I.

INTRODUCERE
Se consideră o cantitate de (11+i*0,2) kg dispusă la o distanță de
(5,5+i*0,2) m față de o ușă metalică cu caracteristicile din figura alăturată.
Să se determine deformația ușii folosind metode numerice.

I. Date de intrare
i  2
Număr de ordine:
W  11kg  i 0.2kg  11.4kg
Cantitatea de exploziv:
Distanța: R  5.5m  i 0.2m  5.9m
Determinarea volumului
de aer: V= 6m * 3m * 2,5m
II. Definirea programului și a materialelor utilizate

1
 III. Definirea volumului de aer
Următorul element creat pentru modelare este mediul pentru explozie,
pentru care s-a utilizat solverul Euler, 3D multi-material, folosit pentru
modelarea substanțelor gazoase, și deși necesită un efort de calcul mai
mare, permite rezolvarea problemelor ce implică deformații mari. Acest
mediu a fost definit astfel încât să depășească limitele ușii și, de
asemenea, să cuprindă și încărcătura de exploziv. Mediului i se atribuie
ca material aerul, cu energia internă având valoarea de 2,068e5.

2
 Se alege pe axa X lățimea, pe axa Y lungimea și pe axa Z
înălțimea.

Inițial s-a ales ca o celulă să reprezinte 10cm, însă, fiind prea

puține elemente rezultate, s-a ales valoarea finală a unei celule de 5cm,
rezultând un total de 360.000 elemente.

3
4
 IV. Definirea ușii și a încărcăturii
În urma calcului, a rezultat că lățimea ușii este de 191mm și se va
aproxima la 200mm.

În urma alegerii unei celule la 5cm, rezultă patru celule.

Încărcătura s-a definit la mijloc, lăsându-i-se puțin spațiu, astfel

5
încât explozia să aibă loc de producere.

În continuare s-a definit foaia de ușă, fața dinspre exploziv.

6
 În urma împărțirii în celule, au rezultat 600/5=24 pe direcția X și
2000/5=40 pe direcția Z.

Grosimea foii de ușă, după cum rezultă din enunț, este de 20cm.
S-a ales ca material STEEL 4340 întrucât acesta este un material liniar.

7
 În continuare s-a definit și a doua foaie de ușă.

Pe lângă distanța de 6 cm dintre foi, s-au mai lăsat 4mm adiționali,

8
distribuiți în mod egal, astfel încât nervurile ce urmează definite și
plăcile ușii să nu se considere a fi suprapuse.

V. Dispunerea nervurilor (întărituri)

Grosimea întăriturilor va fi de 4cm pentru ca oțelul să nu fie

străpuns.

9
 Analog se dispun și celelalte nervuri, cu distanțele de 300,
respectiv 500, -100, -300 și -500 pe axa X.

10
 În continuare s-au definit și întăriturile de pe părți ale ușii (tocul).

În același mod s-a definit și partea din dreapta, la distanța de 600

pe axa X. În acest mod, nu va fi nevoie definirea condițiilor de contur
decât pe tabla din spate.

11
 VI. Definirea condițiilor pe contur
S-a realizat sprijinirea pe contur, punându-se condiția ca acesta să nu
se poată deplasa decât pe direcția X și Z, viteza pe Y fiind 0.

12
 Pentru permiterea produșilor de reacție să se destintă în afara mediului de
exploziv și pentru evitarea reflexiei acestora de limitele mediului este necesară
impunerea condițiilor la limită, lucru posibil cu ajutorul meniului Boundry.

13
 VII. Definirea punctului de detonație

VIII. Definirea senzorilor

Pentru urmărirea ulterioară a modului de comportare a ușii se
utilizează senzorii pe care softul îi pune la dispoziție.

14
 Aceștia au fost definiti la bază (Z=0), la un metru (Z=1000) și la 2
metri (Z=2000) și, de asemenea, pe cele două fețe ale ușii.

IX. Interpretarea rezultatelor

15
16
17