MRK

1.
BAZELE MARKETINGULUIL
1, Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de aplicare

practicd
a conceptiei de marketing fl reprezinta:
a) profilul activitatii economice;
b) aria teritoriala de desfasurare a activitati] economice;
c) nivelul de organizare economica;
d) obiectivul urmarit prin desfagurarea activitatii de marketing.
Ba
2, Care dintre urmatoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a
marketingului social ?
a) marketingul turistic;
b) marketingul educational;
c) marketingul agricol;
d) marketingul bancar.
3. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o trasdtura caracteristic4 a

orientarii
de marketing a activitatii unei firme modeme?
a) receptivitate fata de cerintele societatii;
b) inalté capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum;
¢) inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si

modernizare;
d) viziune analiticd asupra fiecrei activitati care alcdtuieste ciclul economic

complet
al bunurilor gi serviciilor.
4, Revista “Journal of Marketing” este editata de:
a) AM.A. _b) ADETEM; c) AROMAR; d) ESOMAR.
5. in (ara noastra, marketingul a fost introdus ca obiect de studiu tn

invapimantul
superior economic incepand cu anul universitar:

a) 1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; — d) 1990/1991,
6. Care dintre urméatoarele domenii ale marketingului nu constituie o

specializare a
marketingului serviciilor ?
a) marketingul turistic;
b) marketingul transporturilor;
¢) marketingul agricol;
d) marketingu] bancar.
eo
a
7. in periodizarea: propus4 de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului

nostru
“este cel al:
c) “conceptualizarii” marketingului;
d) “reevaluarii” marketingului.
8. in definirea marketingului social si societal, Philip Kotler include:
a) orientarea activitatii firmei catre interesul public;
b) aplicarea marketingului in institutii sociale;
a) “dezvoltarii” marketingului;
b) “integrarif” marketingului;
MARKETING - Teste grit
c) desfasurarea de actiuni sociale in firma;

d) nici una din cele trei variante de mai sus.
-.
oo
9. in conceptia lui Philip Kotler, marketingul social obliga firmele sa aiba in

vedere:
a) profiturile firmei; €) interesul public;
b) satisfactia consumatorilor: d) toate cele trei elemente dé mai sus.
.
ate
10. fn viziunea scolii romanesti de marketing, o definitie cuprinzdtoare a

marketingului ar trebui sa includd urméatoarele elemente: “s
a) 0 conceptie modern4 asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatti

economice; un ansamblu de activitati practice nestructurate; o inalta capacitate
de
adaptare;
setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este
dirijat pentru a favoriza procesul Schimbului; un instrumentar stiintific: spirit de
colaborare;
© conceptie modernd asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii

economice; un instrunientar empiric; viziune unitara asupra pietei;
© conceptie moderna asupra orientirii, organizérii si desfigurarii activitatii

economice; utilizarea unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un
ansamblu
coerent de activitati practice.
wm
&
~S
we
11. Care,dintre gruparile de mai jos confine’ integral functii ale marketingului,
potrivit
scolii romanesti de marketing?
a) vanzarea, cumpdrarea, maximizarea profitului; .
b) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum,
satisfacerca
in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
satisfacerea fn conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum,
investigarea pietei, a necesitatilor de consum, standardizarea:
maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, vanzarea,
oh
12. Functia-premisa a marketingului este:
a) maximizarea eficientei economice (a profitului);
b) satisfacerea fn conditii superioare a nevoilor de consum;
¢) conectarea dinamicd a intreprinderii la mediul economico-social:
d) investigarea pietei, a hecesitatilor de consum,
13. Potrivit opiniei scolii romanesti de marketing, momentul aparitiei

marketingului
este plasat:
a) tn antichitate;
b) in prima jumitate a secoluluj al XIX-lea;
c) Ja inceputul secolului XX;
d) dupa cel de-al doilea razboi mondial,
d
ww
Bazele marketingului
14, Aparitia marketingului este legata, fn principal, de:

a) diviziunea social a muncii; ¢) dinamismul social-economic;
b) marile descoperiri geografice; d) explozia demografica.
15. AROMAR reprezinta: .
a) o marca de condimente, aseman&toare cu Delikat si Vegeta;
b) Asociatia Romana de Marketing;
c) reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;
d) o asociatie culturala a aromanilor.
*,
oe
16. Cea mai important asociatie internationala a specialistilor in marketing din

Europa este:
a) AMA. c) A.D.E.TEM.
b) W.AP.O.R; ESOMAR.
17. Intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se inscrie:
a) aplicarea sa la nivelul universului; _
b) patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
c) dezvoltarea sa pe toate continentele; ;
d) dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.
18. in ordinea cronologica a aparitiei, prima specializare a marketingului a fost:
a) marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;

b) marketingul bunurilor de consum; —d) agromarketingul.
19. Prima utilizare a conceptului de marketing social este intdlnitd jntr-un

articol ai
carui autori sunt: .
a) Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert, —_¢) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
b) Neil H.Borden si EJerome McCarthy; d) William J. Stanton gi Philip Kotler.
Og
20. Precizati in care dintre enumerarile de mai jos exist&A numai domenii ale
marketingului social: . ;
a) marketing sportiv, marketingul servictilor, marketing educational;
b) marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
c) marketing educational, marketingul securttatii rutiere, marketing ecologic;
d) marketing cultural, marketingul securit&tii rutiere, marketing turistic. .
%
21. intreprinderile conduse pe principiile marketingului urmdaresc satisfacerea
neévoilor: . .
a) produsului; bjorganizatiei; c) angajatilor; d) cumpardtorilor.
”
22. Orientarea spre yanzari pune accentul pe:
a) necesitatea prodtictiet de masa;
MARKETING - Teste grild
b) generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;

c) imbunatatirea calitatii si perfonmantelor produsului;
d) utilizarea unor mijloace de promovare a vanzirilor produselor intreprinderii.
+,
oe
23. Cererea poate fi considerata elasticd in raport de pret atunci cand:
a) orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea

ceruta
fara a afecta Incasarile totale;
b) schimbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul
respectiv;
c) cresterea pretului cu 10% duce la o scidere a volumului cererii cu 2%;
d) cregterea procentuala a nivelului pretului duce la o scddere cu un procent mai

mare
a nivelului cererii.
.,
%
24. Vechiul concept de marketing este specific primei jumatati a secolului 20 si

are ca
element central:
a) intreprinderea; c) consumatorul;
b) produsul; d) piata.
y
25. Ca functie a marketingului, conectarea dinamicd a intreprinderii la mediul
extern
reprezinta:
a) 0 functie premisa;
b) o functie obiectiv;
c) o functie mijloc;
d) o functie implicita.
”
26, Noul concept de marketing este specific celei de a doua jumatati a secolului
20 si
are ca element central:
a) piata; b)consumatorui; c) produsul; —_d) intreprinderea.
a
27, Ca functie a marketingului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum
reprezinta:
a) o functie mijloc;
b) o functie obiectiv;
¢) o functie premisa;
a
28. Orientarea c&tre productie a intreprinderii, caracteristica primei jumititi a
secolului 20, ilustreaza:
a) noul concept de marketing; ¢) vechiul concept de marketing;
b) politica de produs a intreprinderii; d) strategia de produs a fntreprinderii;
%
29. Ca funetie a marketingului, maximizarea eficientei economice (a profitului)
reprezinta:
a) o functie premisa;
b) o functie mijloc,
cy o functie obiectiv;
+,
tte
.a) nevoile firmet;
30. Orientarea catre consumator si nevoile acestuia este caracteristicd celei de a

doua
jumatati a secolului 20 si este specifica:
a) vechiului concept de marketing;
b) cercetarilor de marketing;
c) noului concept de marketing;

d) politicii promotionale a intreprinderii.
‘
of
31. Marketingul cultural este-o forma a marketingului:

a) serviciilor; c) international; /
b) fn domeniul nelucrativ; d) la nivel macroeconomic.
32. In conformitate cu noul concept de marketing, unitatea economicd isi
concentreaza
eforturile pe:
¢) societate;
b)- produs; d) consumator.
: fo
33. O trasdtura caracteristicé a firmei moderne pusd fn evidenté .de orientarea
de
marketing a activitatii economice o reprezinta:
a) preocuparile pentru mentinerea traditiei economice,
b) viziunea unilaterala asupra sirului de activititi ce alcdtuiese ciclul economic;
c) o inalta capacitate de standardizare a activitatii in raport cu evolutia cerintelor
de
consum;
d) eficienta maxima.
te
34. Definitia data marketingului de catre Asocialia Americana de Marketing:
a) este lipsita de coeziune;
b) nu se limiteaza doar la activitati economice;
c) detaliazi scopul activitatilor economice implicate in dirijarea bunurilor de la
producator; ,
d) este tributard vechiului concept de marketing,
%,
ve
35, fn conformitate cu vechiul concept de marketing intreprinderea trebuie sd-si

concentreze eforturile pe:
a) consumatori; c) promovare;
b) vanzare; d) productie.
ee
36. fn functie de aria teritoriala de desfasurare a activitalii economice,
marketingul se
delimiteaza in:
a) micromarketing $i macromarketing;
b) marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de productie;
c) marketing intern $i marketing international; /
d) marketing in domeniul lucrativ gi marketing in domeniul nelucrativ,
37. Marketingul ecologic reprezinté o adancire a specializ4rii marketingului:
a) international; c) serviciilor;
b) in domeniul lucrativ; d) social,
MARKETING - Teste gril
2,
ae
38. Nou! concept de marketing este specific celei de-a doua jumatiti a secolului
20 $i
are ca element central:
a) segmentarea pietei;
b) asigurarea satisfactiei consumatorilor;
c) dezvoltarea performantelor telinice ale produsului;
d) sistemul informational de marketing al intreprinderii.
39. Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia marketingul

“implica
realizarea de activitati economice pentru dirijarea fluxurilor de bunuri gi servicli
de la
producitor la consumator" face parte din randul definifiilor:
a) largi; b) moderne; c) inguste; d) complete.
ote
%
40. Marketingul realizat de diferite fundatii si asociatii existente intr-o tara
poate fi
tncadrat fn.categoria:
a) marketingului serviciilor;
b) marketingului intern;
¢) micromarketingului;
d) marketingului nelucrativ.
*
41. Definitia daté marketingului de catre Philip Kotler, conform c&reia acesta
reprezinta “activitatea umand orientataé in directia satisfacerii nevoilor si
dorinfelor
consumatorului prin intermediu! procesului schimbului® face parte din randul:
a) definitiilor inguste; c) definitiilor largi; ine
b) definitiilor clasice; d) definitiilor coerente.
42. Marketingul relational (de relatie) presupune:
a) desfAgurarea unor relatii cu toate componentele mediului,
b) constituirea in timp a unei “resurse” de tip special, numita retea de

marketing:
c) planificarea legaturilor firmei cu mediul;
d) constituirea unei structuri organizatorice la nivelul corporafiei.
43. Potrivit opiniei actuale a majoritatii specialistilor, aparitia marketingului

este
considerata cd a avut loc :
a) in secolul XIX, fn Anglia;

b) cu multaé vreme in urma;
c) odat& cu primele tranzactii comerciale;

d) ca un produs al secolului XX.
an
44. Geneza gi dezvoltarea marketingului trebuie asociate, in esenta, de:
a) aparitia unei abundente de bunuri si servicii pe piata;
b) dificultatile crescdnde in desfacerea bunurilor si serviciilor tot mai

abundente;
¢) necesifatile rezolvarii unor probleme specifice socictatii de consum,
d) dinamisinul social-economic ce caracterizeaz4 epoca noastra.

2,
ye
45, Orientarea spre vanzari pune accentul pe:

a} necesitatea productiei de masa;
14
b) generarea de vanzari repetate de la clientii satisficutt;
c) imbunatafirea calitatii si performantelor produsului;
d) utilizarea unor mijloace de promovare larga, de desfacere a ceea ce a produs

o
intreprindere, de convingere a cumparatorilor.
°
of
46. Marketingul relational:
a) se referé la preocup4rile contemporane ale intreprinzdtorilor de a mentine

bune
relatii in cadrul comunitatii in care actioneaza;
b) vizeaz& actiunile din sfera relatiilor publice;
c) implica asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si intermediarii;
d) este un nou concept, care subliniaza importanta economic a pastrarii

clientilor
existenti, fata de cAstigarea unor noi cumparatori.
te
Og
47. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este specifica marketingului in procesul

tranzitiei Ja economia de piata?
a) macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune decat in economia de
piata;
b) celor mai multe fntreprinderi le este specific un marketing de lansare;
c) are loc o dezvoltare accentuat intensiv& a marketingului;
d) mediul de marketing se caracterizeaz4 printr-o pronuntata instabilitate
economica si
sociala.
%
48. Potrivit opiniei lui Robert Bartels,
intreprinderilor, de-a lungul secolulul XX, este specifica anilor:
a) '20; b) ‘30; c)'50; d) primului deceniu,
integrarea marketingului in, viata
.,
%
49. Valentele marketingului semnifica:

a) compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri;
b) difuzarea largi a marketingului in cele mai diferite domenii de activitate si
spatii
economico-geografice; /
c) calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in
procesul
activitatii concrete, Ja nivelu! organizatiilor si economiei nationale;
d) fortele de legatura dintre functiile marketingului.
%
50. Marketingul coniercial este asociat de:
a) necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfagura adesea si uncle
activitati
economice pentru a-gi crea surse de venituri;
b) procurarea unor “daruri” de la donatori;
c) activitatile specifice de marketing din sfera distributiei;
d) logistica comerciala.
ats
%
51. fn multitudinea de agenti care pot interveni in actul cumpararii unui bun sau
serviciu oferit pe piata se inscriu $i prescriptorii, ei vizand:
a) liderii de opinie; c) medicii, farmacistii si cadrele didactice;
b) membrii de familie; d) distribuitorii $i fortele de vanzare.

MARKETING ~ Teste grild
*
we
52, Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia mitiala data

marketingului de
catre A.M.A., nu este reala cea potrivit cdreia:
a) este tributara vechiului concept de marketing;
b) se refera la un complex de activitati economice;
c) are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum gi maximizarea
eficientei
intreprinzatorului .
d) urmareste sa orienteze fluxul de bunuri si servicii de la producatori la
consumatori
sau utilizatori;
&
53, Unde a aparut, pentru prima cara, marketingul?
a)in SUA; — b) tn farile Europei Occidentale, c) in Anglia; d) in Japonia.
fe
54. Marketingul a aparut initial pe planul:
a) practicii economice: c) variantelor de raspuns a si b;
b) dezvoltarii teoretice; d) cercetarii stiintifice,
”
55. Prima definitie asupra semnificatiei marketingului a fost formulata:
a) la inceputul secdlului XX;
b) in 1937; ,
c) dupa al doilea razboi mondial;
d) in momentul inregistrarii abundentei produselor pe piata.
“
56. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta:
a) oferta; b) piata; c) consumatorii;d) concurentii.
ws
57, Liderii de opinie sunt:
a) persoane care, prin pozitia lor sociala, influenteazd cumpararea;
b) persoane care iau decizia de cumparare;
c) persoane care realizeazi actul cumpérarii la punctul de vanzare;
d) persoane care plates bunurile sau serviciile cumparate sau achizitionate.
te
58. Marketingul ca “stare de spirit” semnifica:
a) preocuparea a tot mai multe organizatii de a constitui astfe! de structuri
organizatorice;
b) preocuparea intreprinzAtorilor de adaptare continua a oferter in raport de
cerintele
reale;
c) preocuparea intreprinztorilor de a fi la curent cu procesele de marketing;
d) o atitudine optimista a intreprinzatorilor in derularea afacerilor,
os
59. Definirea “tintei” intreprinzatorilor, in cadrul demersului de marketing:
seninifica:
a) stabilirea zonei teritoriale in cadrul cdreia vor actiona;
b) alegerea cumpardtorilor cei mai profitabili la care se vor putea raporta cu

oferta
proprie;
16
c) performantele economice preconizate;

d) concurentii in raport de care urmeazit sa -gi orienteze gi deruleze activitatea,
”
60. Potrivit scolii romanesti de marketing, principalele functii ale marketingului
se
refera, in modul cel mai ainply, la:
a) cumpérarea, vanzarea, prezentarea firmei gi a produselor sale cumparatorilor
potentiali; asigurarea cregterii nivelului de trai;
b) prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea §1 proiectarea
productiei,
influentarea cererii (prin design, publicitate etc.); asigurarea serviciilor specitice
(de
distributie si ulterioare vanzarii);
c) investigarea pietci, a nevoilor de consum; conectarea dinamicé la mediul
economico-social; satisfacerea in conditi! superioare a nevoilor de consum,
maximizarea eficientei economice (a profitului);
d) orientarea spre satisfacerea celor mai importante categoril de consumatori;
identificarea oportunitatilor atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei
de a le
valorifica; furnizarea strategiilor necesare atingerii objectivelor in raport de
resurse,
+,
ye
61. Functia- premisa a marketingului o constituie:
a) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social;

b) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum,;
c) investigarea pietei, a necesitatilor de consum;
d) maximizarea eficientei economice (a profitului),
ote
62. in legatur’ cu dezvoltarea extensiva a marketingului, nu este real& afirmatia

potrivit cdireia aceasta:
a) marcheaza o perioada de promovare a marketingului in largime,
b) semnifica incorporarea sa in cadrul unui numéar tot mai mare de

fntreprinderi;
c) se refer la extinderca sa in tot mai multe domenii de activitate,
d) este o etapa de consolidare a marketingului tn intreprinderile si ramurile care

-au
incorporat.
+
of
63. Nu este reald afirmatia conform cdreia marketingul social:

a) constituie o noua specializare a marketingului;
b) reprezint& un nou stadiu al marketingului;
c) semnificd o orientare societalé a demersurilor de marketing;
d) face necesari asumarea unor responsabilitati sociale si umane de catre firma.
a
64, Primul domeniu economic in care a ap4rut si s-a afirmat marketingul l-a
constituit:
a) productia; b) distributia; c) transporturile; d) serviciile.
+
fe
65, Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce

are la
baza:
a) valoarea ridicata a bunurilor ce fac obiectul tranzactitlor;
b) durata de intrebuintare a bunurilor;

c) profilul activitatii economice;
d) resursele de capital ale intreprinderilor.
*
%
66. Macromarketingul are in vedere:
a) o specializare a marketingului prin prisma ariet teritoriale;
b) patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice $i sociale;
c) utilizarea marketingului de ctre societate, la nivelul intregii economii

nationale;
d) aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al intreprinderii.
oe
67. Nu este reali afirmatia potrivit cAreia marketingul organizational:
a) descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are
relatii de
schimb cu alte organizatii: :
b) constituie un proces contemporan, in contextul dezvoltarti marketingului
industrial;
c) se axeazd pe problematica organizarii activitdtilor de marketing in cadrul,
intreprinderil contemporane.
d) semnificd un marketing intre intreprinzdtori;
”
68. Fondatorii cadrului conceptual al marketingului social sunt:
a) E.J. McCarthy si W.D. Perreault, c) Ph. Kotler si G. Zaltman;
b) M. Baker si M. Thomas; d) W. Stanton si Fr. Nicosia.
%
69. Notiunea de “organizatie” a cdrei utilizare se bucura de o tot mai \arg4
adeziune in
randul specialistilor de marketing:
a) se foloseste in locul notiunii de intreprindere;
b) se refera la organizatiile non-profit;
c) vizeaz& unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit
profit;
d) are o semnificatie mai cuprinzitoare, vizind ataét forme organizatorice care
urmaresc obtinerea de profit, cat si organizatii non-profit.
ea
70. in cadrul adancirii specializarilor din sfera marketingului social se inscrie gi:
a) marketingul turistic; c) marketingul educational;
b) marketingul cultural; d) marketingul agricol.
&
71. Nu sé inscrie intr-una din specializarile specifice marketingului serviciilor:
a) marketingul securitafii rutiere; c) marketingul turistic;
b) marketingul cultural; d) marketingul bancar
ae
72. Care dintre gruparile de mai jos cuprinde numai specializari specifice
marketingului social:
2) marketingul transporturilor, marketingul politic, marketingul cultural;
b) marketingul sportiv, marketingul ecleziastic, marketingul agricol;
¢) marketingul ecologic, marketingul educational, marketingul securitatii
rutiere;
d) marketingul serviciilor, marketingul verde, marketingul politic.
18
" a) orientarea spre productie;
Bazele marketingutui
73, Conectarea dinamicd a intreprinderii la mediul economico-social constitute,

in
cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie:
a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationala.
a.
44. Potrivit etapizartlor, formulate de Robert King, in evolutia marketingului,
perioada
incepand din 1950 este considerat4 a semnifica: ;
c) orientarea spre conceptul de marketing;
d) orientarea spre marketingul societal.
te
75, Definirea marketingului intr-o optica managerialaé a fost formulata pentru
prima
data de :
a) Peter Drucker;
b) Philip Kotler;
b) orientarea spre vanzare,
c) Wiliam Stanton,
d) Jerome McCarthy.
76. Marketingul contemporan are ca principale trasdturi specifice:
a) pragmatismul, orientarea strategica, interdisciplinaritatea;
b) universalitatea, specializarea, orientarea strategica,
c) universalitatea, pragmatismul, specializarea;
d) orientarea strategica, specializarea, interdisciplinaritatea .
77. Principalele éritétii care stau la baza specializarii marketingului
contemporan sunt:
a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de cficienta; ;
b) profilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de
eficient&;
¢) activitatile specifice, gradul de eficient’, specificul pietelor, ;
d) domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica.
4%
78. Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica:
a) Comertul modern; c) Managemient- Marketing;
b) BIZ; d) Economistul.
“
79. Marketingul global are drept criteriu al specializarii: _

a) eficienta de ansamblu a activitatii, — ¢) nivelul de organizare economica;
b) domeniul economic; d) aria teritoriala.
80. Journal of Marketing Research este 0 publicatie editata de:
a) ESOMAR, b) WAPOR; c) ADETEM; d) AMA.
fo,
“y
81. Marketingul a fost introdus ca object de studiu, in invatimantul economic

superior
din tara noastra, incepand cu anul:

a) 1939; b) 1968; ° ce) L971; d) 1990,
+,
at
82. Orientarea spre vanzari pune accentul pe: . ;

a) concentrarea eforturilor pe o distributie pe scara larga, a unei producfii cat
mai
ridicate;
19
. MARKETING - Teste grild
b) micsorarea diferentelor intre oferta organizatiei $i cerintele consumatorilor;
c) luarea in considerare a clientului numai dupa ce s-a decis ce s4 se produca,
d) desfacerea, printr-o promovare larga, a ceea ce produc organizatiile.
ee
83, Nu este real afirmatia potrivit careia marketingul catre detindtorii de fonduri
semnifica: :
a) folosirea marketingului pentru atragerea de investitori in noi afaceri;
b)o zona de activitate specifica marketingului organizatiilor non-profit;
¢) © activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea
anumitor
scopuri ale unor organe ale administratiei centrale si locale;
d) oferirea eficienté de valori cdtre anumite “tinte”, prin intermediul
organizatiilor
non-profit, in scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii
guvernamentale si neguvernamentale.
“
ae
84. Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al

universalitatii marketingului?
a) internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv;
b) patrundere lui, treptata, in toate sferele vietii economice;
c) patrunderea Jui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
d) afirmarea lui in orice tip de economie.
. ae
85. in ceea ce priveste evolutia raportului dintre macromarketing si

micromarketing in
procesul tranzitiei la economia de piat4, nu este reala afirmatia potrivit careia:
a) macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune;
b) prezenta si actiunile macromarketingului urméresce, printre altele, crearea
climatului
necesar pentru afirmarea marketingului la nivel microeconomic;
c) are loc o crestere continua a micromarkctingului;
d) aplicarea marketingului la nivel microeconomic este preponderenta.
oe
86, Marketingul industrial nu are sub incidenta sa:
a) toate bunurile care au suferit o prelucrare industriala;
b) bunurile de utilizare productiva
c) bunurile care fac obiectul tranzactiilor intre tntreprinz&tori;
d) bunurile de consum intermediar.
o
87. Mediul de marketing reprezinté un concept:
a) sinonim celui de medi extern;
b) care include deopotriva mediul extern, mediul intern i relatiile dintre acestca;
c) definit de relatiile in care opereaz’ o firma;
d) nu exista un astfe] de concept.
a
ao
88. Punctele nodale ale interactiunii mediului extern cu mediu] intern sunt
constituite
din urmatorii factori:
a) beneficiarti afacerii; c) procesele;
b) resursele si organizatié!; d) toti factorii de mai sus.
20
*,
ae
89. Componentele mediului extern se afla:

a) in echilibru permanent; ¢) in evolutie liniara;
bh) in permanenta miscare; d) in migcare oscilatorie,
~
90. Mediul stabil este caracterizat de:
a) modificari frecvente ale majoritatii componentelor sale, in limite rezonabile;
b) schimbari bruste a raporturilor dintre componente,
c) evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila,
d) modificari bruste gi frecvente ale componentelor.
a
a
91, Mediul instabil este caracterizat de:
-a) frecvente modificari in majoritatea componentelor sale,
b) schimbari bruste a raporturilor dintre componente;

c) evolutia lentd si usor previzibild a fenomenelor;
d) schimbari bruste si modificdri frecvente ale componentelor.
ta
Oo
92. fn cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:

a) usor previzibile, c) lente si greu previzibile;
b) bruste si imprevizibile; d) bruste, dar ugor previzibile.
oO
93. Micromediul influenteaz4 activitatea Intreprinderii:
a) direct, slab si permanent; c) direct, puternic si permanent;
b) indirect, slab si pe termen lung; d) indirect, puternic si pe termen lung.
94. Mediul demografic reprezinta unul din factorii:
a) formativi ai cererii de marfuri; c) cu evolutia ugor previzibila;
b) cei mai importanti ai micromediului; d) in permanenta modificare.
‘
s
*¢
95. Mediul economic include, intre altele:
a) populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii;
b) ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori din societate;
¢) componente care explicd, in esenta, cum se obtin produsele;
d) forte si grupuri de interese care actioneaza in viata economicd a societatii.
+.
*¢
96. Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima
evolutia:
a) mediului economic; ¢) mediului natural;
b) mediului tehnologic; d) micromediului.
97, Exigentele unei piete sunt exprimate de:
a) mediului politic; c) mediului tehnologic;
b) mediul natural; d) mediul cultural,
,
4
21
; MARKETING - Teste grila
98. Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
a) mediul cultural; ¢) mediul politic;
b) mediul demografic; d) mediul social.
99. Replementarile legale privind concurenta sunt incluse in:
a) mediul politic; c) mediul economic;
b) mediul institutional; d) micromediu,
100. Cregterea rolului guvernelor in asigurarea protectiel mediutui Inconjurator

reprezinta o tendinta a:
a) mediului economic;
b) mediului politic;
¢) mediului natural;
d) mediului institutional.
101. ,,Sinergia” firmei pune in evident’: ne
a) continutul dinamic al mediului intern; c) continutul static al mediului;
b) evolutia de ansamblu a mediului de marketing; d) nu exist aga ceva.
%
102. Etementele care exprima fizic resursele de care dispune intreprinderea
definesc:
‘a) mediul technologie al intreprinderii; ¢) mediul natural al intreprinderii;
b) mediul intern; d) micromediul tntreprinderii.
te
103. Resursele umane ale unei firme fac parte din:
a) mediului demografic al firmei; c) mediu! intern;
b) mediul cultural; d) macromediul.
&
104. Forta de muncé calificata face parte din:
a) potentialul comercial al firmei; ¢) capacitatea organizationala a firmei;
b) capacitatea productiva a intreprinderii; d) capacitatea manageriala.
105. Analiza potentialului intern al tirmei se concretizeaza fn cvaluarea:
a) punctelor tari si punctelor slabe; c) lipsurilor si greutatilor;
b) eficientei tehnice si productive; d) greutatilor.
he
106. Relatiile de toleranté sunt:
a) expresia ,,temporara” a relatiilor de concurenta; c) relatii dintre firme si
clientii lor;
b) relatii dintre firma si organismele publice; d) nu exista asa ceva,
107. Relatiile de parteneriat si cooperare fac obiectul:
a) marketingului tranzactional; ¢) marketingului de refea;
b) marketingului de relatie; d) deopotriva marketingului-de retea si de relatie,
es
108. Relatiile preferentiale fac obiectul:
a) marketingului tranzactional;
b) marketingului de retea;
c) marketingului de relatie;
d) marketingului de fidelitate.
22
Bazele marketinguiut
te
ye
109. Piata de consum este exprimata de:

a) cererea consumatorilor individuali;
b) piata bunurilor de consum; . ; /
¢) piata bunurilor de consum si cererea consumatorilor individuali;
d) clienti persoane juridice.
ae
110. Piata afacerilor este alcatuita din:
a) piata bunurilor de utilizare productiva; . .

b) totalitatea firmelor care cumpara bunuri $i servicii tn scopul prelucrarii;
c) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintr-o tara;
d) clienti persoane fizice.
¢
e
‘111. Gravitatia comerciala are implicatii asupra:
c) structurii pietei intreprinderii;

d) structurii $i capacitatii,
112. Concentrarea activitajii pietei este o problema de:
a) structura a pietei; c)arie apietei; ;
b) capacitate a pietei; d) arie, structura si capacitate,
2,
te
a) ariei comerciale a intreprinderit;

b) capacitafii pietei intreprinderii;
113. Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:

a) piata potentiala; ¢) plata efectiva;
b) piata teoretica; d) toate la un loc.
oe
114. Piata potentiala este exprimata mai exact prin:
a) volumul ofertei; c) volumul vanzarilor;
b) volumul cererii; d) toate la un loc.
oe
115. Volumul ofertei este un indicator utilizat de regula in evaluarea capacitatii
pietei
atunci cand:
a) oferta este mai mare ca cererea;
b) oferta este egald cu cererea;
c) oferta este mai mic decat cererea;

d) nu conteaza raportul dintre cerere si ofert’.
a
116. Nasterea unei noi piefe are loc atunci cand:
a) existé o nevoie noua; c) avem de-a face cu o nevoie noua $i un produs nou;
b) apare un produs nou; d) exist cerere suficienta pentru produs.
%
117. Piata alcdtuita din piete mai multor produse aflate tn raporturi de
concurenta se
afla in etapa din ciclul de viata:
a) aparitie; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
%
118. Abandonarea de c&tre tot mai multe firme a pietei anumitor produse se
reflecta in
una din urmatoarele etape ale ciclului de viata:
a) crestere; b) maturitate; c) declin; d) aparitie.

MARKETING - Teste grilé
+
we
119. fn conditiile dublérii numarului de cumparatori ai unui produs $i a

cantitatii medii
achizitionate de fiecare cumparator, cresterea extensiva in totalul cregterii pietei
este
de:
a) 1/3; b) 2/3;. c) 1/2; d) 1/6.
120. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei

intreprinderi in raport cu nevoile exprimate de cumpdaratori caracterizeazd un
comportament:
a) concurential; b) anticoncurential; ¢) neloial; d) agresiv,
121. Comportamentul anticoncurential are ca efect restrangerea, impiedicarea

sau
denaturarea concurentei fn forma:
a) brutala, cu incdlcarea legilor concurentei; ¢) in mod coreet, prin mijloace

specifice:
b) prin orice forma permisa de lege; d) indiferent.
o
122, Concentrarea economica se inscrie in cadrul actelor si faptelor:
a) concurentiale; c) deopotriva concurentiale si anticoncurentiale;

b) anticoncurentiale; d) nici concurentiale, nici anticoncurentiale.
+,
a
123. Concentrarile economice sunt permise atunci cand:
a) conduc la restrangerea semnificativa a concurentei; —
b) au efecte favorabile asupra eficientei econamice si sociale;

¢) nu sunt restrictii de nici un fel;
d) nu sunt permise niciodata.
te
124, Limitarea sau controlul productiei si distributiei constituie o:
a) practica concurentiala normala; c) prodlema interna a firmei;
b) practica anticoncurentiala; d) practica permisd de lege.

Bes
125, intelegerile de a nu vinde produsele cdtre anumiti clienti, firk justificare
rezonabild reprezinta o:
a) practicé concurentiala normala;
b) decizie interna a firmei;
¢) practicd anticoncurentiala;
d) strategie ofensiva.
126. fntelegerile privind fmpirtirea pietelor de desfacere intre concurenti este o
practica:
a) admisa de organismele de supraveghere; ¢) nu prezinta interes;
b) sanctionata de organismele de supraveghere; d) strategie de cooperare,
>
127, Anuntul public, facut de conducdtorul unei asociatii a producatorilor de
carne,
prin care se face cunoscuta cresterea pretului, la o data fixa gi de c&tre to{i
membrii
asociatiei este:
a) permisa de organele de supraveghere a concurentei;
b) sanctionata de organele de sutpraveghere;
24
ween een rem
c) nu intra in oblectul de activitate al acestora;
d) nu e problema de concurenté,
0
We
128. intelegerile tacite prin care agentii economici determina denaturarea

concurentei
sunt considerate: ,
a) corecte;
b) incorecte si sanctionate de organele de supraveghere a concurentei;
¢) neloiale;
d) incorecte si neloiale.
oe
129. Participarea concertata, cu oferte trucate, la licitatii constituie:
a) un act normal de concurenta; ¢) © practica anticoncurentiala;
b) o forma de concurentd neloiala; d) o forma de concurenta imperfecta.
wt
130. Concurenja dintre doua intreprinderi care ofer4 produse identice, destinate
satisfacerii acelorasi nevoi se numeste concurenté:
a) la nivel de intreprindere; b) de marca; —c) formala;
MS
131. Concurenta dintre doua intreprinderi care oferd produse similare, care
satisfac in
masurd diferita aceiasi nevoie se numeste concurenta: .
a)de marci; —_b) formala; c) generica; d) la nivel de industrie,
ote
132. Doua intreprinderi care ofer& produse diferite care satisfac aceiasi nevoie
se aflé
jn concurenta:
a) de marca;
d) generica.
c) generica; d) Ia nivel de industrie.
133. Concurenta dintre doud firme, care ofer4 produse diferite destinate unor
nevoi
diferite, fiecare disputdndu-gi intdietatea In satisfacerea acestora poarté numele
de:
a) concurenté de marca; ¢) concurenté formala:

b) concurenta la nivel de industrie; d) concurent4 generica,
~,
%
b) formala;
134, Concurenta pasiva reactioneaza la actiunile altor firme:
a) cu intarziere si fara hotarare; ¢) violent gi la orice actiune;
b) numai in anumite situatii concurentiale; d) cu intarziere, dar violent.

: Be
135, Concurentii selectivi reacfioneaza la actiunile altor firme:
a) violent si la orice actiune; c) numai in anumite situatii concurentiale;
b) cu intarziere, dar cu hotrare; d) cu hot&rare, dar la orice actiune,
Bay
136. Concurentii tigru reactioneaza la orice actiune initiat& de alte firme:
a) cu intarziere si fara hotardre; ¢) violent;
b) violent dar selectiv; d) cu intarziere, dar selectiv,
*,
te
25
_ MARKETING ~ Teste grilé
137. Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica

astfel:
a) bunt si rat; ¢) buni gi rai, slabi si puternici;
b) slabi si puternici; d) nici buni, nici rai, nici slabi, nict puternici.
4
ae
138. Conjunctura piefei reprezinta:
a) o forma (expresie) temporara (momentana) de existent a -pictei;

b) una din dimensiunile pietei;
c) o alternativa a pietei;
d) o stare a economieil.
°
fe
139, Pentru un agent de piat&, conjunctura poate fi:

a) atat favorabila cat si nefavorabila; —_c) ori favorabila, ori nefavorabila;
b) nici favorabila, nici nefavorabilé; — d) numai favorabila.
fe
140. Fata de conjunctura economic, conjunctura pietel se afld In relatii de:

a) dependenta; b) concurenta; ° indiferenta, d) concurenta gi indiferenta.
”
141. Crizele economice fac parte cin grupa factorilor care determina
conjunctura
pietei:
a) de durata; c)sezonieri; d) intémplatori.
a
142. Progresul tehnic, $i resursele naturale, ca factori care determina
conjunctura
pietei, se fncadreaza fn categoria:
a) de duraté; 6) cu actiune ciclica;
b) ciclici;
c)sezonieri; — d) intémplatori.
a
143. Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune:

a) de durata; b) cu actiune ciclic4; c) sezonieri; 4) accidentali (intamplatori).
*,
oe
144. Fluctuatiile mari ale cursului de schimb semnifica:
a) st&ri conjuncturale proaste pe piata marfurilor;
b) stiri de incertitudine, de neliniste in cadrul pietei marfurilor;

c) stari normale ale pietelor monetar-financiare;
d) st&ri conjuncturale bune.
+,
ae
148, Productia industriald, prin indicatori specifici, pune fn evidenta procese din
economnie de:
a) tnviorare; c)i incetinire;
se
b) stagnare; d) toate la un Joc.
146. Evolutia mai rapida a unor sectoare ale economiei decat dinamica de
ansaniblu a
ei este exprimata de indicatori:
a) avansati; b) intarziati; c) concomitenti d) statistici.
*
oo
147, Fenomenele precedate de anumite manifestari din cadrul economiei pot fi
26
one ner ne a
Basele markelingului
caracterizate cu ajutorul unor indicatori:
a) avansati; b) concomitenti; c) intarziati; d+) statistici.

ae
%
148, Oportunitatea de piata reprezinta:
a) un segment de piati caracterizat printr-o nevoie posibil de satisfacut in mod
profitabil;
b) 0 situatie conjuncturala favorabila;
c) o gans4 unica pentru firma;
d) situatia tn care oferta este micd si cererea este mare.
te
149, Amenintarile pentru firma sunt datorate:
a) concurentei;
b) actiunilor guvernului;
c) unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
d) actiunilor greviste ale propriilor salariati.
te
150. Care din urmatoarele elemente nu reprezinté o componenté a
micromediului
intreprinderii?
a) furnizorii fortei de munca;
b) furnizorii de marfuri;
c) legislatia;
d) organismele publice.
o
151. Componenta macromediului intreprinderii formata din totalitatea
elementelor
care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care
guverneaza statutul oamenilor fn societate reprezinta:
a) mediul politic; c) mediul demografic;
b) mediul institutional; d) mediul cultural.
%
152. Relatiile de piata ale intreprinderii cu mediul siu extern vizeaza:
a) plata marfurilor; c) piata fortei de munca;
b) piata capitalurilor; d) toate cele trei piete de mai sus.
es
153, Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mat largi in cadrul cdrora
urmeaza
sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta reprezinta:
a) piata efectiva; c) piata potentiala;
b) piata futures; d) piata viitoare.
Bed
154, Care dintre urmatoarele tipuri de piata, nu face parte din cele trei tipuri de
baza in
functie de profilul pietei tntreprinderii ?
a) piata intreprinderii transnationale;
b) piata intreprinderii producatoare;
c) piata intreprinderii prestatoare de servicii;

d) piata fntreprinderii distribuitoare.
155, Cel mai important criteriu, care opereazi diferenticri fn structura pietei, Tl
constituie obiectul tranzactiilor. Dupa acest criteriu, piata se subdivide in:
a) piata efectiva si piata potentiala;
27
b) piata bunurilor materiale $i piata serviciilor;

c) piata mijloacelor de productie st piata bunurilor de consum;
d) pia{a interna si piata internationala.
e
156. Pentru exprimarea capacitatii pietei, cel mai frecvent se recurge la:
a) volumul ofertei; c) volumul tranzactiilor de piata;
b) volumul cererii; d) cota de piata.
157. Dup§ criteriul legaturilor temporale dintre fenomenele din cadrul pietet si
indicatorii care le ilustreaz4, indicatorii conjuncturii pietet pot fi grupati tn trel
categorii. Care din urmatoarele categorii de indicatori nu face parte din aceasta
grupare?
a) indicatori avansati;
b) indicatori incrucisati,
¢) indicatori concomitenti;
d) indicatori tntarziati.
158. Dintre urmatorii indicatori ai conjuncturii pietei, cel care evidentiazd

tendinta de
ansamblu a conjuneturti, reprezenténd o sintezd a tuturor factorilor de influenta
economica, este:
a) productia industriala, c) consul;
b) investitiile fixe de capital; d) produsul national brut.
159. Cota relativ’ de piata a unei firme aflate in pozitia de lider:
a) demonstreaza existenta unei rate pozitive de crestere a pietei;
b) se fncadreaza in intervalul (0 - 1);
c) tinde s& se apropie de 1;
d) este intotdeauna supraunitara.
Py
%
160. Un produs avand 0 cota relativa de piata de 0,78, comercializat pe o piata a
carei
rata de crestere este de 4,85 %, se tncadreaza, din punctul de vedere al aplicarii
metodei B.C.G.,, in categoria:
a) dileme; c) vaci de muls;

b) vedete; d) pietre de moara.
161. Piata poten(iald este alcdtuita din: ;
a) piafa actuald plus nonconsumatorii absoluti;
b) piata actual minus nonconsumatorii absoluti;
c) piata actuala plus nonconsumatorii potentiali;
d) piata actuala minus nonconsumatorii potentiali.

162. Concurenta dintre “Paralela 45” si “Vacanta S.A.
sejur in Turcia se incadreaza in nivelul de concurenta:
we
in privinta ofertei de turism de
a) afectare bugetara; c) intva-produs;

b) inter-produs; d) inter-marca.
%
Ww
o
Bazele marketingilut
163. “Revitalizarea” cererii este necesara in cazul unei cereri:

a) negativa; b) latenta; c) in scddere; d) absenta,
ote
164. Elasticitatea incrucisata a cererii de margarina tn functie de pretul untului
este de
+0,25, Semnificatia acestet valori este urmatoarea:
a) cresterea cu 1% a pretutui untulut determina o crestere cu 0,25% a cererii de
margarina;
b) cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea

vanzarilor de
margarind cu 0,250 kilograme/locuitor;
c) cand caosturile de productie ale untului cresc cu 1%, cererea de margarind

cresle cu
0,25%
d) raportul procentua] dintre pretul untului si cererea de margarina este de

0,25%.
2’,
te
—
165. Din perspectiva marketingului, cea mai importanté component& a

micromediului
tntreprinderii o reprezinta:
a) clientit; c) actionarii;
b) salariatii; d) furnizorii de marfurt,
an
166. Ansamblul elementelor care se refera la populatia situata fn aria de

activitate a
intreprinderii constituie:
a) mediul economic;
6) mediul cultural;
c) mediul institutional;
d) mediul demografic.
4,
*
167. Care dintre urmatoarele forme ale relatiilor de piaté nu réprezinta relatii de
vanzare-cumparare:
a) livrarile de marfuri;
b) prestatiile de servicii;
c) donatiile de bunuri;
d) contractarile de materii prime.
“
168. Relatia dintre doua intreprinderi producatoare de pantofi barbitesti
reprezintA:
a) concurenté directa; c) concurenta laterala;
b) concurenta indirecta; d) concurenta neloiala.
ts
169, Cele trei conditii ce se cer intrunite de o piata cu concurenta perfect& sunt:
.
a) atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfecta;
b) rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
c) fluiditatea, dinamica sustinuta, rigurozitatea;
d) atomicitatea, opacitatea, dinamica sustinuta.
170. Concurenta este total absent in situatia de:
a) concurenté imperfecta; ¢) monopson;
b) concurenta pura; d) monopol bilateral.
we
171. Identificati gruparea care contine numai practici de concurenta neloiala:

a) concuren{4 parazitara, concurenté imperfecta, concurenta ilicita;
29
b) denigrarea concurentilor, concurenta parazitara, concurenta ilicita;
¢) concurenta parazitara, concurentd imperfecta, denigrarea concurentilor;
d) concurenta ilicita, concuren{4 monopolisté, concurenta pura.

oe
172. Capacitatea pietei nu poate ti exprimata prin intermediul unuia dintre
indicatori!
de mai jos:
a) valumiul ofertei;
b) aria teritoriala a pietei;
c) volumul cererii;
d) cota de piata.
a
173. Calca extensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii presupune:
a) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii numai din randul

nonconsumatorilor relativi; ;
b) atragerea de noi cump§ratori pentru produsele intreprinderii, fie din randul

nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi
concurente;
¢) cregterea cumpdaraturilor medii efectuate de o unitate de consum (individ,

familie,
intreprindere);
d) atragerea de noi cumpar&tori pentru produsele ‘utreprinderii, fie din raéndul

nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi
concurente,
precum $i cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum.
o
me
174, Produsul “X”, realizat de intreprinderea “Z”, era consumat in perioada T,

de 5
milioane de persoane, inregistrandu-se un consum mediu pe persoana de, 12 kg
gi se
estimeaza c& va fi consumat in perioada T, de 6 milioane de persoane,
inregistrandu-se
un consum mediu pe persoand de 15 kg. SA se determine ponderea celor trei cai
de
dezvoltare (extensiva, intensiva si mixta), in aceast& ordine, ale pietei
produsului “X”,
realizat de intreprinderea “Z”:
a) 40%, 50%, 10%:
b) 30%, 30%, 40%;
c) 30%, 60%, 10%;

d) 25%, 60%, 15%.
ote
175. Dezvoltarea intensiva a pietei incdltimintei sport tn Romania nu poate fi
realizata
prin:
a) sporirea numarului cumparatorilor;
b) cresterea gradului individual de inzestrare;
¢) cresterea marimii medii a unei cumparaturi;
d) accelerarea frecventei de cumparare.
ate
176. Unul dintre tipurile unndtoare de factori nu apartine grupérii- factorilor

conjuncturii pietei in functie de intensitatea si actiunea lor in timp:
a) factori intamplatori; ¢) factori sezoniert;
b) factori natural; d) factori cu actiune ciclica..
. @ Jo
177. in r4ndul indicatorilor activitatii monetar-financiare folositi in analiza
conjuncturii pietei nu se include:
a) nivelul dobanzit;
b) situatia rezervelor valutare;
c) evolutia cursului de schimb;

d) pretul combustibilului.
30
Bazele marketingulti
+,
fe
178. Dupa criteriul leg&turli temporale Intre fenomenele din cadrul pietei si
indicatorii
care le ilustreaza, acestia din urmd pot ft grupati tn:
a) indicatori de volum, indicatori de structura, indicatori conjuncturali;
b) indicatori avansati, indicatori concomitenti, indicatori intarziati;
¢) indicatori dinamici, indicatori intarzlati, indicator de structura;
d) indicatori temporali, indicator} avansati, indicatari fntarziati.
Be
179. in randu! indicatorilor avansati de studiere a conjuncturii economice
(indicatori
ce desemneaz’ legaturile temporale intre fenomenele economice din cadrul
pietei si
modul acestora de exprimare) se cuprind:
a) produsul national brut, indicele productiet industriale, rata somajului;
b) gradul de utilizare a capacita{ilor productive, rata inflatiei, nivelul dobanzii;
c) cursul de schimb, indicele productiei industriale, vanzarile marilor magazine;
d) ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si
contractele
pentru obiective ce necesita investitii fixe de capital.
. ts
180. fn analiza mediului intern al unei intreprinderi, capacitatea comerciala a
acesteia
poate fi comensurata prin utilizarea a zece factori. Printre acestia nu se numara:
a) reputatia intreprinderii; c) economiile de scara;
b) calitatea produselor; d) eficienta inovatiei.
.a
181. Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinté o caracteristica sau a tendinta
a
mediului cultural?
a) valorile culturale fundamentale rezista tn timp;
b) exista o periodicitate a modificarilor sistemului de valori al unei societati;
c) fiecare cultura este compusa din culturi secundare;
d) valorile culturale secundare se transforma in timp.
de
182. Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
a) un proces de cunoastere a factorilor externi de influent& a activit&tii
intreprinderii gi
a evolutiei lor;
b) o importanta tehnicé promotionald;
c) un sistem de citire a codurilor produselor,
d) o componenta a strategie: de marketing.
*%
183. Pentru o intreprindere care sesizeazi o modificare de mediu ce va conduce
la
sporirea puterii concurentilor este recomandabil:
a) s ias& de pe plata;
b) sa preg&teasca un plan pentru contracararea sau minimizarea amenintarii;
¢c) s& lanseze un nou produs;
d)} s& reduced pretul.
3]
184, fn cazul in care rata inflatiei creste, o intreprindere:

a) va fi afectata de cresterea cererii interne;
b) va deveni mult mai puternica pe pietele externe;
c) va trebui sa reduca preturile;
d) va fi afectaté de cregterea dobanzilor.
ao
"
185. Dezvoltarea Internetului constituie o amenintare fn afaceri pentru:

a) organizatiile care doresc s4 comunice direct cu clientii lor;
b) tranzactiile care au drept baz de decontare cartile de credit;
¢} presa economica gi serviciile postale;
d) actualii furnizori de informatii (in diferite moduri),
+,
Oo
i
t
i
186. Cererea poate fi considerata elasticd in raport de pret atunci-cand:
a) orice schimbare a nivelului pretului este urmat& de o schimbare in cantitatea

ceruta
fara a afecta incasarile totale;
b) schimbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul
respectiv;
¢) eresterea pretului cu 10% duce la o scddere a volumului cererii cu 2%;
d) cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scAdere cu un procent

mai mare
a nivelului cerevii.
ox)
187. Mediul institutional:

a) cuprinde ausamblul agentilor economici care actioneaza in cadrul pietei;
b) se refera la institufiile administrative cu atributii in domeniul pietei;
c) este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridicd, prin care este
vizata, direct sau indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
d) reflecta structurile societatii, clasele sociale.
*
188. in functie de modul in care evolueaza in timp cererea de marfuri poate fi:
a) constanta, descrescanda, creseanda; c) ferma, constanta, spontana;
b) satisfacutd, nesatisfacuta; d) curenta, periodica, rara (ocazionala).
o
189. Dintre elementele de mai jos care influenteaza dinamica pietei, nu se
inscriu in
categoria celor de ordin social-cultural cele referitoare la:
a) principalele reglementari ale puterii publice privind activitatea comerciala;
b) valorile morale si sociale;
c) modul si stilul de viata;
d) repartizarea populatiei pe nivele de instruire.
”
190, Consumul se structureaz4 jn consum intermediar si consum final avandu-
se in
vedere:
a) locul acestuia in asigurarea evolutiei societatii;
b) tipul produselor implicate in procesul sau de realizare;
32
Bazele markelingulii
c) durata de viata a produselor;

d) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii
diferitelor trebuinte.
*
"
191. Structurarea cererli de m&rfuri In cerere ferm4 si cerere spontand are drept
eriteriu:
a) modul de manifestare in timp a cererii de marfuri;
b) modul in care cererea se formuleaza si se manifesta asupra produselor;
c) gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;
d) gradul de elasticitate a cererii.
+,
&
192. Potrivit legilor formulate de statisticianul german Ernst Engel, in ceea ce

priveste
elasticitatea consumului in raport de evolutia veniturilor populatiai, au un
coeficient de
elasticitate subunitar cheltuielile:
a) cu hrana si echipamentul casnic;
b) destinate dotrii cu bunuri de uz indelungat;
c) realizarii unor servicii ce intretinere a sanatatii;
d) pentru turism.
°,
ee
193. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oferta de mérfuri nu este

adevarata?
a) constituie un element de baza al cresterii economice;
b) reprezinta o categorie corelativa a pietei;
c) reflecté. form4 sociala pe care o imbracd produsele destinate schimbului prin
intermediul relatiilor de piata;
d) asigura in mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munca.
ae
194. fn care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului extern
al
intreprinderil, se inscriu cel mai deplin mediile de informare in masa?
a) macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu institutional;
b) micromediu - prestatorii de servicii; d) micromediu - organismele publice.
oe
195, Daca veniturile totale ale unei intreprinderi cresc, atunci cand preful
produselor
sale este redus de la 15.000 lei la 10.000 lei, cererea pentru aceste produse este:
a) elastica; c) unitar elastica;
b) inelasticd; d) nu poate fi determinata fara a examina curba cererii,
*,
ae
.
196, Curba cererii:
a) descrie, In general, o alura crescatoare, de la stanga la dreapta;
b) este formata prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de

aprovizionare;
c) arati ce cantitati vor fi cerute de cumparatorii potentiali la diferite niveluri de
preturi posibile;
d) reflecta cum cresc veniturile totale pe masura ce scad preturile.
oe
33
197, Care dintve urmatoarele produse va avea cea mai inelasticd cerere pentru
majoritatea cumparatorilor potentiati:
a) un caléulator personal;
b) 0 cal&torie de vacanja in Spania:
c) un kilogram de paine;
d) un hamburger Big Mac,
: te
198. Care dintre urmatoarele afirmatti despre interactiunea cererii si ofertei este
reali?
a) cererea este unica determinanti a pretului;
b) se spune c& 0 piata se afla in echilibru atunci cand elasticitatea cererii este
egala cu
elasticitatea ofertei;
c) interactiunea ofertei si a cererii determind marimea Pietei si pretul pietei;
d) pentru ca o pial sd fie tn echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii

dorese
84 0 accepte trebuie s& fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii
doresc
s& O prezinte. . ,
*,
fe
199. Care dintre afirmatiile de mai jos este specific’ mediului instabil:
a) in perioada actuald, intreprinderile se confruntd pe piata roni4neasea cu un
mediu
instabil;
b) perioadele cdnd evolutia fenomenelor este lentd si usor previzibila;
c) prezinté frecvente schimb&ri in miajoritatea componentelor sale, impundnd
cresterea capacitatii de adaptare a Intreprinderii;
d) este un mediu relativ ostil intreprinderii cdreia ti pune probleme de
supravietuire.
. ee
200. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac parte
din:
a) macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
b) categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.
oo
201. Cresterea riscului de tara reflect4, in mod special, inrautatirea mediului:

a) economic $i demografic: ¢) politic si economic;
b) demografic si tehnologic; d) tehnologic si natural,
&
202. Mediul extern va influenta actiunile de marketing ale fereprinderii prin
urmatoarele tipuri de comportamente:
a) Comportamentul cumparitorilor si comportamentu!l distribuitorilor;
b) comportamentul comerciantilor; comportamentul si pozitia concurentei;
c) comportamentul cumparatorilor $i comportamentul guverna-imental;
d) toate variantele de la punctul a, b, c.
os
203. Prestatoril de servicii — componenté majora a micromediului extem al
intreprinderti ~ nu se referd Ja: .
a) transportatori, depanatori, prestatori de service;
b) unitati bancare, unitati de asigurare, prestatori de service;
c) furnizori de forté de muncé, unitafi de invatimant, oficii de distribuire a forte;
de
munca, persoane fizice; : :
d) unitati bancare gsi de asigurdri, transportatori.
*,
ye
34
oe a eee
Bazele marketingulut
284. Cota relativa de piata a intreprinderii:
a) se caleuleaza prin raportarea propriei sale cote de piata la cea a celui mai
important
concurent;
b) exprimd ponderea ce ii revine acesteia in piata produsului sau a grupei de

produse
din care face parte;
c) este un indicator de exprimare a structurii pietei;
d} se calculeaz@ prin raportarea volumului de vanz&ri al tntreprinderii la

vanzarile
totale ale produsului pe piata respectiva.
oo
205. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la capacitatea potential a pietei nu
este
realA cea potrivit cdreia:
a) exprim4 volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea realiza o
intreprindere
intr-un timp determinat;
hb) acopera sfera pietei reale (efective), precum si nonconsumatorii relativi;
¢) principalil indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al
pietei,
potentialul de export, efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d) depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali at
produselor/serviciitor
oferite, de marimea medie a unei cump4rari si de frecventa de cumpirare.
&
206. Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L. Huff, nu este
realad
cea potrivit cdreia: ‘
a) nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar
deplasarii pana la acesta; ‘
’ b) constituie o metoda probabilistic’ de cercetare a fenomenului gravitatiei
comerciale;
c) se axeaza maj mult pe consumator decat pe centrele comerciale:
d) nu ia in calcul numarul de locuitori ai oragului centru de atractie si distanta
pana la
acesta.
ts
207. Printre componentele micromediului intreprinderii se numar’:
a) echipamentele industriale; ¢) furnizorit de fort de munca;
b) structura pe grupe de varst% a clientilor; d) resursele naturale utilizate.
*
208. Exploatarea comercialA a s&rb&torii Craciunului este expresia influentei
componentei macromediului:
a) mediul demografic;
b) mediul natural;
c) mediul cultural;
d) mediul institutional.
od
209. Teatrele si cinematografele existente intr-o localitate urbana se gasesc in

relatii
de:
a) concurenta neloiala;
b) concurenté implicita;
c) concurent& directa;
d) concurenta indirecta.
MARKETING ~- Teste grild
210. Cump§ratorii unui produs Ja un moment dat formeaza:
a) piata potentiala a produsului; ¢) piata efectiva a produsului;
b) conjunctura pietei produsului; d) cota de piaté a intreprinderii,
211. Exprimarea capacitatii efective a pietei unui produs poate fi ficuti prin
intermediul:
a) volumului ofertei produsului respectiv;
b) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
¢) volumului cererii pentru produs:
d) vanzarilor principalilor competitor! de pe piata,
212. Piata produselor lactate a crescut in 2000 cu 10% in timp ce vanzarile unei
intreprinderi producatoare au crescut, in acelagi an, cu 12%. Cota de piat a
acestei
intreprinderi, la finalu] anului 2000:
a) a scdzut;
b) s-a mentinut;
c) a crescut;
d) nu s-a modificat in mod semnificativ,
’
a
213. Care este numarul segmentelor de piaté rezultat in urma Segmentarii pe

baza
criteriilor “sex”, “nivel de instruire” (studii primare, medii $i superioare) si
“varsta”
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
214. Fenomenul de migratie a cererii la nivelul unei plete poarté denumirea de:
a) dinamicd a pietei; c) cerere selectiva;
b) gravitatie comerciala; d) concentrare a cererii,
215. in 2000, piata bauturilor racoritoare a crescut cu 2%. fn acelagi an au
crescut atat
numérul consumatorilor cat si consumul mediu de bauturi racotitoare pe cap de
locuitor. In aceste conditii, dezvoltarea pietei bauturilor racoritoare s-a realizat
pe cale:
a) extensiva;
b) atal extensiva cAt si intensiva;
c) intensiva;
d) nu este vorba despre o dezvoltare realé a pietei,
216. Cota de piat’ a intreprinderii X era, in 2000, de 18 % iar a principalului
concurent
existent pe pia{é de 30 %. Care a fost cota relativa de piaté a intreprinderii X in
acel
an?
a) 0,53; b) 0,62; ¢) 0,60; d) 0,75,
en
217, Sa se determine cota relativa de piata a liderufui, stiind faptul ¢4 valoarca
acestui
indicator la nivelul concurentului ce ocupa pozitia secunda pe piata este 0,8.
a) 1,00; b) 1,25; c) 1,08; d) datele sunt insuficiente,
36
218. Participarea intreprinderii la programele ecclogice dezvoltate la nivelul

pietei pe
care isi desfasoara activitatea este expresia componentei macromediului:
a) mediul social; c) mediul natural;
b) mediul cultural; d) mediul institutional.
4,
ts
219. Deni grarea concurentilor intreprinderii reprezinta:
a) 0 forma de concurent& monopolist’; ¢) o modalitate de promovare a

produsutui;
b) o forma de concurenté neloiala; d) 0 politica de comunicare a intreprinderii,

%
220. Numéarul total al consumatorilor care ar putea cumpara un produs la un

moment
dat formeaza:
a) piata reala a produsulus;
b) conjuhctura pietei produsului;
¢) piata potentiala a produsului;

d) cota relativa de piaté a intreprinderii.
“
221. Exprimarea dimensiunii pietei potentiale a unui produs poate fi facuta prin
intermediul:
a) volumului ofertei produsului respectiy;
b) volurmului cererii pentru produs;
¢) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
d) vanzarilor principalilor competitori de pe piata.
he
222. Cota de piata reprezinta: ;
a) ponderea neprocentuala a vanzirilor intreprinderii in vanzarile totale la
nivelul
pietei;
b) ponderea procentualé a vanzirilor intreprinderii in vanzirile principalului sau
concurent;
¢) un indicator al capacit&tii pietei;
d) expresia volumului tranzactiilor de piata al intreprinderii.
%
223. Activitatile de lobby desfisurate de intreprindere sunt expresia
componentei
macromediului:
a) mediul social;
b) mediul economic;
c) mediul politic;
d) mediul institutional.
Se
224, Una dintre formele de manifestare a concurentej neloiale o reprezinta:

a) concurenta imperfecta; ¢) practicarea preturilor de penetrare;
b) concurenta ilicitd; d) publicitatea comparativa.
.,
Me
' 225, Vanzarile intreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in timp ce

vanzarile
concurentului aflat pe pozitia secund4 s-au ridicat la valoarea de 34,5 miliarde

lei.
Care a fost cota relativa de pia{é a intreprinderii Y in acel an?
a) 0,86; b) 0,60; c) 1,16; d) 0,75.
vs
37
226,. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia

componentei
macromediului:
a) mediul demografic;
b) mediul economic;
¢) mediul institutional;
d) mediul social.
Be
227, Pentru analiza capacitaii unei intreprinderi de a concura la nivelul pietei

poate fi
utilizata: /
a) cota de piata;.
b) puterea de cumpdrare a consumatorilor;

ae
228, Care din urmatoarele grup4ri contine numai componente ale

micromediului unei
intreprinderi producatoare de lactate?
a) furnizorii de materii prime;
b) structura pe ramuri a activitatii economice;
¢) cresterea fondurilor destinate cercetrii-dezvoltarii din industria alimentara;
d) tradittile culinare,
c) cota relativa de piata:

d) analiza mediului extern.
o
Do
229. Piata mondiala a automobilelor de teren este formata din:

a) suma piefelor interne plus piaja internationala a acestor produse;
b) suma pietelor interne a acestor produse;
¢) plata internafionala a produselor respective;
d) piata producatorilor de automobile de teren.
he
230. Printre indicatorii concomitenti folositi in studierea conjuncturii economice
a
unei piefe se afla:
a) gradul de utilizare al capacitatilor productive; c) ritmul constructiilor;
b) nivelul dobanzilar; d) rata inflatiei.
231. Mediul demografic, drept component’ a macromediului intreprinderii,

poate fi
caracterizat prin mai multi indicatori printre care se numara:
4) repartizarea teritoriald si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea

si
orientarea fondurilor destinate cercetarji-dezvoltarii;
b) numarul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, rata natalitatif;
c) structura populatiei pe sexe $i pe varste, nivelul veniturilor banesti, nivelul

concurentel; :
d) sistemul de valori, numarul populatiei, structura populatiei pe varste.
es
232. fn randul componentelor mediului tehnologic se inscriu:
a) gradul de implicare a statului in economie; —
b) gradul de ocupare a fortei de munca;

c) nivelul concurentei;
d) reglementarile vizand eliminarea tehnologiilor poluante.
*,
%
38
os cee ne
233. Doua intreprinderi care se adreseazA acelorasi nevoi prin produse diferite
se afla
tn concurenta:
a) perfecta;
b) directa;
c) imperfecta;
d) indirecta,
os
234. Practicarea de catre intreprindere a unor preturi scazute, prin incdlcarea

legilor
fiscale, reprezinfa:
a) denigrarea concurentilor;
b) concurenta parazitara;
c) dumping;
“d) concurenta ilicita.
Oo
235. Doua intreprinderi care se adreseaz4 unor nevoi diferite prin produse
diferite se
afld in concurenta:
a) perfecté; —_b) directi; d) indirecta.

c) imperfecta;
‘.
*
236, Existenta unut singur cumparator corespunde unei situatii de:

a) oligopol; c) monopson;
b) concurenta oligapolista; d) monopol.
ax
237. Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei:
‘a) avansat; b) concomitent; c) intarziat; d) ciclic.
ae
238. Dac& ritmul de crestere a vanzrilor intreprinderii este mai mic decat ritmul
de
cregtere a vanzarilor totale:
a) noua cota de piaté a firmei va fi mai mare decat vechea cota de piata;
b) raportul nova cota / vechea cota va fi supraunitar;
c} noua cota de piaté va fi mai mic& decdt vechea cota de piata;
d) informatia este insuficienté pentru a trage o concluzie privind relatia dintre

cele
doua cote de piata ale firmei.
*
&
239. Intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului
intreprinderti exist o singura grupare corecta. Care este aceasta?
a) furnizorii de m4rfuri, clientii, cadrul legislativ;
b) furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
c) prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d) prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.
a
240, Cererea pentru un anumit produs este, tn general:
a) mai mare decat curmpararea; c) partea insolvabila a nevoii de consum;
b) mai mica decat nevoia de consum; _d) partea solvabild a ofertei.
at
241, Elasticitatea incrucisaté a cererii in functie de pret la produsele
substituibile in
consum este:
a) subunitara; c) supraunitara; d) negativa.
*
te
b) pozitiva;
39
242, Piata produselor care satisfac nevoi secundare:

a) este relativ rigida; c) are un coeficient de elasticitate subunitar;
b) este larga; d) este elastic,
te
243. Piata produselor care satisfac nevoi primare:
a) este elastica; c) are un coeficient de elasticitate supr aunitar;
b) este concentrata; d) este rigida.
“> i
244, Elasticitatea incrucigsata a cererii in functie de pret la produsele asociate in
consum este:
a) subunitara; b) pozitiva; c) supraunitara; d) negativa.
245. Rata somajului este un indicator al conjuncturii pietei:
a) avansat; b) concomitent; c) intarziat;
246, Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderli este mai mare decdt
ritmul de
crestere a vanzarilor totale:
a) noua cota de piat& a Intreprinderii va fi mai micd decat vechea cota de piata;
b) vechea cota de piata va fi mai mica dect noua cota de piafa;
c) raportul noua cota / vechea cota va fi subunitar;
d) informatia este insuficient’ pentru a trage o concluzie privind relatia dintre

cele
doua cote de piata ale intreprinderii.
Re
247. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale
macromediului
intreprinderii exist4 o singura grupare corect4. Care este aceea?
a) mediul demografic, mediul economic, furnizorii de forté de munca;
b) organismele publice, mediul tehnologic, meciul politic;
c) mediul economic, mediul politic, mediul cultural;
d) organismele publice, mediul economic, mediul institutional.
fe
248. O expresie a mediului demografic tn care isi desfagoara activitatea
intreprinderea
este:
a) ponderea populatiei ocupate in economie;
b) dimensiunea produsului intern brut;
c) structura pe grupe de varsta a clientilor potentiali;
d) legislatia privind concurenta.
d) cielic.
se
249, Una dintre caracteristicile relatiflor de piata ale intreprinderii 0 constituie:
a) controlul total al intreprinderii asupra acestora;
b) natura preponderent ocazionala a acestora;
c) caracterul lor bilateral;
d) concentrarea sortimentala a acestora,
fe
40
250. Clasificarea pietei In categoriile piata internationala 3i piata niultinafionala

este
rezultatul utilizarii criteriului:
a) intensitatea concurentei;
b) natura pietei;
c) aria pietei;
d) structura pietei.
251. Pietele constructiilor si a mobilei se gasesc fn raporturi de:
a) asociere; b) concurenta; c) diferentiere; d) indiferenta.
ate
252. Modul de utilizare a resurselor naturale reprezinta un factor de influentd 4

conjuncturii pietei:
a) cu actiune temporara;
b) cu actiune de durata;
c) cu caracter accidental;
d) cu impact sezonier.
oh
253, Relatiile de piat&é ale unei intreprinderi care acoper4 piata marilor centre
urbane
ale tari pot fi caracterizate ca find:
a) dispersate dimensional;
b) concentrate dimensional;
c} dispersate spatial;
d) ocazionale,
+
te
254. O agentie de turism international se afla fn relatii de concurenta directa cu:

a) o firma de transporturi internationale; c) un club de cicloturism;
b) agentiile companiilor de transport aerian; d) o agentie de turism intern.
255. Oferirea unor produse relativ similare de catre un numar limitat de
producatori
existenti la nivelul unei piete este expresia:
a) concurentei pure; c) concurentei perfecte;
b) concurenfei neloiale; d) concurentei monopoliste.
Oo
256. Lansarea unor informatii false referitoare la produsele principalului
competitor al
intreprinderii este o forma de: :
a) concurenta imperfecta;
b) promovare a vanzarilor;
c) denigrare a concurentilor;
oe
257, Nonconsumatorii absoluti reprezinta categoria publicului:
a) care nu cumpara temporar produsele intreprinderii;
b) care nu vor achizitiona sau utiliza In prezent sau in viitor produsul;
c) care continua si cumpere produsul in ciuda calitatilor slabe ale acestuia;

d) care a incercat produsul dar este nemultumit de performantele acestuia,
258, Din punct de vedere al obiectului lor, relatiile de piaté includ:
a) tratativele comerciale; ' ¢) concurenta intre intreprinderi;

b) distributia comerciala; d) normele de reglementare.
%
fe
259, Transparenta unei piete cu concuren{a perfect se referd la:

a) numérul mare al competitorilor prezenti pe piata;
b) reglementarea stricta a pietei;
c) accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d) accesul nelimitat la toate informatiile referitoare la piata.
+,
“e
4l
260. Crearea unei confuzii intre marea produselor intreprinderii si marca unui
competitor reputat la nivelul pietei este:
a) o forma de concurenti imperfect&;
b) o modalitate de realizate a publicitatii comparative;
c) o forma de concurenta perazitaras
*
%
261. Nonconsumatorii relativi reprezinta categoria publicului formata din:

a) persoane fidele produselor tntreprinderii;
b) clienti potentiali care nu au tneercat thea produsul;
c) clienti efectivi neinformati despre existenta produsului;
d) persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsul tn viitor.
4,
ote
*
262. Clasificarea pietei i fn categoriile piata bunurilor materiale si piata

serviciilor este
rezultatul utilizarit criteriului:
a) aria pietei;
b) localizarea pietei,
c) structura pietei;
d) concentrarea pietei.
“
263. Inovatiile de ordin tehnic reprezint& un factor de influenta a conjuncturii
pietei:
a) cu actiune ciclica; c) cu actiune permanenta;
b) cu caracter accidental; d) cu actiune de durata.
a
264, Conventiile internationale referjtoare la exploatarea resurselor naturale
sunt o
expresie a componente] macromediulut:
a) mediul natural;
b) mediul tehnologic;
¢) mediul institutional;
d) mediul geografic.
265. Cumpéaratorii unui produs sau uttlizatorit unui serviciu, la un moment dat
formeaza:
a) piata potentiala a produsului;

b) piata etectiva a produsului;
c) conjunctura pietei produsului;

d) piata relativa a produsului.
&
266. Conflictele militare reprezinté un factor de influenta a conjuncturti pietei:
a) cu actiune ciclica; c) cu impact sezonier;
b) cu actiune de durata; d) cu caracter accidental.
os
267. Strategia cresterii cotet de piata a intreprinderii este sinonima cu:
a) strategia cresterit; c) strategia adaptiva;
b) strategia activa; d) strategia ofensiva,
oe
268. Strategia concentrata reprezinta o varianta a strategtei de piaté pe care o

poate
adopta o intreprindere tinand cont de pozitia sa fata de:
a) schimbarile pietei; c) structura pietei;
b) dinamica pietei; d) nivelul competitiei.
o
he
42
Bazele marketingnlui
269, SA se aleaga alternativele corecte care fac parte din cadrul strategiei de
piata a
unei intreprinderi care dispune de un potential material, uman $i financiar
ridicat si
actioneazA pe © piata cu urmatoarele caracteristici:
e Piata prezinté un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic

segmentaté (50 de segmente) si se estimeazd o crestere, in urm&toru! an, a
volumului ef cu 5%,
« intreprinderea ocupA pozitia de lider, realizind produse (12 tipuri) care se

adreseaza numai segmentelor cu venituri ridicate.
e Volumul vanzarilor intreprinderii se estimeazd cA va spori, tn urmatorul an,

cu 5%.
a) strategie ofensiva de crestere a cotei de piatA, strategie nediferentiat’,

strategia exigentelor
ridicate;
b) strategie defensiva de mentinere a cotei de piafa, strategie nediferentiatd,

strategia
exigentelor medii;
c) strategic defensiva de menfinere a cotei de piaté, strategie concentrat’,

strategia
exigentelor ridicate; ,
d) strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia

exigentelor
ridicate,
%
270. Cand o intreprindere decide s4 se adreseze unui numar de 3 segmente din
cele 10
identificate pe o piati, ea adopta:
a) o strategie diferentiata;
b) strategia restrangerti;
c) o strategie concentrata;
d) marketingul segmentat.
2,
&
271. Creatorul conceptului de marketing-mix este:
a) Neil H.Borden;
b) Philip Kotler;
c) William J. Stanton;
d) Rom Markin.
272. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale
mixului
de marketing ?
a) politica de investitii;
b) politica de personal;
c) politica de pret;
d) politica de dezvoltare.
%
273. Diferentierea oferiei proprii a intreprinderii de cea a concurentilor poate fi
realizata prin intermediul:
a) produsulut, managementulut, concurentei;
b) imaginii, clientilor, preturilor;
c) serviciilor, furnizorilor, comunicatiet;
d) produsului, serviciilor, personalului.
ate
274. Care dintre variantele de mai jos evidentiaza cel mai bine principalele
mijloace la
care poate apela un fntreprinzdlor pentru atingerea obiectivelor strategice ?
a) furnizorii, produsul, pretul, cumparatorii;
b) clientti, consumatorti, furnizorii, intermediarii;
43
MARKETING - Teste grila
c) produsul, pretul, distributia, promovarea;

d) publicitatea, relatiile publice, promovarea vanz&rilor, promovarea directa.
a
ae
275, Politicii de marketing fi sunt specifice, in modul cel mat cuprinzator:
a) valorificarea maxima a oportunitatilor zilnice, dezvoltarea productici,

cresterea
productivitatii; ,
b) orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective

strategice,
integrarea eforturilor de marketing,
¢) focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor,
d) analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor,

dezvoltarea
productiei, cresterea productivitatii.
te
276, Strategiile competitive ale diferentierii au ca element specific faptul ca:
a) urmaresc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori;
b) considera pretul ca fiind elementul esentia! de diferentiere fata de concurenta,
c) urmaresc diferentierea fafA de concurentaé prin caracteristici ale produsului,
distributiei sau promovarti;
d) urmirese s& se diferentieze de concurenta prin cregterea cotei de piata,
277, Nu este reala afirmatia potrivit cireia tacticile de marketing:
a) se refer la activitatile de zi cu zi pentru implementarea_strategiilor;

b) impun subordonarea strategiilor de marketing;
c) constituie modalitatile de punere in aplicare a strategici de marketing;
d) implicd actiunt practice de punere fn valoare a potentialului intreprinderii

pentru
atingerea, pas cu pas, a obiectivelor sale strategice.
278. Care dintre urmatoarele grupri nu cuprinde integral instrumente de

marketing:
a) planificarea produsului, pretul, canalele de distributie, marca, promovarea;
b) vanzarea personala, publicitatea, ambalajul, etalarea, marca;
c) serviciile suplimentare vanzérii, distributia fizicd, preful, merchandisingul,

marketingul direct;
d) strategia de piata, produsul, pretul, distributia, promovarea,
279, Strategia de supravietuire semnifica, de fapt:
a) cresterea activitafii de piata;
b) restrngerea activitajii de piata;
c) mentinerea volumului activitatii de piata;
d) o strategie specifica intreprinderilor fara potential de cregtere.
280. Strategia de asteptare nu semnifica faptul ca:
a) intreprinderea urmireste sa tina pasul cu schimbarile pietei;
b) este © strategie pasiva;
c) este specific’ intreprinderilor cu potentialul redus;
d) este o forma de comportament a intreprinderii faté de schimbarile pietei.
+,
%
44
281. O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu dinamica pietei

este:
a) strategia exigentei ridicate; cc) strategia mentinerii volumului de activitate;
b) strategia ofensiva; d) strategia adaptiva.
282. Conceptul de "marketing mix" include elemente specifice referitoare la:
a) produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret, personal, distributie;

b) produs, pret, promovare, distributie; d) produs, pret, promovare, personal.
ye
283. O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu structura pietej

este:
a) strategia exigentei medii; c} strategia nediferentiata;
b) strategia focalizata; d) strategia adaptiva.
he
284, Strategia de piaté recomandatd unei intreprinderi lider la nivelul pietei,
prezentd
pe o piaté fn crestere si avand un grad de competitivitate tidicat este:
a) strategia concentrata; c) strategia cresterii volumului de activitate;
b) strategia adaptiva; d) strategia de rezerva.
285. O varianta a strategiei de pia{4 a intreprinderii in raport cu schimbarile
pietei este:
a) strategia exigentei ridicate; c) Strategia pasiva;
b) strategia ofensiva; d) strategia cresterii volumului de activitate.
286, O variantd a strategiei de piaté a intreprinderii in raport cu nivelul
competitiej
este: :
a) strategia exigentei ridicate, c) strategia ofensiva;
b) strategia adaptiva; d) strategia mentinerii volumului de activitate.
287. Strategia de piati recomandata unei intreprinderi de anvergura medie,
prezenta pe
o piata fn crestere si cunoscand schimbari substantiale la nivelul unui an este:
a) strategia exigentei medii; c) strategia adaptiva;
b) strategia mentinerti volumului de activitate; d) strategia diferentiata.
288. O intreprindere care se adreseazd cu politici de marketing specifice
fiecdrui
segment de piata adopta o strategie:
a) nediferentiata;
b) a exigentelor ridicate;
c) activa;
d) diferentiata.
&
289, Strategia activa reprezinti una din pozitiile intreprinderii fata de:
a) structura pietei; c) dinamica pietei;
b) schimbarile pietei; d) exigentele pietei.
290. Nucleul politicii de marketing fl constituie:
a) politica de produs; c) tactica de marketing;
b) mixul de marketing; d) strategia de piata.
45
291. Liniile definitoril ale atitudinii si conduitei intreprinderii in vedcrea

atingerii
anumitor obiective reprezinta:
a) politica de marketing;
b) tactica de marketing:
c) strategia de marketing;
d) programu] de marketing.
292, Actiunile practice prin care ‘intreprinderea fsi pune in valoare potentialul
in i
concordanta cu cerintele pietei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezi
nta:
a) strategia de marketing; c) tactica de marketing;
b) politica de marketing; d) strategia de piata.
rs
293. Strategia de marketing $i tactica de marketing formeaza:
a} conducerea strategica; c) mixu! de marketing;
b) politica de marketing; d) pozitionarea.
294, Strategia de remarketing este necesara atunci cand cererea este:
a) absenta; b) latenta; c) in declin; d) negativa.
t,
oe
295. In situatia in care piata confectiilor de textile se caracterizeaz’ printr-un

nivel
ridicat de segmentare, o crestere relativ constant& si un ritm rapid de innoire a
structuril sortimentale, ea poate fi caracterizata drept o:
a) piatd omogen’; c) piaté dinamica;
b) piata saturata; G) piataé fluctuanta.
Je
296. fn situatia in care o intreprindere lanseazi pe piatd un produs electronic de
folosinfé menajera cu un fnalt grad de noutate, destinat unui segment ingust de
clientela cu venituri ridicate, ea va opta pentru o strategie de piata:
a) pasiva; b) adaptiva; c) concentrata; d) nediferentiata.
“
297, In componentele condueerii strategice intra:
a) definirea domeniului de activitate al intreprinderii;
b) stabilirea indicatorilor de performanta (obiectivelor) ai (ale)intreprinderii;
c) elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare;
d) toate cele de mai sus.
oe
298. Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei intreprinderi pot fi de
doua
feluri:
a) macroobiective si microobiective;
b) economice si sociale;
c) permanente si periodice;
d) unidimensionale gi raultidimensionale:
ats
299. Orice obiectiv al unei intreprinderi trebuie s4 contina trei elemente:

a} un anumit atribut, o scald (un indicator) $i o constant “K”;
b) un anumit atribut, o scala (un indicator) gio suta marita;
c) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o valoare procentuala;
d) un anumit atribut, o scala (un indicator) si un scop.
fe
46
300. Formularea strategica de piata reprezinté punctul central al:

a) cercetarii de marketing; ¢) programarii de marketing;
b) mixului de marketing; d) previziunilor de marketing.
oo
301. Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care Intreprinderea se
angajeazA sd-si concentreze eforturile reprezint4 0 componenta a:
a) tacticii de marketing! c) mixului de marketing;
b) politicti de produs; d) strategiei de piata.
te
402. Vectorul de crestere reprezintA o componenta a:

a) mixului de marketing; c) strategiei de piath:
b) previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.
%
303. Avantajul diferential (competitiv) reprezintaé o componenta a:
a) mixului de marketing; ¢) politicii de produs;
b) strategiei de piata: d) tacticii de marketing.
&
304. Sinergia intreprinderii reprezinta o componenta a:
a) strategiei de piata; ¢) tacticii de marketing;
b) mixului de marketing; d) segmentarii pietei.
.%
305. Directia in care intreprinderea se dezvolté in corelafie cu actuala situatie a
produselor si pictelor sale reprezinta. ‘
a) sfera de produse si de piete (actuale sau noi);
b) vectorul de crestere;
c) avantajul diferential (competitiv);
d) sinergia intreprinderii.
ae
306. in situatia fn care exista o cerere negativa trebuie utilizata strategia de:
a) stimulare; b) conversiune; —_c) dezvoltare; d) fntretinere.
fe
307. in cazul absentei cererii trebuie utilizat’ strategia de:
a) conversiune; b) dezvoltare; ¢) stimulare;
mod
308. Daca cererea este latent trebuie utilizat& strategia de:
a) conversiune; b) stimulare; c) dezvoltare;
ah
309. in situatia unei cereri in dectin trebuie utilizaté strategia de:
a) antimarketing; b) sincromarketing; _c) demarketing;
4,
~~
310. fn cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizatd strategia de:

a) demarketing; b) remarketing; c) sincromarketings
%
d) intretinere.
d) remarketing.
d) remarketing;
d) conversiune.
47
311, Dacd cererea este completa trebuie utilizata strategia de:

a) intretinere; b) stimulare; c) dezvoltare;
ee
312. In cazul cererii excesive trebuie utilizata strategia de:
a) remarketing; b) demarketing; —_c) antimarketing;
. te
313. In cazul in care cererea este indezirabila trebuie utilizata strategia de:
a) conversiune; b) antimarketing; c) demarketing; d) sincromarketing.
de
314. in cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de:
a) dezvoltare a cererii; c) “demistificare a cererii”;
b) creare a cererii; d) reducere a cererii.
a
315. In cazul strategiei de “demarketing” rolul marketingului este de:
a) creare a cererii; c) “distrugere a cererii”;
b) dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii.
. oo
316. In cazul strategiei de sincromarketing rolul marketingului este de:
a) “revitalizarea” cererii; c) regularizarea cererii;
b) “demistificarea” cererii; d) reducerea cererii.
: oy
317. Imbunatitirea pozitiei pe pietele actuale in conditiile oferirii, in continuare,
a
acelorasi produse poarta denumicea de strategie de:
a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;
b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
a
318. Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de cumpar&tori
care sd-i
solicite produsele actuale cérora urmeaza sa le dea utiliziri noi poarté denumirea
de
strategie de:
a) dezvoltare a pietei;
b) penetrare a pietei;
d) conversiune.
d) sincromarketing.
c) extindere a pietei;
d) extinderea liniet produselor,
319. Imbunatafirea produselor cu scopul de a spori vanzarile pe pietele actuale

poarté
denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor;
b) extindere a pietei;
c) strategia de reformulare;
d) dezvoltare a pietei.
o
%
320, Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de

desfacere poarta denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor;

¢) strategia de reformulare;
b) extindere a pietei;
d) strategia de extindere a pietei.
*,
fe
321. Lansarea pe aceleagi piefe a unor sortimente noi, imbundatatite, ale unui
produs,
realizate pe baza unor tehnologii asemanatoare cu cele ale produsului initial
poarta
denumirea de: .
a) strategia de extindere a pietei; c) strategia de inlocuire;
b) strategia de extindere a liniet produselor; d) strategia de diversificare Jaterala.
48
fe
+,
a
322. Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa
pe piata
in vederea satisfacerii anumitor segmente ale acesteia poarta denumirea de;
a) strategia diferentierii produselor si segment&rii pietei,
b) strategia de extindere a liniei produselor;
c) strategia de diversificare orizontala;
d) strategia de diversificare laterala.
*,
de
323. Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite cu cele

existente $i
sunt destinate acelorasi segmente de piafaé poarté denumirea de:
a) strategia diversificarii concentrice;
b) strategia diferentierii produselor si segmentarea piefei;
¢) strategia de reformulare;
d) strategia extinderii liniet produselor.
*,
he
324. Atragerea de noi segmente de cumparatori, addugand variante noi in linia

actuala
de produse poarta denumirea de:
a) strategia extinderii liniet produselor; ¢) strategia diversificarii orizontale;
b) strategia diversificdrii concentrice; - d) strategia diversificarii laterale.
Ye
a
325. Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele
actuale
gi care sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:
a) strategia diversificarii concentrice; _c) strategia diversificarii orizontale;
b) strategia diversificirii laterale, d) strategia extinderii liniei produselor.
ate
326. Realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici
din
punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piat& carora le sunt
destinate
poarté denumirea de:
a) strategia diversificarii laterale;
b) strategia diversificarii concentrice;
c) strategia diversificarii orizontale,

d) strategia extinderii liniei produselor.
>
327. Pentru o intreprindere comercialé, corespondentul preocuparilor unei
intreprinderi producdtoare privind alcdtuirea gamei de produse este reprezentat
de:
a) politica de produs; c) activitatea de inovatie;
b) politica sortimentala; d) utilizarea fortelor de vanzare,
fe
328. Din perspectiva utilizarii metodei Boston Consulting Group, un produs
care
reprezintd un succes comercial va trece, pe rand, prin categoriile: .
a) pietre de moara —- dileme — vaci de muls — vedete:
b) pietre de moara — vaci de muls ~ vedete — dileme;
c) dileme — vedete — vaci de muls — pietre de moara;
d) vaci de muls ~ vedete ~ dileme — pietre de moara.
+,
*¢
49
329. In optica de marketing, produsul poate fi abordat in acceptiune:

a) integrata; c) privind statutu] sau pe piat’;
b) functionala; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus.
%
330. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si
serviclilor nu face parte: :
a) brevetul de inventie; c) dreptul de autor;
b) licenta de export; d) mostrele gustative.
.&
331. O intreprindere de panificatie oferd o gama de produse alcatuita din trei
linii:
paine (4 sortimente), biscuiti (2 sortimente), produse de patiserie (6 sortimente).
Care
este lArgimea gamei de produse a acestei fntreprinderi ?
a) 3; b) 4; ¢) 12;
332, Primii adoptatori ai unui nou produs, care se disting prin indrazneala gi o
refativ
mare independent financiara gi sociala, poarté numele de:
a) inovatori; ¢) majoritate timpurie; :
b) acceptantt timpurit; d) nisa de piata.
a
333. Intre activitatile grupate in functie de continutul politicii de produs -a
tntreprinderii intalnim si urmatoarele componente:
a) cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea
legald a
produsului; a
b) cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de produsele
vechi; - :
c) modelarea produsului, asigurarea legal4 a produsului, stabilirea pretului de
lansare; i
d) alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legal& a produsului,
pregatirea *
pietei.
‘
ote
334. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor gi

serviciilor fac parte, fntre altele:
a) contractul de leasing, dreptu] de preemtiune, marca de fabrica;
b) dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica; !

c) dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
d) denumirea de origine, marca de fabrica, contractu! de leasing.
*
fe
d) 4; 2; 6.
335. Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera

identitate i
bunurilor pe care Je creeaza reprezinta:
a) modelarea produsului;
b) asigurarea legal4 a produsului;
c) politica de marca a intreprinderii;
d) aledtuirea gamei de produse.
336. Nu reprezint&é o component acorporala a unui produs:
a) pretul; c)} termenul de garantie;
b) greutatea; d) instructiunile de folosinté (utilizare).
¢,
fe
50
- a) 27, 3, 10, 5, 12;
Bacele marketingului
337. Largimea gamei de produse este data de: ;

a) numéarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b) numarul de linii de produse ce compun a anumita gama de produse;
c) gradul de apropiere a] produsului de consumatorul final; ;
d) distanta dintre cel mai bun gi cel mai slab calitativ produs al gamei.
os
338. Care sunt, in aceasta ordine, valorile pentru lungimea, largimea si
profunzimea
gamei de produse ale unei firme tn urmétoarea situatie: firma are tre linii de
fabricatie: costume barbati (10 produse), paltoane barbati (5 produse) gi taioare
femei
(12 produse):
c) 10, 5, 12, 3, 27;
d) 27, 10, 5, 12, 3.
.
339. Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, in scopul
obtinerii
unei utilitati maxime in conditiile uno costuri minime, se numeste:
a) testare de acceptabilitate; ¢) creativitate operationala;
b) analiza valorii, d) logistica.
*
340. Testarea de acceptabilitate a unui nou produs:
a) este o operatiune premergitoare lansarii acestu ia pe piatd, prin care se supune
verificdrii consumatocilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
b) este o operatiune de laborator efectuata cu ajutorul unui prototip al noului
produs;
c) este o operatiune post-lansare pe piata prin care se verificd vanzarile; .
d) este un control de specialitate al valititil noului produs.
te
341. Sub raportul gradului de receptivitate fati de noutate, primele trei grupe de
consumatori care accept& noutatea sunt:
a) inovatoril, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;
b) inovatorii, acceptantii timpurii, acceptantii intarziati;
c) acceptantii timpurii, acceptantii intarziati, majoritatea timpurie;
d) acceptantii timpurii, majoritatea timpurie, acceptantii intarziati.
io
we
b) 3,27, 10, 5, 12:
' 342. Ultimele trei faze ale difuzarii noului produs pe piata sunt:
a) etapa de constatare, etapa de cumpanire, etapa de acceptare sau respingere;
b) etapa de incercare, etapa interesului individual, etapa de cumparare;
c) etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cumpanire;
d) etapa de cumpinire, etapa de incercare, etapa de acceptare sau respingere.
343, Difuzarea unui nou produs pe piatd se realizeazd in mai multe faze: {etapa
de
cumpanire; 2.etapa de acceptare sau de respingere; 3.etapa de incereare, 4.etapa
de
constatare; 5.etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape
este
urmatoarea:
a) 5-3-[-2-4; c)1-5-3-4-2;
b) 4-5- 1-3-2; d)S-1-4-3-2.
51
MARKETING ~ Teste grilé
*
%
344. in cazul strategiei de produs, pozitia intreprinderii fata de dimensiunile si

structura gamej de produse oferd posibilitatea alegerii uneia din urmatoarele
alternative strategice:
a) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;
b) diversificare sortimentald orizoutald, diversificare sortimentalA vertical,
diversificare sortimentala lateral;
c) perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie sortimentala;
d) diversificare sortimental§ laterala, diferentiere sortimentala, diversificare
sortimentala.
a
348, Diversificarea orizontald a gamei de produse presupune:
a) prelungirea fn “amonte” sau “aval” a unei linii de produse;
b) dezvoltarea gamiei de produse in directii conexe structurii de baza;
c) cresterea numarului de produse fn cadrul unei linii existente;
d) cresterea numarului de linit de produse in cadrul gamei.
Od
346. Faptul ca firma Ford dispune de societati de asigurare proprii reprezinta:
a) o diversificare orizontala a gamei sale de produse;
b) o diversificare verticala a gamei sale de produse;
c) o diversificare lateral4 a gamei sale de produse;
d) o diversificare in diagonala a gamei sale de produse.
”
347. Produsele de comanda speciala sunt o formula utilizata in cadrul politicii
de
produs, in cazul adoptirii:
a) strategiei de adaptare calitativa;
b) strategiei diferentierii calitative a produselor;
c) strategiei selectiei sortimentale;
d) strategiei stabilitatii calitative.
o,
ne
348. “Turbomarketingul” se refera la obtinerea unui avantaj competitiv printr-o

oferta:
a) mai buna; b) mai rapida; ¢) mai noua; d) mai jeftind.
,o
349. Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs
reprezinta:
a) manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea cumparaturii;
b) adoptarea produsului; d) incercarea produsului.
,
ah
350, Persoanele care adoptd un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa fn
care
consumatorul este stimulat s& caute informatii despre un produs nou reprezinta
etapa:
a) constataril; b) interesului; — -c) evaluarii; d) tneercarii.
te
351. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ciclul de viat4 al unui produs nu
este
adevarata ? . a
a) durata totala a ciclului de viata este direct proportionala cu durata etapei de
crestere;
b) produsul are o viata limitata;
52
|
‘
t
I
Bazele narketingulut
c) vanzarea produsului trece prin mat multe faze,

d) profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata In care se giiseste
produsul.
a
352. Profiturile generate de un produs se stabilizeaza si, apoi, incep s4 scada, in
etapa
de:
a) introducere; b) crestere; c) maturitate; —_d) deelin.
353. [n etapa introducerii produsului pe piaté, strategia de patrundere rapida pe
piata
presupune:
a) 0 promovare sustinuta si un pret mare; c) o promovare redusa si un pret mare;
b) o promovare sustinuta si un pret mic; d) o promovare redusa si un pret mic.
4,
oe
354. Care dintre urniatoarele modalitati nu conduce la cresterea numarului de
utilizatori ai produselor unei anuniite firme ?
a) convingerea $i atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;
b) patrunderea pe noi segmente de piaté; —d) sporirea consumului clientilor

actuali.
ee
355. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat in faza de crestere

a
cielului sau de viata trebuie sa fie:
a) reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piata;

. b) informarea consumatorilor; ' d) maximizarea profitului,
' ate
356. Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai
componente
acorporale ale produsului, in optica marketingului modern:
a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;
b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;
c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;
d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor de mediu,
+,
e
357. in raport de optica specificd marketingului modern, nu este reald afirmatia

potrivit careia ambalajul: ©
a) reprezinta un important instrument de marketing;
b) are un rol bine delimitat, strict functional;
¢) constituie o componenta corporala a produsului;
d) detine un important rol comunicational in ansamblul politicii de marketing.
ye
358, In rapott de locul in care urmeazi a fi consemnatd noutatea, conceptul de
produs
nou are, in acceptiunea marketingului, in general sermnificatia de:
a) produs nou pentru intreprinderea care il fabricd sau 7] comercializeaza:
b) produs nou pentru piata pe care urmeaza sa fie lansat;
c) produs care nu a aparut pana acum pe nici o piata;
d) oricare dintre-situatiile de mai sus.
*,
ye
53
MARKETING - Teste grild wee
359. Pozitionarea produsului in cadrul gamei de produse a intreprinderii este o

activitate specifica:
a) Inovarii de produs;
b) cercetarii de produs;
¢) atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi;

d) modelarii de produs.
2,
%
360. Instructiunile de utilizare a produsulul reprezinta:
a) 0 componenti acorporala a produsului;
b) un element formator al imaginit produsului;
c) o componenta corporald a produsului;
d) o componenta a mediului tehnologic.

“o
361. Crearea machetei produsului este o activitate specifica:
a) inovarii de produs; c) asigurarii legale a produsului;
b) modelarii de produs; d) cercetarii de produs.
.
Re
362. Marca reprezinta:
a) 0 component4 acorporala a produsului;_c) o componenta a mediului

tehuologic;
b) o component4 a mediului cultural; d) o componenta corporala a produsului.
363, Numarul produselor distincte incorporate fntr-o linie de produse formeaza:
a) lungimea gamei de produs; _c) profunzimea gamei de produs;

b) largimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.
rs
.
“
364, Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de produse

presupune:
a) marirea numarului de linti de produse;
b) prelungirea in amonte sau In aval a unei linii de produse;
c} dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii sale de baza;

d) specializarea colaterala a liniilor de produse.
365. Brevetarea noului produs este o activitate specifica:
a) inovarit de produs; c) cercetarii de produs;
b) asigurarii legale a produsului; d) modelarii de produs.
366. Pretul de yanzare al produsului reprezinta:
a) o componenta acorporala a produsului;
b) un element formator al imaginii produsului;
¢) 0 comiponenta corporal a produsului;
d) o componenta a mediului tehnologic.
*,
fe
367. Ambalajul produsului reprezinta:
a) o componenté corporala a produsului;
b) un element de asigurare legal a produsului;

c) 0 componenta acorporala a produsului;
d) o componenti a strategiei de produs.

54
oot cater eet eg
Bazele marketinguliti
*,
a
368. Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al

produsului
este:
a) lansarea; d) analiza ideilor.
c) cresterea;
%
369. Prelungirea fn aval a unei linii de produse reprezinta:
a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
b) diversificare laterala; d) o varianta a strategiei de selectie in cadrul gamet.
”
370. Combinarea creativa a ideilor sau tehnicilor existente reprezinta o inovatie:
a) discontinua; b) prin acumulare; c) brainstorming; d) sintetica.
&
371. Strategia care vizeazd lansarea pe piete noi a unei noi linii de produse
realizate pe
baza unor tehnologii asemanatoare poarta numele de:
a) inlocuire; c) diversificare concentrica;
b) extinderea liniei produselor; d) diferentierea produselor si segmentarea pietel.
ote
.
372. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociald $i

personalé
a produsului in randu] cumparatorilor reprezinta:
a) comunicatiile referitoare la produs; —_c) imaginea produsului;
b) strategia de produs; d) cercetarea produsului.

o
a
b) maturitatea;
373. Prelungirea tn amonte a unei linit de produse reprezinta:
a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
b) diversificare laterala, d) varianta strategiei de selectie in cadrul gamei.

&.
374. Profunzimea gamei de produse este data de:
a) insumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
b) numarul de linii de produse ce compun gama;
¢) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
d) numarul de produse similare pe care le contine o linie de produse.
te
%
375. Inovatia in cadrul careia produsele dobAndesc noi.caracteristici prin
extensia
performantelor inregistrate in cadrul de referintA este inovatia:
a) brainstorming; b) sintetica; c) prin acumulare; d) discontinua.
eo
376. Care dintre urmatoarele elemente nu se regasesc printre componentele

politicii de
produs in optica de marketing? ,
a) cercetarea produsului;
b) asigurarea legala a produsului;
c) atitudinea fata de produsele vechi;

d) alegerea canalului de distributie.
377, Care dintre urmatoarele combinatii formate cu ajutorul elementelor

enumerate
mai jos cuprind camponentele acorporale ale produsului - (A) pretul produsului;
(B)
55
- gabaritul, (C) capacitatea utilé, (D) culoarea, (E) accesoriile, (F) greutatea, (G)
service-ul acordat, (H) termenul de garantie:

a) A, G, H; b) B, D, F; c) C, B, H;
=e
d) D, E, G.
378. Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dupa mai multe
criterii
care se afla printre cele enumerate in continuare - (A) amploarea distributiei,

(B)
intensitatea politicii promotionale, (C) gradul de noutate al produselor, (D)

tehnicile de
comunicatie, -(E) calitatea produselor, (F) dimensiunea gamei, (G) intensitatea
concurentei, (H) frecventa reclamafiilor clientilor:
a) B, F, H; b) C, E, F; c) A, B, C3
379. Una dintre urmatoarele variante cuprinde alternative strategice in politica

de
produs grupate dupa criteriul gradului de innoire a produselor:
a) adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa;
b) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala,
c) asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de

noutate;
d) mentinerea gradului de noutate, stabilitate calitativa, stabilitate sortimentala.
380. Obiectul de activitate al politicii de produs i] reprezinta bunurile

economice, in
cadrul unei sistematici a acestora banii si hartiile de valoare sunt considerate:
a) bunuri materiale; c) bunuri libere;
b) bunuri reale; d) bunuri nominale.
4,
vfs
d) D, G, H.
381, In acceptiunea cuprinzatoare pe care o da marketingul politicii de produs

nu este
cuprins4 una din urmatoarele componente:
a) politica de service si garantie; c) politica sortimentala;
b) politica de pret; d) politica de produs in sens strict.
382. Politica de marcd reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere

privitoare
la personalizarea juridicd a produselor si servictilor fabricate si/sau
comercializate de
c&tre o intreprindere. Ea se circumscrie uneia dintre urmatoarele componente
principale ale politicii de produs:
a) asigurarea legala a produsului;
b) modelarea produsului;
c) activitatea de inovatie;
d) cercetarea produsului.
ye
383, Preocuparea intreprinderilor fata de soarta marfurilor cu grad ridicat de

obsolescenta $i nivel scizut de rentabilitate face obiectul unei importante
componente
a politicii de produs. Aceasta este:
a) politica de program;
b) politica de marca;
c) activitatea de inovatie;
4) atitudinea fata de produsele vechi.
te
36
ne
_. Bazele marketingului
384, Cercetarea produsului se constituie intr-o componenté distinct a studiilor
de
piaté ce are in vedere mai multe directii specifice de investigare, Una dintre
componentele urmatoare nu face parte din randul acestor directil:
a) studiul invechtrii economice a produselor;
b) urmarirea produselor in utilizare sau in consum;
c) analiza calitatti produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare:
d) descoperirea de noi materti prime si tehnologii.
ye
385, Componenta politicii de produs cu semmificatia unei veritabile analize-

diagnostic,
de natura s& semnaleze punctele "forte" si cele "slabe" ale gamei de fabricatie
sau ale ”
sortimentului comercializat este reprezentata de:
a) atitudinea faté de produsele vechi; —_c) pozitionarea produsului;
b)- cercetarea produsului; d) modelarea produsului,
%
386. Existenta unei concurente crescdnde pe piati gi cresterea, tot mai rapida, a
gradului de complexitate al produselor asociate cu dorinta.crescanda a
cumparatorului
potential de a fi scutit de orice fel de probleme legate de bunul de folosinta
indelungaté pe care il achizitioneazd amplified, in cadrul politicii de produs,
preocuparile pentru:
a) activitatea de reparatii;
b) activitatea de control tehnic;
¢) activitatea de service;
d) activitatea de publicitate,
ES
387. Unul dintre urmatoarele criterii nu sta la baza politicii sortimentale in
cadrul
activitatii de marketing a intreprinderii:
a) complementaritatea nevoilor c4rora se adreseaza produsele;
b) nivelul de pret practicat pentru produsele comercializate;
c) analiza circulatiei produselor comercializate;
d) caracteristicile merceologice ale firmelor.

388. Una dintre gruparile urmatoare se refer exclusiv la instrumentele de
asigurare a
protectiei legale pentru produsele si serviciile oferite de o intreprindere
romaneasc4:
a) marcile de fabrica, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;
b) dreptul de autor, modelul de utilitate; desenul industrial;
c) mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventic;
d) denumirea de origine, termenul de garantie; marcile de fabricd, de comer| gi

de
servicii.
&
389, Una dintre urmatoarele facilitati nu face parte, de regula, din politica de
garantie
a unei intreprinderi:
a) oferirea gratuité a materialelor consumabile destinate functionarii unui

echipament;
b) schimbarea produsului defect cu altul de acelagi fel in stare normala de
functionare;
¢) inlocuirea unor componente defecte;
d) dezdaunarea cuniparatorului,
57
390. Concurenta intre doua automobile, Skoda Octavia si Volkswagen Passat,

oferite
spre vanzare de catre acelasi distribuitor autorizat, reprezinté o forma de
concurenta:
a) intre modelele aceluiasi producator, —c) intre marcile aceluiasi produc4tor;
b) intre marcile unor producatori diferiti; d) intre produse destinate acelorasi
nevoi.
391. In cadrul conducerii procesului de fidelizare a cumparatorilor fat& de o
marc, un
produs, o intreprindere, clientul parcurge mai multe trepte (etape). Cea mai
fnalti
dintre acestea, constituind totodata obiectivul final al acestui proces, este:
a) cumpararea exclusiva; c) recumpararea;

b) cumpararea fidelizata; d) prima cumparare (achizitionare),
ee
392. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, social i

personal
aunei marfi in randul cumparitorilor acesteia reprezinta:
a) comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsuluis
b) conceptia de produs total; d) imaginea produsului.
393. Una dintre grup4rile urmatoare cuprinde exclusiv componente acotporale
ale unui
calculator personal (PC):
a) imprimanta, garantia, service-ul;
b) pretul, marca, instalarea 5i punerea in funetiune;
c) service-ul, ambalajul, pretul;
d) licenta de fabricatie, instructiunile de utilizare, imprimanta.
a
394. Procesul de operationalizare a unui produs are consecinte practice in
delimitarea
unel nout&ti pe piatd de oferta existent. Atunci cand tn acest proces se
introduce un
nou criteriu de evaluare pentru prototipul al cdrui grad de noutate este evaluat
ne
aflam, in acceptiunea marketing-ului, in fata unui:
a) produs absolut nou; c) produs perfectionat;
b) produs nou; d) produs modernizat.
2,
“e
395. {ntreprinderea "Oradinum" S.A. Oradea realizeaz’ confectii textile de serie

dispundnd de patru linii de fabricatie: costume barbatesti — 12 modele,
pardesiuri
barbati — 6 modele, taioare femei — 5 modele, galanterie barbati (cAmasi $l
pijamale) —
14 modele. Precizati care este, in ordine, lungimea, lStimea si, respecti¥,
profunzimea
gamei de fabricatie a pr oducdtorului orddean:
a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b) 4,35, 14, 5, 6, 12; d) 35, 4, 12, 6, 5,1
Pe
396. Intreprinderea "Antilopa" S.A. Bucuresti, specializata in domeniul

incdltamintei
de recreatie, are in fabricatie la inceputul anului 43 de modele, introduce in
productie
in cursul anului 7 noi modele si retrage 4 modele, considerate depasite de moda.
fn
aceasta situatie ritmul de innoire sortimentala gi, respectiy, ritmul de largire
(diversificare) sortimentala este de:
a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1%; ¢) 25.1%, 9,6%
d) 15,2%, 69%.
58
397, Evaluarea comparativa a unor produse concurente, destinate satisfacerii

acelorasi
trebuinte, reflecténd capacitatea fiecdruia de a se pune in valoare fn raport cu
celelalte
pe baza unei diferentier! obiective sau imaginate de consumator reprezint&:
a) activitatea de inovatie; c) scalarea caracteristicilor produsului;
b) imaginea produsului; d) harta perceptuala a produsului,
ox
398. Pozitionarea unei marci foloseste tehnici de preluare a informatiilor
specifice
cercetarilor comportamentale. Masurarea datelor in astfel de studii foloseste
scale
metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmeaza nu este folosité in
preluarea
informatiilor privind pozitionarea:
a) scala Fishbein-Rosenberg;
b) diferentiala semantica;
t
k
¥
t
t
&
}
f
{
c) scala lui Rensis Lickert;

d) scala cu sum constanta.
he
399, Una dintre componentele ce urmeazd nu apartine formelor pe care le
fmbraca
procesul de inovare, al carui rezultat este inovatia de produs $i inovatia de
proces:
a) inovatia distructiva; ¢) inovatia sintetica;
b) inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinua.
&
400. Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit profesorilor
americani
Th. Levitt si Ph. Kotler, pot fi ordonate in succesiunea lor de la nivelul cel mai
complex la cel de pornire (elementul central al unui produs) potrivit uneia dintre
urmatoarele variante: .
a) nucleul produsului, produsu! generic, produsul asteptat, produsul tmbunatatit,
produsul potential;
i b) produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat,
produsul imbunati tit;
c) produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic,
nucleul produsului;
d) produsul generic, nucleul produsului, produsu! imbunatatit, produsul asteptat,
produsul potential.
j cd
401. Una dintre gruparile urm4toare cuprinde exclusiv metode de creativitate
folosite
in cSutarea sistematicd de idei de noi produse:
a) creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologica;
! b) scalarea metricé multidimensionala, brainstorming-ul, listarea atributelor;
: c) listarea atributelor, tehnica relatiilor impuse, analiza discriminantului liniar
multiplu;
d) creativitatea operational, scalarea nemetricd, brainstorming-ul.
*
ye
402. Marcile ce tnsotesc un produs pe piaté pot fi clasificate in marci ale

producatorului, marci ale distribuitorului, m4rei generice (NO NAME), Fiecare
dintre
aceste categorii se particularizeaza printr-o suité de caracteristici. Marca generic
(NO
NAMB) se caracterizeaza prin:
a) realizarea marcdrii de c&tre producator, difuzare limitat&, nivel coborat de
pret al
produsului pe care il acopez3;
59
b) realizarea marcarii de catre produc&tor, difuzare larga, nivel inalt de pret al

produsului pe care i] acopera;
c) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitatd, nivel coborat de
pret al
produsului pe care fl acopera;
d) realizarea marcarti de catre comerciant, difuzare larg’, nivel inalt de pret al
produsului pe care fl acoperd.
od
..
403, Testarea de acceptabilitate priveste:
a) respectarea parametrilor telinico-functionali, a compozitiei materiei prime, a

tipodimensiunilor unui produs introdus pe piaté cu cel putin doi ani in urma;
b) incerciri ce se realizeazi in spatii special amenajate pentru experimentarea

parametrilor tehnici ai unui produs. nou; / ,
c) supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabzicatici sale de serie

unei
confruntari cu potentialii sAi clienti;
d) operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urmériti fn cadrul test&rii
tehnice.
ae
404, Testarea de acceptabilitate se realizeaza, de regula, in prezenta produsulut,

Exista
gio situatie cdnd subiectilor nu It se ofera decat imagini ale produselor testate,
in cazul
fn care acestea reprezint& variante multiple de satisfacere ale aceleiasi
trebuinte.
Aceast situatie se intalneste in cazul:
a) testelor comparatiilor fata in fata (side-by-side);
b) testelor de impresie;
c) testelor comparatiilor perechi;
d) testarii unui singur produs.
,
e
405. Componentele unui prograra de lansare propriu-zisd a unui produs nou pe

piata
intr-o ordonare aleatoare sunt urmatoarele:
A, pregitirea fortelor de vanzare, B. alegerea canalelor de distributie;
C. stabilirea perioadei de Jansare; D. fixarea zonei teritoriale a lansarii;
E. pregitirea pietei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalitatilor de comercializare.
Ordonate logic si cronologic aceste componente ar urma succesiunea:
a) C+D-»B-+ E> FA; c) CABO ASDGE-F;
b) A+B+>C>DFE; d) FoA>B>C+ESD.
. na
406. Una dintre urmatoarele alternative nu se inscrie in randul variantelor de
penstrare
a unei piete externe pentru un nou produs:
a) intrarea directa pe piata externa cu sau fara investitii;
b) intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert;
c) intrarea indirect pe respectiva pial externa,
d) intrarea indirect cu investiti directe pe piata externa.
Pe
%
60
grrr
407. Difuzarea unui nou produs sau serviciu pe piaté presupune o succesiune de
faze
(etape) care intr-o distributie aleatoare ar fi urmAtoarele:
A. etapa de acceptare sau respingere; B. etapa de constatare;
C. etapa de incercare; D.etapadecumpanire; EF. etapa interesnlui individual,
Ordonate cronologic aceste etape ar urma succesiunea:
a) A->C-+E>B 3D; c) D> A>CB-E;
b) BO E>C3D-A; d) E>D+CB-+A.
ate
408. Controlul lansdrii noilor produse pe piati se realizeaz4 cu o suita de
indicatori.
Numai unul dintre cei enumerati in continuare nu face parte din categoria
acestor
indicatori:
a) numaru] nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
b) viteza de difuzare (de raspandire) a produsului pe piafa;
c) gradul de patrundere a produsului in consum;
d) gradu] de raspAndire al noului produs pe piata.
409. Strategiile de produs fn politica de marketing fmbracd 0 multitudine de
alternative. Gruparea acestora in: asimilare de noi produse, perfectionare a
produselor,
mentinere a gradului de noutate fac parte din randul celor grupate dupa:
a) nivelul calitativ al produselor; c) gradul de fnnoire a produselor;
b) dimensiunile gamei de produse; d) structura gamei de produse,
a
410. Una din etapele enumerate mai jos nu apartine procesului de difuzare a
unui nou
produs pe piata:
a) etapa de constatare;
b) etapa de cump&nire;
c) etapa de acceptare;
d) etapa de consum,
4,
fe
411. Etapa procesului difuzarii noului produs in care consumatoru] aduna

informatii
suplimentare despre produs este cea a:
a) incercarii produsului;
b) pregatirii produsului;
¢) interesului individual;
d) constatarii.
o,
oo
412. Strategia diferentierii calitative a gamei de produse este recomandaté in
situatia;
a) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
b) unui produs vechi prezent pe o piaté noua;
¢c) unui produs nou lansat pe piata actuala;
d) unui produs nou lansat pe o piataé noua.
ae
413, Prima cumpdarare a produsului este rezultatul etapei procesului de difuzare

a
noului produs de:
a) constatare; 6) preg&tire a deciziei; c) cumpanire; d) acceptare.
*,
ve
MARKETING - Tesie grild
414. Evaluarea modului de comportare in consum a produsului este o activitate

specifica:
a) distributiei produsului;
b) dezvoltarii noilor produse,
c) cercetarii de produs;
d) modelarii produsului.
ts
415. Constatarea de cAtre consumatori a aparitiei pe piaté a noului produs

presupune:
a) evaluarea opiniilor consumatorilor fata de produs;
b) adunarea de informafii despre produs direct de la producator;
c) observarea prezentei acestuia la punctele de vanzare;
d) transiniterea unor informatii despre produs altor persoane.
“
oe
416. Strategia diversificarii gamei de produse este recomandata:

a) unui produs nou lansat pe piata actuala;
b) unui produs nou lansat pe o piaté noua;
c) unui produs vechi prezent pe piata actual;
a) unui produs vechi prezent pe o piata noua.
ae
417. Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:
a) cumpanirii; c) incerearii:
b) interesului individual; d) promovarii.
4
418. Strategia selectie] sortimentale presupune:
a) extinderea largimii gamei de produse;
b) restrangerea dimensiunilor gamei de produse,
c) simplificarea gamei de produse;
d) cresterea complexitatii gamei de produse.
+,
ae
419. Repozitionarea unui produs existent, ca forma de refnnoire a produsului,

este
caracterizata printr-un:
a) gtad ridicat de perceptie a noutatii de cdtre consumatori;
b) grad redus de asemanare tehnica cu produsele existente;
¢) grad redus de rise; .
d) grad redus de perceptie a nouttti de citre consumatori.
a
420. Definitia potrivit cAreia componentele care definese produsul sunt
incadrate tn
patru categorii (corporale, acorporale, de imagine si referitoare la comunicatiile
privind produsul) se incadreaza in categoria conceptiei:
a) integrata; ¢) operationala;
b) functionala; d) privind statutul produsului pe piata.
fe
421. Sa se determine valorile pentru lungimea, profimzimea si largimea gamei
de
produse a unei intreprinderi care are in fabricatie 3 linii de produse, stiind faptul
ci o
treime din numérul produselor este cuprinsé in a doua linie, iar ultima linie
cuprinde
62
E
[
:
i
c
lee
un numdr dublu de produse fata de prima, Numdrul maxiin de produse pe care
le
contine o linie este 12.
a) 27, 6,9, 12,3; b) 27, 3, 6,9, 12;
c)3, 27,6,9,12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
+t
422. Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou gi produsul ideal se

aflé in
relatie inversa cu:
a) probabilitatea de necumparare a produsului;
b) gradul de insatisfactie resimtit in leg&tura cu caracteristicile produsului;
c) probabilitatea de cumparare a produsului;
d) numarul produselor concurente existente pe piata.
%
423. Lansarea unui produs nou, in sens larg, reprezinta:
a) procesul legat de momentul introducerii produsului pe ptata;
b) procesul ce porneste de ja aparitia produsului pe piata si se finalizeazd cu
urmiarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare;
c) procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaz& cu
urm&rirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d) procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou gi
se
finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare.
he :
424, Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu
fac
parte cele privind:
a) masura in care noul produs asigura cAstigarea unei pozitii mai bune pe
piat&;
b) gradul in care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi
satisfacute;
c) masura in care noul produs se ineadreazA in consumurile specifice de materii
prime
si materiale;
d) masura in care conditiile piefei permit realizarea unui anumit nivel de
rentabilitate.
%
425. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou,
nu
face parte:
a) listarea atributelor;
b) brainstormingul;
c) analiza sintactic&;
d) analiza morfologica.
426. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testarea de acceptabilitate este

adevarata:
a) testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piata;
b) testarea de acceptabilitate urmeaza testirii tehnice si se desfasoari

concomitent cu
testarea de piata;
c) testarea de acceptabilitate urmeaza testirii tehnice si se constituie intr-o etapa

preliminara testarii de piata;
d) testarea de acceptabilitate gi testarea de piat& se realizeazi concomitent cu

testarea
tehnica.
*,
od
63
427. Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de acceptabilitate a unui

produs
nou, vizeaza:
a) evaluarea globala a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b) analiza fizico-chimica si tehnico-functionala a parametrilor produsului;
c) evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea
locului
fiecareia in decizia de cumparare;
d) analiza gradului de patrundere fn consum a produsului.
ote
428, Intre indicatorii ce sunt utilizati in controlul Jansdrii unui produs nou pe
piata nu
se include:
a) gradul de raspandire a noului produs pe piata;
b) gradul de p4trundere in consum al noului produs;
c) viteza de difuzare pe piata a noului produs;
d) ritmul! innoirii sortimentale.
.’
429. Unul dintre criteriile in raport cu care intreprinderea stabileste oreturile
produselor sale este:
a) concurenta;
b) rata inflatiei;
c) cursul de schimb;
d) gradul de concentrare al pietei,
430. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru

producerea si
vanzarea unui anumit produs sau serviciu. In acest context, costul total se
compune
din:
a) costul fix si costul variabi):
b) costul fix total si costul variabil;
c) costul fix si costu! variabil total;

d) costul fix total 51 costul variabil total.
431. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru

producerea si
vanzarea unui anumit produs sau serviciu. In acest context, costul mediu se
compune
din:
a) costul fix gi costul variabil;
b) costul fix mediu 3i costul variabil;
c) costul fix si costul variabil mediu;
d) costul fix mediu si costul variabil mediu.

432. Care dintre urmatoarele variante este corecta?
a) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a

costului
mediu; :
b) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a

pretului
de vanzare; /
c) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fié a

costului
mediu;
d) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a

costului
de vanzare.
%
ag
433. Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate in
considerare la
determinarea preturilor de baza este inclusa, printre altele;
c) estimarea cererit;
d) estimarea ofertei,
se
434, Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite;

a) estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
b) stabilirea cotei de piata;
c) anticiparea reactici competitiei;
d) nici una din variantele de mai sus.
a) gradul de diversificare a ofertei;

b) gradu! de noutate a cererii;
4,
ee
435. Pe baza estim4rii curbei cererii si asumand o distributie beta de

probabilitati,
factorul de decizie poate stabili volumul vanzarilor care au o sansa de aparitie
de:
a) 40%; b) 45%; c) 50%; d) 55%.
436. Schema generala de analiza a reacttilor cumparatorilor la diferite niveluri

de pret
este furnizata de teoria fundamental si modelul global de studiere a
comportamentului consumatorului cunoscut in literatura de specialitate sub
denumirea
de:
a) modelul Veblenian;
b) modelul Hobbesian;
c) modelul Pavlovian;
d) modelul Marshallian.
oe oa
437. Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:
a) segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
b) segmentul ordinal; d) segmentul nominal,
”
438. Sensibilitatea elasticd la pret se caracterizeaza prin:
a) preturi mari si cantitéti vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b) preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici gi cantitati vandute
mici.
os
439, Sensibilitatea rigida la pret se caracterizeaza prin:
a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantit&ti vandute
mari;
b) preturi moderate $i cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute
mici.
: Re
440. Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
a) preturi mari gi cantitati vandute mici; ¢) preturi mici si cantitati vandute mari;
b) preturi moderate si cantitéti moderate; d) preturi mici si cantitati vandute
mici.
. ‘he
441. Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pre{ se numara, in
primul
rand:
a) preturile concurentei;
b) nivelul cotei de piata care se intentioneaz& a se atinge;
c) costurile de productie;
d) situatia rentabilitatii firmei.
65
MARKETING ~ Teste grila
442, in randul strategiilor findamentale de pret se numa’:

a) strategia pretulut capcana; c) strategia pretului variabil;
b) strategia pretului umbrela; d) strategia pretului inalt.
0
tte
443. Strategia pretului de penetrare pe piafa se recomanda:
a) in faza introducerii pe piatA a produsului;
b) in faza de crestere a produsului;
¢) in faza de maturitate a produsului;
d) aceasta strategie nu tine seama, in mod explicit, de ciclul de viata al

produsului.
fe
444. Politica de pret si politica preturilor sunt dou concepte:
a) identice; b) sinonime; c) diferite; d) antonime.
445. fn cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:
a) aliniat la concurenta; c) psthalogic;
b) peste nivelul coneurentei; d) sub nivelul concurentei.
,
ae
446. Deciziile privitoare la politica preturilor sunt:

a) decizii strategice; c) decizii de circumstanta;
b) decizii tactice; d) decizii de rutina.
te
447, Atunci cand statul are o pozitie dominanta gi intervine efectiv pe piata in
procesul
schimbului’se practica:
a) preturi impuse (total sau partial);
c) preturi libere;
b) preturi concurentiale;
d) preturi echilibrate.
&
448. Cand ofertantii reusesc sa-3i impund propriile interese, ca urmare a pozitiei
pe
care 0 au pe piaté, la un moment dat, se practica:
a) prefuri impuse (total sau partial); ¢) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate. oan
449. Cand statul nu intervine in nici un sens pe piata, in procesul de evaluare

realizat
prin prefuri, se practica:
a) prefuri impuse (total sau parfial);
c) preturi libere;
b) preturi concurentiale;
d) preturi echilibrate.
a
450. Cand interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura
aproximativ egala, in procesul de evaluare realizat prin preturi, se practica:
a) preturi impuse (total sau partial); ¢) preturi libere;
b) prefuri concurentiale; d) preturi echilibrate.
oe
451. Printre conditiile care sunt satisfaicute prin intermediul preturilor se
numara si:
a) stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor,
b) asigurarea consumului final; d) protejarea unor resurse limitate,
+,
fe
66
}
|
|
i
|
452. Printre functiile preturilor se numara: “a ;

a) masurarea activitatii economice; c) acoperirea costutt or
b) realizarea bunurilor sau a serviciilor; d) obtinerea de profit.
*,
fe
453, Eliminarea dezechilibrelor intre productie $i consum este:

ayo conditie satisfacuta de preturi; c)o conditie a costurion
b)o functie a preturilor, d) 0 functie a costurilor.
ry
oS
454, Potrivit ecuatiei de bilant, 0 firma desfasoara o activitate profitabila daca:
a) veniturile sunt egale cu cheltuielile, -

h) veniturile sunt mai nici decat cheltuielile;
c) veniturile sunt mai mari decat cheltuielile,
d) veniturile sunt mai mici sau egale cu cheltutelile.
a
485. Potrivit ecuatiei de bilant, o firma desfasoara o activitate profitabila daek:
a) cheltuielile sunt egale cu veniturile,
b) cheliuielile sunt mai mici decat veniturile,
c) cheltuielile sunt mai mari decat veniturile;
d) cheltuielile sunt mai mari sau egale cu veniturile.
456. Costurile variabile se mai numesc st:
a) costuri de mentinere a activitaty;
b) costuri unitare;
c) costuri subunitare;
da) costuri supraunitare.
4,
am
457, Costurile fixe se mai numese $i:
c) costuri subunitare;
d) costuri supraunitare.
.
*”
458. Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesara celular

cantit&til
critice de produse ce trebuie vandute, Cantitatea critica este raportul intre:
a) costurile variabile si diferenta dintre pretul unitar gi costuele as
b) pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si costurile fies
c) costurile fixe gi diferenta dintre pretul unitar si costurile variabile;
4) pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile gi profit.
459, {n pretul aferent gradului de rentabilitate, cand profitul este zer0: ,
a) cantitatea critica de produse egaleaza costurile unitare $i pretul = wanzarss
b) cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile gi costuri € tess nete

#
c) cantitatea critica de produse egaleazi costurile fixe si costurile de mentinere 2
*) centiatea critic’ de produse egaleazé costurile variabile si costurile unitare.
%
te
a) costuri de mentinere a activitatii;

b) costuri unitare;
460, Canalul de distributie reprezinta: ; ;

a) ansamblul operatiunilor de vanzate-cumparare a unui anumit produs;
67
b) un concept echivalent cu cel de distributie a marfurilor;
¢) traseul pe care ii parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori;
d) totalitatea proceselor operative la care sunt supuse marfurile, fn traseul for

spre
consumatori,
9
%
461. Conceptul de distributie constd in:
a) sistemul canalelor de distributie la care apeleaza o intreprindere;
b) distributia fizica a produselor fa consumatori sau utilizatori;
c) reteaua de unitati, dotarile si personalul care contribuie la circulatia

marfurilor;
d) itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se

realizeaza
transferul dreptului de proprietate, Iantul proceselor operative la care sunt
supuse
marfurile, aparatul tehnic implicat in astfel de operatiuni,
2,
ote
462. fn cadrul canalelor de distributic, urmatoarele fluxuri se desfasoar4, in

marea
majoritate a cazurilor, in ambele sensuri:
a) fluxul marfurilor, fluxul promotional, fluxul informational;
b) fluxul informational, fluxul titluluj de proprietate, fluxul marfurilor;

c) fluxul promotional, fluxul negocierilor, fluxul finant&rii si riscurilor:
‘d) fluxul informational, fluxul finanfarii, fluxul riscurilor,
463. In privinfa rotului tndeptinit, se poate afirma despre distributie ca:
a) este un regulator spatio-temporal intre productie si Consum;
b) are doar un rol de a canecta centre aflate la distante apreciabile;
¢) nu are capacitatea de a-l influenta pe producdtor sau consumiator;
d) rolul siu se rezuma Ia rolul intermediarilor implicati in circulatia marfurilor.
464. Organizatia care a fost constituit® tn anul 1996, in Romania, care are ca
scop
promovarea formulelor si metodelor distributiei moderne, in special in domeniul
bunurilor de consum, fiind afiliata la asociatia intemnationala AIDA (cu sediul
la
Bruxelles), se numeste:
a) Congresul National al Distributiei din Romania;
b) Comitetul Roman al Distributiei;
¢) Consiliul Distributiei Moderne din Romania;
d) Asociatia Nafionala a Distribuitorilor.
fe
465. Care dintre unmatorii factori au determinat cresterea ponderii distributiei in

pretul
final al produselor: (1) amplificarea gtadului de complexitate a procesului de
comercializare a produselor; (2) tendinta de crestere a timpului total destinat
achizitionarii produselor si serviciilor; (3) asteptirile clientilor privind alegerea
dintr-
un sortiment cdt mai complet; (4) permeabilitatea mare a distributiei fa
progresele
tehnico-stiintifice; (5) devansarea de citre distributie a ritmurilor inregistrate de
productie?
a) 2, 3, 5; b) 1, 3, 4;
¢) 3, 4, 5; d) 1, 3,5.
68
466. Distributia este important: .
a) doar pentru functionarea mecanismului economic al societatii; - .
b) nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal

sau
exclusiv, procese ale distributiet; ; . a
¢) numai pentru intreprinderile producdtoare de bunuri de consum si industriale;
d) in cazul tuturor intreprinderilor, cu exceptia celor care ofera servicii,
467. in privinta relatiei dintre distributie si strategia de marketing, pe parcursul

ciclului de viata al produsului, se poate face urméatoarea afirmatie: .
a) strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de
marketing din
fiecare etapa a ciclului de viata al produsului; oo
b) in ctapa de introducere pe piaté a unui bun de consum, distributia este cea
mai
importanta variabild a mixului de marketing; . | oo
c) in etapa de crestere, distributia devine cea mai importanté componenté a

mixului de
marketing; 4
d) sistemul de distributie utilizat de o firma nu se modifica pe parcursul ciclului
de
viata al produsulut, .
Sg
468, Rolul canalului de marketing consta in:
a) generarea doar a unor utilitati de posesie si loc;
b) crearea de valoare pentru consumator;
c) abtinerea de profit pentru producitor; _ . ; ee
d) satisfacerea cererji prin furnizarea de bunuri si servicii, fara a exercita o
influent
asupra acestela.
ot
469. Canalul de marketing se refera la: oo 7 .
a) intregul proces de productie, de la materia prima la produsul finit; . .
b) ansamblul proceselor de productie si comercializare, de la materia prima la
produsul fintt; , / . ch
c) traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fri ca acestea s4
fie
modificate prin anumite prelucrari; .
d) procesele fizice realizate de comercianti.
?
ee
470. Prin definitie, un canal de marketing include:
a) numai producatorul gi consumatorul; . ;
b) toate verigile care contribuie [a distributia produsului;
c) numai intermediarii implicati in distributia méarfurilor, . ;
d) toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv cufiparatorul

final.
471. Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte
urméatorii:
a) doar producdtorii; c) producatorii, angrosistii $i detailistii;
b) doar producatorii 3i detailistii; d) angrosistii si detailistii.
oe
69
MARKETING - Teste gril

472, In randul angrosistilar cu funetii complete se inscriu:
a) jobber-ul; c) angrosistul de tip “cash & carry”;
b) distribuitorul din camion; d) nici una dintre yariantele a)—c).
ty
ocd
473. In gama serviciilor functionale, oferite de furnizorii care au rolul de

facilitar
distributie sunt incluse urmatoarele: ms
a) transportul, depozitarea $i sortarea;
b) preluarea comenzilor, transportul si asigurarile; .
c) depozitarea, serviciile de comunicare $i de merchandising;
d) sortarea, serviciile financiare $i transportul. ,
the
“74 Furnizorii de servicti de sprijin, din cadrul canalelor de marketing sunt
implicati
a) vanzarea efectiva a produselor;
b) cumpdrarea efectiva a produselor;
c) operatiunile logistice;
d) operatiuni de facilitare a intregului proces de distributie.
A
“
o
475. Lista principalelor servicii ‘ij ite i

ieit de sprijin oferite in cadrul canalel rketi
cumin or de marketing
4) serviciile financiare, de asigurari $i promovare;
b} preluarea $1 onorarea comenzilor, serviciile de comunicare;
c) serviciile de cercetari de marketing, consukanta si asamblare;
d) serviciile de promovare, transport $i depozitare,
%
476. Care dintre urmatoatele aspecte sunt considerate dimensiuni ale canalului
de
marketing: qd) flexibilitatea, (2) lungimea, (3) gradul de contro] exercitat de
producator, (4) Atimea, (5) adancimea, (6) costul?
a) 1, 2, 3; b) 2, 4, 5; ©) 3, 5,6: d) 2,3, 5.
.
at
477. Lungimea canalului de marketing se referd Ja:
a) numarul unitatilor prin care se asieur’ distributia 7 drei
a) t gurd distributia in cadrul fiecar
itinerarului marfurilor; mee eevee 2
b) apropierea de consumatorul final;
¢} numarut nivelurilor intermediare pe care le par arfuri
: arcurg marfurile de la pr 4
nena : p g a producdtor la
d) distanja spatial4 care dintre producator si consumator,
478. Un canal direct este un canal care are:
4) un singur intermediar; c) dot intermediari;
oo . . ?
b) nici un intermediar; d) un numar mic de intermediari.
¢,
%
79
!
}
t
i
|
'
:
Batele marketingului
479, Un canal scurt este un canal de marketing:
a) direct; ¢) direct cu atime mica;
b) indirect cu un intermediar; d) indirect, indiferent de numarul de intermediari.

DS
480. Lungimea canalului de marketing dintre producdtor si cumpardtorul final

se
diminucaza prin:
a) sciderea distantei dintre producator si cumpdaratoru! final;
b) renunfarea de c&tre producator la una dintre firmele similare care distribuie
produsul siu;
c) concentrarea distributiei intr-o anumité zond geografica,
d) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing.
4,
af
481. Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care sunt

distribuite
bunurile de utilizare productiva au, de regula, o lungime:
a) mult mai mare; b) mai mare; ¢) mai mica;
*,
ye
482. Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs
reprezinta:
a) numdru! de secvente ale itinerarului de distributie pe care il parcurg

marfurile;
b) numarul unitatilor prin care se asigur4 distribuirea unui produs in cadrul

fiecdrei
faze a rutei distributiei;
c} numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producatoare;
d) numarul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai

intreprinderii
care fabricd produsul finit.
d) identicd.
=
483. Fata de canalele de distributie a bunurilor industriale, latimea canalelor de
distributie a bunurilor de consum este, de regula:
a) mai mare; b) asemandtoare; —-¢) mai mica;
ts
484, Adancimea unui canal de marketing este data de:
a) masura apropierii de punctele efective de consum;
b) intensitatea distributiei;
c) numérul distribuitorilor la care apeleazi Intreprinderea produc&toare;
d) numérul tipurilor distincte de intermediari care distribuie produsele
concurente
similare,
d) mult mai mica.
2,
%
485. in cazul bunurilor de consum, exemple de canale de distributie ou cea mai

mare
adancime sunt cele specifice: (I) comertului prin corespondenta, (2) comertului
electronic, (3) centrelor comerciale cu amanuntul, (4) sistemului “cash and
carry”, (5)
distributiei prin reprezentanti de vanzari care se deplaseazi la domiciliul
cumpératorilor potentiali.
a) 1,2, 4; b) 2, 3, 5; d) 1,2, 8.
ce) 3, 4, 5;
71
486. Un circuit lung al marfurilor este intalnit in cazul: (1) sortimentelor

complexe (2)
echipamentelor industriale de mare valoare, (3) produselor cu cerere sezonierit
(4)
serviciilor de consum. ,
a) 1, 2; b) 2, 3; c) t, 3;
. te
487. in cazul distributiei internationale, canalele farz intermediari sunt utilizate,

in
special, pentru urmatoarele marfuri: ,
a) instalatii, utilaje, uncle materii prime; c) servicii de consum;
b) produsele alimentare; d) servicii industriale.
*,
Dd
488, In marketingul international, dobandirea accesului la canalele de distributie
d) 3,4,
es pee . a ve - :
inchise”, de pe pietele externe, in conditiile celui mai inalt grad de unplicare a
firmei
producatoare, pe termen lung, se poate realiza sub forma:

a) societatilor mixte;
b) crearii unui sistem propriu de distributie;
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali;
d) vanzérii sub marca unei firme de pe plata tinta.
te
489, Obtinerea accesului la canalele de distributie “inchise”, de pe pietele
externe, este
posibil prin aranjamente contractuale de distributie cu firme care opereaza pe
piata
tinta. Aceste aranjamente presupun ca firmele de pe piata vizata:
a) sd aib& forte de vanzare capabile si indeplineasc& obicctivele de distributie
ale
producdtorului extern;
b) 84 ofere produse concurente sau neconcurente;
c) sd nu se adreseze aceluiagi segment de piat& care este vizat de producatoru!
extern;
d) sé dispuna sau nu de forte de vanzare proprii. :
%
490. In cazul in care distributia de produse pe o piaf externa, se realizeazi sub
forma
vanzarii sub marca unei firme de pe piata tintd, este necesara indeplinirea
urmétoarei
cerinte de catre firma externa:
a) sa fie numai o firma producatoare;
b) s& fie doar o firma distribuitoare;
¢) 8a aiba o cota de piati semnificativa;
d) sd aiba o imagine favorabila sau s4 nu fie deloc cunoscuta pe piata vizata.
491, Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma producatoare ce realizeazt

distributia pe o piaté externa sub forma:
a) vanzarii sub 0 marca de pe piata vizata;
b) unui sistem propriu de distributie;
¢) aranjamentelor contractuale cu distribuitorii:
4) vanzarii catre mai multe firme distribuitoare de pe piata externa,
*
492, Care dintre urmatoarele motive justificd prezenta intermediarilor in

canalele de
marketing: (1) functiile indeplinite, (2) eresterea numarului verigilor din canalul
de
72
Bazele marketingului-
marketing, (3) reducerea numarului contactelor necesare, (4) cresterea

costurilor, (5)
rentabilizarea distributiei'in cazul firmelor care dispun de o fortd de vanzare
proprie,
(6) avantajele specializarii.
a) 1, 3,5; verb) 2, 4, 5; d) 4, 5, 6.
c) 1, 3, 6;
os
493. in categoria functiilor tranzactionale indeplinite de intermediarii din

canalele de
marketing se inscriu urmatoarele:
a) cunipararea si vanzarea; ¢) vanzarea, finantarea, asigurarea;
b) cumpararea, vanzatea, comunicarea; d) cump4rarea, vanzarea, asumarea

riscurilor.
a
494. Care dintre urmatoarele functii sunt considerate functii de facilitare, ce pot
fi
indeplinite de intermediari:
a) extinderea creditului la client, comunicarea informatiilor de piata;
b) cunipararea, transportul;
c) asumarea riscurilor de pierdere, comunicarea;
d) sortarea gi gestiunea stocurilor.
*,
le
495. Ca functii logistice indeplinite de intermediari pot fi enumerate: (1)

transportul,
(2) gestiunea stocurilor, (3) finantarea, (4) asumarea riscurilor, (5) depozitarea,
(6)
vanzarea, (7) transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial.
a) 1,3, 4,7; b) 1, 2, 5, 7; c) 2, 3, 4, 6; d) 3, 4, 6, 7.
de
496. Produsele unei firme producitoare sunt distribuite prin 810 de detailisti,
Dintre
acestia, © treime cumpar’ produsele respective de la 10 angrosisti. Patru dintre
angrosistii regionali se aprovizioneaza cu produsele in cauza de la doi dintre
angrosistii nationali. Care este numarul de firme cu care producatorul a stabilit
relatii
directe?
a) 826; d) 546,
c) 848;
oy
y
b) 550;
497, Apelarea la intermediari este recomandata in cazul intreprinderilor

producdtoare
caret
a) se confrunta cu 0 cerere sezoniera;
b) dispun de resursele necesare constituirii unei forte de vanzare proprii;
¢) pot obtine economit de scar in domeniul distributiei;
d) sunt capabile s4 indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri

mai
mari decat cele ale intermediarilor.
3
ye
498, Economia de scar4 in domeniul distributie: consta in:
a) scdderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarji

costurilor fixe, odata cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
b) cregterea costurilor variabile pe unitatea de produs, in conditiile diminudrii

debitului
distributiei;
c) reducerea’ costurilor totale de distributie pe unitatea de produs, prin

diminuarea
costurilor variabile;
d) cresterea volumului de marfurj distribuite cu aceleasi costuri totale de
distributie.
73
__ MARKETING - Teste grild _
,
&
499. Nu poate fi utilizat drept criteriu de diferentiere tipologicd a

intermediarilor din
canalele de marketing:
a) natura si obiectul fluxurilor la care participa;
b) gradul de independenta;
c) numarul intermediarilor din canalul de marketing;
d) locu] ocupat in canalul de marketing.
%
500. Ce] mai sciizut grad de independent este intalnit in cazul:
a) detailistilor; c) angrosistilor cu functii complete;
b) reprezentantelor produc&torului; d) concesionarilor.
+
ate
501. Printre intermediarii cu sediul in fara exportatoare care detin posesia

asupra
marfii se inseriu urmatorii:
a) agentul de export al producatorului:

b) broker-ul;
c) export jobber-ul;
d) broker-ul si export jobber-ul,

502, Casele de cumparare pentru export reprezinta pe:
a) vanztor; b) cumparator; c) ele insele;
<
ae
d) exportator,
503. Care dintre urmatorii intermediari cu sediul in fara exportatoare nu

furnizeaza
informatii de piaté producatorului: (1) agentul de export al producatorului, (2)
broker-
ul; (3) export jobber-ul, (4) firmele specializate de tip “combination export
manager”,
care lucreazé in numele clientului, (5) oficiul de cumparare?
a) 1, 2,3; b) 2, 3, 5; c) 3,4, 5;
es
504. Proprietatea asupra m&rfij este detinut4 de urmétorii intermediari cu sediul
tn tara
exportatoare:
a) export jobber-ul, casa cumparatoare pentru export;
b) oficiul de cumparare, casa cumpéaratoare pentru export;
¢) agentul de export al producatorului, broker-ul;
d) broker-ul, export jobber-ul, =
ae
508. Canalul de marketing in cadrul cdruia patticipantii primari (producatoril,
angrosistii si detailistii) si desfigoara activitatile in mod independent si au un
comportament autonom, este un canal:
a) contractual; b) conventional; — ¢) coordonat;
506, Membrii unui canal conventional sunt preocupati, in primul rand, de:
a) calitatea materiflor prithe obtinute de la furnizori;
b) distributia produsetor pana la nivelul imediat urmAator din structura
canalului;
c) ajungerea produselor pana la utilizatorul final;
d) optimizarea tntregului circuit al produselor.
d) 2, 4, 5.
d) colateral.
74
¢,
ee
507. {n cazul canalelor conventionale, principalul element de coeziune intre

participantli primari este:
a) pretul de tranzactie;
b) sistemul de tip oligopol;
c) obiectivele comune; ;
d) satisfacerea necesitatilor i asteptarilor consumatorului final.
on
508. Din seria factorilor care limiteaza viabilitatea canalelor conventionale, nu
face
a) incertitudinea specifica mediului in care tsi desfasoara activitatea operatorii;
b) particularitatile negocierii pozitionale;
-¢) oportunismul si rationalitatea limitata;
d) relatiile de cooperare dintre membrii canalului.
ate
509. Nu sunt sisteme de marketing verticale, sistemele:
a) administrat; b) conventional; c) contractual;
4,
fe
d) corporatiy.
510. Sistemul de marketing de tip corporativ poate fi creat: . ;

a) numai printr-o integrare in amonte; c) fle printr-o integrare in amonte, fie in
aval;
b) numai printr-o integrare tn aval; d) printr-o integrare in amonte sau/si fn aval,
at
§11. Pentru un producator de bunuri de consum, procesul de integrare in aval
poate
consta in: - . Co ;
a) crearea unui sistem propriu de centre de distributie si unitati de vanzare cu
amanuntul; ;
b) achizitionarea unei firme furnizoare;
c) cump&rarea unei firme concurente; ; .
d) inflintarea unei unitati de productie a ambalajelor pentru produsele propril.
: we
*
$12. Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale constituirit unui
sistem
corporatist prin integrare tn aval: (1) cresterea volumului vanzirilor, (2) sporirea
relativa a costurilor, (3) cunoasterea mai buna a cerintelor pietei tinta, (4)
diminuarea
resurselor implicate in domeniul distributiei, (5) imbundtatirea imaginii in
randul
clientilor finali?
a) 1,3, 5: d) 3,4, 5.
b) 2,3, 4; c) 1,3, 4,
ee
513. Nu constituie un exemplu de integrare in amonte: ;
a) preluarea de cAtre un angrosist a unei mici unitati de productie;
b) deschiderea unor unit4ti comerctale de c&tre un producator;
¢) deschiderea unui raion de tip brutarie (productie de articole de panificatie)
fntr-un
supermagazin; . ; . 4
d) crearea de cAtre un lant de magazine a unei centrale de cumpiarare, cu rolul
de a
realiza aprovizionari directe de la producatori.
75
MARKETING -~ Teste grild
ate
514. Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale sistemelor de
distributie
de tip corporatist: (1) gradul inalt de control asupra functiilor asumate de
organizatia
initiatoare a integrarii, (2) nivelul scdzut al investitiilor necesare integrarii, (3)
absenta
dificultatilor legate de managementul operatiunilor din amonte si aval, care nu
se
inscriu in activitatea de baza a orgasiizatiei, (4) economiile de scala?
a) 1, 4; b) 2, 3; ce) 1,3; d) 2,4,
te
515. Un sistem de marketing vertical contractual, alcituit dintr-un angrosist $i
mai
multi detailisti independenti este denumit:
a) sistem integrat, c) cooperativa a detailistilor;
b) lant voluntar; d) asociatie a detailistilor.
516. Seopul principal al constituirii unui lant voluntar este urmatorul:
a) cresterea profiturilor angrosistului; ,
b) asigurarea unui grad inalt de independenti a detailistilor;
¢) sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in
conditii mai avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
d) dobandirea de cdtre angrosist a pozitiei de lider.
+,
oe
517. Cooperativa detailistilor poate include:
a) un numér limitat de angrosisti $i mai multi detailisti;

b) un prodicator si cativa detailisti;
¢) un producdtor, un angrosist si un grup de detailisti;

d) numai detailisti.
518. Despre cooperativele detailigtilor se poate afirma ca:

a) au ca scop numai amplificarea capacitatil de negociere a participantilor, in
relatiile
cu furnizorii;
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii
magazinelor,
pregatirii personalului etc.
c) sunt caracterizate de concentrarea puterii la nivelul unui anumit detailist;
d) repartizarea profiturilor nu este influentati de volumul cumparirilor realizate
de
fiecare membru al cooperativei.
oe
519. fn cadrul unui contract de franciza se stipuleaza:
a) transmiterea, de c&tre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura
anumite
activitati de productie sau distributie;
b) obiectul francizei, care fl poate constitui utilizarea marcii, numelui comercial,
cunogtintelor de specialitate si metodelor francizorului;
c) numai o plata efectuaté de francizat inainte de inceperea contractului;
d) valabilitatea pe o perioada de timp nedeterminata.
Ba
§20. Despre sistemele administrate se poate afirma ca:
a) se bazeaza pe rolul coercitiy al contractului; —
76
b) sunt constituite din firme independente juridic,
c) rolul de lider al sistemiului poate fi asumat doar de producktori, ; ,

d) dobandirii calitatii de lider al sistemului este influentat’ nesemmificativ de
imaginea
firmei si cota sa de piafa. .
521. Sub aspectul gradului de dependenta dintre participanti, alianfele verticale

se
situeazi pe o pozitie intermediara, intre sistemele de marketing vertical:
a) contractuale gi administrate; c) conventionale gi contr actuales
b) corporatiste $i contractuale; d) conventionale si administrate.
fy
od
52, Sistemul de marketing orizontal este: 7
a) echivalent cu procesul de integrare ori zonta . ; ; .

un sistem ce presupune contributii de capital $i experienté in domeniul
productiel si
marketingului, din partea firmelor participante;
c) descris de conceptul de marketing semiotic;
d) rezultatul unor fuziani sau achizitii de firme.
§23. Cresterea importantei Internetului in domeniul distributiei este explicata de

o
serie de factori printre care se numara:
a) securitatea platilor; i, _ _
b) posibilitatile de evaluare a calitatii oricdrui produs de cumparatorii potentiali;
¢) posibilitatea compararii facile a ofertelor concurente,
d) apelarea la strategiile marketingului de masa.
§24, in anul 2001, potrivit estimarilor Organizatiei Mondiale a Comertului,
numarul
utilizatorilor de Internet va ajunge la aproximativ:
a) 300 de milioane de persoane, ¢) 500 de milioane de persoane,
b) 30 de milioane de persoane; d) 5 milioane de persoane,
a
525. La mijlocul anilor 90, crearea unui site Web, de catre o intreprindere, avea
ca
scop prioritar: ; ;
a) publicitatea, relatiile publice, comunicarea,
b) incasarea contravalorii mi&rfurilor vandute online;
©) preluarea comenzilor de la clienti;
d) oferirea de servicii postvanzare. .
a
526. Termenul “logistica” a inceput si fie folosit tot mai frecvent incepand din
anit:
a) *60; b) °70; c) 80; d) 790,
527. in raport cu distributia fizicd, logistica este un concept: ——

a) mai complex; b) mai ingust; c) mai specializat, d) identic,
77
528. La inceputul ultimului deceniu al secolului anterior, logistica era

considerata:
a) un cost necesar;
b) un important mijloc de obtinere a avantajului coinpetitiv;
c) ultima frontiera a economiilor de costuri;
d) continentul “tntunecat” al economiei.
&
529. Prestigioasa organizatie profesionala, Consiliul Managementului Logistic,

din
aA . . re soe . ,
a a Inlocuit conceptul de management al distributiei fizice cu cel de logisticd, tn
anul:
a) 1976;
b) 1982; c) 199];
*,
>
d) 2000,
530. Care dintre urmdatoarele activitati sunt componente majore ale logistic:
qd)
controlul activitatilor de productie, (2) activitatile de sustinere a productiei, (3)
stabilirea pretului produsului final livrat consumatorilor, (4) aprovizionarea, (5)
promovarea produsului, (6) distributia fizicd 2
a) 2, 4, 6; ) 1, 3, 55 c)3, 4, 6;
531. Conceptul de logistica poate fi aplicat:
a) numai de firmele producdtoare;
b) numai de angrosisti si detailisti:
3 ée producatori s intermediarii de bunuri de consum si industriale:

© producatorii si in iarii i ii i i
Rane eaktori i atermediari de bunuri de consum si industriale, precum si de
d) 1,5, 6.
532. Care dintre urmatoarele criterii trebuie si fie tndeplinite ta cazul unet relatii
interorganizationale de parteneriat, pentru a obtine rezultatele scontate: (1)
excelenta
individuala, (2) autoritatea unuia dintre parteneri, (3) coordonarea strategiilor de
pret,
Comme nents (5) absenta complementaritatii intre parteneri, (6) schimbul de
a) 1, 4, 6; b) 2, 4, 5; c) 2, 3, 6;
*
533, Progresele inregistrate pe plammondial in domeniul tehnologiei informatiei

fac
posibili cresterea eficientei operatiunilor logistice, ca rezultat al comunic&rif si
accesului la informatii, in special prin intermediul: ,
a) ETI; b) EDI; ¢) EFI;
534. Cea mai im A ixului logisti i
ponetate ean portanté componentd a mixului logistic, sub aspectul costurilor
a) depozitarea;
d) 3, 4, 6;
d) EMI.
b) ambalarea; c) gestiunea stocurilor; d) transportul,
es
535, Printre metodele econo i ili isticieni imi
, metrice utilizate de logisticieni pentru optimiz: | :
nu se fnseriu: P pamizarea rutelor,
a) programarea liniara;
b) programarea dinamica;
c) prograinarea euristica;
d) programarea cu numere intregi.
78
Bazele marketinguhid
0
og
§36. Odata cu cresterea cantitatii de marfuri reaprovizionate, se inregistreazi o

cregtere a:
a) costurilor de stocare propriv-zise;

b) costurilor de lansare a comenzilor;
c) costurilor generate de ruptura de stoc:

d) costurilor de transport.
*
537. Conceptul de stocare se refera la:

a) statlonarea produselor pe o perioada determinata, intr-un anumit loc;
b) receptia produselor primite de la furnizori;
c) sortarea produselor fn spatii special amenajate;
d) constituirea loturilor de marfuri ce vor fi expediate clientilor.
Od
538. In anii ’90, mutatiile majore din domeniu! tehnologiei informatiei au sporit
preocuparile pentru cresterea vitezei si preciziei activitatilor logistice si au
deschis era
competitiei bazate pe:
a) resurse; d) costuri.
b) experienfa; c) timp;
539. Considerarea costurilor generate de diferite activitati logistice, in

interdependenta
lor, la nivelul sistemului logistic a condus Ja aparitia conceptului de cost

logistic:
a) interfunctional; b) optim; c) integrat; d) total. ,
540. Decizia unei anumite organizatii, de crestere a numarului de puncte de

depozitare
a produselor are ca efect:
a) cresterea costurilor de stocare; c) cresterea custurilor de transport;
b) scaderea costurilor de lansare a comenzii; d) scAderea nivelului de servire

logistic.
se
541. Printre metodele cu ajutorul cdrora se poate identifica zona tn care se

situeaza
optimul global, pot fi mentionate:
a) simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
b) simularea, telinicile Forrester, analiza numerica;
c) analiza numeric, teoria firelor de asteptare, programarea matematicd;
d) programarea matematicd, teoria gestiunii stocurilor, tehnicile Forrester,
542. fn domeniul logistic, sub influenta conceptului de marketing, se

inregistreazA o
reorientare, de la conceptul de cast total 1a conceptul de:
a) cost optim; b) profit maxim; c) cost minim;

&
543. Serviciile principale pe care le furnizeazd un canal de marketing sunt
urmatoarele:
a) facilitatea spatiala, m4rimea lotului, timpul de asteptare, varietatea

produselor;
b) marimea lotului, timpul de onorare a comenzii, facilitatea spatial, utilitatea de
pret;
¢) timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea livririlor, factlitatea
spatiala;
d) varietatea posibilitatilor de alegere, furnizarea de informatii, oferirea de

credit,
variabilitatea livrarilor.
d) profit global.
79
544, In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor

este
precedata de: :
a) stabilirea variantelor de strategii de distributie:
b) identificarea nivelului serviciilor de distributie solicitate de clienti;
c) determinarea costului fiec4rei variante strategice:
d) selectarea celei mai adecvate variante de strategie de distributie.
545, Obiectivele strategiei de distributie a unei intreprinderi se stabilesc in

primul
rand, functie de:
a) obiectivele de minimizare a costurilor intreprinderii;
b) obiectivele de productie;
c) nivelul serviciilor de distributie solicitate de segmentul tint&;
d) nivelul tarifelor pentru serviciile logistice oferite de competitori.
546. Cu cat nivelul serviciilor solicitate de clienti este mai inalt cu atat:
a) scade probabilitatea ca intreprinderea s4 apeleze la canale directe;
b) scad prefurile pentru consumatorul/utilizatorul final;
c) scade probabilitatea ca tntreprinderea s4 apeleze la canale indirecte;
d) creste dependenta clientului de furnizor.
.,
ye
547, Care dintre urmatoarele exemple reprezinta criterii economice utilizate in

etapa
de evaluare gi selectie a variantelor de strategii de distributie: (1) flexibilitatea,
(2)
valoarea vanz&rilor, (3) cantitatea de produse vandute, (4) capacitatea de
adaptare la
schimbarile mediului extern; (5) cota de piati, (6) gradul de control pe termen
lung,
(7) costul distributiei, (8) profitul unitar?
a) 2, 3, 5, 7, 8; b)1,4,5,6,8; ¢)3,4,5,6,7; d) 2,3, 5, 6,8.
548. {n functie de lungimea canalului de marketing, o varianti de strategie de

distributie este distributia:
a) extensiva;
b) directa;
¢) printr-un singur canal de marketing;
d) prin canal propriu.
549, Strategia de distributie care consta in difuzarea produselor prin doua sau
mai
multe canale de marketing este denumit4 marketing:
a) direct; b) multicanal; c) total; d) global.
550. Varianta strategica de distributie care presupune difuzarea larga a

produselor,
prin cele mai diverse tipuri de intermediari, se numeste:
a) multimarketing: ; c) marketing simbiotic;
b) distributie selectiva; d) distributie extensiva.
+,
ote
80
551. Distributia produselor printr-un numar mic de intermediari este cunoscuta

sub
urmatoarea denumire:
a) distributie directa;
b) distributie exclusiva;
c) distributie selectiva;
d) distributie proprie.
mn
552. Printre criteriile de natura calitativa utilizate pentru selectia

intermediarilor, se
inscriu urmatoarele:
a) capacitatea de a oferi servicii postvanzare, de a coopera si de a promova

produsul;
b) experienta anterioara, reputatia, cota de piata;
c) amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a pietei

tinta;
d) m&rimea fortelor de vanzare, imaginea tn randul consumatorilor finali,

orientarea de
marketing a firmei,
*
&
553. Utilizarea de cdtre producator a instrumentelor de motivare a

intermediarilor are
ca scop prioritar:
a) stimularea cooperarii acestora;
b) cresterea profiturilor realizate de intermediari;
c) integrarea verticala;
d) constrangerea intermediarilor.
+,
ate
*
554, Ca sursa de putere in canalele de marketing, recompensele:

a) odata obtinute de intermediari sunt considerate “un drept castigat”;
b) pot fi acordaféAumai de producatori;
c) includ livrarea rapida, termenele de plata mai scurte, discounturile;
d) sunt folosite numai de marii detailisti.
ye
555, Legitimitatea reprezinté o sursd de putere, utilizaté pentru motivarea
intermediarilor si se bazeaza pe:
a) imaginea favorabild a producatorului;
b) incheierea unor contracte de distributie;
c) experienta intermediarilor;
d) cunostintele specializate ale producatorului.
.
fe
556. Sursa de putere care se cpuizeaza treptat, in cazul in care producdtorul nu

gaseste
modalitati de a-si mentine superioritatea fata de intermediari este urmitoarea:
a) legitimitatea; b) reputatia; c) constrangerea, d) cunostintele speciale.

a
557. Se recomanda ca ordinea de preferin{a, in privinta modalitatilor de

motivare a
intermediarilor, utilizate de producatori, s4 fie urmatoarea:
a) referinte, recompense, constrangere, legitimitate, cunostinte speciale:
b) referinte, cunostinte, legitimitate, recompense;
c) recompense, legitimitate, constrangere, cunostinte speciale;
d) legitimitate, referinte, cunostinte speciale, recompense.

,
we
8]
558. Strategia de tip “pull” presupune:
a) acfluni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
b) acordarea de bonificatii si rabaturi pentru intermediari:
c) campanil publicitare directionate spre consumatorii finali;
d) programe promotionale directionate deopotriva spre clientii finali si spre

intermediari. .
*
fe
559. Care dintre urmatoarele aspecte reprezinté exemple de decizii pe care le
" presupune operationalizarea strategiei de distributie: (1) evaluarea membrilor
canalului, (2) stabilirea obiectivelor strategiei de distributie, (3) selectarea

intermediarilor, (4) identificarea cerintelor clientilor finali, referitoare la nivelul
de
servire, (5) determinarea tipurilor de canale de distributie la care poate si
recurga
firma, (6) motivarea intermediartlor ? .
a) L, 3, 6; b) 2, 3, 5; d) 4, 5, 6.
560. Care din urm&toarele marci nu este o marca patronimica ? ~
a) Clujana; b) Ford; c) Honda; d) Guban.
561. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee

sau o
informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente: .
a) o sursa de informatii; ¢) un canal de difuzare a mesajului;
b) un mesaj; d) 0 cercetare a audientei mesajului.

562. in functie de obiect, publicitatea poate fi:
a) publicitate de produs, publicitate de marc, publicitate institutionala;
b) publicitate de produs, publicitate de pret, publicitate de distributie;
¢) publicitate localii, publicitate regional&, publicitate nationala.
d) publicitate puternic4, publicitate atragiitoare, publicitate: credibila.
563. Printre formele particulare ale publicitatii de produs nu se numara:
a) publicitatea de conditionare; ¢) publicitatea subliminala;
b) publicitatea comparativa; d) publicitatea de reamintire.
564. Faptul cd Bancpost difuzeaz’ un spot publicitar in care ureaza clientilor sai
“Ia
multi ani!” cu ocazia Craciunului reprezinté un exemplu de:
a) publicitate de informare; ¢) publicitate comparativa;
b) publicitate de marca; d) publicitate institutionala,
565. Una dintre urmatoarele componente nu se include in randul mediilor

majore de
transmitere a mesajelor publicitare:
a) cinematograful;
b) televiziunea;
c) anuntul publicitar;
d) presa,
oy
fe
82
566. Printre suporturile utilizate In publicitatea exterioara, nu se includ:

a) afisele; 6) panourile publicitare; _c) insemnele luminoase;
ae
d) agendele.
567. Ca suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul

se
prezinta in trei variante. Care din urmatoarele variante nu exista in realitate ?
a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
b) catalog de reamintire; d) catalog de prestigiu.
568. Identificati componenta care face parte din categoria actiunilor de

promovare a
vanzarilor:
a) sponsorizarea;
b) participarea la expozitii;
c) merchandisingul;
d) publicitatea.
*,
ae
569. Promovarea vanzarilor, grup4 distincté de activitati promotionale, se

realizeaza
printr-o gama larga de tehnici de promovare. Una dintre urmitoarele grupari e
forniata integral din astfel de tehnici:
a) publicitatea, reducerea preturilor, vanzdrile grupate;
b) vanzarile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la locul vanzarii;
c) merchandisingul, cadourile promotionale, relatiile publice;

d) manifestarile expozitionale, reducerea preturilor, vanzarile grupate,
570. Merchandisingul se refera la:
a) aplicatii ale marketingului direct;
b) o forma speciala de publicitate;
c) o forma speciala a relatiilor publice;
d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale gi psthologice) a produselor

si serviciilor
oferite pietei.
*
fe
$71. Care din urmatoarele probleme nu poate fi rezolvata prin utilizarea

tehnicilor de
merchandising ?
a) organizarea de congrese, conferinte, seminarii, colocvii sau simpozioane;
b) identificarea modalitafii optime de amplasare a produselor in spatiul de
vanzare;
c) optimizarea efectelor utilizarii factorului vizual in vanzare; ‘
d) sprijinirea produselor intre ele in procesul de vanzare.
“
$72. O marci trebuie sA fie InzestratA cu multiple calit&ti, care sa-i confere si
forta
promotionala. Precizati grupul care contine trei calititi corect formulate:
a) putere de evocare, perceptibilitate, vulnerabilitate:
b) distinctie, exhaustivitate, notorietate;
¢) putere de evocare, perceptibilitate, notorietate;
a) capacitate de memorizare, dihotomie, putere de evocare.
fe
573. Un exemplu de marca incadrata tn tipul celor care disting si descriu
produsul
este: :
a) Ford, d) Teora.
b) Sankt Petersburg; c) Palmolive;
83
%
574. Dreptul de a exploata o marca, prin cedarea ej de catre o Intreprindere
alteia, in
conditii precis determinate, poartd numele de:
a) leasing; c) locatie de gestiune;
b) franciza: d) comandita simpla.
oe
575. Care din urmatoarele criterif este utilizat pentru evaluarea rezultatelor
fortelor de vanzare?
a) nivelul sponsorizarilor acordate;
b) numarul de aparitii la televiziune;
c) frecventa contactelor realizate;
d) capacitatea de memorizare a marcii comercializate,
*,
je
576. Evaluarea rezultatelor activitatii forfelor de vanzare poate fi realizatd pe

baza unei
serii de criterii. Care dintre alternativele de raspuns urmatoare este format

integral din
astfel de criterii?
a) relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, numérul produselor

defecte;
b) serviciile si asistenta de specialitate asigurate, frecventa contactelor realizate,

relatiile cu
clientela;
¢) numérul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor vanzitori,

relafiile cu
clientela;
d) marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzitori,

frecventa contactelor realizate.
%
577. Printre criteriile de diferentiere a strategiilor promotionale se numara:
a) rolul activitatilor promotionale, pozitia fati de structurile pietei, logistica

marfurilor;
b) rolul activitatilor promofionale, pozitia fata de structurile pietei, modul de

desfasurare in timp;
c) pozitia fata de structurile pictei, modul de desfasurare in timp, tchnicile de
promovare aplicate;
d) natura submixului promotional, tehnicile de promovare aplicate,
marfurilor.
logistica
*i
578. Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientil

s&
ineerce sau sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu, reprezinta:
a) publicitate; c) publicitate directa;
b) promovarea vanziarilor; d) relatii publice.
&
579, Editarea unei reviste de ctre o firma reprezinta un instrument

comunicational
care se inscrie in categoria:
a) publicitate;
b) promovarea vanzarilor;
c) publicitate directa;
d) relatil publice,
84
*
%
580. Un mesaj promotional care accentueaza faptul ca, prin utilizarea unei
anumite
marci de becuri, se obtine o economie de energie electrica de 20%, intra in
categoria:
a) apelurilor rationale; c) apelurijor morale;
b) apelurilor emotionale; d) apelurilor onirice,
*
fe
581. in cadrul canalelor de comunicare personale, vecinii, prietenii, membri ai

familiei
si alte persoane care dialogheaza cu cumpératorii vizati se includ in categoria:
a) canale mediatoare; c) canale sociale;
b) canale expert; d) canale publicitare.
2
582. Tehnicile promotionale:
a) acopera problematica politicii promotionale;
b) se refera la strategiile promotionale;
c) cuprind modalitatile si instrumentele practice de realizare a activitatii
promotionale;
d) semnificd un ansamblu de strategii si tactici promotionale.
4
a
§83. Suportul publicitar este constituit din:
a) mass media prin care se difuzeaza un mesaj publicitar;
b) resursele financiare alocate activitatii publicitare;
¢) vehiculul concret de difuzare a mesajului publicitar, in cadrul unui mediu de

comunicare in masa;
d) sustinerea mesajului publicitar de catre intreprinzatorii implicati in procesul
distributiei.
.t
he
584, Care dintre urmatoarele variabile promotionale sunt, prin natura si rolul
jor, in
principal de ordin calitativ:
a) publicitatea, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale,
b) fortele de vanzare, promovarea vanzarilor, relatiile publice;
c) publicitatea, relatiile publice, manifestarile promotionale;
d) relatiile publice, marketingul direct, promovarea vanzarilor.
he
585. in legatura cu promovarea personal, nu este real afirmatia potrivit cdreia:
a) apare ca fiind cea mai precisa in comparatie cu alte mij jloace promotionale;
b) este cel mai costisitor ingredient al mixului promotional;
¢) permite concentrarea eforturilor catre cei mai promit&tori cumparatori
potentiali;
d) este sinonima cu promovarea directa.
+,
a
586. Care dintre urm&toarele afirmatii nu ‘este intru totul exacta in legdtura cu
fortele
de vanzare? ,
a) sunt, in principal, reprezentanti ai producdtorilor;
b) isi desfasoara de multe ori activitatea in afara sediului firmei de care apartin;
c) semmificd un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe

competente in
relatiile cu cumparatoril,
85
MARKEUING - Teste grila
d) joacé un rol mai important pentru promovarea bunurilor de utilizare

productiva
decat pentru bunurile de consum.
*,
ate
oS
587. Organizarea unei manifestari aniversare a unei firme se inscrie In sfera:

a) publicitatii; c) manifestarilor promotionale;
b) relatiilor publice; d) merchandisingului.
588. Principalele "{inte" vizate prin actiunile de promovare a vénzarilor sunt:
a) furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;
b) furnizorii, cump§4ratorii, prescriptorii, consumatorii;
c) consumatorii, distribuitorit, fortele de vanzare, prescriptoril;
d) distribuitorii, prescriptorii, fortele de vanzare, furnizorii.
oe
589. Participarea la manifestari expozitionale interne sau internationale
constituie tn
sensul cel mai amplu:
a) o forma de comunicare specifica relatiilor publice;
b) o modalitate de publicitate;
c) o cale de promovare a vanz&rilor;
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatit
promotionale a
intreprinderilor contemporane.
+,
ae
§90. Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor promotionale, dupa

efectuarea unei campanii publicitare, fac parte:
a) testele de recunoastere;
b) teste ale filmarii miscArii ochiului;
c) indicele Nielsen de expunere [a televiziune a mesajelor publicitare;
d) indicele Biroului de cercetare a pietei Simons.

*,
fe
§91. Publicitatea de produs/serviciu, de marca si institutionala are drept criteriu

de
delimitare:
a) tipul mesajului difuzat;

b) efectul intentionat;
¢) obiectul publicitatii;
d) influenta exercitatd asupra cererii.
am
592. Cele mai importante considerente pentru care presa cotidiana este preferata
altor
medii majore de transmitere a mesajelor publicitare le constituie:
a) selectivitatea, durabilitatea, policromia;,
b) durabilitatea, policromia, audienta teritoriala larga;
c) flexibilitatea, costul sc4zut al spatiului, audienta terttoriala larga;
d) costul relativ scizut al spatiului, selectivitatea, durabilitatea.
$93. Avand un important col in procesul comunicational al - intreprinderii

contemporane, "vanzatorul mut" se refera la:
a) vitrina magazinului;
b) ambalajul de prezentare a marfurilor;
c) actiunile de promovare la locul vanz&rii;
86
d) personalul asistent-supraveghetor din sala de vanzare.
&
594. Publicitatea factuala:
a) vizeaza exploatarea unor trdsdturi si resorturi emotionale ale individului;
b) are ca obiectiv stimularea cererii punand accent pe conditiile de prezentare
ale
produsului;
c) pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale produsului;
d) urmireste fntarirea efectului unor actiuni de publicitate anterioara.
“
595. Cadourile promotionale sunt forme de:
a) relatii publice; c) manifest4ri promotionale;
b) publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor.
ws .
596. Tehinicile de comercializare cu rol promotional care urmiarese prezentarea
in cele
mai bune conditii ale produsului reprezinta:
a) publicitate la locul vanzarii; c) merchandising;
b) publicitate de conditionare; d) publicitate de informare.
%
597. Mesajul publicitar care pune in evidenté performantele produsului si pretul
acestuia este un mesaj:
a) de contemplare;
b} de relatie;
c) functional;
d) de evidentiere a marcii.
598. Publicitatea care pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale
produsului este publicitatea:
a) de marca;
b) de natura factual;
c) de informare;
d) de natura emotionala.
.%
599, Reducerile de preturi sunt forme de:
a) publicitate; c) promovarea vanzarilor;
b) publicitate la locu! vanzarii; d) manifestare promotionala.
%
600. Mesajul publicitar care prezinté consumatorului marturii si scene din viata
cotidiana prin care s& justifice alegerea unui produs sau serviciu este un mesaj:
a) de contemplare; ‘ c) de relatie;
b) de implicatie social; d) functional.
%
601. Una din urmdtoarele modalititi nu face parte din randul celor de stabilire a
bugetelor promotionale:
a) fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri;
b) stabilirea bugetului promotional dupa principiul "tot ce intreprinderea isi
poate
permite”;
c) fixarea bugetului pe baza numarului nonconsumatorilor absoluti ai unui
produs;
d) stabilirea bugetului bazata pe analiza obiectivelor specifice acestei activitati.
87
the
602, Una dintre componentele de mai jos nu apartine formelor particulare ale
publicitatii de produs:
a) publicitatea institutionala; c) publicitatea de conditionare;
b) publicitatea de informare; _- d) publicitatea de reamintire.
oe
603. Una din componentele sistemului de comunicatie al intreprinderii o
reprezinta:
a) publicitatea; c) marca;
b) sursa de informatii; d) obiectivele politicii de comunicatie.
604. Variabila cantitativ’ cu actiune pe termen scurt si care genereazd avantaje
economice si materiale imediate este: .
a) publicitatea; c) relatiile publice;
b) promovarea vanzarilor; d) marca.
y
605. Stimularea cererii de consum pentru produsele si serviciile intreprinderii
este
realizata prin intermediul:
a) publicitatii institutionale;
b) publicitatii de produs;
c) publicitatii de conditionare;
d) publicitatii de marca.
606. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a performantelor

tehnice
ale produsului este specifica:
a) publicitatii de conditionare;
b) publicitatii emotionale;
c) publicitatii factuale;
d) publicitatii directe.
Ne
607. Rolul promovarii in faza de maturitate a ciclului de viata a produsului este:

a) cAstigarea fidelitatii consumatorilor; c) informarea consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile produsului; d) sustinerea vanzarilor.
ate
608. Comunicatia care se desfagoara prin intermediul personalului

intreprinderii, a
produselor sau a retelei de distributie poarta denumirea de:
a) comunicatie formala; c) comunicatie directa;
b) comunicatie informala; _ d) comunicatie indirecta.
609, Canalul de difuzare a mesajului reprezinta:
a) elementul esential al actiunilor de promovare a vanzarilor;
b) o componenta a sistemului comunicational al intreprinderii;
c) una dintre coordonatele politicii de comunicatie a intreprinderii;
d) un element specific activitatii fortelor de vanzare ale intreprinderii.
poy
610. Variabila calitativa pe termen lung si care genereaza efecte preponderent i
in plan
psihologic este:
a) marca; ¢) relatiile publice;
b) publicitatea; d) fortele de vanzare.
88
611. Evidentierea calitatilor si caracteristicilor unei marci a Intreprinderii este

realizata
prin intermediul:
a) publicitafii institufionale;
b) publicitatii de marca;
c) publicitatii de conditionare;
d) publicitatii factuale,
612. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor elemente de
ordin
psihologic asociate produsului este specifica:
a) publicitatii de conditionare; c) publicitatii emotionale;
b) publicitatil factuale; d) publicitatii directe,
fe
613. Una dintre cele mai importante tras&turi ale marcii este:
a) personalitatea acesteia; c) internationalitatea acesteia;
b) caracterul siu emotional; d) forta sa relationala.
”
614, Rolul promovarii vanzarilor in faza de lansare a ciclului de viata a
produsului
este:
a) sustinerea vanzarilor; c) informarea consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile a produsului; —_d) diferentierea produsului.
~
615. Ansamblul activitatilor promotionale realizate sub forma unor programe
sau
campanii specifice corespunde:
a) comunicatiei directe;
b) comunicatiei formale;
c) comunicatiei indirecte;
d) comunicatiei institutionale.
?
oe
616. Tehnicile cu actiune si efecte pe termen lung, preponderent in plan

psihologic,
sunt specifice:
a) utilizarii marcilor;
b) relatiilor publice;
c) publicitati;
d) manifestarilor promotionale.
617. Determinarea formarii unei atitudini favorabile, de atasament fati de
intreprindere si oferta sa de produse si servicii este realizat& prin intermediul:
a) publicitatit de produs; c) publicitatii de marca;
b) publicitatii institutionale; d) publicitatii factuale.
%
618. Unul din ohiectivele specifice publicitatii de produs fl constituie:
a) sustinerea unui nou pret al produsului;
b) facilitarea penetrarii unei piete noi;
c) asigurarea suportului pentru lansarea pe piaté a unui nou produs;.
d) generarea unor efecte imediate, de natura cantitativa.
2,
og
619. Variabila mixté generand deopotriva efecte calitative si cantitative,

utilizabile
eficient pe perioade limitate de timp cu repercusiuni pe termen’ mediu sau lung
este:
a) publicitatea; c) relatiile publice;
b) manifestarile promotionale; d) marketingul direct.
89
*,
“
620. In scopul p&strarii interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu,

marcé
sau firma este utilizata:
a) publicitatea comparativa;
b) publicitatea de reamintire;
¢) publicitatea de conditionare:
d) publicitatea de informare.
+,
fe
621. Evidentierea performantelor tehnice inregistrate de cAtre intreprindere este

un
obiectiv de comunicatie specific:
a) sponsorizarit;
b) participarii la manifestari promotionale;
&
c) comunicatiei institutionale;
d) publicitatii emotionale.
622. Rolul promovarii vanzarilor in faza de declin a ciclului de viatd a

produsului este:
a) crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea consumatorilor;
b) redresarea vanzarilor; d) diferentierea produsului.
oe
623. Cea mai eficienté component a activitatii promotionale in cazul promovarii

unui
produs industrial este:
a) publicitatea;
b) fortele de vanzare;
c) promovarea vanzarilor,
d) manifestarile promotionale,
¢,
*
624, fn cazul unei intreprinderi cu o slab& diversitate a produselor, zonelor

geografice
gi clientilor, cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de
marketing este:
a) criteriul functiilor;
¢) criteriu! produselor;
b) criteriul geografic;
d) eriteriul pietelor.
aa
625. “intreprinderea de marketing” reprezinta:
a) o intreprindere specializaté in cercet&ri de marketing, publicitate si acordarea
de
consultanta in domeniul marketingului;
b) o intreprindere in care toate structurile organizatorice actioneaza fn viziunea
de
marketing;
¢) o intreprindere a cérei conducere a imbratisat optica marketingului;
d) 0 intreprindere care efectueazd acte de vanzare-cumparare.
”
626. Una din urmitoarele. grupe este aledtuiti numai din relatit specifice
compartimentului de marketing cu celelalte structuri organizatorice ale
intreprinderii si
cu conducerea acesteia:
a) relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de vanzare-cumparare;
b) relatii de inchiriere, relatii de stat major, relatii de cooperare;
¢) relatii functionale, relatii de control, relatii de concurenta;
d) relatii de stat major, relatii functionale, relatii ierarhice.
ec
627. Relatiile compartimentului de marketing, fie cu celelalte compartimente
functionale, fie cu conducerea intreprinderii, care se concretizeazi in
transmiterea
90
Bazele arketingihui
_-
unor indicatii, prevederi, prescriptii, informatii etc. din cadrul activitatii proprii,
poarta
denumirea de:
a) relatii ierarhice;
b) relatii de stat major;
c) relafii functionale;
d) relatii de control.
ot
628. Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afl4 fn relatii

functionale
cu: 8
a) conducerea intreprinderii;
b) proprii salariati;
c) celelalte compartinente ale intreprinderii;

d) clientii intreprinderii.
te
629. Situatia fn care relatiile dintre compartimentul de marketing gi celelalte

sectoare
ale intreprinderii se caracterizeaza prin neincredere reciproca gi slab capacitate
de
colaborare poarté numele de:
a) antagonism latent;
b) antagonism reciproc;
¢) antagonism militant;
d) antagonism intolerant.
630. Compartimentu] de marketing poate fi organizat dupa criterii cum sunt:

a) criteriul functiilor, criteriul eficientel, criteriul arborescent;
b) criteriul eficientei, criteriul costurilor, criteriul produselor;
c) criteriul functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;
- d) criteriul costurilor, criteriul geografic, criteriul eficientei.
*,
ee
631. Organizarea compartimentului de marketing avand la bazi criteriu!

functiilor: +
. a) constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de

activitate
ale c&ror atributii sunt delimitate dupa specificul activititilor de marketing:

b) desfasurarea unor activitati de marketing specifice act ivitdtilor comerciale; .
c) dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale
din
structura organizatorica a intreprinderii; .
d) subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice
principalelor piete de desfacere.
en
632. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriul geografic are in
vedere:
a) similitudinile existente tntre diferitele zone geografice in privinta
activit&tilor
commerciale;
b) diferenfierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice
in care
actioneaz4 intreprinderea;
¢) conceperea si desfgurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de
zona
geograficd tn care actioneaza intreprinderea;
d) concentrarea activitatilor de marketing intr-o singura zona geograficd.
*,
fe
633. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriile produselor se

realizeaza: ;
a) pornind de la diferitele caracteristici ale pietelor de desfacere:
91
b) in functie de particularitafile tehnicilor de vanzare specifice fiecdrui produs

(categorie de produse);
c) prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in
conceperea $i desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecdrui
produs
(categorie de produse) din nomenclatorul;
d) avand in vedere multimea segmentelor de consumatori carora se adreseazi
produsul
(categoria de produse).
%
634, Structurarea compartimentului de marketing in functie de criteriul. pietelor
sau
categoriilor de clienti se justified in cazurile in care;
a) intreprinderile dispun de un nomenclator restrans de produse;
b) in compartimentul de marketing exista functia de responsabil;
c) competenfa decizionala a responsabilului de produs este relativ limitata;
d) exist diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de
consumatori care fac necesare téhnici de vanzare, proceduri de fixare a
preturilor sau
modalitati dé organizare teritoriala diferite.
te
635. Organizarea compartimentului de marketing sub forma matriciala vizeaza:
a) obfinerea unei sinergii ridicate a structurilor functionale cu cele bazate pe
existenta
tesponsabililor de produs si zone geografice pentru asigurarea coerentei
actiunilor
practice Ja diferite niveluri de autoritate;
b) optimizarea dimensiunilor comipartimentului de marketing si a tneadriii cu
personal de specialitate;
¢) incadrarea compartimentului cu specialisti in cercetari de marketing;
d) stabilitatea si dinamismul activitatilor de marketing desfisurate in cadrul
fntreprinderii.
ate
636. O structura de marketing creata ad-hoc se justifica in situatiile in care:
a) eficienta activitatii compartimentului de marketing se dovedeste

nesatisfacatoare;
b) in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si
pregatirea
lansarii unei noi activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe
de
actiune, bugete de marketing etc. in vederea valorificarii unor oportunitati pe
care le
ofera piata;
c) puterea de decizie a compartimentului de marketing este lmitata;
d) atributiile compartimentului de marketing nu sunt precis delimitate.
*,
&
637. Transmiterea de cdtre compartimentul de marketing a unor indicatii,

informatii
din cadrul obiectului propriu de activitate catre alte compartimente ale
intreprinderii
reprezinta o relatie:
a) de stat-major, b)ierarhicd; c¢)decooperare; d) functional,
,
oo
638. Herbert Simon, laureat al premiului Nobel in economie, arta cA luarea

deciziilor
gi conduccrea:
a) sunt parfi distincte ale aceleasi entitati; ¢) pot fi considerate unul $i acelasi
Jucru;
b) nu pot fi considerate unul si acelasi lucru; d) se bazeaza pe principii diferite.
92
%
ae
639. Specialistii apreciaza c4 decizia reprezinta:

a) unul sau mafenulte objective care trebuie realizate;
b) hotararea de a realiza o cercetare de marketing;
¢) un ansamblu de metode gi telinici moderne de investigare;
d) cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
t
640. O situatie decizionala se creeazd numai atunci cand existé :
a) unul sau mai multe obiective;
c) o stare de incertitudine;
oe
641. Dupa natura obiectivelor urmirite, deciziile de marketing pot fi:

a) decizii repetitive si decizii nerepetitive;
b) decizii complexe si decizii specializate;
c) decizii strategice $i decizii tactico-operationale;
‘d) decizii individuale si decizii colective.
oy
”
642, Dupa componenta marketingului mix la care se refera deciziile de

marketing pot
fi:
a) decizti repetitive gi decizii nerepetitive;
c) decizii strategice si decizii tactico-operaftonale;
d) decizii individuale si decizii colective.
643. in functie de metodologia de claborare si adoptare a lor, deciziile de

marketing
pot fi: . :
a) decizii repetitive $i decizii nerepetitive;
c) decizii strategice si decizii tactico-operationale;
d) decizii individuale si decizii colective.
*
644, Deciziile tactico-operationale au caracter de:
a) decizit cadru; ¢) decizii care vizeazA un orizont mai indep&rtat;
b) decizii derivate; d) decizii care vizeaza obiective fundamentale,
+,
%
645, Deciziile strategice au caracter de:

a) decizii cadru;
b) decizii care vizeaz4 un orizont mai redus;
c) decizii derivate;
d) decizii care vizeazd obiective de marketing subordonate obiectivelor
fundamentale.
oo
93
646. Pornind de la impartirea, devenita clasica, a formelor de incertitudine in

patru
categorii, universurile(tmprejurarile) in care se plaseaz4 luarea deciziilor pot fi:
a) sigure, aleatoare, nedeterminate, nealeatoare;
b) sigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;
c) nesigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;
d) nesigure, aleatoare, determinate, antagoniste.
&
647. Cand incertitudinea este generatd. de faptul c4 efectele actiunilor avute in

vedere
depind de evenimente asupra cdrora nu se dispune de nici o informatie,
universurile in
care se plaseaza luarea deciziilor de marketing sunt:
a) sigure; b) aleatoare; c) nedeterminate; d) antagoniste.
648. Enumerarea variantelor de actiune posibile- etapa a procesului decizional
de
marketing, detine in cadrul modelului DECIDE locul:
a); b) 2; cy 5; da) 6.
649, Dezvoltarea si tmplementarea variantei adoptate - etapd a procesului
decizional
de marketing, detine in cadrul modelului DECIDE locul:
a) 1; b) 2; c) 3; d)4.
650. Modelul procesului decizional de marketing “ DECIDE” are:
a) 4 etape; b) 5 etape; c) 6 etape; d) 7etape.
oxy
651. A: Kaufman apreciaza intr-o lucrare a sa cd cercetarea operationala este:
a) suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor tactico-operafionale,
b) preg&tirea stiintifica a deciziilor, d) investigarea deciziilor strategice.
652. Teoria deciziilor reprezinté 0 componenta a:
a) deciziilor aleatoare; c) cercet&rii operationale;
b) comportamentului consumatorului; — d) modelul DECIDE.
653. Intre metodele de fundamentare a deciziei optime sau “ corecte” de
marketing
care se limiteaz& la utilizarea posibilitatilor obiective, determinate prin
procedeul
clasic sau prin procedeul empiric se inscriu: ,
a) lanturile Markov, c) metode de simulare;
b) metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate cele de maisus.
654. in randul metodelor de fundamentare a deciziilor care se bazeazd pe
posibilitati
atat obiective, cat si subiective se inscriu:
a) metode bazate pe teoria firelor de asteptare;
b) modele de simulare;
c) metode de analiza bayesiana;

.
ate
.
94
655. Atunei cand decidentul se gaseste in “ ignoranta totala’ in ceea ce priveste”

starile naturii”, decizia poate fi stabilita pe baza:
a) teoriei firelor de agteptare; ¢) teoriei comportamentului consumatorului;
b) teoriei jocurilor strategice; d) teoriei lui Samuelson.
656. Criteriul maximin de Juare a deciziei a fost introdus pentru prima data de :
a) LJ. Savage; b) Thomas Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
eo :
657. Criteriul maximin de luare a decizici mai este cunoscut si sub denumirea
de
criteriul:
a) optimistului; b) pesimistului; —c) regretului; d) rafionalitatit.
658. Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de :
a) Thomas Bayes; _ 6) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
659. Criteriul minimax de tuare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea
de
critertul:
a) regretului; b) rationalit&tii; c) pesimistului; —_d) optimistului,
660. Criteriu! rationalit&tii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data
de :
a) Abraham Wald; —_b) Laplace; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
661. Criteriul lui Laplace este cunoscut si sub numele de criteriul :
a) regretului; b) optimistului; c) pesimistului; — d) rationalitatii.
ate
662. Criteriul care presupune utilizarea unui coeficient de optimism K_ poart§
cenumirea de criteriul lui:
a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwicz;
663. Din categoria relatiilor de autoritate, existente fntre diferite structuri
organizatorice dintr-o intreprindere, nu fac parte:
a) relatiile ierarhice; c) relatiile functionale;
b) relatiile de control; d) relatiile de stat major.
o
abe
664, Care dintre urmatoarele categorii nu se regdseste la nivelul structurii, in

plan
vertical, a sistemului informational de marketing:
a) sursele de informatii;
b) sistemul de gestiune si prelucrare a datelor;
*
ae
d) Laplace.
¢) utilizatorii;
d) fluxurile informationale.
665. Conducerea unei intreprinderi trebuie $4 decidd dacd va continua si-si

mentina
gama de produse (strategia Al) sau daca fsi va diversifica gama de produse
(strategia
A2), in condititle in care potentialul pietei va fi scazut (starea $1) sau ridicat
(starea
$2). Folosind criteriul minimax, s4 se estimeze care vor fi valorile
corespunzitoare
95
matricii “regretelor” (Al-S1, Al-S2, A2-S1, A2- $2), cunoscand faptul cd

vanzarile
asteptate in urma aplicarii celor doua strategii, in cadrul fiecdrei stari a naturii,
se
prezinta astfel:
- miliarde lei-
Stiri ale naturii Sj $1 §2

Potential scdzut al pietei Potential ridicat al pictei
Alternative strategice Ai
Al Mentinerea gamei de produse 70 130

A2 Diversificarea gamei de produse | 60 ita
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.
666. intre fluxurile informationale ce compun structura orizontalA a sistemului

informational de marketing nu se regaseste:
a) sistemu! rapoartelor interne;
b) sistemul informatiilor obtinute de la personalul intreprinderii;
¢) sistemul organizational;
d) sistemul cercetarilor de marketing.
te
667. Viziunea si misiunea organizatiei sunt formulate de urmatorul nivel de

planificare
strategica: .
a) nivelul unitatti strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu;
b) nivelul functional; d) nivelul organizational superior.
gy
668. Care dintre urmatoarele aspecte decizionale strategice sunt abordate la
nivelul
organizational superior: (1) formularea obiectivelor organizatiei, (2)
coordonatele
campaniei de promovare a vanzarilor, (3) structura portofoliului de activitati, (4)
modalitatile de dezvoltare, (5) structura preturilor, (6) selectia firmelor de
servicii
logistice, (7) modul de alocare pe destinatii a resurselor financiare?
a) 1, 2, 4, 6; b) 1, 3, 4, 7; c} 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.
oe
669. Planificarea strategicd la nivelul organizational superior are urmatoarea
caracteristica:
a) se refera la un orizont de timp scurt;
b) reflecta interesele si nevoile clientilor;
c) urmareste valorificarea competentei distinctive a intreprinderil;
d) vizeaza doar objective financiare.
ed
670. Printre obiectivele stabilite la nivelul organizational superior, in cadrul
planificdrii strategice nu se include:
a) cifra de afaceri; c) imaginea intreprinderii;
b) pretul; d) responsabilitatea sociala,
*
de
96
671. Nu este considerata drept caracteristica ce st la baza identificirii unitatilor

strategice de activitate: ‘
a) tipul de planificare;
b) managementul;
¢) concurenta;
d) imaginea organizatiei.
%
672. O unitate strategic’ de activitate se caracterizeaz4 prin:
a) planificarea comund cu cea a intregii organizatit;
b) absenta unui manager propriu;
c) objective de profit proprif;
d) lipsa unor concurenti proprii.
ste
673. Confruntarea cu concurentii are loc, de obicei, la nivelul:
a) unitatii strategice de activitate; ¢) organizational superior de planificare
strategica:
b) ansamiblului organizatiei; d) functional. oe
"
674. La nivelul unitati strategice de activitate, nu se stabilesc:
a) produsele si serviciile care vor fi dezvoltate;
b) segmentele tinta;
c) modalitatile de satisfacere a nevoilor clientilor;
d) modul de desfasurarea a activitatii intregii organizatii.
%
675. Viabilitatea unei unit&ti strategice de activitate depinde de capacitatea
managementului de a identifica: .
a) avantajul competitiv al unit&tii strategice de afaceri;
b) concurentii; ,
¢) preturile concurentilor;
d) cele mai adecvate obiective de profit.
>
.
*!
676, Managementul fiecarei unititi strategice de afaceri este responsabil de:
a) functia de productie;
b) functia de productie, functia de marketing si functia financiara;
¢) functia de personal:
4) totalitatea sau majoritatea functiilor de baza.
677. Un plan de produs, elaborat la nivelul functiei de marketing, trebuie s&

concorde,
din punctul de vedere al obiectivelor gi strategiilor propuse, in primul rand, cu:
a) planul referitor la forta de vanzare a organizatiei;
b) planul strategic de marketing al firmei;

¢) planul strategic de productie;
d) planul resursefor umane, : .

%
678, Managerii de la nivelul functional de planificare strategica se concentreazi:

a) numai asupra eficacitatii activitatii; — ¢) numai asupra eficientei activitatii;
b) numaj asupra costurilor activitétii; d) asupra eficientei si eficacitatii
activitatii.
97
%
679. Planificarea strategicd nu presupune intotdeauna:
a) existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul
unitafi
strategice de activitate si nivelul functional);
b) corelarea celor trei niveluri de planificare;
c) directionarea prin planui elaborat la nivelul organizational superior a
planurilor de
la celelalte dou niveluri;
d) stabilirea tnisiunil organizatiei Ja nivelul organizational superior.
Po
680. Este necesar ca misiunea organizatiei:
a) 84 se limiteze la maximizarea profiturilor;
b) si reflecte valorile de baz ale organizatiel,
c) sd reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d) 84 fie concordant& cu functiile intreprinderii.
.*
681. in esent4, misiunea firmei este:
a) planul de marketing;
b) planul de produs;
¢) 0 declaratie concis4 referitoare la scapul existentei organizatiei;
d) planul de afaceri.
&
682. Formularea misiunii de catre o anumitd organizatie este necesard peritru a
fi
utilizata:
a) de furnizori;
b) in interiorul organizatiei respective;
c) de clientii finali;
d) in cadrul intreprinderilor furnizoare de servicil logistice.
“
683. Misiunea organizatiei nu specifica:
a) scopul si motivele existentei organizatiei,
b) pozitia pe care firma doreste si o dobandeasca;
c) tacticile de marketing ce vor fi utilizate;
d) valorile de baza ale organizatiei.
ad
684, Dintre componentele misiuaii firmei nu face parte:

a) piata tinta;
b) filozofia organizatiei;
c) conceptia firmei despre ea insAsi;
d) imaginea publicd reald (efectiva) a organizatiei, in randul clientilor potentiali.
a
685. Misiunea organizatiei trebuie sa fie:
a) specifica, realizabila, motivant’, focalizati mai degrabé asupra pietelor decat
a
produselor,
b) focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor, motivanta,
cuantificabila;
98
-——-—---—- cee
c) cuantificabila, specifica, realizabila, motivanta,

d) motivanta, referitoare atitudinea fati de grupurile din exteriorut gi interiorul
organizatiei, specifica, masurabila.
686. in majoritatea cazurilor, formularea de c4tre o organizatie a unei misiuni

proprii
are ca efect!
a) orientarea activitatii iutregit organizatii si posibilitatea obtinerii de
performante
superioare,
b) cresterea costurilor planificarii strategice,
c) modificarea structurii organizatorice;
d) limitarea punctelor forte ale organizatiei.
687. Un obiectiv de planificare strategica trebuie si aiba urmatoarele
caracteristici:
a) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, fezabilitate;
b) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficienta;
c) flexibilitate, claritate, eficienta, profitabilitate;
d) claritate, eficient4, profitabilitate, masurabilitate.
te
688. Flexibilitatea unui obiectiv de planificare strategici se referd la:
a) capacitatea obicctivului de a raspunde cerintelor principalelor grupuri de
interese
din interiorul organizatiei;
b) exprimarea sa deopotriva cantitativa si calitativa;
c) concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;
‘d) ajustarea in functie de modificarile neasteptate din mediul intern gi extern.
&
689, Compatibilitatea unui obiectiv de planificare strategica este reflectata de:
a) concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
b) intelegerea de catre managerii de la toate nivelurile organizatiei;
¢) facilitarea unor mdsurt de ameliorare a performantelor;
d) masura in care raspunde cerintelor clientilor.
&
690. Obiectivele corespunzatoare nivelului organizational superior se exprima,
de
obicei, in termeni:
a) sociall;
b) financiari; c) sociali gi financiari; —_d) ecologici.
+,
Se
691. Care dintre urméAtorii indicatori sunt utilizati, in marea majoritate a

cazurilor,
pentru exprimarea obiectivelor corespunzatoare nivelului organizational

superior: (1)
valoarea si volumul vanzarilor, (2) pretul minim acceptabil, (3) indicele de
crestere a
profitului, (4) imagines produselor la nivelul segmentului tint&, (5) eficienta
neta a.
investitiilor, (6) notorietatea unui anumit produs al gamei?
a) 1, 3, 5; b) 2, 3, 5; ce) 3, 4, 5;
692, Exemple de obiective nefinanciare generale ale tntreprinderii sunt

urm&toarele:
a) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, crearea de oportunitéti in privinta carierei,
d) 4, 3, 6.
99
responsabilitatea sociala fata de clienti;
b) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, cresterea profitului, progresul tehnologic;
c) dobandirea wnei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea

fata de
societate tn ansamblul ei, scdderea costurilor;
d) desfasurarea unor actiuni caritabile, cresterea vanzdrilor, contributia la

bundstarea
comunitatii. :
Od
693. Definirea obiectivelor unei unitati strategice de activitate are loc jnainte de
stabilirea:
a) obiectivelor generale ale organizatiei;
b) misiunii organizatiei;
c) strategiei de marketing;
d) structurii portofoliului de unitati strategice de activitate.
694, Comparativ cu obiectivele generale ale organizatiei, obiectivele unit&ti

strategice
de activitate:
a) au un grad mai scdzut de specificitate si acoperire;
b) sunt mult mai specifice si se limiteaza la o parte a activitatilor organizatiei;
c) se refera la intreaga organizatiei;

d) vizeaza un orizont de timp scurt.
+
oe
695. in cazul in care se elaboreazd un plan de marketing pentru un anumit

produs, este
necesar, in primul rand, s& se delimiteze in mod clar:
a) aportul produsului la indeplinirea obiectivelor de ansamblu ale firmeiS
b) strategiile pentru restul produselor;
¢) modalitatile de control al indeplinirii programelor de marketing;
d) responsabilitatile personalului firmei.
>
696. Poate fi considerat un obiectiv de marketing:
a) cresterea cotei de piatii de la 76% Ja 103%;
b) mentinerea cotei de piati;
¢) sporirea cotei relative de piafé de la - 0,5 la 0,5;
d) cresterea cotei de piata de la 0,3 la 1,2.
+,
%
697. Care dintre exemplele urmatoare nu reprezinté un obiectiv specific al

functiei de
marketing, ce poate fi inscris in planul de marketing al firmei:
a) imbunatatirea imaginii firmei; ¢).distributia extensiva a produselor firmei;

b) notorietatea spontand de 60%; d) un grad de acoperire a pietei de 80%.
698, in privinta relatiei dintre gradul de acoperire a pietei si cota de piatd, se

poate
afirma 04;
a) gradul de acoperire este intotdeauna mai mare decat cota de piata;
b) gradul de acoperire este intotdeauna mai mic decat cota de piata;
100
c) gradul de acoperire este intotdeauna identic cu cota de plata;

d) gradul de ucoperire si cota de piatd se afl intr-o relatic de interconditionare.
O
oe
699. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate functii ale planului de
marketing: (1) stabilirea misiunii firmei, (2) identificarea sursetor de avantaj
competitiv al intreprinderii pe pietele pe care opereazi, (3) directionarea
activit&tilor
corespunzatoare tuturor functiilor organizatiei, (4) alocarea resurselor pentru
diferitele
activitati de marketing, (5) formularea obiectivelor generale ale Intreprinderii,
(6)
coordonarea eforturilor tuturor departamentelor organizatiei pentru indeplinirea
obiectivelor de marketing, (7) evaluarea rezultatelor activitatii de marketing?
a) 1, 4, 5, 7; b) 2, 4, 6, 7; c)3,4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7. "
700. Care dintre urmitoarele afirmatii este adevaratd?
a) planul de afaceri este o parte integrantaé a planului strategic al intreprinderii;
b) planul de afaceri este o componenta a planului de marketing;
c) se recomandd ca planul de marketing si nu fie influentat de planurile

corespunzatoare celorlalte functii ale intreprinderii:
d) planul de marketing nu stabileste modul de alocare a resurselor financiare si

umane,
701. Datorit& valori sale operationale, planu! de marketing anual este denumit
uneori:
a) plan integrat; b) plan strategic; c) plan tactic; d) plan functional.
702. Planul de marketing care este elaborat pentru perioade de timp de 3-4 ani
este
denumit:
a) politica de marketing;
b) plan de afaceri;
c) strategie de marketing:
d) plan strategic.
ae
703, Planul de marketing pe termen lung este elaborat in functie de:
a) obiectivele planurilor de marketing anuale; :
b) misiunea organizatiel, obiectivele generale, resursele necesare gi evolutia
estimata a
factorilor cheie ai mediului extern;
c) misiunea organizatiei si obiectivele planurilor de marketing anuale;
d) progranicle de marketing elaborate de organizatie. ,
%
704, Rezumatul planului de marketing reprezinta:
a) descrierea succinta a continutului planului; c) lista obiectivelor de marketing:
b) precizarea sinteticé a mistunii firmed; d) cuprinsul planului. ,
ae
705. Se recomanda ca rezumatul planului de inarketing s& aiba:

a) min, 5 pagini; c) max, un paragraf:
b} max. 2-3 pagini; d) o dimensiune cat mai mare.
+,
Dd
706, Care este ordinea adecvata a urmatoarelor componente ale planului de

marketing:
(1) ipotezele, (2) analiza SWOT, (3) obiectivele planului de marketing, (4)
analiza
mediului? ”
a) 1, 2, 3, 45 b) 4, 2, I, 3; c)2,3,1,45 d) 3, 4, 1, 2.
707. Analiza SWOT se refera:
a) numai la punctele forte ale organizatiet;
b) numai la punctele forte si slabiciunile organizatiei;
¢) numai la mediul extern;
d) situatia intreprinderii gi raporturile acesteia cu micro $i macromediul extern.
708. Analiza SWOT este:
a) sinteza auditului de marketing;
b) instrumentul de control al politicii de marketing ce va fi stabilita prin planul

de
marketing;
¢) sinteza rezumatului planului;
d) etapa care urmeaza definirii obicctivelor planului de marketing.
709. Se recomanda ca ipotezele planului de marketing:
a) 34 fie in numéar mic si sa se refere la aspectele critice ale mediului;
b) 84 vizeze toate aspectele mediului, nu doar factorii cheie care influenteazd

succesul
firmei;
c) sd fie cat mai numeroase;
d) s4 fie considerate la elaborarea strategiilor, nu si a obiectivelor de Hiatketing.

710. Stabiliti ordinea urma&toarelor componente, fn functie de succesiunea Jor
Tntr-un
plan de marketing: (1) obiectivele, (2) bugetul, (3) programul de marketing, (4)
strategiile de marketing, (5) sistemul de control.
a) 4, 1,3, 2, 5; b)5,2,1,3,4; ¢) 1,4, 3, 2, 5;
4,
&
711. Care dintre urmatoarele aspecte sunt stabilite de un program de marketing:

(1)
persoanele implicate, (2) strategia firmei, (3) scadentele, (4) strategia de
marketing, (5)
succesiunea activitatilor desfagurate, (6) obiectivele de marketing, (7) costurile
aferente?
a) |, 2, 4, 7;
d) 3, 4,1,2,5.
b) 4,3, 1,2 c) 2,3, 5,6 d) 1, 3,5, 7.
712. fn stabilirea bugetului planului de marketing, aplicarea tehnicii “bazd zero”

presupune: /
a) justificarea fiecdrui element de cheltuieli si corelarea cu obiectivele generale

ale
§ntreprinderii;
b) considerarea modului de alocare a resurselor in perioada anterioara;
c) instituirea de restrictii in privinta resurselor financiare alocate activitatilor de

marketing;
d) referirea la o perioada de baza.
102
+,
a
713. Etapa procesului planificarii de marketing, care const& in specificarea,

culegerea,
' masurarea, analiza si interpretarea datelor si informatiilor referitoare la mediul

intern
si extern al intreprinderii, cu scopul de a identifica punctele forte gi slabiciunile

intreprinderii, oportunitatile si riscurile mediului extern este denumita:
2) audit de marketing: ¢) formularea obiectivelor de marketing;
b) analiza SWOT; d) cercetare cantitativa de marketing.
&
714, inteles ca wi proces de revizie, auditul de marketing se desfasoara:
a) numai in etapa de inceput a procesului de planificare;
b) doar la finalu! procesului de planificare;
c) numai fn situatiile fn care activitatile de marketing se dovedesc neprofitabile:
d) ori de cate ori este necesara evaluarea pozitiei intreprinderii,
a
715. in cazul auditului de marketing, perioada de timp la care se refera analiza
tendintelor de mediu care influenteazi activitatea intreprinderii:
a) se limiteaz4 la pertoada anterioara de planificare;
b) urmareste doar perioada curent&;
¢) se focalizeaza asupra unei perioade viitoare;
d) ofera © perspectiva completa, care include orizonturi de timp anterioare,
prezente $i
vultoare.
716. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la auditul de marketing sunt
corecte?
a) evalueaza in mod neutru, necritic situatia actualé de marketing a
tntreprinderif;
b) estimeaza probabilitatea de manifestare a factorilor de mediu:
c) nu considera natura impactului factorilor de mediu intern;
d) se desfasoara intotdeauna dupa stabilirea obiectivelor de marketing.
fe
717. Evaluarea resurselor interne ale organizatiei in raport cu mediul extern si
efectuarea unei analize separate pentru fiecare functie majoré a fntreprinderii se
numeste: ‘
a) audit de marketing;
b) audit de nianagement;
c) audit de productie;
d) audit functional.
&
718. Care dintre urmatoarele aspecte sunt urmarite in cadrul auditului extem de
marketing: ;
a) mediul economic, oferta pietei, preturile si conditiile de plata:
b) mediu] economic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic;
¢) profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
d) medjul politico-legislativ, mediul economic, concurenta.
*
og
719. In privinta particularititilor pietei, in cadru! auditului extern de marketing

sunt
Studiate aspecte cum sunt:
103
a) elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a piefei, sistemele

de
distributie fizicd a produselor ce apartin diferitilor furnizori;
b) fidelitatea fata de marca, distributia teritorialé a populatiei, investitiile de

capital;
c) evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi

utilizate In
relatiile cu intermediarii;
d) protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale produselor

existente
pe pia, viteza transferului tehnologic.
’,
ood
720, Printre aspectele referitoare la concurent&, urmarite in cadrul auditului

extern se
inscriu urmA&toarele:
a) barierele de intrare pe piati, reglementarile privind concurenta, strategiile de

marketing;
b) fuziunile si achizifiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a

investitiilor, comportamentul de cumparare al pietei tinta;
c) cota de piaté a fiecdrui concurent, costul materiilor prime si energiei,

structura
populatiei pe medii;
d) barierele de intrare pe piaf&, strategiile de ruczketing, fuziunile si achizitiile

de
intreprinderi. °
+,
a
721. Exemple de variabile operationale analizate in cadrul auditului intern sunt

urmatoarele:
a) cota relativa de piat&, volumul vanzarilor, structura vanzarilor pe tipuri de
clienti;
b) strategiile de marketing, cota de piata, tipul de structura organizatorica;
c) existenfa mecanismelor de control, valoarea vanzirilor, disponibilitatea
informatiilor de marketing necesare;
d) experienta de marketing a organizatiei, comunicarea intre departamente,

valoarea
vanzarilor.
se
722, Firmele de succes realizeazd un audit de marketing:

a) siptamanal; b) zilnic; c) lunar; d) anual.
Re .
723, Printre avantajele apelarii la consultanti externi, pentru realizarea auditului
de
marketing se inscriu urmatoarele:
a) obiectivitatea analizei, efectuarea auditului fn conditiile absentei unei
experiente
proprii fn domeniu;
b) costul mic, obicctivitatea analizei;
c) completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti,
dependenta
calit&ti auditului de experienta consultantului extern;

d) gradul de cooperare intre personalul intreprinderii si consultant.
*
724, Dezavantajele apelarii la consultanti externi, cu ocazia realizdrii auditului
de
marketing se refera la: (1} costul auditului, (2) subiectivitatea analizei, (3)
disiparea
ulterioara a informatiilor in mediul extern, (4) posibilitatea efectuarii auditului
de orice
intreprindere, (5) timpul necesar consultantului pentru a se familiariza cu
activitatea
104
firmei, (6) gradul inalt de conlucrare dintre specialistii intreprinderii si

consultanti, (7)
dificultatea infelegerii de consultant a particularit&tilor firmei? ,
a) 2,4,5,7 b) 1,3, 5,7; c) 3, 2, 1, 6; d) 4, 5, 6, 7.
725. In esent&, auditul de marketing consti in:
a) identificarea datelor necesare;
b) culegerea datelor:
¢) specificarea, culegerea, analiza si interpretarea datelor;
d) culegerea si analiza datelor.
%,
eo
726. Auditul de marketing se focalizeaz asupra:

a) tuturor factorilor care influenteaz& mediul intern al organizatiei;
b) tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului
Jor
asupra situatiei firmei;
c) tuturor factorilor care influenteazd mediul extern al organizatiei;
d) tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern.
Oc
727, Care dintre urmitoarele exemple pot fi considerate oportunitati, in cadrul
analizei
SWOT efectuate de o anumité firma: (1) lansarea de cdtre firma a unui nou
produs; (2)
crearea unui compartiment de marketing; (3) efectuarea unei reduceri de pret
pentru
serviciile oferite de firma in cauzi; (4) ritmul ascendent de evolutie a piefei; (5)
retragerea unui competitor de pe piata tinté; (6) modificarea favorabila a
reglementarilor referitoare Ja sectorul de activitatea in care este prezenta firma
- respectiva?
a) 1, 2,3; b) 2, 3, 4: c) 3, 4, 5;
728. Care dintre urmatoarele exemple pot ff considerate puncte forte ale firmei,
fn
cadrul analizei SWOT; (1) cererea mare pentru produsele firmei, (2) 0 strategie
de
marketing coerenta gi eficienté, (3) cota mare de piata, (4) ritmul inalt de
cregtere
ponomied, (5) intensitatea seizuta a concurentei, (6) imaginea favorabila a
produselor
irmei? SS
a) 2, 3, 6;
d) 4, 5, 6,
b) 1, 3, 4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6.
729, Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate pericole (amenintari),

in
cadrul analizei SWOT efectuate de o anumit4 firma: (1) Testrangerea drastica a
piefei;
(2) lipsa specialistilor de marketiag in cadrul firmei, (3) politica de marketing
agresiva
a concurentilor, (4) scaiderea cifrei de afaceri a firmei, (5) criza economic’, (6)
costurile mari fnregistrate de firma? ,
a) I, 3, 5; b) 2, 3,4; c) 3, 4, 5;
730, Pentru a stabili masura in care anumite puncte forte reprezinti competente
de
baza ale organizatiei, in raport cu concurentii, este necesari analizarea lor din
perspectiva urmatoarelor criterii:
a) proprietate, durabilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d)2, 5,6.
105
b) proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate:
c) valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d) durabilitate, transferabilitate, imitabilitate, cost.
731. Stabiliti care este ordinea corespunz&toare a urnidtoarelor etape ale

realizdrij
matricei oportunitatilor: (1) localizarea in cadrul matricei a fiecdrei oportunitati
identificate, (2) masurarea probabilitatii de manifestare a fiecdrei ocazii
favorabile, (3)
identificarea oportunitatilor, (4) codificarea oportunitatilor, (5) masurarea
impactului
ocaziei favorabile.
a) 1, 2, 3, 4, 5; c) 3, 4, 2, 5, 1; 4) 5, 3,2, 4,1.
°
ae
732. Matricea produs-piat4 a fost elaborat& pentru prima dat& de:
a) Philip Kotler; b) Igor Ansoff; —c) Peter Drucker; d) Jan Stapel.

733. In cadrul matricei produs-piata, strategia de mentinere pe pietele actuale,
cu
produsele actuale este cunoscuta sub denumirea de strategie de:
a) rezistent&; b) evolutie constanta; c) consolidare, d) diminuare a pierderilor.
f
og
734, Consolidarea pozitiei in raport cu concurentii impune cresterea cotei de

piati a
intreprinderii, fntr-un ritm similar cu cel de evolutie a pietei, In cazul in care
piata se
afla in faza de:
a) inceput;
b) 2, 1,3, 5, 4;
¢) maturitate; d) declin.
%
735. Dezvoltarea activitatii finmei in domenii concurente sau direct
complementare cu
domeniul in care opereazi in prezent este denumita:
a) strategie de penetrare; c) strategie de consolidare;
b) integrare fn aval; d) integrare orizontala.
&
736. Care dintre urmatoarele exemple reprezinta strategii de diversificare a
activitatii
firmei in domenii conexe: (1) integrarea in amonte, (2) retragerea, (3) penetrarea
pietei, (4) dezvoltarea pietei, (5) integrarea tn aval?
a) 1,4; b) 2, 5; °) 1, 5; d) 3,5.
te
737. In viziunea lui Michael Porter, intreprinderea poate selecta una dintre
urmatoarele
variante de strategii generice:
a) strategia celui mai sc4zut cost total, strategia de diferentiere, strategia. de

concentrare: :
b) strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de concentrare;
¢) strategia competitivitatii, strategia celui mai mic cost total, strategia de

concentrare;
d) strategia eficientel, strategia de concentrare, strategia de tintire.
ty
738. Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor produse cu un
nivel
tehnic ridicat este un avantaj competitiv numai in masura fn care:
b) crestere;
106
a) nu conduce la cregterea costurilor;
b) valoarea adaugata este apreciata de utilizator:

c) pretul produsului au creste;
d) se utilizeaza acelagi sistem de distributie.
*,
te
739. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la str ategia competitiva de tip
hibrid
sunt adevarate?
a) este utilizata de firmele care obtin importante economii de scara;
b) este preferata de firmele care doresc s4 penetreze pe piete unde concurentii
nu detin
pozitli semnificative;
c) genereaza costuri mari;
d) presupune oferirea unei valori adaugate mici, penten chent.
a
740. Diagrama propusa de Henry Gantt pentru programarea productiei pune
accentul
6:
») fabricarea unei anumite cantitati de produse;
b) responsabilitatile personaluiui de productie;
*,
Dg
c) timp;
d) valoarea produselor.
741. Intr-o diagrama Gantt, jalonul reprezinta:
a) obtinerea unei aprob4ri intermediare sau indeplinirea unui anumit obiectiv;

b) momentul de incepere a programului;
c) durata programului;
d) nivelul jerarhic vizat de o anumitd activitate.
Bo
742. Printre avantajele oferite de utilizarea diagramei Gantt se inscriu

urmatoarele: ()
usurinta trasarii, (2) frecventa actualizarii, (3) prezentarea clard a succesiunii

activitatilor, (4) posibilitatea aplicdrii cu usurinté fn cazul unui numar mare de
activitati, (5) vizualizarea rapida a stadiului de indeplinire a programului, (6)
prezentarea relatiilor dintre activitati.
a) 1,3, 5; b) 2, 4, 6: 1455 d)3, 4,6.

743. Metoda PERT a-fost conceputa in anul:
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.

744, Metoda PERT a inceput si fie utilizata in:
a) Franta; b) Germania; c) Japonia; d) SUA.
*,
fo
745, Care dintre urmatoarele afirmati referitoare la metoda PERT sunt

adevarate:
a) stabileste modalitati de alocare a regurselor care s4 permita indeplinirea

eficace a
obiectivelor programului;
b) se poate aplica numai in cazul proiectelor de complexitate seazuta;
¢) este focalizata asupra activitatilor nectitice;
d) permite in micd masur4 intelegerea relatiilor dintre activitati.
107
4,
“!
f
746. Stabiliti ordinea corect& a etapelor de aplicare a metodei PERT: ( I)

determinarea
relatiilor dintre activitati, (2) trasarea retelei PERT, (3) estimarea timpului
necesar
pentru fiecare activitate, (4) stabilirea listei activitatilor $i evenimentelor, (5)
stabilirea
drumului critic.
a) 4, 1, 3, 2,5; c) 2, 3, 1, 4,5; d) 4, 3,2, 1, 5.
b) 1, 2,3, 4, 53
+,
%
747, In cazul aplicarii metodei PERT, drumul critic reprezinta, ;

a) succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul
inceperii programului gi cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul
inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata maxima posibila,
c) succesiunea de activititi care constituie cel mai lung traseu, intre momentul
inceperii programului gi cel al finalizarii sale, avand o durata medie,
d) succesiunea de activitati care constituie ce] mai lung traseu, intre momentul
inceperii programului si cel al finalizirii sale, avand durata minima posibila.
*
748. In cadrul metodei PERT, termenul “critic” este utilizat pentru a sublinia
faptul ca:
a) este vorba de activitati cu profitabilitate scdzuta,
b) orice intarziere in desfagurarea unei activitati de pe drumul cel mai lung prin
retea,
va conduce la marirea duratei de realizare a programului;
c) o anumita activitate nu dispune de resursele umane necesare;
d) este probabila o sporire a duratei unei anumite activitat.
*
749. Ca regulé generala, cel mai curand termen de incepere a unei activitati din
reteaua PERT este: . oo , .

a) valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curdnd termen de
finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
b) termenul cel mai probabil; | i. _

c) valoarea minima din seria valorilor ce indicd cel mai curand termen de
finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate; ; ad

d) valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai indepartat termen de
finalizare, corespunzatoare activitatilor importante, care preced acea activitate.
eS
750. Daca se considera TI (cel mai tarziu termen de incepere a unei activitati),
Cl (cel
mai apropiat termen de fncepere a unei activitati), TF (cel mai tarziu termen de
finalizare), CF (cel mai curdnd termen de finalizare), rezerva de timp, in cazul
metodei
PERT, se stabileste astfel:
a) TI+ Ck b) TI- CL d) TI-CE.
c) TF + CF;
de
751. in cazul retelei PERT, se considera ca:
a) toate activitatile trebuie sA aiba rezerve detimp, ;

b) rezervele de timp existé doar in cazul activit&tilor desfasurate la inceputul
programului;
108
- a) (aj + bj — m,)/3;
c) activitatile critice nu au rezerve de timp;

d) activitatile necritice nu au rezerve de timp.
752, Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul PERT
reprezinta:
a) summa duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;
b) suma duratelor estimate ale activitafilor critice;
¢) suma duratelor estimate ale activitatilor necritice;
d) suma rezervelor de timp.
te
753. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate dintr-o reftea PERT se
calculeaza pe baza urmatoarelor estimari de timp:
a) estimarea probabilisticd; estimarea medie;
b) estimarea optimist, estimarea medie, estimarea pesimista;
c) estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile durate;
d) estimarea optimist4, cea mai probabilé durata; estimarea pesimista.
Ba
754. in cazul in care dispersia corespunzatoare intregului drum critic este de 3
zile, iar
durata probabila a programului este de 30 de zile, se poate considera c4
programul va
fi terminat intr-un interval de timp (exprimat in zile) de:
a) [21, 37]; b) [27, 33]; c) (24, 36];
,“
755. Considerand a; (estimarea optimistd), m; (durata cea mai probabila), ‘si 6;

estimarea pesimista, durata probabild a unei activitati se calculeaza astfel: .
c) (a; + 4m; + b)/6;
d) (aj + 2m; + b)/4.
og
d) (21, 39].
b) (aj + my + BiY3;
756. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing, fn cadrul unei firme

care are in
organigrama sa un manager de marketing, trebuie s4 constituie
responsabilitatea:
a) exclusiva a managerului de marketing;
b) exclusiva a specialistilor care au relatii directe cu clientii firmei;
c) comuna a managerului de marketing si a managerilor de la nivelul superior;
d) comuna a tuturor managerilor aflati !a nivelul superior (in raport cu

managerul de
marketing).
*,
fe
757. In cazul in care structura organizatorica a firmet include un departament

distinct
de planificare de marketing, acesta este implicat:
a) doar in elaborarea strategiei de marketing;
b) numai in stabilirea obiectivelor planificdrii de marketing;
¢) elaborarea planului si urmarirea indeplinirii obiectivelor stabilite;
d) desfisurarea activitatilor zilnice pe care le presupune indeplinirea obiectivelor

stabilite. ,
G
ee
109
788, Pentru a finaliza un program de activitati in 55 de zile, cu o probabilitate

de 95%,
in conditiile fn care durata programului este de 50 de zile, abaterea standard
corespunzitoare de 3,96 zile, iar valoarea gasita cu ajutorul distribitiei
probabilitatij
normale standard este de 1,64, valoarea calculat& a duratei probabile a
programului
este de: :
a) 0 zi; d) 55 zile.
c) 50 zile;
?
a
b) 49 ile;
759, Se considera ca, in cazul metodei PERT:

a) duratele activitatilor sunt variabile aleatoare;
b) toate activitatile au rezerve de timp;
c) durata probabila a unei activitati nu are in vedere estimarea duratei maxime si
minime a acesteia;
d) graful este constituit in exclusivitate din arce.
a, ee
760. Durata. probabila a unei activitafi, in conditiile aplicarii metodei PERT, se
determina ca medie:
a) aritmetica simpla;
b} armonica;
c) aritmetica ponderata;
d) geometrica ponderati.
761. Modelul de retea specific metodet CPM a fost utilizat, prima data, pentru:
a) distributia marfurilor; ¢) constructia unor uzine chimice;
b) programarea lansarii pe piatd a produselor, d) elaborarea strategiei de

marketing.
*,
a
762. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, presupune parcurgerea

_
prealabila a urm&toarelor etape, in cazul metodei PERT:
a) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, determinarea relatiilor dintre

activitati;
b) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, trasarea retelei PERT;
c) trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic; .
d) stabilirea celui mai apropiat termen de incepere si finalizare a fiecdrei

activitati.
“,
te
763. Lungimea drumului critic este:
a) suma duratei maxime a activitafilor critice si necritice;
b) cel mai scurt interval de timp tn care programul poate fi realizat;

¢) lungimea arcelor grafului;
d) cel mai lung interval de timp in care programul poate fi realizat;
*,
od
764. Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critica a retelei PERT, se
determina pe baza indicatarilor a (durata. minima a activitatii) si 6 (durata
maxima a
activitatii), cu ajutorul formulei: :
a) (b — a)"/36; b) (a~ by/18;
¢) (b~a)/2; d) (a + by*/36,
%
whe
110
765. Un producator de alimente de uz curent, care se extinde tn domeniul

productiei
de ambalaje pentru produsele respective, aplici o strategie de:
a) integrare In amonte; c) diferentiere;
b) integrare in aval; d) integrare orizontala.
e
766. Programul de marketing const in stabilirea:
a) obiectivelor planului de marketing; — c) bugetului de marketing;
b) strategiilor de marketing: d) succesiunii actiunilor tactice ale firmei.
767. Nu este reala afirmatia potrivit cfreia structura concreta a submixului de
produs
este data de:
a) dimensiunile gi structura gamei de produse sortimentale:
b) atributele corporale si acorporale ale produsului;
c) sistemele'de distributie pentru care s-a optat;
d) comunicatiile referitoare la produs.
BN
768. Locul central in cadrul mix-ului de marketing revine, in general:
a) produsului; b) pretului; c) distributiei; d) promovarii.
&
769. Cerinta de baza a realismului mix-ului de marketing o constituie:

a) judicioasa corelare a elementelor din componenta sa;
b) includerea permanenta a tuturor elementetor ce-i sunt specifice;
¢) valorificarea tuturor oportunitatilor pietei:
d) satisfacerea deplina a cerintelor cumpiratorilor-tint’.
te
770. “Avantajul diferentiat” nu sermnificd preocuparea intreprinderii:
a) de a oferi un marketing mix superior fata de concurenta;
b) de distingere de cAtre cumpartorii vizati, a ofertei proprii;
c) de a oferi un produs pe care cumpératorii-tintd sa-1 perceap ca fiind superior
celui
oferit de concurenta; ‘
d) de a detine o cota de piata superioara fata de concurenta.
fe
771. Care dintre componentele mix-ului de marketing au impact asupra

consumatorilor?
a) produsul si pretul;
b) produsul si promovarea;
¢) distributia si promovarea;
d) toate.
772. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix

de
marketing standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare le are:
a) pretul; b) produsul, —_c) comunicarea promotionala: d) distributia.
Hi
773. Dintre componentele mix-ului de marketing, utilizate de fntreprinzitori tn

eforturile de fidelizare a cumparatorilor, se apeleazd cel mai adesea, pentru
oferirea
unor beneficii imediate, la:
a) produs; b) pret; d) promovare,
c) distributie;
774, in cazul unui mix de marketing'orientat intr-o perspectiva specifica

marketingului
relational, serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de:
a) comunicare promotionala; —_b) pret; c) produs; d) distributie,
775, “Prajitura marketingului” semnifica:
a) serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de intreprindere;
b) ofertele “speciale” din cadrul mix-ului promotional;
c) mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing;
d) preturile promotionale.
+,
&
776. Distributia nu apare a ff o vartabila endogen&, pe deplin manevrabila de

cAtre
intreprindere, in cazul:
a) posibilitatii exercitarii unui contro! total asupra acesteta;
b) existentei unui aparat specializat propriu, al intreprinderit ofertante;
c) alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se oferd in cadrul pietei;
d) influentirii ei de diversi factori externi. .

777. Compararea mix-ului de marketing cu o “prajituri a marketingului”
apartine Jui:
a) Ph. Kotler; b) Leader si Kyritsis; c) Hill si O’Sullivan; — d) McCarthy.
778. in unele domenii mai recente de aplicare a marketingului orientat spre

servicii ~
cum este sportul $i cultura -- s-a simtit nevoia addugarii unui ingredient
suplimentar,
alaturi de cei patru P, respectiv:
a) marketingul intern; b) relatiile publice; | c)ambianta; d) standardizarea.
779, in cadrul mix-ului de marketing specific binecunoscutei firme nord-

americane
McDonald’, cu retele de restaurante fast-food, submixul de produs are drept

elemente
. definitorii:
a) standardizarea ofertei, calitate ridicatd si consecvent&, viteza de servire,

programul
prelungit de functionare;
b) standardizarea ofertei, calitate ridicaté si consecventi, posibilitatea utilizarii
cardurilor de catre clienti, servicii suplimentare;
c) adaptarea la cerintele diferitelor segmente de piata, calitatea ridicaté si

consecventa,
practicarea unor preturi judicioase, servicii suplimentare post-vanzare;
d) permanentizarea ofertelor promotionale, practicarea unor preturi

standardizate,
oferirea unor bonusuri de fidelitate.

*
Dg
112
780. Avantajul competitiv urmarit reprezint& un element de referin{4 pentru:

a) dezvoltarea mix-ului de marketing; ¢) definirea politicii de produs;
b) formularea strategiei de marketing; _d) implementarea tacticii de marketing.
781. In viziunea tui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaz’ ce] mai bine
cererea
de servicii de sanatate, respectiv strategia de marketing pe care trebuie s8 o
urmeze
organizatia in aceasta situatie sunt:
a) cerere pozitiva, strategie de remarketing;
b) cerere negativa, strategie de demarketing;
c) cerere neutra, strategie de demistificare;
d) cerere negativa, strategie de conversiune.
te
782. In viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeazA cel mai bine
cererea
pentru droguri, respectiy strategia de marketing pe care trebuie s& o urmeze
organizatia antidrog in aceastd situatie sunt:
a) cerere pozitivi, strategie de remarketing;
b) cerere nedorita, strategie de demarketing:
c) cerere indezirabila, strategie de antimarketing;
d) cerere negativa, strategie de conversiune.
&
783. Premiul anual P, D. Converse, péntru contributii deosebite aduse $titntei
marketingului, este acordat de: :
a) Asociatia Mondiala de Marketing; c) Academia Europeand de Marketin'g;
b) Academia Stiintei Marketingului din SUA; d) Asociatia Americana de
Marketing.
ot
784, ADETEM teprezinta:
a) 0 revisté francez4 de marketing; _c) un institut european de cercetiiri de
marketing:
b)o asociatie belgiand de marketing; d) o asociatie francezii de marketing,
785. Confederatia Europeana de Marketing reuneste tn prezent:

a) 24 de asociatii nationale, din 19 t&ri evropene:
b) 30 de asociatii nationale, din 50 de tari europene;
c) 20 de asociafii nationale, din 45 de iri europene;
d) 25 de asociafii nationale, din 42 de tari europene.
736. AIDA constituie:
4) 0 asociatie internationala in domeniul distributiei;
b) 0 publicatie in domeniul comunicarii internationale;
c) 0 asociatie europeana in sfera comunicarii promotionale;
d) o organizatie european de promovare a relafiilor publice.
787, Care dintre afirmatiile de mai jos un este real in legatura cu faptul c&
Asociatia
Mondiala de Marketing a fost creata:
a) in 1993;
113
b) la Chicago;
c) cu participarea reprezentantilor din peste 20 de tari;
d) prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM.
788. intre organizatiile non-profit care sustin (sponsorizeaza) organizarea

Congresului
Mondial de Marketing se evidentiaza:
a) Academia de Marketing, din Marea Britanie;
b) Academia Stiintei Marketingului, din SUA;
c) Federatia Internationala de Marketing;
da) Asociatia Internationala a Publicitatii
789. Certificatul profesional de specialist in marketing ~ Professional Certified

Marketer — este atribuit de: a
a) AMA; c) Asociatia Mondiala de Marketing;
b) Academia Europeand de Marketing; d) Confederatia Europeana de

Marketing.
“790. in prezent, sunt editate reviste de marketing european tn:
a) Franta si Germania; ¢) Suedia si SUA;
b) Germania si Marea Britanie; d) Marea Britanie si SUA.
&
seode
791. Activitatea asociatiilor nationale de marketing s-a concentrat in directia:

a) organizarii unor manifestari stiintifice de profil;
b) editarii unor periodice in domentu;
¢) difuzarii pe mai multe planuri a conceptelor si tehnicilor de marketing;
d) realizarii tuturor actiunilor de mat sus.
%
792. Publicatiile Euromonitor sunt editate tn:
a) Elvetia; b) Marea Britanie; c) Belgia; d) Suedia.
793. Revista Advertising Age este o publicatie:
a) editati de Asociatia Internationala a Publicitatii;
b) ce apare in Marea Britanie;
c) cu caracter comercial din SUA;
d) o asociatie a Publicitatii din Europa.
‘,
od
794, Societatea Europeand pentru cercetari de opinie si de marketing -

ESOMAR, are
in prezent cdteva mii de membri, din:
a) 25 de t&ri; = b) 45. de tari, =c) SQ de tari, dd) 100 de tari.
795. FELAM reprezinta:
a) 0 revista a asociatiei franceze de marketing;
b) un congres anual al Federatiei Europene de Marketing;
c) Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latina;

d) Forumul asociatiilor de marketing Europa-America Latina.
114
d) toate atirmatiile anterioare.
796. Dintre afirmatiile de mai jos nu este reala cea potrivit careia marketingul:
a)aaparut, mai intdi, pe planul practicii; c) are ca loc de origine SUA;
b) a fost promovat mai fntdi fn largime; — d) a ajuns in SUA la faza

adolescentei.
io
&
.797. fn evolutia marketingului, era productiei — sau orientarea cAtre productie

— a avut
loc in SUA:
‘'a) pana in 1930;
b) in priina jumatate a secolului XX;
c) intre 1950-1970;
d) in a doua jumatate a secolului XX.
a
798, Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul comercial:
a) reprezint4 una dintre ariile constitutive ale marketingului organizatiilor non-
profit;
b) ‘este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desfagura adesea si
activitati economice pentru a-si crea unele surse de venituri; -
c) se situeaza fn-cadrul domeniului economic;
d) este specific doar unor tntreprinderi din sfera distributiei.
799. Care dintre afirmatiile de mai jos exprima cel mai deplin esenta
“produsului”
marketingului electoral?
a) este concretizat, de obicei, fntr-un program sau un candidat;
b) urmeaza a fi “vandut” publicului alegator;
c) este oferit “consumatorului de politica”;
800. Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul ca definitia initiald datd
de
citre AMA marketingului a fost considerata ulterior ca insuficient’, nu este
reali?
a) i se atribuiau doar roluri exercitate dup4 incheierea productiei; ‘
b) punctul sau de pornire nu-l reprezentau clientii sau consumatorii;
c) s-a axat doar pe bunuri, nu si pe servicii;
d) omitea obiectivul propriu al intreprinz&torilor, in cadrul acestui demers.
4,
%

MRK

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MRK

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

1, Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de aplicare

3. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o trasdtura caracteristic4 a

de marketing a activitatii unei firme modeme?

a) receptivitate fata de cerintele societatii;

b) inalté capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum;

¢) inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si

d) viziune analiticd asupra fiecrei activitati care alcdtuieste ciclul economic

4, Revista “Journal of Marketing” este editata de:

a) AM.A. _b) ADETEM; c) AROMAR; d) ESOMAR.

5. in (ara noastra, marketingul a fost introdus ca obiect de studiu tn

superior economic incepand cu anul universitar:

6. Care dintre urméatoarele domenii ale marketingului nu constituie o

7. in periodizarea: propus4 de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului

“este cel al:

8. in definirea marketingului social si societal, Philip Kotler include:

a) orientarea activitatii firmei catre interesul public;

b) aplicarea marketingului in institutii sociale;

c) desfasurarea de actiuni sociale in firma;

9. in conceptia lui Philip Kotler, marketingul social obliga firmele sa aiba in

10. fn viziunea scolii romanesti de marketing, o definitie cuprinzdtoare a

a) 0 conceptie modern4 asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatti

© conceptie modernd asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii

© conceptie moderna asupra orientirii, organizérii si desfigurarii activitatii

13. Potrivit opiniei scolii romanesti de marketing, momentul aparitiei

14, Aparitia marketingului este legata, fn principal, de:

15. AROMAR reprezinta: .

a) o marca de condimente, aseman&toare cu Delikat si Vegeta;

b) Asociatia Romana de Marketing;

c) reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;

d) o asociatie culturala a aromanilor.

16. Cea mai important asociatie internationala a specialistilor in marketing din

17. Intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se inscrie:

a) aplicarea sa la nivelul universului; _

b) patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;

c) dezvoltarea sa pe toate continentele; ;

d) dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.

18. in ordinea cronologica a aparitiei, prima specializare a marketingului a fost:

a) marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;

19. Prima utilizare a conceptului de marketing social este intdlnitd jntr-un

a) Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert, —_¢) Philip Kotler si Gerald Zaltman;

b) Neil H.Borden si EJerome McCarthy; d) William J. Stanton gi Philip Kotler.

b) generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;

23. Cererea poate fi considerata elasticd in raport de pret atunci cand:

a) orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea

c) cresterea pretului cu 10% duce la o scidere a volumului cererii cu 2%;

d) cregterea procentuala a nivelului pretului duce la o scddere cu un procent mai

24. Vechiul concept de marketing este specific primei jumatati a secolului 20 si

.a) nevoile firmet;

30. Orientarea catre consumator si nevoile acestuia este caracteristicd celei de a

c) noului concept de marketing;

31. Marketingul cultural este-o forma a marketingului:

35, fn conformitate cu vechiul concept de marketing intreprinderea trebuie sd-si

b) asigurarea satisfactiei consumatorilor;

c) dezvoltarea performantelor telinice ale produsului;

d) sistemul informational de marketing al intreprinderii.

39. Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia marketingul

a) largi; b) moderne; c) inguste; d) complete.

a) definitiilor inguste; c) definitiilor largi; ine

b) definitiilor clasice; d) definitiilor coerente.

42. Marketingul relational (de relatie) presupune:

a) desfAgurarea unor relatii cu toate componentele mediului,

b) constituirea in timp a unei “resurse” de tip special, numita retea de