Unii si exprim verbal ultrajul ali {nsfacd un pistol gi comit o crim care-i va trimite in inchisoure pentru multi ani. Sotile lor s-au amuzat cu altcineva si, iat, e1 se afli'ucum in inchisoare. Au pierdut in ambele eazuri, desi exisa 0 eale mai rational care i-ar fi condus la un mod mai satisfedtor de sarezolva problema, Societatea noastrd foloseyte multe metode de @ controla activitatea sexuald, ara a incerca sii injeleaga natura, O dati cu eliberarea femeii din starea de servitute pasivi cu recunoasterea Schimbitoarelor relaiinterumane, cu pierderea ficacittii multora dintre metodele de control traditionale a upiinut necesitatea unei ‘indir noi cu privire la dorinfa sexual sila implicatile uctuatilor si piederi sale. Acest cru poate constitu un fapt wuburtor pentru cei ce au anumite convingeri personae s eligioase inst nu inliturd importants unei atare evalu acti analizim mai profund pe cei care insist c¥ activtatea sexual poate fi controlaa prin legis interdict externe sau interne, ‘constatm ci le lipseste o anume infelegere a comportamentulu sexual. Foarte probabil ci ei vid fiinta umand ca posedind un Puternic 5 imuabil instinct or imbold sexual, Vor pretinde probabil 4 DORINTA SEXUALA, cl energia sexual se acumuleaza ise zbate pentru ase elibera sia se manifesta $c individul are dificultti in a rezistaimpulsului ort Desi fobiile sexuale sunt probabil mai frecvent constatate la femei decit la bisbati nici acestia din urm nu sunt imuni In vreme ce fobiile feminine pot include teama de asfixie, eama de a se Inahusi. teama de a fi inchis (claustrofobia). teama dea 1 atins (haptofobia).teama de a I init (traumatofobia),teama de darere {algofobia), teama de obiectele mari (megalofobia), teama Je picere (hedionofoia): teama de ridicol, teama de sperms (sperma tofobia),teama de raportul sexual (coitofobia) sam, bdrbatul va preventa mai probabil fobi ca teama de contaminate (risofobia), team de boli (nosofobia) .teama de eyee, teama de ineosice (ereuto- foobia),teama de vatimare (lraumatofbia) teama de simacidere lisofobia), teama de mirosuri (osmofobia), wama de pedeaps’, teama de exeretie (eoprofobia). teama de boli de picle (dermato siofobia), team de siflis (sifilisfobia) teama de ding — teama vaginul ar avea dint (odantofubia) teama de boli ma Ue fore’ (ginofobia). Cu’ asemenea list de Fobii, este linistitor si sti ef multe ‘cuplur se sim totuy bine impreund s reusese si stabileaseto relaic reciproe satisficdtoare! Pe masuri ve oamenii devin constienti de ‘comportamentul lorde evitare $i nfeleg cum functioncaza acest ei c afl intr-0 mai bund povitie de lege dact vor inteprinde ceva In egiturd cu el, pe cont propri. ori cu ajutorl specialitilor. Nu ‘orice comportament de evitate este de natu neveotied, ori are nevoie de coreotc oi eradicare, Unele dine aceste comportamente pot indica o renunjare tipi la aspectul sexual a relate’ ori o ne aie simbolicd a intregit rela. Astel,individul va putea decide dae, atunci end atiitatea sexual’ on intreaga lati s-au perdut valoaea, precum yi risplata si satisuctia corespunzitoure, renunfurea este cea mai indicat primitiv 11. OSTILITATEA amen nu sunt specie Fare ubitoare ‘mai ales ane. end fac dragon. Robert Staller Ostlitatea este prezenti in orice at sexual. Faptul cl tandre~ {ea,excitare si dragostew sunt dominante, nu inseamna 3 osiitatea fnyeste prezent i mod deschis sau nu ci ed tandretea,excitarea si dragostea au prevalat asupra ostltiit si asupra acelor forte si impulsur care-I fac pe individ i fie inchs fn sine. Ostilitatea se manifests prin intengie gi aiune; printr-0 ati tudine sun anume fel de a reactiona gi de ate Ta lume, Ea poate fi filisd ori ascunst, manifestats impotriva unei_ alte persoane, {mpotriva snelui,a evenimenteor yisau a vietit in general. Ea poste ‘implica faptul de a face riu altor persoane, de a le rini, de a le inghiti, de a le dezumaniza, dea le face $i se retragl in sine, de a insista ori de ase asigura cf ele se vor comporta intr-un fl care va satisface nevoie ssatisfactile propri ale individului.Un important ‘element de ostilitate este prezentatunci cind o persoandi descoperdt ce, pentru a tri ia supravietui in lume, trebuie si cucereasci si st se inteacd, st inlocuiased sis distruga, sf lase in urmi lueru si ccameni (Ostltatea nu este fn mod inevitabil ceva ru. Desi are tendinta de a ne nelinigti, iar noi invatim cum si-i negim prezenta sist 151 FRANCIS MACNAR ‘cludim manifestile ei ftise nee reflect ulteroare ne vor amin {de momentele cand exprestileostilitii at fost benefice. Nu numai ce cle au identifieat si au exprimat semtimentele relevante si ‘congruente sia sjutat la Fimpevicea altorfafete ale relatiei,ci au intros si unele aspecte ca egaitatea.stima de sine si curajl (Cand unul dintre parteneri (s& spunem, femeia) si-a pierdut ce-1avea de ptt in schimb Uni birbagi sunt extrem de stingaci gi nelinistit cinde vorba ‘de contactl fizie eu partenerele lor Arta mangdierilor nu se dobiin- deste usor — si ei Vor sf izbuteascd. Ei sunt deseori uluiti si 170 DDORINTA SEXUALA, descopere e% ani de zie au actionat ca gi cin ar fi stiut cum .s-0 fac’ dnd de fapt le ipseau cunostigele anatomice de baza despre ei insist si despre partenera lor. De fapt nu fuseser4 constient de ‘modalittile in care isi puteau legis menfine senzatia de plitcere, Jor sia partenerelor. si fuseseri cu totul nestiutoriasuprastarilor ‘emotionale si psihologice care fuseser’ experimentate in diferite faze ale activiti sexual. ‘Accast impotsivire rezultats dintro constintizare si o ‘ndemnare nedezvoltate poate fi corectati prin informare, practic, ii in camera de consultatc si acas. Conexiunea invers& gi revigorarca pozitivi se constati pe misuri ce se realizeaz’s progresul . 9. impotrivirea Irv devine ator seine vino Procesul terapcutic poate face ca persoana si fle nelinigtt Ta legituré cu manifestirite de tandreje ori cu aceeptarea propriet ostlitati si disteuctivitti O alta poate g3si cd onestitatea gi des- chiderea intro comunicare pot att dificile, cit sineplcute. Unit {si manifest impotrivirea prin inte dela cae lipsese, divagatit in cadrul conversatiei si un sfarsit apid al terapici mainte ca pro- blema si fie rezolva ‘Cultura noastr a atagat intotdeauna activittitsexuate tea- ima, amenintarea, pedcapsa si vinovitia. Oamenii, chiar si la rmaturitate, pot descoperi cA se simt foarte vinovafi in legaturi cu ‘mpulsul lor sexual sic excitarea lor. Vinovatia gi teama pot si nu. fie recunoscute — ele pot si nu fie imediat acesibile constinte si aprecierit — inst ele pot pune o rezisten solid fn fata actvittit sexuale ga trtamentului. Vinovitia poate fi esimijc si atunci cand terapia dezvdluie comportamentul si inadecventa din trecut, ori, atunci cind pacientul devine mai interesat de terapeut decét de solutionarea propriei probleme. Unii paciengi acoeptsfaturil tera- ‘eutului inst la urmatoareavizit declari fie cau utat sl indepli- m easel fe chau fost prea inspimintai, ie cd indicate i-au cut se sim foarte vinovati si nusinati. Anxietatea, vinovatia si osti- Titatea pot fi vazute in mpotrvitca care se exprima astel ‘Am incercat deja asta, n-a mers. Am avut o siptimani grea, aga e& n-am mai incercat ‘Avem numai treizeci de ani: avem o grimadi de timp si rezolvim problemele astea ‘Am incercat si m-am simit att de prost cd n-am mai repetat [Ne-am gandit ci toatl povestea este niciodats : "Nui ne-a pleut flul fn care (tu, terapeutul)ne-ai orbit. Ai fost rea prozac... prea clini... facut ca toul 8 sune prea user. 'Ne-am certat de edteva of in timpul siptdmanil, nu era mo- rmentul si fim inti Pur simplu nu am vrut si incere. Stiam clea se va supa si ‘ci vaavea una din ieirle ei. Era prea mult de iedurat [Nam vruts-ofacem., Poate ne-am temut cf vom avea sucees. Pe miisuri ce oamenii sunt ajutati cu blindete sisi identfice anxielatea, Vinovita si ostiltaea, ei ncep si cunoased siceeace au {de infruntat. De mare ajutor estes daci ei devin constienti de faptul cl reactile lor nu sunt unice yi proprii numa lor. in unele eazurieste important s8 izolezi aspectul care fi face pe unul sau pe ambi partenerinelinistij vinovati sau ost, iI dezbati. Tratamentul Jui poate fi esential pentru rezultatul efectiv al terapiei. fn vzerne ce ‘oamenii sunt blocati, terapeutul aduce o gama de noi alternative care includ strategi: (a) de a trata direct aspectul in cau or (b) de a identifica si apoi de a-1 abandona, in vreme ce este exersat $i in tppp st.” Bill: ,Daed Jan s-ar giindi micar 0 clips ci eu cale pefaaturi, ar inchide «magazin» complet:* nd femeiisaualaturateonveratcrflemeleleaudeverit si mai pigmentate cu clpitsemnificative din och, ghiota 9 hohote zgomotoase, Exist un grad adiacent de excita care sera tun mod de jue un rol fata galerie orto partisipareinteimars in vita sexual aatora (Cal (etre soia sa: Bil pune ef nue un ptr de lena np Sofia lui Carl: Cine, Bll? Nuss poate cro drum afar nick car dino saci din arte, darmite in pat Bil larbatc pe Jan Jan (tre ota It Carl: Poi sii nd dorsi Pate aga mat scap cu de harababur din fiecare a dova noape Cart (ttre Bill: ,Focare a doua noape! N-ai pomenit de st! A aut de asia, Mar)" (ce soia sa) 196 DDORINTA SEXUALA Mari: .Brbati! Toi suntef la fel! Ce exezi, Dorothy” Dorothy (sotia lui George): . Surprinzitor cum fi poy fae fericti cw putin preficdtore:*(A izbucnit in ris ceilali i se lature). George: Hail! E prima oar cind aflue¥ te prefaci™ Dorothy: .Da’ a-am spus e& cu ma prefac, nu (Din nou rasete, [Nueste deloe impede dact existi veeun avantaj fn acest gen se discutie Fiecare cuplu suspecteara c& cellalte cupluri st ceva despre problema lor, Aste, intro oarecare misur, se diminueaz’. ‘ parte din frustrarea, mania si reseatimentul lor.O parte din ten- siune se poate elimina prin apropicrea de alti oameni, prin glume la adress altora sia lor insile. jar apoi, mai trziu, in intimitatea casei sia dormitorului, cei doi pot diseuta despre ceilali, pat fantaza despre ce se intdmpl in easelealtora, pot construi scenarii in lee {uri cu ce le-ar face bine respectiilor. fa alte tipuri de diseutie, ea de exempla un tée-2-8te, cei doi pot aborda subiectul anxietatilor $i dificultitiloe si pot obtine o penspectiva deri, sprijinaditional si simpatia unui prieten afectuos. 2 Unii oameni para avea dorinta nestviliti de adiscuta despre Uificultitie relate lor, despre nemultumirile conjugale si despre problemele sexusle. Alii nu discuthaceste probleme deloc, dar sunt Toate stimulati daca se amestecd printreceilalt. Acestluera poate avea ca efect usurarea tensiunilor de acasi ori exacesbarea lor. ‘Amestecul cu exilalti poate fi de dowt ori mai plteut; el fumizeaza ‘oportunitatea de ate apropia fic, social 5 intelectual de alti re pretentile si expectaile unet impliciri sexuale, ulterioare: si Turnizeaza posibilititi pentru Tantezii constiente gi inconstiente, pentru exercitareaabiltailor st insusirilor sociale, pentru dezvol- Soani sau un cuplu pot iesi dint-o ase- cura tna discuta despre dificultile bine sf imprewn cu alti oameni pentey 0 vreme Jor cuenergie reinnoiti 3. Incetezi site mai gindest la tine © femeie igi pierduse doringa sexual de opt ani. Nu arita vreun semn de recuperare. Nu vorbise cu nimeni despre asta. Se supunea ticutl cerinfelor sotulul gi ispundea nevoilor lui sexuale. Se preficea cd totul este in regul8, ns, sub masca ei zimbitoare, 197 [FRANCIS MACNAR Femeia ciao via disperat. Singuraci usurare era aceea de a cinta {n con biserci si de ase altura picnicurilor fcute de coristi. Ea dectara: Este una din putinele ocaziicéind sunt liber. Cand toata ume se implica itr-atatfncete7i site mai gandesti laine fsa si la vitor inalniite si actvittite ear te aeapareaza cu ttl po senate 0 vreme pe oameni din problemele lor si le pot reduce ansiettile 4. Orice diverse ajutt [Este imposibil ea o distunetic sexuali sf fie vindecata prin ‘mersul fa cinema, la un speetacol de halet ori in pare. Este Jmprohabil s& edpitim prea mult gjutor side ka Comitetal scolar constituit din mame ofi de la eompettiasalvamariloe ori de la Partida de peseuit, In’. asa cum s-a exprimat succint un bithat ‘orice mia diversiune ede folos Activitai ca cele mai sus mentionate ne seot din zona cor Aietului sia tensiunii, Ele ne ingidue 9 reflsctim obiceti asupes variatclor aspecte si consecinte ale pavleme ne furnizear3 pilejul de. micyora ostlitatea si anxietatea, ne incurajeari de a asculta a vedea sia .pipai” yi alteeva diferit fn vreme ce mult dinte noi ii tirise dupa ci pretutindeni problemete yi unsettle aferent, alt beneficial de avantaje considerable din distract de orice Fel 5. Grupuri de autojatorare Grupurile de autoajutorare s-au ivit penteu oamenié care prezinta o lang’ diversitate de dificulti, Aveste grupori au apacut Pentru piringi care i-au pierdut un copil, peniru aleoolie, pentru Victime ale batilor, viduve, pacienti bolnavi de cancer, precum si Pentru accia care au suferito operatie de colostomie, Exist nece- sitateaacestor grupuri de autoajutorae si pentr ci ce suferd de una dintre cele mai obignuite probleme — pierderea dorinfe sexuale: Aceste grupuri au furizat informati de valoare pentru dezvoliarca Ccunostintelor noastre asupra fenomenelor asociate eu multiplele aspect ale acestei stiri i au sprints alinat, de asemenea, pe cei implica fn mod direct. 198, 14, CUM AJUTA TERAPIA SEXUALA ‘Aga cum multi oameni iowetin fanteziinerealiste le setivitatea de chirurg sau arhitect, tot astel et prezinta mod freevent o fascinate aseminatoare pentru munca legal de terapia sexuali, Asemenes chieu sexual este extrem de minutioasd,recurenti si sensbil ins, spre sdeoxebire de chirurgie si arhitecturd, revulttul si risplaa sunt mai tardive. In ultimii ani sau Feut pasi imensi in domeniul terapiei sexuale. Oamenii cu probleme sexuale sunt, in mod inevitabil, \eopotriv’ anxiost si curios in lepitur cu ce ise va intimpla cid se vor preventa la sedinfele de terapie sexual. Acest capitol a fost seris pentru a schija unele dintre procedurile folosite. Desi aceste proceduri sunt aplicabile unui domeniu larg de tulburie sexuale, nis ingerctim si acoperim aici Intreaga are. Prima noast’ gj in acest cazesteaceca legatl de problemele asociate cu pierderea dorinel Dupo evaluare inital, erapia incepe ea putnd fi de una din umnitoarele tipi 1. Exist o forma de ajutor prin consiliere, fn care sunt ex: plorate diversele aspecte ale problemei ori persoana in sine este obiectivul cercetiri. Pot fi uilizate una sau mai multe ‘metode de consliere. jel i arhteeturii, munea terapeutului 19 FRANCIS MACNAR 2. Existio varietate de terapii scurte care folosese procedusi si Strategii specifice, privitoare Ia abordarea si eliminarea pro- blemei ora viticultiilor aferente: de exemplu, pe lingd ci {ncearci si trateze simptomele pierderii dorintei prin, sf sp ‘nem, reorganizarea mediului of tratarea anumitor manifestati de rezistenti. acesteterapii mai pot implica sidobsindirea unor ccunostinfe relevante legate de unele abilitti sociale si de autoaliemare 3. Psihanaliza si psiboterapia pe termen lung consttuie pro: ‘ceduti mult mai indelungate,foloste pentru a cerceta factor si motivaiilesubconstiente, pentru a dezvolta aprofundarea functionarii personalitaii si pentru a infelege rolul pe care simptomele si problema jac in viata unei persoane 4. Tn terapia comportamentald i in modificirile de compor lament, atenja se focalizea73 mai degrabs asupra comporta ‘mentului,decdt asupra motivators pirunderi subconstiente. Procedurile pot include desensbilizareaeliminareapracticd tunui anumit tip de eomportament si favatares unui comporta ment nou si mai adecvat,stoparea si controll gindini, repe ‘area si tratarea reactilor fobice, dezvoltarea si folosirea modelelor pentru exersarea nou zen de comportament Uni sexologmpramt caractrisici dl tote aest forme de terapie, stun’ cind consider acest cr poate de fle. Ali terapeui aun angsjament frm fai de na dine rare traci $1.0 vor folosi mma pe aceasta: de exemplu, ui terapeuti ce uilizeazpsihanalza isi pot baa practice pe 0 anume pocitie teortit din nenumiatlecuent ale aesteia (Freud, ung, Adler, Homey. Sullivan, Klein, Kohur, existentialist) fas pot ven jn tolerant i acceptre fat de terapeuti comportamentalit {In plus, pe lings aceste vaste categori de terapie ce pot fi fotoste in tratamental difcltiloe sexual terapin sexual a dez- ‘volat un numa de tchnici specific dsfunetlor sexual, de exem- Plu, teici de fcalizae senztiv8, programe de desensibilzae gi procedure ool “Terapia sexual a une persane sav a uni cup poate implica: 200 DDORINTA SEXUALA 1, Explorarea conflctuliintrapsihie, a ostiitati ineonstieme, a vinovitie sia rezistentei 2. Tratarea aspectelor comportamentale ale probe {inerea erectei fcalizarea senzatilor.sugesti specific in ve ‘unui raport sexual mai satistaeitor. 3. Reorganizarea mediului si adaptarca la acesta 4. Schimharea de atiudine, folosind proceduri de genulterapiet rational-emojional 5, Terapie marital, in care obiectivl principal il constituie reglarea sau imbogitirea relate. 6. Partcipare la tehaicile imaginative of fantazate. 7, Examinarea s interpretarea viselo. 8. Terapie de sprijin pentru a incurajao abordare mai eficient a anxictii 9, Explorarea convingerilorreligioase.atemerilorisanctuniler. 10. Terapie existential, care se concentrea7i asupra problemelor de baa ale existenfei — anxiotatea, singuratatea, legiturie,dispe- rarea, curajul.alegerea,sensul ec 11. Biblioterapie, car include recomandarea litratuei relevant. 12. Terapie de elaxare. 13, Antrenamentul de autoafirmare 14, Proceduri ca: precipitarea provociriterizei,intentit pars ddoxale, exersarea in vederea identilicirii probleme’ ori a manifes- Li care o precede pe aceasta, imblinzirea constintei severe ort punitive ori a mesajelor parental interioare,astfel ca eu si fie mai {ntegrat, mai tolerant i mat ubitor. Ininte ca terapiasiinceapi, se face oevalare general, apo etatat.a probleme sia fenomeneorafereme. Aceast va ince 1. Oevaluare a naturi perder dorm. 2. O cercetare in vedcreacvidentent probleme primare, et recunoaserea faptuli et: (8) pierderea done poate parte a une patlogi mai vaste si mai profunde i poate consti un sistem de "plrare impotiva apa acescia;(b)pierderea doris poate constitu un fenomen secundar, al ne, zicem, depres ce ebuie trata main 3. Ocvaluare a zoneor comportamental afectae 201 FRANCIS MACNAH 5. Experiente din recut i atitudinea in fata acestora 6. Semtimente fel in care sunt ele exprimate si cum devin cle inhibate si blocate 1. Functionarea genital si sexual — inelurnd att real cit ifantezile. 8. Alte aspeete care fac parte din problem’. ori care afectea7i problema int-un mod povitv sow negativ ile Miturile, ingeticiunea si tnuirea care exist in cultura noastek in general, sin cisnicie, in particular, ascund problemele legate de dorinla sexuali. Casitoria yi monogamia au statoricitiluziac8 doi ‘oameni se pot desprinde de famille din care provin eadintr-un vid, fri sfc afectati de experientele anterioure, ice intr in esnicie ‘calinir-o relate liber de conflict lipsita de orice surprize (© tani femeie a trit meron sub influenja dominatoare a mame sale, Respectl cide sine era nesigur si nu ise diduse libertatea de 2-51 dezvolta proprile puters abilittile sociale Ea s-a cisitort cu un bichat deosebit de aletic si realizat pe plan profesional. Multi au deseris ea pe un conductor de cexceptic cu o puternicd personalitae. Femeia care -a devenit sovie a descoperit curind ceva ce nu-siimaginase niciodats — ef acest om igi urdse mama si dispretuia ea atae si estul femeilor. Relaia marital decurgea excelent atita vreme cit afi acorda toatl atentia, se supunca cererilor lui fi accepta ‘orice doringl. In relata lor sexuald, el se dovedea deseori violent, nechibzuit si arogant, pe clnd ea fusese inv fat Sse astepte Ia egaitate, tandrete si dragoste. Comportamentul siu Jn dormitor era exact ca acela de la birou — direct, repezit gi ‘egoist. Desi dorinta sa sexual prea a fi intense se con- frunta deseori cu probleme de eliberare $i usurare. In scurt timp de la csitorie, doringa sexuald a sofii a fost raumatizat, sia a inceput si se teami de orice era legat de sexualitate ‘Tamara femeie a inceput si se neglijeze 4 s-a ingrgat. Era prea simplu 88 spui cf ca ar fi trebuit sil pirdseasca, (Cand a apelat la terapia sexual nda a declaratc¥, din toate 204 DORINTA SEXUALA ‘elelalte puncte de vedere, il gisea un sot acceptabil. Era satasaté de cl, jl iubea si aveau Smpreund tri copi mic ‘Toate cele upt domenii enuntate mai sus erau implicate in accasti disfunctie sexual’, Unele dinte aspecte ca: imaginea sinelui,neingrijirea s oberitatea putea fi izoate de problema si tratate separat.O dati cu terapia personala si sexual, otul 4 ajuns la-o constientizare a faptelor sale. Prin folosirea ‘modeletor repetitilor sia unor psibodrame de natura simp, cla fost confruntat eu consecintele atitudini sale. Cu ajutoru introspectilor sia schimbyrilor de attudine sicomportament, ei doi a fost capabil si-s efae3 welatia.ca si dorinta sexual 1 sotiei. Din ednd fn cind, urma sii se aminteasea de trata rmentul la care o supusese soful, pentru ca ea si se team de reizbucnirea lui. Analog, ef urma si se concentreze asupra Inisiturilor neatractive ale soie,asttt c8 numai dupato vreme avea si-yi conttoleze ostlitatea gi pretentile. Cu ajutor din ‘afard. amandoi au fost incurajatis& identitice origines com- Portamentulu lor sau invitat cum si intervind inane de ase smeonge prea departe, Ela devenit capabil s-yicontrole7e ostili~ tatea 5 sia decizi asupra momentului cind s-0 fac simtiti, nd si cur si s-o maniteste, Eas dezvoltat strategii pentru a ‘alunga teama si anaietatea sa fost in stare silereeze un medi in care era mai putia probabil sise iveasc’ comportamental intolerabil al soul su. sential pentru stimularea dorintei sexuale este prezenta _visului*, Prt fantecia uniti sia rezolvaci (prin orgasm) a izolaci, “Singuritati i aliendri, dorinta sexual’ are pugine sanse de supra Vietuire, Multi au transformatinte-atat activitatea sexual intro performanti ina face ceva in doi, ina satisface drepturile gi nevoile tune alte peroane, cl fantezia a fost suprimat, neglijaté si negat Fantezia euprinde fn ea o dorinté de a uita trecutul, de a depisi obstacolele, scuzele si dificultitile, de a trai o cuforie dusé la apogeu,0 epuizare atensiunil si adisperdrii.o satistactie de ate afla pe culmile lumii; 0 senzatie de vibratie intetiti care te poartddincolo ‘de primal spasm al rlaxirié orgasmice, etre o stare de plutire, de sdetagare, de intenst satisfactie paradisiac’. 205 FRANCIS MACNAR In expecta rata monoganie pot pier euind fatria, Refers sh opin dee oe dconatdconstant diversi deface etansione aes depisie plctnci sade Eve imposing ne tater uel sno creat Destine nde eae al scam Pennvun bial. o nce pt Heat deveden Simirsul un huchot degra lone tne aca Ievaohssrva.0 Iemele eae sing repulse nese dc eae cpl wlio ata poate gil ean atses Ra tle pot activation artnet leer erznizaes msi ae ft dase mince demalaese ted unr pit trp comunieacs ul oats Infor vecor abun niorconive serene telorstemerior dn ovat vo ave rl se id enero Cul este de sting. devon decal eee, ia jut pe mul sd teac dncoo de imielcexistons obec sHinceapt realezs roll ame il ined ee tbe ntor ale oar, pedepsecexcae nie ene 206 ANEXA A Prezentarew a trei cazuri 1. Cazul lui Philip Dorinta sexuala, respectul de sine si impotenta Philip avea dowizeci si nou de ani yi era eBsatort de do ani [Nu aveau copii, Era avocat jar soja lu. fn varstd de douizeci i supte de ani.era biochimista. De tlie scunda spre mijlosie,era un Initbat preentabil, ew par negeu si 0 expresie Ueschis. imbricat os. Seta noasted convensatie teleFonied de ‘acum citeva zile, prin care si-a fixat sedinta,a spulberat dja jena initial legate flu in care urma sicmi deserie problema. El mi-a Jnminat pues simp un referat de la medieul familie’ care spunea: Multe multumiri penteu ajutorul pe care sper 8 puteti avorda in problema impotentet acestui bitbat, Fizie este ssinatos. Sper si] pute ata.” ‘Am inceput examinarea. L-am intrebat de edd are dificul Suferea de 7ece ani de impotent’ spasmodied, dar, in ultimele luni, aceasta devenise 0 .problems majora. Era deseori deprimat, sisi pierduse increderea. Atit el cit si sofia erau protestanti de traditie liberal, Attudinile si angajarea lor religioasd nu pareau a §juca un rol direct si vieibil in dificutatea sexuald pe care o tr8ia, ‘Barbatul a desers-o pe sofia sa ca atrigdtoare, activ gi dezirabild sexual. El a identifica atitudinea ei ca iubitoare — de un autentic sprijin si nu vedea in reatia lor nemultumiei reprimate si inibitorit sau componente de vinovitie. Problema, spunea el, era clara lui. [N-am examinat-o pe sofa sa $i nici n-am considerat necesar acest wer, Dascrereaaceti cr cel dou cei rear fost includ penta actos pat infelege ma ca ll pe caze-| pot joc informatie geste, ‘site exsist, n manfestrea sexual nose 207 FRANCIS MACNAB ‘Am vorbit pe larg cu medicul familie: pentru a mise confirma natura examiniti Fizice. Medicul a afirmat el-| cunostea bine pe Pacient; el venea regulat la control in ultimii cine’ ani — legat de slujba sa, i cdnd suferise un grav atae de bronsiti. Nucxistau dovezi ale une’ disfunetifizice.O singura dat fusese mentionats problema ‘impotent si aceasta fusese imediat inainte de afi cuts timiterea Am inceput prntr-ocercetare fenomenologici a manifestirilor ‘de impotent ale acestu hart, mult mai precisa, Prima trisiturd notabili a impotentei era longevitatea ei (zece ani). iar a doua, ‘anifestarea spasmodicé. Nu numai c% acest bitbat incepuse $3 dispere ci asa va fi intotdeauna”, dar natura spasmodic’ a {fenomenului il plasa din ce in ce mai mult fn afara controtului si Dredictibilitati sale. Sentimentul de neajutorate si depresie care se iveau puteau fi privite ea © consecinté a pierterii controlului yi ‘capacitti de predictie. Totusi.inexperienta acestui om, aceste sti au devenit atit de inkintuite, meat nu mai puteas fi privite drept secundare, Aceasti observatie continea informatii pentru de voltarea programului terapeutic [Experienga sexual lui Philip data dinainte de intnirea cu sotia lui, Cind aves optsprezece ani, preteni lui deseriau deseori isprivile for sexuate,reale sau imaginare, El era din ce in ce mai constient de prope sale lipsuri legate de realizicle sale sia hotaet s& se aldture prietenilor lui fn aventusilelorerotice. A ales 0 tint spre care sti cd are experienti sexual si, dup o seurd petrecutt {mpreuni a incereat si aiba relatisexuale cu ea. Ela desers acest lucru ca pe un ,esee total. Ereeta a fost greu de realizat, cdnd s-a Produs penetrata,els-a pierdut doringa si erectia a dispirut. ln loc fie capabil dea se altura prietenilor sii el a creaut cd esccul Ini vai vizbilss-atemutc¥ fata fi va dezviu nereusita. Din acel mo- ‘ment, pind la virsta de dowizec i tre de ani,a rims inactiv sexual ‘pois mai ficut céteva ncercin ia descoperit cd era posibil si aiba ‘contact sexual. Cu toate acestea, impotenta lui spasmodic’ era suficient de frecvents pentraa-i pune viaja sexual sab semnul unei nesiguranje continue, 208 DORINTA SEXUALA ‘Si-aImtanitvitoareasotie la douizec gi gase de ani gi -a ‘nsuat la douazeci si opt de ani. Inainte de estore gi jn primele luni ale acesteia,sufreareguat de ejaculareprematrd La prima consulta, cjaculares prematur’ nu consttuia o problem chiar tit de grav dey el era confuz fn legitur cu ceca Ce se intdmpla, Rapot sexual puta f menfiau tre uu sic minute fr ejaculate, El pierdea in mod frecvent erecta, rd cia cule pe de lt parte ert edumerit cum putea wea loc ejaeularea ci oerecie minim, init Ela descoperit cf daci premedita or pina un port sexual cu sofa 8, ra probabil ait loeo impotent total sau paral Nu aceasta era exclusv problems, dar, In lipsa premeditii, impotenta era mai pulin probabil. fn timpul raportului, erecta Aisprea in mod freevent,destul de rapid. ATncepits8 se de7volle © form de legend. Acest nde anceput se minted nuaveade 2nd sib contact sexual apoise lu sigur pri surprindere I a declaratclera ca cum ti da singur io*Cind avea raportl Sexual, else prefcea uneoti ed nu avea. in eazul in cre pierdea erectia. Mi speriam grozavcind pendeam oeecie". a decaratel ‘Deveneam foarte deprimat, desta de de7gustat si realmente emai Expunerea preliminart Tabloul de fa este celal unui iat ce suferea de o impotent spasmodied eronicd. Dac impotenta arf fost persistent si total, smanifestiile ar fi fost diferite, Elementul de imprevizibil ar fi fost fnlitura, cXci ase el s-ar fi asteptat intotdeauns la impotent. In ccazul acestui om, componenta de anxietate care fnsotea imprevizibilul era foare puternicd. Problema se gisea in afara ccontrolului siu, iar el devenise victima neputincioas’ a unui fenomen pe care nut putea infelege. .Penisul meu a cipitat 0 per- sonalitate propric™, a declarat el “Terapeutul ar fi putu si-siconcentreze atenfiaasupra indepir- {sii simptomului, in baza presupuneriic¥ ,celelalteIucrun* vor dispiirea odati cu acesta, Ar fi dovedit inst o concepticlimitatk despre manifestirile trite de respectivul birbat 209 FRANCIS MACNAB DORINTA SEXUALA, Problema a persistat timp de zece ani Sentimentul egecului ma s-a mai legat exclusiv de latura sexuali, ci s-a generalizat gla alte \domeni ale viel. Ela sulert stacuri continue la adresa increderii si preuiri de sine, iar conceptia sa despre viitorul siu ca «mascul se situa sub semnul intrebli sie isi punea problema daci va putea Ldeveni vreodatdo finta omeneascai functional si rezonabil’, In plus. dorinta sexual fi disparea, S-a efectuat 0 cervetare tent pentru a stabili daca Jorinjaacestu bebat pentru activitatea sexuald izvora dintr-o doringl autogeneratd, or dintr-0 nevoie de a confirma side a dobindi un statut comparabil cu celal prietenitor ‘i, Este de observat cd, atunci cind raportul sexual prezenta gre: tit, ei pierdea dorinfa sexual’. Era greu de precizat dacd im- potenta preceda sau urma pierdesii dorinei. Nu incipea nici 0 indoialé cd el percepea si tia relata existent inte aceste dou fenomene. Pre(uirea de sine s} imaginea despre sine erat) grav amenintate, Am luat deciziale a coli anxietatea ce ,inconjura” eu sipierderea dorinjei si de efectua un numir de Tncerciti pentru a vvedea daci acest om putea deveni functional din punet de vedere sexual Sistemnulincereatilor ste un fat obisnuit 8 vorbesti despre .procedur de rat mento despe stati eapeutice™ on despre st entra vindecareampotenc, Noi aveam dea face Fema real pe care o ria individu cu concepia sa despre sine ca brat. curecuperarea dori sale sexual. Problema sa sexual, insensl etic, servi laa tage stent snap fel st de a in general. In oe deaf constent de ceea ce se intimpla, de fi consient de propia i persoancls-aimpusoanxetate gat de performanta. in loc de a fi capabil si-si descopere autoacceptarea, €ls-a impos pretentia dea revsi side a neue, O examinare ma alent a aritat eft fuseser de activi, in refirmarea gi reintiirea orn’ de perormant a nevoi dea reus, factor ca: psig sti, cultura, precum insite acesei, Avestom putea sb evite cu ‘suring acest anvietii atin cum degetseuzatr spre pit, {coald,bisericd, spre culturd si insite ei. Terapia in sensu 210 traditional ar fi putut si consume un timp indelungat explorind aceste conexiuni, precum si temerile si ostiititile legate de ele, sentimentul inadecventei si clutarea puter si tiriei, in baza presupuneri cd diagnosticul fusese exprimat si cd terapeutul s-a Cconturat o proceduri precisi, care. aplicats, producea rezultatele dorite Tram propus aeestui hatha SH se supund\ unui sistem de i cere ,.Vreat ca tu si constai ce se intimpli in cazul in care faci (2)... sat (b)., Sat (€).. Fiecare persoani, fn special, fn domeniul comportamentului su sexual, eispunde diferit, Vreau ca tu si observi sisi inregistezi modul tude reactie.” Sistemul de inceredioferea posiilitatea dea scoate persoana din cercul si vicios de eyecuri side a o indepita de inctreitura permanenti de anxietate. Am subliniatc¥ in vreme ee incereiile sale anterioare se concentraser asupea obineri rezultatului doit de el, acest sistem de inceretri constituia» explorare, asia ca, att eu cat gi el, si putem constata ce se fntampls Incercarile a fost epartizate pe perioada a tcizect si tei de vile si au necesitat sapte consultati pe King prima sedint Incerciile cuprindeau urmatoaeele etape: 1, Stabilirea conditilor fn care putea fi obsinutd gi mentinuts ‘erectia in particular, adicd in absenta sotiei: cu sau Pr stimuli ‘mentali; cu Sau fri Stimuli vizuali. El urma si deserie varietatea naturii erecfilor sale. La prima consultayie, el a declarat c& avea convingerea cX ar fi putut si mengind oerectie ,moderatt" timp de {un minut — nu mai mult de ati. Incercarea a constat prin urmare in stabilirea conditilorn care erecia puta fi susfinutd un timp mai {ndelungat, precum si stabilirea unei modaliti de a defini natura erectici sia semnificaiei acesteia. (Uni birbati cred cu trie cf nu pot initia o activitate sexuald decit daci au ceca ce considers afi serectie completi™.) 2. Selectarea ocazilor n care els sofia sa se puteau aflaimpre- ‘und, dezbrcati si puteau participa intr-o activitate de mfngSiere si ‘masa) reciproc, cu ferma infelegere a faptului cX raportul sexual in sine nu consttuia 0 parte oro urmare aacesti ativitii. Incercarea aun FRANCIS MACNAB ‘hu numai cl urma si indepsirteze doringa sa de a avea o activi ‘culminant cis ajuta la largirea gamei de senza fizice si mentale. 3. Clnd avea si se realizeze contactul sexual, uma si se facd 0 Snregistrare atenté a tuturor circumstantelor gi Variabilelor, ca de cexemplu: cine era initiatorul, disporitia, stile fizice mentale. si factor de medi 4. Unnasit posi nut un jurnal despre actvitatea sexual ele sahloane pe care le putea urma seca 5, Cane intervenea impotenga, sora urma si introdueti penisul lipsit de erectie fn vaginul si. El trebuia si deserie east expe: ren 6. El rebuia si exerseze lirgirea $i extinderea senzatilor de la nivel penisului,inainte de ejaculare si dups. 7. Ati ui cat Si sofei sale yacerut si citeuses Joy of Sex* serisi Alex Comion si si-siexprime reactile in kegiturd si despre Analiza ttudinilor ‘Comportamentul sexual poart in el mitur si 2vonuri, folelor si nogiuni presite,temeri nefondate, dei si convinger rationale. at tunele exemple Sexul este ceva special. Nu pol face sex dacl nu exist atmosfera cuvenitd N-are rst si incerci, dad sti e-ai sa esuezi Nu poti face sex, Fk erectia penisulu Una e si spui in ind ,O.K.", dar ce te faci end trupul nu coopereazi? Atitudinea lui Philip a jucat un rol foarte important in sexuaitatea sin conceptia sn gene despre sin acre privind comportamentul stu sexual au fos sins legate de analiza, attudinilor sale, ‘Au fost identificate imediat tri atitudini eronate 1. Elctedca ci, pentru a fi normal, tebuie si obi erectia stun ind o dorest. ,Dacd vreau sex, vreau cooperarea penisulu.. am fost rita. Intotdeauna am obyinut ceea ce am vr.” + Plicerea sexual (nt). 212 DORINTA SEXUALA 2. Elaveaconvingerea ci experienfele nepldcutesitraumatizante din trecut vor afecta inevitabil si vor distruge experientele sale sexuale prezente si vitoare DDaci prima oar n-a mers bine. aa cum mi s-a asta se va reflecta mai zie i cau mew, {A fost» acumulare de-a Lung! mai multor ani de zite, Dupe zece ans nti practic fn sister meus, Nu psteam $8 fmpiedic ceeell. De fap deseo nia intepat dacs nu sunt ehomo», Sunt igure mi s-aintimplat ceva care a dat nastere la toate acestea Am descoperit e& pozitia eare-mi place cel mai mult i sex este pela spate, Ei, musi aya 8 e ceva fiw in acest luce? (Ca bia mi masturbam ca naiba, Acum am probleme. Asta-i ‘wrizhumare a treet. m0? 3, Eleredew i, atunci cin ervetia nu era posibiiera inevitabil ‘cael sidevind iitat si, la indul lui sii i pe cea “De cite ori pierdeam ereetia sau n-o puteam obfine, mi sculam incordat si devencam foarte uricios. Sotia mea-mi spunea ce n-are ost simi supe din eauza asta lareu Fispundeam: «Numa pot impicdica, Un luers duce la alt. $i apoi mi se intimpld si nu ‘miexeit siptimani de-a rindul. Mi fret st-ncere, Oricum,dorinta imi sa evaporat! Aceste tre eategor de atitudini sont foarte ki pprovoac’ mul nefericire si duc la un comportament distructi, ‘Daci o persoand pretinde un lucru, considerindu- ca find implat ic, « dreptul siu, atunei ea este fericits efind fl obtie. Ins dacd nu se {ntimpls ase afirmarea drepturilor poate si nu constituie cea mai ficient cale de a implica situatia, Cand te simi penalizat, este foarte usor 88 ajungi si erezi el esti o victim neputincioasd, Convingerea eronati 3 ,trebuie si objin intotdeauna ceea ce does" rebut i fie revizuits sa fost dezvoltat un plan de atiune pentru invinge. in cadrul celei de-a doua atitudini, Philip sustinea cd este vietima unor experienfe recute saua soartei.O asemenea aitudine este frecventi, mai ales cind este vorba de sex si cind sentimentul vinoviti’ si tabuorile sunt si ele prezente 213 FRANCIS MACNAB {ncazul acestuibirbat, povesteacronic\a sti sale a condus la a crede eu fermitate eX aceasta este de neschimbat. Problema sexual nu s-a schimbat de-a lungul anilor. Nu sa intensificat, na S-a extn si nua afectat alte zone ae trupului, Trecerea anilor -a facut pe Philip se vad itr-un anumit fel, s8creadk cl fntruchipa lun anumit gen de birbat.si-si deformeze imaginea despre sine $i si ‘wagi coneluii eronate despre comportamentul altora, Cand si-a exprimat ingrijorarea cu privice a pozitia sexual pe eare 0 gisea «cea mai convenabild sim-a intrebat:,Nu- asa ede ceva rin asta?” i-am replicat fd ezitare: .Nici vorhi", Plea ins ef nu m-a ait, 8 continuat sf vorbeased despre masturbarca sa sia sfarsit prin a spune: .Acum primese reversul pentru ce am facut, nu? $1 iis i-am rspuns transant: Nu, Mca privit itrebitor, lam explicat «Ceca ce iti spui tu fasuti despre experienta ta, determin’ acum ‘comportamentul ti. Dac’ iti spui: «Sunt convins et este un Inert Fu, pentru cd mea insoqitatéta veeme si am eonvingerea c& m-a alectat»,atune’ nu numai c& ver de-a face cu problema i sine, dar sicusupratensiunea aditionala pe care ocree7 set semnificatia pe care i-0 acorzi, dnd important duratei aeesteia. Dac transform problema impotenfeiintr-una de homosexuslitate atunct fie ed e ceva ce nu mi-ai spus, or joct un joe stupid, inspaimantindute induti i cap 3 impotenta $1 pierderea dorint inscamni homosexusltate, Un tipar similar de gindire,eronat,eralegat i dea trea ati= tudine, Ce insemna acel comportament si acele atitudini nesuferite singue, bi 6 urmau intotdeauna impotentei? Nu tot hirbatii se comporté astfel. Uni se simt categorie usurati de a fi impotent in anumite situafi.cdci aceasta echivaleazi cuo prohibire satiseitoare, cu un ‘mod de a te duce mai repede la culeare fr alte itirzieri. De ce deve- ‘nea atunci Philip irascibil ise pedepsea att pe el, ct si pe soia lui? «Ei, bine, un barbat care are numai 165 em trebuie s&s lupte «a sf conving’ e¥ o poate face." ‘Dar, am spus eu, este o lupti gen autodistrugere.” *Stiu" arispuns el Am tat i ne-am uitat unul la alt, apoi am izbucnit amaindoi in i, Mesajul nerostit era: ,.De ce si contnui si faci un astfel de lueru™* Chiar aga, de ce? 2s DORINTA SEXUALA Instrucfiuni pentru relaxare De la fnceput, Philip a de7vluit © considerabild anxietate i lipst de autocontro! in ceea ce privea comportamentul su sexual Lao prima vedere si supus intehitilor aleatoare, Philip a pirat af tun individ Ferm. placid. imperturbabil (Cand am inceput sl introdve in atmosfera relax autogene™ el mi-a de7valuit, si si-a dezvaluitsiesi pentru intéia oar, et de tensionat era cind ajungea seara acasi, de la bio. Acest lucru nu era, evident, legat de 0 fobie a relaici sale ‘maritale ori a edminului stu, ei de stresul ereat de sofatul prin traficul de la ora de virf dupa sapte-opt ore de servic, Antrenamentul de relaxare autogenia fost deseris in alt parte, ‘Acestui shat i s-au dat instruetiuni pentru (a) Objinerea relax sia senzatii de .greutate” in membre. (c)_ Batti ale inimitconteolate si regulate Ela rfgpuns la aceste instructiuni cu entuziasm. Faptul m-a Sncurajatsi-1 inteodue inte-un program de relaxare autogens in vederea objineri si pierderi erectiilor, in veeme ce se alla in starea de relaxare. Acest Iuceus-arealizat de eiteva or si pe Fundalul unei ‘muvzici de gen psihedelic, inregistrati pe o caseti pus in sundin ‘Activia aditionale Literatura de o anumitifacturi poate ven in spijinul adopt dliferiteloratitudini i tipare comportamentale. Cum motivatia lui Philip era puternic3 elatia lui cu mine era apropiatd si povitiv, ar tenia saera concentratiasupra pisiiiunei modalitii de a-girgi cul side ati mai relaxat, am hotirit cl ineursiunile fn liceratur ar putea fi mai mult un obstacol dect un sprijin. Astfel,am sugerat ca li sofia sa sf nu meargd mai departe de eartea a lui Comfort, pe care ei au gisit-o 0 lecturd stimulatoare La sfarsitul fiectrei gedinje, am descris incercarle specifice ccare urmau si fie aplicate, mainte de urmitoarea consulta. La fnceputul fiec&rei consulta, el trebuia sf-mi arate jumalul de 7 Tehnica, training alu autogen" ali Schulte (948). 215 FRANCIS MACNAB {nsemnari, impreund cu o relatare serisi a tuturor procedurilor foloste. Descrierea incercarilor 1. Breet El a fost capabil si deseri erectile sale D__ printe-o diagrams: A fost de asemenca, capabil si deserie ‘conditile fn care aveau loc erectile B,C 3iD. B—_Durataerectici acrescut de launula sapte - minute 2, Contact fie Bir raport sexual Philip declarat ciel s sofia li n-au mai fieut asta niciodats, sie toate contactele fzice anteioare implica gi intentia de a avea raport sexual. Ei au gisit cl aceastl senate Langit, lipsité de pretenti, era o experientd extrem de satisficatoare 3. fost finut un jumal zilnic extrem de minutios. cu deserieri ale activi sexuale, Philip a fost in curdnd eapabil s& idenificetipare ca Impotenja, —m Anxietate —s Pierdereaincrederii team Tegatd de performanfele t depresie sexuale Teama Sentimentul Pierdereaincredetii cerca-) Abordarea comparativa, folosit& fn analiza aitudiilor (6) Sentimentul de satisfactie resirtit eu ocazia insarcindrilor ‘obisnuite si deserierea acestora (@)Confirmarea acordati de un alt specialist, prin leetura cazul (e) Relaxarea autogen’, care nseamn’ mai mult decito relaxare tehnic’, si care constituie de asemenea o experienfi in Hiegirea constin(i, fa intirirea autoconduceri i eulu II. Blocajul dorintei sexuale Activitatea sexuala blocata ‘Avea deja cincizeci si opt de ani. Mariajul su, cu 0 femeie mai tinara cu cincisprezece ani, dura de optsprezece ani, dar nu fusese niciodati consumat.El avea multe anxitii.1se pusese diagnostcu! 4c personalitateobsesiv-compulsivd. Fusese la multi doctoi sii se 218 DORINTA SEXUALA, ‘confirmase impotenta, Deseor,eraexcesiv de ngrijorat in legaturs ceudiversele simptome fizie si fusese catalogat ca ipohondrt. ‘Aces birhat (HE) apelase la psiboterapie,declarand cd griite ‘sale majore sunt impotenfa si comportamentul su compulsiv. Unt intre psihiati scrisese of HIFaveao tulburare de personalitate g-1 tratase multi vrome cu LV. Amytal, rd vreo imbundttire viziil, ‘Am intuit ca exist indict de a nu considera aceasté persoan’ cca suferind de .tulburare de personalitate™. Fam sugerat ca psibo- terapia si fie focalizatd asupra diferitelor segmente ale problemei Sale, Astfel,el se va ocupa inti de problema sexual, jar mai trie de cea obsesiv-compulsiv’, ‘Lacinci luni dupa inceperea psihoterupiei pentru problema li sexual’ mi-atrimis o telegramd din statiunea tnde se fla in va cean{a, Telegrama spunea: Am reusi. Sulutiti din Mallacoota, out siptimant mai trziu S-aintors din vacant sia venit ii mit vad. Mica spuis eel si sofia sa aveau raporturi sexuale regulate. A addugat: De fapt, ar teebui si ma Tachideti. Devin primejdios ‘Taunul comunsl are acum un rivall” Acest birbat sejpase de Iunga poveste a impotentei, dorinei sexuale blocate sia lipsei de interes Fata de comportamentul sexual, pentraa devenio persoan’ activ’ si ‘entuziasti din punt de vedere sexual Relatarea urmatoare descr felul in care a fost atins acest obicetiv HF m.a consultat in 1967, declarind insatisfacti profesionale, anxietate cu privire la vitor, ipsa capacitiit de coneentrare si ‘comportament coeretiv meticulos, deseoriinsotit deo iritabilitate ‘excesivd. Avea pe atunci cincizec de ani, Dupa aprecierea celorali si sa proprie, era un dentist de renume. A declarat c¥ s-a insurat trziu din cauzA eX rieboiul i-aintrerupt pregitirea profesional, Pringi sti imbitréneau si amdndoi au fost bolnavi mulel vrege ‘nainte dea muti. jarelfusese foarte atagt de ei se simiise obligat site poarte de gj, Era unicul lor cop. Mama era aceea care lua toate decizile reale in familize, ar tat stu era un om ste. HF muncise din grew pentru erea ceva din nimic. Sinatatea sa fluctuase de-a lungul anilor. Amigdalele si vezica biliar8 fi 219 FRANCIS MACNAB fusesert extiepate si el incepuse si se ingrijoreze in legiturt eu revenirile strié de apatic. Se intreba dac8 mu cumva incepuse si se ibolnaveasc de alteevat Pe Scara de inteligentd pentna adulti Wechsler, s-a dovedita fi ‘© persoani extrem de inteligents, plasdndu-se in segmental superior al populatiei. Anxictatea sa era considerabil de putemnic’, iar capacitatea de dire abstract era. mex corespunvator sci La testele proiective de personalitate, s-a evidentiat din now anxietatea.o pri excesiva pentra detalii peinsemnate gio suprimare ‘ardspunsurilor sexuale.Pe king’ aceste simptome existau dovezi acest barbat putea fiextrem de creativ. Cu oarecare greutate yi dup multe tergiverst.e! a dezvaluit faptul eX maria nu fusese nici data consumat, ‘Sta ci ar fi rebuit si. apele7e la psiboterapie, dar smtisec& nu sosise inci momentul. in loc de asta, considerate 0 solute ar slujbei si ineeperea une’ alte afacer. Lam su gerat cit r-ar Hi infelep s-yicaute satisactia in alte slujbe si alacerh Pind ce: (a) nu se face o incercare de ase identifica natura instatis. factiei sue si duct ea emerge dircet din munca li ori ane alte cauze si(b) muse va face o fncercare dea se confirma daca adoptarea unci alte protesit ii va aduce satisactia edutatd, Dupa tei sedinte,el a cerut ca problema si fie lisatd deocamdat’ de o parte; intr timp. el va continua si reflecte7e asupra ei [Noui luni mai trziui-am scris: A recut atta vreme de end ‘hu v-am mai vt. Ma inteeb cum va simi, ice fel de decizie ati tat cu privire la vitor. Dac vei vrea si mi informaticdndva, voi Fi foarte interesat si vi ascul Doui luni dup aceea, mi-a rispuns, in sers: . Vi multumese pentru amabila dumneavoastelintrebare eu privire la starea mea. ‘Sfaturile dumneavoastrd m-au ajutat enorm, M-am stabilizt supra sje si amul acesta urmec un curs postuniversitar Sper ca la anu i pot merge mai departe. Cit despre sindtatca mea fizict,am fost tratat medical de etre un specialist recomandat de doctorul meu. Tncep si simt beneficille acestui tratament.” Team rspuns 20 LDORINTA SEXUAL fexprimandu-mi plicerea eX Iucrurile se imbundtitiserd si am adiiugat; Vi rog si nu e7itali Si om contactai, dact vet sim ‘vreodati nevoia.” eam mai auzit nimic de HF timp de sase ani i jumtae Apoi,el n-a consulta, intrebsindu-mi dack nu vreau s+ introdue fn sedintel? ale psiboterapie. fntre timp. apelase la tri specialist, Fieeare oterindui o forma diferité de tratament: — LY". Amytal psihoterapie si elaxare: si hipnoa : ‘Simpfomele sale erau mult mai pronuntate decit in 1967 isfunofa sa sexual se statoricisefnr-att, nedt el clara despre ‘exci este ochestiune moarti", Nu avea nic o dorind de ahd raport sexual eu sofia Jui Simtea ci nu exist nici» posi bilitate de a dep aceati problem’. Acum aveacineizecisiopt de ani si probabil c% era prea barn s&i mai spere fat-o schimbar, ‘Anxietatca lui era deosebit de puternici. Simptomele sale “obsesionale erav obositoare ‘Fam descr ct mai precis cu puting, obiectivele care puteau fi atinse cu jutorul psihoterapiei mele 1. In primut rind, era important si reduc incordarea si si-si Contr mir ma mare ane 2. Intimp ce la inceput as acorda pur si simplu atentie conclu- tir Wate de stone sex 5d oncomsten 519 Res ones const care ean fap ae rol Prune aor Sah export ‘ ‘Existau multe indicti cum c& atitudinile si convingerile sale poexpite ca cof, afa lam sent rate cos Serie pcr lcaraveadacl italic Pin umare cast abla a fost deri cd tape co coin te cominaticv eae ders c¥0 tie ‘aonlemotoml seu a sex, barate pe on model de “Sour co amet explora El accept met acest moda etd 2 FRANCIS MACNAR Clarificarea Desi acest hitbat prezenta 6 lung’ anamne2i a incordai si nxititilor sale.el nu apelas la un regim de stabilie a perioadelor de relaxare. Mia vorbit pe larg despre impotent sa gi despre tratamentul Pe care il primise. ftrchat. mia spus cil avea freevent ereeti si ejaculdr ins nu poseda dorina sexual’ Uncor se trea dimineata $constata est ntins King oti ui, Totusi, portal sexual fusese dintotdeauna ceva imposibil. Nu folosise contactul genital oi con tactul manual-genital eu sotia Iu i nici ea nu incercase. El mia deseris cum, ta incepustul relatici lor. end fneetca s3 aibtraport sexual, fie si pierdea dorinta, ie avea o ejaculare prematur’ si ‘mediat isi pierdea erectia.O parte din ef dorea raportul sexual, dar el sia mut va putea realizaniciodatd Meam agatat de aceasti ultima declarajiea ui si -am rugat ‘i-miclarifice, mie lui Inui, dineolo de orie idoial,e& dorinja Jui era categorict si nu o declaratie lnistitoare, lipsité de substanta ori de intengiaactiuni. El pdrut surprins de provocarea mea lipiti de menajamente, s-a gindit o vreme la risptns, apoi a declarat e& ‘era categoric in intentile sale. Din now m-am refert direct la elatia cu sofia lui si eam Tntrebat daca exists ceva legat de aceasta ori vreun aspect al experienfei maritale, care -ar fi putut obstructiona Urmitoarcle patru consultatii au adus eu ele acelasi raport despre dificultati — povitia fea penetrarea imposibils pierderea ereetici: repulsie eresedndi fata de provedurile .mecanice™ de EL a ost instr 1. Sdidentifice tiparete de ean autouistnctive — Tie eu pu sisile lege temerea lui continu de esec,de vitor, si de avea groazi cuceram ultima speranti”) e& dae si aceasti meta va da gres, ce vy erede gi va simi el tune? 2. Reformularea obicetivelor si realizarilor la 7, 3. Reaplicarea metodei folosie si dezvoltareaei gradaté precum, vurmeazs — HF si-stinducd ereetia i s-0 reindued. tn eazc& mu sa menginut: = Solia sa si se lungeasc’ pe pat si HF si se intindi peste ea — Reinducerea tehniti vizualizatit imaginative, concentrindu-se supra experientei dobindiri obiectivului Faris gia spus: ,Vreti si violez cilugirta!,referindu-se la prima ss Incereare fn aceasta directie. Am incuviinjat si am sprijnit acest lucra, addugdnd c& ar putea fi de folos si si-0 imagineze pe sofia sa Tmbricatd cao ccilugirivs. Els preluat fantezia sia mai spus, glumind: .Poate e& lrebuie Si-i fac ost de acest gen de vesmént, ca si deprind acest obicei*! M-am gindit ci aceastt forma de zeflemea ar putea va pare si nt. cu siguranti eS nu trebuia si fle att de mecanic" Toe de euvinteintradtbil in Kinba eng vesmint (de clugie) i sobice se expen prin cela cuv. "habit (0.41). 28 ORINTA SEXUALA cconsttui un pas folositor in procesul dezvoltii lexibilitati sale si ‘accept erescinde a identtii si implicdii sale sexuale. Astfel ccl-am incurajat = Continuaeeafolosiri contactuli zenital-genital in ipsa erectci. Aceast sugestic -a lua prin surprindere. cic! imotdeauna erezuse i .este nevoie de oerectie complet pentru a avea loe penetratia L coral eB aceasta era 0 als afirmatie si cd el sau soa sa ppteat indesa” penisl flase in vagin. El s-a deelarat wii -am ‘pus e¥ se hazase poate prea mult pe pretentia une erect ferme fie pentny a reusi, fie pentru asi asigora esecul. S-a gribit si mi ‘corecteve, spundadu-ni cd in ultima vreme, .nu sia mai Rieu gniji aproape deloe” in legituri cu obsesilesale.Caei. spunea el: am de ‘ind si spulher problema sexuala”, Fam spus €3 nimie nul me putea ope acum dela a face acest lc El si sofia au plecat, penteu dow’ siptaméni, in vacant. fn “atiunea Mallacoota, Dou zile dupa plecarea sa, mi-a trims & telegram care a fost deja citat aici — .Am reusit. Salutari din Mallacoota. La intoarcere, au venit ameindoi sma vad. Ambii craw Ine-o stare de exaltare Avuseser’ raporturisexuale detrei ori Into siptiman’ side patru ori incealalts,folosindo diversiate cle pov si atingind orgasmal simultan si inte-un mod controlat, Pro blema lor anterioarS, de a gsi .unghiul potsivit™ nu le mai crea dificult El mia declara: ~~ Toti ace uni in eare am fost blocat! fn curind n-o si ne mai putetioprit ‘Aris zgomotos. in conformitate cu prima sedini, obicctivul terapiei a fost itectionat cde comportamentul siu obsesiv-compulsiv. El mi-a

    S-ar putea să vă placă și