Metode de predare – invatare inovative

Metodele inovative de învățare reprezintă modalitățile moderne de stimulare a învățării și

totodată de dezvoltare a personalității, dar și instrumentele didactice care favorizează interschimbul de
idei, de experiențe, de cunoștințe, etc.

Un cadru didactic ce folosește metode interactive ar trebui să fie:

- Un sfătuitor – ajutată elevii în rezolvarea problemelor, îi motivează în vederea prezentării

propriilor idei;
- Un observator și un ascultător – observă elevii în timpul activităților și apreciază corect efortul
fiecăruia;
- Un participant la învățare.

Metoda de predare – învățare aleasă de mine este cea a mozaicului (Jigsaw). Consider că această
metodă este eficientă deoarece presupune învățarea prin cooperare la nivelul unui grup și predarea
informațiilor dobândite de fiecare membru al grupului unui alt grup, astfel combinând învățarea
individuală cu cea in echipă.

Avantajele acestei metode sunt:

- Dezvoltarea increderii în sine a elevilor;

- Dezvoltarea abilității de comunicare;
- Dezvoltarea abilității de reflectare, de gândire creativă și logică, de cooperare;
- Dezvoltarea abilității lucrului în echipă.

Un dezavantaj mare al acetei metode îl constituie durata mare de timp alocat acestei metode.

Această metodă ar avea următoarele caracteristici:

- Este o formă superioară de interacţiune psihosocială , bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, efort
susţinut din partea tuturor către acelaşi scop;
- Motivaţia este rezultatul acţiunii conjugate a tuturor membrilor ce urmăresc un scop comun;
- Atenţia este îndreptăţită asupra procesului de elaborare împreună, prin colaborare, ademersurilor de
realizare a sarcinii;
- Evaluarea urmăreşte acordarea ajutorului imediat, având o funcţie mai mult corectivă, ameliorativă,
decât de sancţionare. Ea se realizează prin raportare la progresul individual, are învedere atât
participarea fiecărui membru la procesul elaborării în comun cât şi rezultatele echipei.
 Etapele desfăsurării unei astfel de metode sunt următoarele:

1. Fiecare membru al echipei primeste o subtema cu un anumit număr care va trebui sa o studieze.
Acesta trebuie să fie expert în subtema sa.
2. Studierea subtemei de fiecare elev.
3. Construirea grupurilor de experți. Elevii cu subtema 1 vor fi EXPERȚI 1, elevii cu subtema 2 vor fi
EXPERȚI 2, etc.
4. Învăţarea prin cooperare a părţii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru
oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda cea ce au
înţeles colegilor din grupul din care au făcut parte iniţial. Strategiile de predare şi materialele folosite
rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experţi
să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.

5. Reintoarcerea în echipa initială pentru realizarea raportului de echipă.

Consider că metoda aleasă, cea a mozaicului, dezvoltă numeroase abilități elevilor, fiind o formă
superioară de interacțiune, bazându-se pe cooperarea la nivel de grup.

Referinte:

1. Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ. Iaşi, Polirom.

2. http://cdip.upg-ploiesti.ro/wp-content/uploads/2019/11/Metode-activ-participative.pdf
3. http://anamariazoitei.blogspot.com/2013/01/metode-interactive-gradinita-metodele.html
4. Inst. Rusu Loredana Diana – Grup scolar “Mihai Vitazul”, Metoda “Mozaicului” – (Jigsaw),
Ineu
(Arad)
5. Nicoleta Manea-Marinescu, Liceul tehnologic Dacia, Mozaicul (Jigsaw sau Metoda grupurilor
independente), Pitesti (Arges)