Sisteme inteligente

Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare

Systembeispiele

Curs 1

SISTEME INTELIGENTE DE
MĂSURARE
Facultatea de Automatică și Calculatoare –
Departamentul de Automatică și Informatică Industrială

Conf. Dr.-Ing. Grigore Stamatescu

grigore.stamatescu@upb.ro
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Organizare

• Curs
– Miercuri 16-18 Online MS Teams

• Laborator
– Miercuri 14-16 Online MS Teams*
– Miercuri 18-20 Online MS Teams

grigore.stamatescu@upb.ro 2
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Obiectivul cursului
Prezentarea conceptelor principale de proiectare și a
unor aplicații ale sistemelor inteligente de măsurare în
monitorizarea ambientală, urbană, industrie și energie –
elemente fundamentale ale noilor concepte Internet of
Things (IOT) și Cyberphysical Systems (CPS)

Cunoștințe anterioare: sisteme de achiziție de date,

sisteme cu microprocesoare, transmisii de date,
programare și prelucrarea datelor
grigore.stamatescu@upb.ro 3
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Conținut curs

• Aspecte generale ale SIM (Ch1) • Rețele de SIM (Ch8)

• Propagarea semnalelor (Ch3) • Localizare (Ch9)
• Senzori pentru SIM (Ch4) • Mobilitate (Ch10)
• Bazele detecției și estimării • Experimente și simulări
(Ch5) (Ch15)
• Separarea surselor (Ch7) • Implicații sociale (Ch16)
• Arhitectura unui nod senzorial • Principii de proiectare
(Ch12) (Ch17)

grigore.stamatescu@upb.ro 4
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Laborator

• Simulatorul CupCarbon U-One pentru

modelarea/simularea aplicațiilor IoT & SmartCity
– https://cupcarbon.com
– Exemple: http://labsticc.univ-
brest.fr/~bounceur/cupcarbon/examples/

• Studiul și prezentarea unor lucrări de cercetare pe temele

majore studiate: senzori, comunicație/rețele, aspect
energetice și de prelucrare a datelor (pe nod/în rețea)
pentru SIM
grigore.stamatescu@upb.ro 5
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Evaluare
100% Nota

50% 50%
Laborator Examen

10% Test grilă

Participare (Moodle)

40%
Activitate
grigore.stamatescu@upb.ro 6
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Referințe bibliografice
1. Pottie, Gregory J., and William J.
Kaiser. Principles of embedded
networked systems design. Cambridge
University Press, 2005.
2. Dargie, Waltenegus, and Christian
Poellabauer. Fundamentals of wireless
sensor networks: theory and practice.
John Wiley & Sons, 2010.
3. Articole știintifice punctuale pe teme de
interes și documentații tehnice

grigore.stamatescu@upb.ro 7
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

I. Why Use
Argumente SIM WSNs ?
3

Predictive
Maintenance
High-Confidence
Energy Saving Transport and
Smart Grid Asset Tracking

Improve
Productivity
Intelligent
Buildings
Enable New
Knowledge
Enhanced Safety &
Security
Improve Food
and H2O
Healthcare

Smart Home
Interesting Applications grigore.stamatescu@upb.ro WSN applications – February 2012 8
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Arhitectura de referință ITU

Figure 1: Schematic Layers of a Ubiquitous Sensor Network

grigore.stamatescu@upb.ro 9
Source: ITU NGN-GSI Rapporteur Group Meeting “ Draft Recommendation Y.USN-reqts, "Requirements for support of USN applications
and services in NGN environment," (Geneva, 11-21 September 2007), available at: http://www.itu.int/md/T05-NGN.GSI-DOC-0266/en
(Note: Access restricted to TIES Users).
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Introducere
• Multe exemple de dispozitive care monitorizează sau
controlează procesele fizice de ex. controlere și senzori digitali
în automobile, aparate electrocasnice, fabrici, aeronave,
telefoane celulare, jocuri video și sisteme de monitorizare a
mediului
• Marea majoritate a procesoarelor fabricate acum sunt utilizate
în aplicații încorporate (adică având conexiune la procese
fizice), mai degrabă decât în ceea ce ar fi considerat în mod
obișnuit ca un computer
• Majoritatea sunt conectate în rețea în limitele unui sistem de
control local, de obicei în configurații master / slave
grigore.stamatescu@upb.ro 10
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Introducere

• Progresele în tehnologia fără fir și în înțelegerea sistemelor

distribuite fac acum posibile compoziții ale sistemelor
încorporate care pot funcționa ca conexiune a internetului la
lumea fizică
• Sistemele integrate interconectate vor deveni omniprezente în
mediul înconjurător, cu potențialul unor schimbări societale de
amploare

grigore.stamatescu@upb.ro 11
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

2
Diagrama unui nod senzorial

Energy Digital
supply signal
processor
and
memory

External Package
comm. Interface

Sensor/
actuator
suite

grigore.stamatescu@upb.ro 12

Figure 1.1 ENS node block diagram.

 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Diagrama unui nod senzorial

• Componente hardware:
– alimentare cu energie (de exemplu, baterie sau conector extern)
– senzor și / sau actuator (de exemplu, microfon sau difuzor, cameră sau
afișaj)
– unitate de procesare (capacitate de procesare și stocare a semnalului)
– dispozitiv de comunicații (de exemplu, port radio sau Ethernet)
• Unele dintre acestea pot fi integrate împreună, în timp ce altele pot fi
componente discrete
• Componentele sunt conectate prin magistrale de date (punctate) și linii
de alimentare, cu diferite dispozitive pentru a furniza interfețe
• Software-ul permite gestionarea resurselor platformei, procesarea
semnalului și comunicațiile externe
grigore.stamatescu@upb.ro 13
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Exemplu – Libelium Waspmote

grigore.stamatescu@upb.ro 14
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Rețele de noduri senzoriale (WSN)

• Agregarea dispozitivelor într-o rețea oferă funcționalitatea
necesară
• Oferă acces la rețea distribuită și Internet la senzori, comenzi și
procesoare încorporate în echipamente, facilități și mediu
• Tehnologia circuitelor integrate permite construirea de senzori,
aparate de radio și procesoare la un cost redus și cu un consum
redus de energie, permițând producția în masă
• Scalele vor varia de la local la global, cu aplicații care includ
medicamente, securitate, automatizarea fabricii, monitorizarea
mediului și întreținere bazată pe condiții
• Poate avea sute sau mii de senzori per utilizator, rezultând
multe noi provocări de proiectare a sistemului
grigore.stamatescu@upb.ro 15
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Rețele de noduri senzoriale (WSN)

1.2 ENS design heuristics 3

Node
Node
Gateway
Node

Node Internet
Node

Gateway

Node

LAN Server
Node Node

grigore.stamatescu@upb.ro 16
Figure 1.2 Generic ENS network architecture.
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Rețele de noduri senzoriale (WSN)

• O rețeaua autonomă de senzori este utilizată pentru a
monitoriza evenimentele din lumea fizică, în beneficiul unui
utilizator la distanță conectat prin web
• Grupurile de noduri de senzori sunt conectate prin intermediul
gateway-urilor respective la Internet; se presupune că nodurile
pot fi adresate fie printr-o adresă de internet (IP), fie printr-un
anumit atribut (locație, tip etc.) și se disting de elementele pure
de rețea prin faptul că conțin o combinație de senzori și / sau
actuatori
• Într-o situație de monitorizare la distanță, poate exista o parte a
regiunii țintă fără infrastructură, ceea ce implică o rețea multi-
hop care trebuie să se autoorganizeze
grigore.stamatescu@upb.ro 17
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Rețele de noduri senzoriale (WSN)

• Gateway-ul poate fi un nod senzor similar cu celelalte noduri din
clusterul său sau poate fi complet diferit, realizând de exemplu
sarcini suplimentare de procesare a semnalului și comunicații și
fără senzori
• În clusterul din partea din stânga sus, nodurile sunt conectate
printr-o rețea multi-hop, cu căi redundante către gateway
• În clusterul inferior, nodurile pot fi conectate la gateway prin
rețele wireless multi-hop sau prin alte mijloace, cum ar fi o rețea
locală cu fir (LAN)
• Nodurile din diferitele clustere pot fi toate de un singur tip sau
pot fi diferite în interiorul sau între clustere (omogen vs.
eterogen)
grigore.stamatescu@upb.ro 18
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Scalabilitate
• Metodele centralizate nu scalează:
– Lumea fizică poate genera cantități nelimitate de date care trebuie
observate, monitorizate și controlate
– Numai resursele finite pot fi puse în infrastructura de telecomunicații fără fir
• Utilizatorul final se confruntă cu supraîncărcare de informații pe
măsură ce numărul senzorilor crește; trebuie să reducă
informațiile undeva
• Soluție: prelucrarea la sursă și transmiterea deciziilor, mai
degrabă decât datele brute
• Reducerea drastică a sarcinii asupra componentelor sistemului
de comunicații, rețelelor și resurselor umane
grigore.stamatescu@upb.ro 19
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Aspecte de proiectare

• Multe situații în care detectarea fiabilă solicită senzori în

imediata apropiere a unui eveniment fizic, determinând scalarea
numerelor (de exemplu, obstrucții fizice la camere). Cu un
număr mare de senzori, tipul de informații obținute este diferit
calitativ de cel obținut cu măsurarea la distanță
• Senzorii, interfețele radio și procesarea semnalului pot reduce
toate costurile tehnologiei circuitului integrat, dar bateriile și alte
surse de energie se îmbunătățesc doar încet în timp
• Costul energetic al comunicațiilor per bit adesea multe ordine de
mărime mai mari decât energia necesară pentru luarea
deciziilor la sursă
grigore.stamatescu@upb.ro 20
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Aspecte de proiectare

• Comunicațiile sunt limitate în eficiența lor de limite

fundamentale, în timp ce costurile de procesare sunt la ordinea
întâi limitate doar de tehnologia actuală
• Munca umană nu scalează; rețelele trebuie să se auto-
organizeze pentru a fi economice
• Scalabilitatea cu reacție fizică necesită ierarhie, cu funcționare
distribuită la straturile inferioare și control centralizat sporit la
straturile superioare

grigore.stamatescu@upb.ro 21
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Ierarhizare

• Ierarhia nu implică neapărat dispozitive eterogene.

– de ex. organizații umane: abilitățile native de procesare sunt aproximativ
egale la toate nivelurile; în schimb, se procesează informații diferite, adică
la diferite niveluri de abstractizare / agregare, iar comenzile care
progresează în lanț diferă, de asemenea, în ceea ce privește nivelul de
abstractizare, de la politici până la directive de lucru, cu posibilități variate
de interpretare
• Abstractizarea permite nivelurilor mai joase să facă față
schimbărilor locale în situație mult mai rapid decât în cazul în
care un controler central ar trebui consultat pentru fiecare
acțiune, permițând în același timp obiectivele globale
grigore.stamatescu@upb.ro 22
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Ierarhizare

• În cazul mașinilor (de calcul) se pot oferi abilități foarte

diferențiate dispozitivelor la diferite niveluri ale ierarhiei
– De exemplu, un canal de comunicații de mare viteză cu rază lungă de
acțiune pentru a reduce latența comparativ cu a se baza doar pe legături
multi-hop
– De asemenea, inevitabil dacă generațiile ulterioare de dispozitive sunt
introduse în rețea
• Trebuie luate în considerare ambele ierarhii logice și fizice

grigore.stamatescu@upb.ro 23
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

Great Duck Island – ME, USA [2] translations based on calibration data or threshold filters),
echargeable and dispatches the data according to the application’s needs.
day. Al- Compared with traditional data logging systems, networked
seasons, sensors o↵er two major advantages: they can be retasked in
months. the field and they can easily communicate with the rest of
interest the system. In-situ retasking allows the scientists to refocus
their observations based on the analysis of the initial results.
Suppose that initially we want to collect the absolute tem-
perature readings; however after the initial interpretation
nded en- of the data we might realize that significant temperature
ple solar changes exceeding a defined threshold are most interesting.
cted op- Individual sensor nodes communicate and coordinate with
ar power one another. The sensors will typically form a multihop net-
ow prob- work by forwarding each other’s messages, which vastly ex-
tends connectivity options. If appropriate, the network can
perform in-network aggregation (e.g., reporting the average
temperature across a region). This flexible communication
Figure 1: System architecture for habitat structure monitor-
allows us to produce a network that delivers the Figure 2: Mica Hardware Platform: The Mica sen-
bility to sor node (left) with the Mica Weather Board devel-
ing required data while meeting the energy requirements. We
net. Al- oped for environmental monitoring applications
ach sum- expand on energy efficient communication protocols in Sec-
nce and tion 6. will fit very well with the overall system architec-
which
tion, the timely delivery of fresh sensor datature.
is key.
WeLastly,
Ultimately, data from
deployed theeach sensor needs
CerfCube with ato12dbi
be propagated
omnidirec-
installa- nodal data summaries and periodic health-and-status mon-The this kind of communication, a “custody transfer” model,
totional
the Internet.
2.4GHz propagated
antenna data may
that provided be raw,
a range of filtered,
approxi-
itoring requires timely delivery. similar to SMTP messages or bundles [10], may be applica-
ormately
processed
1000data.
feet. Bringing direct wide area connectivity
ble.
to each
The sensor path is solution
mote-to-mote not feasible – theofequipment
consisted is too
a mote connected
Users interact with the sensor network data in two ways.
picuous. 3. SYSTEM ARCHITECTURE costly,
to theit requires
base station too much
and a power
mote in and
the the installation
sensor patch. of
Both
Remote users access the replica of the base station database
viors un- allmotes
required
wereequipment
connected istoquite14dbiintrusive
directionalto the habitat.
916MHz YagiIn-
an-
We now describe the system architecture, functionality (in the degenerate case they interact with the database di-
dy areas stead, the The
tennae. wide range
area connectivity
of the Yagi isantennae
brought isto more
a basethan
station,
1200
of individual components and how they operate together. rectly). This approach allows for easy integration with data
data col- adequate
feet. The power and housing
di↵erences for the equipment
between mote and the is provided.
CerfCube
We explain how they address the requirements set forth in analysis and mining tools, while masking the potential wide
e. The base not
include station
onlymay communicate
a di↵erent with the frequency
communication sensor patch and
Section 2. area disconnections with the base stations. Remote control
using
power a wireless local area
requirements, network.
but also software Wireless networks
components. Of are
par-
We developed a tiered architecture. The lowest level con- of the network is also provided through the database inter-
particularly advantageous
ticular interest to network since often each ishabitat
connectivity the MAC involves
layer
sists of the sensor nodes that perform general purpose com- face. Although this control interface is sufficient for remote
monitoring
– the mote’s several
MACparticularly interesting
does not require areas, eachlink
a bidirectional with
like
t is criti- puting and networking in addition to application-specific users, on-site users may often require a more direct interac-
, and re-
its802.11b.
own dedicated sensorthe
Additionally, patch.
mote sends raw data with a small
sensing. The sensor nodes may be deployed in dense patches grigore.stamatescu@upb.ro tion with the network. A small, PDA-sized device, referred 24
Each sensor
packet headerpatch
(four is equipped
bytes) with
directly overa gateway
the radiowhich can
as opposed
able sys- that are widely separated. The sensor nodes transmit their toFigure
as gizmo,4: Thermopile data from aThe
enables such interaction. burrow
gizmo mote on
can di-
ortantly, communicate
to overheadswith imposedthe sensor network
by 802.11b andand provides
TCP/IP connec-
connections. GDI during a 19-day period (July 18, 2002 to Au-
data through the sensor network to the sensor network gate- rectly communicate with the sensor patch, provide the user
hese new tivityFortoone
the week,
transitwe network.
tested theThepacket
transitreception
network may con-
and power gust 5, 2002).
way. The gateway is responsible for transmitting sensor with a fresh set of readings about the environment and mon-
sist of a singleofhop
consumption eachlink or a series
solution. of networked
We discovered that wireless
both sys-
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

WSN application examples

Curs 1

30

Volcano Reventador – Ecuador [2]

WSN applications – Februar

grigore.stamatescu@upb.ro 25
 Sisteme inteligente
Institut für Beispielsysteme | Forschungsgruppe de măsurare
Systembeispiele

Curs 1

[1] Alan Mainwaring, David Culler, Joseph Polastre, Robert

Szewczyk, and John Anderson. 2002. Wireless sensor networks
for habitat monitoring. In Proceedings of the 1st ACM
international workshop on Wireless sensor networks and
applications (WSNA '02). Association for Computing Machinery,
New York, NY, USA, 88–97.
[2] G. Werner-Allen et al., "Deploying a wireless sensor network
on an active volcano," in IEEE Internet Computing, vol. 10, no. 2,
pp. 18-25, March-April 2006, doi: 10.1109/MIC.2006.26.

grigore.stamatescu@upb.ro 26