ISTORIE ŞI FILOSOFIE

VALORIZAREA METAFIZICĂ A FIINŢEI UMANE

ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE ŞI NIKOLAI BERDIAEV
Maria ROŞCA, Facultatea de Istorie şi Filosofie
This article and is about eternal returning of a troubled destiny, seen through the
prism of Eliade’s texts and N. Berdiaev, original works and which reflects human’s
nature and metaphysics of man. I tried to submit my mind and understanding the
situation of that period from different angles and I reported it to the current period,
identifying both the gaps and the tangents of human illo tempore and traditional
human of today.
Mircea Eliade şi Nikolai Berdiaev s-au angajat prin opera lor într-o c u-
tare spiritual , este o c utare de sine şi, totodat , una a adev rului: cunoaşte-
rea tainei existen ei, natura ambivalent a omului, unitatea dintre sacru şi pro-
fan în om, raportul dintre omul natural (social) şi omul teandric, precum şi a
c ilor de solu ionare propuse – noul umanism şi noul Ev Mediu ca modalit i
de asigurare a unei existen e valorice a omului şi umanit ii.
Pornind de la dialectica sacrului şi profanului, gânditorul român M.Eliade
configureaz o teorie original a camufl rii sacrului în profan şi a irecogno-
scibilit ii acestuia. În ceea ce priveşte lucr rile şi demersul lui N.Berdiaev,
acesta prezint o expresie a existen ialismului. „Subiectul uman, subiectivita-
tea sa nu poate fi desp r it de transcenden , omul nu se poate descoperi pe
sine f r a se dep şi, f r a ieşi din imanen a sa. Actul transcenderii face parte
din îns şi structura subiectului, iar via a religioas este o component esen ial
a eului nostru” [2, p.34]. Nu se poate spune c ast zi omul a renun at complet la
via a sa spiritual , la dimensiunea sa transcendental ; totuşi unele cauze ine-
rente societ ii actuale au favorizat estomparea şi descentrarea în diverse forme
a acestei laturi a subiectivit ii noastre. Separarea individualit ii umane de
Dumnezeu şi de spa iul spiritualit ii ar însemna dup N.Berdiaev desacralizare
şi dezontologizare. Afirmarea unei libert i de inute apriori, dar care degene-
reaz într-o libertate empiric obiectiveaz natura istoric a umanului.
Omul în esen a sa este oglinda tuturor valorilor ontologice fondate de la
primii paşi în existen a sa, prin manifest rile sacrului în spa iul s u
existen ial. De aceea tot ce înseamn : mit, timp, spa iu sacru, teofanie,
hierofanie, revela ie, homo religiosus, om teandric, înseamn origine.: „Mitul
este prima form a tradi iei, prima c maş ontologic care permite omului s
se poat reg si pe sine ori de câte ori se pierde în umbre profane” [2, p.43].
Aceast reg sire a actualit ii şi firii omului are loc la cump na a dou
moduri de a fi în lume – sacru şi profan, spa iul şi timpul sacru fiind albia

3
protectoare a naturii sale. Modul proiec iilor religioase şi sacre alc tuiesc
hierofaniile care protejeaz şi asigur omul de înstr inare, luminate fiind de
teofaniile posibile între transcenden şi natura uman . Toate acestea înles-
nesc revela ia omului cu metafizicul, readucând aminte omului c este o
p rticic a primei for e creatoare a demiurgului. Acesta, revelând şi con-
templând, recap t aura sa spiritual . Deci, din om de materie fizic redevine
unul teandric sau un homo religiosus. De aceea este important s ştim s re-
venim la natura sacr a lucrurilor: „Nu se poate concepe posibilitatea de a
deveni om f r a tr i aceast experien fundamental a deosebirii între pro-
fan şi sacru” [3, p.29]. Dup studiul efectuat în baza lucr rilor acestor proli-
fici autori: N.Berdiaev şi M.Eliade, putem conchide c via a ar trebui s fie
ca o compozi ie în care sacrul şi profanul s se afle în echilibru, convie uind
în armonie cu sine şi cu lumea faptelor istorice.
N.Berdiaev este convins c experien a umanismului a fost pentru om ca o
prob a libert ii în al c rei ideal a crezut, dar care l-a adus, în cele din urm ,
într-o stare cumplit de sec tuire. Tocmai aceast libertate spre care a tins, rupt
de originile sale spirituale, a fost marea confuzie a umanismului. Umanismul
nu a înt rit, ci a sl bit omul; acesta e deznod mântul paradoxal al Istoriei mo-
derne. F g duin ele umanismului nu au fost inute. Omul încearc o oboseal
imens şi e cu totul gata s se sprijine pe orice fel de colectivism în care ar
disp rea definitiv individualitatea sa. Omul nu-şi poate îndura p r sirea sa,
singur tatea sa. Revenirea omului din umbra înstr in rii şi dezumaniz rii ar fi
posibil , în viziunea lui M.Eliade, prin p şirea într-un nou umanism, ceea ce
în concep ia lui N.Berdiaev înseamn un nou Ev Mediu. Concep ia noului
umanism şi noului Ev Mediu au la baz arhetipuri şi credin e provenite din
origini care cuprind principiile unei existen e valorice. Un nou creştinism
cuprins într-un ansamblu de norme, de modalit i de tr ire cotidian este, în
acelaşi timp, în chip precump nitor, o leg tur direct cu Dumnezeu.
În crea ia lui N.Berdiaev reg sim omul înstr inat de sine, de spiritul pro-
priu şi cel al divinului din cauza afilierii la empiric. Astfel, lumea lui
devenind din lume spiritual o lume a omului istoric. La baza declinului
lumii moderne gânditorul rus aşeaz antinomia între realitatea spiritual şi
realitatea istoric , antinomie ce degenereaz într-o stare conflictual datorit
pierderii sensului profund al fiin rii umane prin obiectivarea şi deconstruc ia
temeiurilor spirituale. Deconstruc ia temeiului duce la o reduc ie monolatric
a dualit ii lumii, reduc ie prin care omul restrânge ac iunea sacrului doar la
nivelul cotidianit ii sale refuzând orice plan spiritual care ar putea s se
oglindeasc în propria-i lume. Spiritul îşi pierde din marja de apartenen la
realitatea omului. Acea solu ie mistic pe care N.Berdiaev o în elege este
dep şirea obiectivit ii, ca dispari ie a distinc iei obiect-subiect, ca loc de
întâlnire a omului ca subiect promotor al Spiritului.

4
 Dar de ce oamenii nu se mai fructific spiritual – se întreab aceşti gândi-
tori. Deoarece a degradat con inutul în elegerii divinit ii şi mai cu seam
dialogul cu Demiurgul lumii noastre. Dac abord m revela ia, ea este conce-
put de N.Berdiaev ca o âşnire a spiritului în istoria concret , în via a omului
unei anumite epoci, cu o anumit înc rc tur a conştiin ei. Revela ia trebuie
în eleas ca o dezv luire a lui Dumnezeu înspre om. De aceea, adev rul etern
al revela iei se istoricizeaz , se limiteaz , se transpune în categoriile univer-
sului m rginit al omului, se exprim în limbajul acestuia spre a i se face acce-
sibil. Omul actual tinde totuşi spre valorile unilaterale, îns încearc s mai
p streze tendin a de a tr i în sacru sau în intimitatea obiectelor consacrate,
deoarece pentru el sacrul insufl realitate, perenitate, eficacitate. La M.Eliade,
Homo religiosus a avut întotdeauna fric de acel întuneric primordial şi de
acea omogenitate a spa iului care îi confer relativitate, nesiguran , de aceea
el îşi asum responsabilitatea de a imita cosmogonia prin sacralizarea spa iu-
lui. Pentru aceasta, el are nevoie de rupturi în omogenitatea spa iului care s
fac trecerea de la sacru la profan. Deci imaginea unui univers armonios por-
neşte de la un centru al universului care se con ine în primele manifest ri sac-
re. De unde în elegem c existen a are forma unei eterne reîntoarceri [2, p.2].
Iar N.Berdiaev vede salvarea omului în reactualizarea valorilor şi p şirea într-un
,,nou Ev Mediu”, nu unul istoric, ci unul religios. Rup i de Sacru şi de ceea ce
înseamn Dumnezeu, suntem o prad uşoar a istoriei, a relativismului, a fri-
cii de a tr i într-un nou Ev Mediu care vine. Alegerea ne apar ine, dar şi conse-
cin ele: aceste mesaje ale lui M.Eliade şi N.Berdiaev constituie un temei
serios de reflec ie asupra omului şi condi iei umane în epoca contemporan .
Referinţe:
1. BERDIAEV, N. Un nou Ev Mediu. Bucureşti: Paideia, 2001.
2. ELIADE, M. Istoria credin elor şi ideilor religioase. Chişin u, 1992.
3. ELIADE, M. Sacrul şi profanul. Bucureşti: Humanitas, 2007.
Recomandat
Svetlana COAND , dr.hab., conf.univ.

RENAŞTEREA NAŢIONALĂ ŞI CULTURALĂ

A BASARABIEI ÎN ANII 1917-1918
Dumitru STATCHEVSCHI, Facultatea de Istorie şi Filosofie
National and cultural revival of Bessarabia in 1917 is an actual subject in our
days, in specially after the colapse of U.S.S.R. and appearance of new states in estern
and central Europe, including Republic of Moldova. It is important to highlight the
role of National Moldavian Party and Militar Comitets in national movement of
bessarabian romanians, without excluding cultural societies and cultural propagandists
(including refugees) from Romania, who fought for revival of national conscience of

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)