Sunteți pe pagina 1din 27

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Colegiul de Constructii din or. Hincesti

MEMORIU EXPLICATIV

La disciplina Tehnologia de Organizare a Lucrarilor in Constructii

Tema: Fisa Tehnologica la executarea lucrarilor de terasament

Elaborat: studentul grupei CCIA-102 Pisarenco Alexandru

Verificat: profesorul de specialitate Nastas Sergiu

Colegiul de Constructii Hincestii 2013

INTRODUCERE
La începutul sec. 21 s-a marcat o ridicare a dezvoltării lucrărilor de
construcţii pe piaţa naţională, adoptînd mai noi semnificaţii a biznesului
centralizat. Tendinţele pozitive în dezvoltare a adus la aceia ca astăzi
societatea noastră poate să vorbească despre viitor şi să planifice. Toate
planurile se adoptă real atunci cînd, pentru se specifică un fundament
rezistent în construcţie. Toate planurile sunt iritabile logic, care la rîndul lor în
2006 s-a constatat

Reparaţii curente şi construcţii este vederea principală de activitate a 813


companii în Republica Moldova.

În 2006 lucrările de construcţie au constatat 3,745 mlrd de lei, care depăşeşte


coeficientul constructiv din 2005- 22%, din care 75% s-a executat în mun.
Chişinău.

Toate lucrările de construcţie au fost executate de firmele particulare (712) –


2,779 mlrd. lei, iar 25% şi mai mult în 2005.

În 2006 licenţa în lucrările de construcţie au primit peste 734 companii de


firme şi Societăţi cu Răspundere Limitată.

În comparaţie 2005-528 companii, iar 2004-420 companii.

În anul 2006-2007 în sfera industriei uşoare au fost angajaţi 5000 de


muncitori, în construcţie 2197 muncitori, în sfera servicii imobiliare şi arendă
2078 persoane.

Calculul şi volumul de investiţii proprietarilor în construcţie atinge 112 mln.lei


– 2002, iar 630,5 mln.lei în 2005 şi merge în continuu să crească. După 2006
volumul investiţiilor introduse în construcţii a constituit 8 mlrd.lei.

Actualmente s-a ridicat cererea la spaţiul locativ, aproximativ 10142 de


apartamente au fost date în exploatare în 2006, ceea ce constituie de 1,6 ori
mai mult decît în 2005, necătînd la aceea că creşte anual costul spaţiului
locativ, însă oferta este permanentă.

Din 2001 costul la locuinţe a crescut de 6 ori, în mun. Chişinău în decurs de un


întreg an, 2006 preţul la 1m2 a crescut de la 450 -1000€.
În prezent oferta spaţiului locativ sunt la apartamentele cu o cameră, două
camere, care au decurs la micşorarea suprafeţelor mari ale apartamentelor de
construcţii.

De exemplu: cantitatea apartamentelor cu două camere a crescut cu 11%, iar


cu o cameră peste 20%, în mijlociu suprafaţa locuibilă a apartamentelor nu
mai puţin de 80 m2, se poate de spus că locuinţele sunt mult mai accesibile
aşa cum ele sunt orientate la cumpărătorul cu salariul mediu.

Sectorul de construcţii are o importanţă vitală pentru societate, realizarea


unei construcţii corespunzătoar care sa îndeplinească necesitatile unei
populatii tot mai numeroase find o reala provocare in perioada urmatoare.
Pretutindeni mediul construit constituie mai bine de jumatate din capitalul
acumulat transmis din generatie in generatie, iar activitatea de constructii
reprezinta o parte importanta a Produsului National Brut(de ex. 10-12%
pentru tarile din cadrul Uniunii Europene) In acelasi timp sectorul de
constructii este implicat in impactul asupra mediului natural si asupra
conditiilor de viata ale populatiei, prin:

-cresterea mediului artificial in care oamenii isi patrec 70-80 din timp;

-cuparea unor mari suprafete de teren, sustrase altor destinatii(de ex.


agriculturii)

-consumul de energie pentru extractia, fabricarea, transportul si punerea in


opera a materialelor de constructii, exploatarea si mentinerea constructiilor
in conditii de confort;

-consumul unor materii prime importante (lemn, agregate , combustibil);

-poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, si de azot


etc.;

Dupa cum estimeaza H.Levin(1997),contributia constructiilor la impactul


total asupra mediului are o pondere variind intre 12-48% pentru
urmatoarele categoriimajore de impact de mediu :folosirea materialelor
prime (30%), energie(42%), apa(24%), teren (12%);emisii atmosferice (40%),
ape uzuate(20%), deseuri solide(25%).
La nivelul UE se aprecieaza ca in constructii se consuma circa 40% din
totalul de energie produsa si se genereaza in jur de 40% din totalul
deseurilor.

Diverse aspecte au fost evidentiate in ultimii ani prin activitate de cercetare


stiintifica: emanatiile de gaz radioactivale unor materiale de constructii, de
apa si de teren ; influenta cimpurilor electromagnetice si a microundelor
asupra ocupantilor cladirii; nocivitate vitrajelor care impiedica patrunderea
unei parti din spectrul radiatiei solare ; dezvoltarea unor organisme cu efect
alergen; prezentarea unor materiale care contin supstante nocive(azbest) In
acest context , preocuparile privind problemele de mediu si dezvoltare
durabila au capatat o pondere crescinda referitor la secrorul de constructii
multe organizatii internationale si regionale intensificindu-si eforturile in
aceasta directie.

Primul obstacol cu care se confrunta o abordare globala a problemei este


insasi definirea termenului de dezvoltare durabile in constructii. Astfel se
remarca abordari variate ale conceptului in diferite tari,evidentiindu-se
diferente marcante intre economiile de piata dezvoltate, economiile de
tranzitie si economiile dedezvoltare. Economiile mature au disponibilitatea
de a acorda o atentie mai mare crearii unor constructii durabile prin
modernizare, dezvoltare ,inventare si folosire de noi tehnologii, in timp ce
economiile in curs de dezvoltare se se concentreaza mai mult asupra
echitatii sociale si durabilitatii economice. Este , deasemenea , evident
faptul ca prioritatile fiecarei tari variaza nu doar in functie de situatia
economica , ci si de nivelul urbanizarii, contextul istoric si cultural, conditiile
climatice si politicile nationale.

Pentru intelegerea conceptului de dezvoltare durabila in constructii de


poate considera ca punct de plecare definitia formulatade Charles Khilbert
cu ocazia primei Conferinei Internationale privind Dezvoltarea Ddurabila a
Consructiilor si anume :,,Crearea si managementul responsabilal unui madiu
construit sanatos, bazat pe utilizarea eficienta a resurselor si pe principii
ecologice’’.
1. Domeniul de aplicare

Fişa tehnolgică este elaborată la executarea lucrarilor de terasament a clădirii


civile, cu dimensiunile în axe:12000x13800, oraşul construcţiei:or. Durlesti,
raionul climacteric:III Б, adîncimea de fundare:-1,750, solul sub fundaţie argila
nisipoasa.

Elaborarea fisei tehnologice la executarea lucrarilor de terasament include


urmatoarele procese de constructie care indeplinesc in succesivitatea lor
tehnologica:

1.Nivelarea terenului cu buldozerul.

2.Scoaterea stratului fertil cu buldozerul.

3.Excavarea gropii de fundare.

4.Prelucrarea manuala a solului.

5.Astuparea gropii de fundare cu buldozerul.

6.Compactarea solului cu compactarul remorcat.

Lucrările de executare a construcţiei la lucrarile de terasament se îndeplinesc


în luna:octombrie, anul:2008, temperatura aeruluii exterior:+18C, umeditatea
relativă a aerului 55%,adincimea de inghet 70mm,seismicitatea de calcul-I
grade. Executarea construcţiilor la lucrarile de terasament se produce cu scopul
determinării : volumelor de lucru, consumului de manoperă, cheltuielilor de
timp a mecanismelor, instrumente si dispozitive, durata de îndeplinire a
lucrărilor, resurselor tehnico-materiale şi indicilor tehnico-economici.

1.2 Date initiale


-Structura de rezistenta a cladirii-schelet monolit

-Cota talpii de fundatie -3,100m

-Latimia fun. De 900mm si grosimia de 300mm


-Latimia peretilor exteriori ai subsolului de 400mm din beton armat

-Centura monolita din beton armat clasa C 7,5 si C12,5

-Plansee turnate monolit clasa C15

-Grosimea planseelor 120mm, 150mm si 160mm

Raionul climateric – III Б.

Temperatura exterioară de calcul -17o C.

Seismicitatea de calcul – 7o conform СНиП.

Adâncimea de îngheţ – 800mm.

Presiunea vântului – 0,30kPa.

Încărcarea zăpezii – 0,50kPa.

2.DESCRIEREA PROCESULUI
Se vor executa conform normativ privind “Executarea lucrărilor de
terasamente, pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale” –
indicativ C 169-88 care constau în:

a. Lucrări pregătitoare – înlăturarea stratului vegetal, saparea mecanică în


taluz;

b. Trasarea pe teren – fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat


şi marcarea fiecărei construcţii după planul de săpătură şi fundaţii din proiect;

c. Executarea săpăturilor şi sprijinirilor (după caz) săparea manuala în şanţuri a


fundaţiilor;

Săparea şi finisarea ultimului strat, aproximativ 20 cm, se va face imediat


înainte de începerea execuţiei fundaţiilor;

d. Executarea umpluturilor şi compactarea acestora se face manual sau cu


maiul mecanic – (de regulă cu pământul rezultat din săpătură) – sau cu pământ
sortat funcţie de indicaţiile din studiile geotehnice conform prevederilor
normativ- C 28/85, C56/85 si STAS 9850/89;

e. Dacă executarea lucrărilor de săpătură, terasamente, se face pe timp


friguros, se va respecta “Normativul pentru realizarea pe timp friguros a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii” – indicativ C 16-1984;

f. Receptionarea lucrărilor de terasamente se face conform – “Instrucţiuni


pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii
aferente” – şi a Normativului C 56-1985;

g. Măsuri de tehnica securităţii muncii la lucrările de săpături cu respectarea


“Normelor republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii nr.
34/1975 şi 60/1975 şi a normelor de protecţie a muncii în activitatea de
construcţii montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 1233/F-1980,
reactualizate prin Legea 90/1996 şi normele specifice de protecţia muncii,
ediţia 1995;

h. Măsuri de pază contra incendiilor, privind interzicerea focului în săpăturile cu


pereţii sprijiniţi, cât şi prin prevenirea şi stingerea incendiilor cu respectarea
normelor în vigoare P. 118/99.

2.1EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE LA CONSTRUCŢII

Instructiunea are ca scop prezentarea operaţiunilor şi măsurilor necesare a se


realiza la lucrările de terasamente.

La intocmirea instrucţiunii se fac referiri la : Normativ C 169/1988, normativ


pentru executarea lucrărilor de terasamente la realizarea construcţiilor civile şi
industriale. Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele;

- asigurarea documentelor de execuţie;

- verificarea calităţii privind trasarea terenului de fundare;

- verificarea condiţiilor speciale, pământuri sensibile la umezire, pământuri


contractile;

- instruirea personalului în executarea lucrărilor

- dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizprii lucrprii;

- racorduri de energie, apă şi alte utilităţi

- trasarea lucrărilor pe teren;

Lucrările de terasamente constau în executarea: săpăturii, încărcărea în


mijlocul de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea
pământului pentru realizarea fundaţiilor şi a instalaţiilor subterane din
interiorul clădirilor civile şi industriale şi a zonei aferente din jurul lor, care pot
influenţa condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi exploatare ale acestor
construcţii.

Lucrările de terasamente nu vor începe înaintea executării lucrărilor


pregatitoare cum ar fi:

defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru ce vor fi


stabilite prin project;se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă,
de gaze, canalizare, electrice etc. din zona construcţiilor iar demolările
respective vor fi stabilite prin proiect pentru evitarea eventualelor accidente
sau incendii;

- materialele rezultate din demolări vor fi evacuate pentu a nu stânjeni lucrările


de terasamente;

- în cazul când se întâlnesc obiecte sau construcţii de interes arheologic se vor


anunţa organele competente;

- întereaga suprafaţă pe care se execută terasamentele va fi degajata de frunze,


crengi, buruieni;

- grosimea stratului vegetal va fi stabilit de studiul geotehnic, şi excavarea se va


face de regulă mecanizat;

- se vor executa şanţuri de gardă sau rigole pentru scurgerea apelor

superficiale, pantele şi dimensiunile vor fi stabilite prin proiectul tehnic.


- în terenurile cu nisipuri argiloase, argile, şi pământuri sensibile la umezire, în
care apa ce se infiltrează local daunează stabilităţii terasamentelor, pereţii
şanţurilor pot fi impermeabilizaţi sau consolidaţi conform proiectului.

Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se va face conform


proiectului tehnic.

La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii după executarea


săpăturii, care nu trebuie să depăşească profilul şi cotele din proiect, este
necesar să se asigure sprijinirea pereţilor ţinându-se seama de adâncimea
săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, umiditate, şi când nu
este posibil efectuarea taluzurilor etc.

Prin proiectul tehnic vor fi stabilite toate sprijinirile şi masurile speciale


(compactări amenajări etc.) ce trebuie să fie luate pentru asigurarea unor
condiţii de comportare corespunzţtoare în timp

În cazul cÂnd se vor executa mai multe construcţii apropiate, se va începe mai
întâi cu fundaţia situată la adâncimea cea mai mare, astfel încât să nu
influienţeze construcţiile sau instalaţiile executate anterior şi terenul de
fundare al viitoarelor fundaţii, şi se vor lua măsuri speciale pentru asigurarea
stabilităţii.

Schimbarea cotei de fundare se va face numai cu avizul proiectantului.

Turnarea betonului în fundaţii se va face după atingerea cotei din proiect sau a
unui strat pentru care există avizul proiectantului.

Umpluturile se vor executa cu pământul rezultat din săpături sau cu zguri,


reziduri din exploatări miniere cu condiţia ca acestea să fie studiate înainte de
punerea în opera.

Este interzis executarea umpluturilor din pământuri cu umflături şi contracţii


mari, maluri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn,
bulgări.

Trebuie respectată tehnolgia de compactare prevăzută prin proiectul tehnic.


La executarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii se vor respecta
“Normele republicane de protecţia muncii”, “Normele de protecţia muncii în
activitatea de construcţii montaj” şi “Normele generale de protecţie împotriva
incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor“.

Responsabilitatea efectuarii înregistrărilor revine responsabilului tehnic cu


execuţia şi şefului punctului de lucru. Înregistrarile sunt verificate de
responsabilul CQ. Directorul general adjunct notifică în scris şi alte
responsabilităţi, dacă sunt necesare funcţie de complexitatea şi durata
execuţiei.

Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei proceduri


responsabilităţile sunt ale personalului tehnic de execuţie: şef de şantier, şef
punct de lucru, responsabil de lucrare.

Buldozerele sînt, destinate pentru excavarea solului strat după strat cu


transportarea ulterioară a acestuia în faţa organului de lucru: scutului, pe
suprafaţa pămîntului la distanţe nu prea mari.

Buldozerele se folosesc la formarea debleelor şi rambleelor, astuparea


tranşeelor şi a săpăturilor de fundaţie, nivelarea aproximativă a suprafeţei
terenului, nivelarea haldelor de pămînt, construirea teraselor pe povîrnişuri,
stivuirea şi transportarea materialelor în vrac, la lucrări pregătitoare pentru
doborîrea arborilor izolaţi, tăierea tufişurilor, scoaterea cioturilor, îndepărtarea
pietrelor, curăţirea terenurilor de moloz, zăpadă, lucrări de decopertare,
precum şi în calitate de împingătoare a screperelor. În funcţie de caracterul
lucrărilor, de condiţiile de lucru, de dimensiunile frontului de lucru etc,
distingem tehnologii de umplere a şanţurilor, nivelare, defrişare, scoaterea
buturugilor, scarifîcare, împrăştierea pământului cu buldozere. Eficacitatea
funcţionării buldozerelor depinde în mare măsură de capacitatea de trecere a
tractorului de bază şi calităţile lui de tracţiune şi aderenţă. Buldozerele se
fabrică ca echipament pe tractoarele cu roţi cu pneuri şi pe şenile.
2.2Scheme tehnologice de săpare cu buldozere

Săparea cu formarea prismei de pământ în faţa lamei foloseşte circa 30%


din durata totală a ciclului de lucru a buldozerului, consumând cea mai mare
parte din energia necesară efectuării unui ciclu. Pentru evitarea
suprasolicitării motorului ca şi pentru sporirea productivităţii, se utilizează
următoarele procedee de săpare cu buldozerul, a pământului:

În pantă ; creşte forja de tracţiune a buldozerului, scade rezistenţa la


deplasare a utilajului şi a prismei de pământ etc.

În trepte cu variante de tăiere: în formă de pană, dinţi de ferăstrău şi


dreptunghiulară.

Rezistenţa de deplasare creşte progresiv pe măsura formării prismei de


pământ în faţa lamei; o reducere a acestei rezistenţe şi deci o creştere a
productivităţii se poate obţine aplicând procedeul de săpare în formă de pană
sau dinţi de ferăstrău având timpul de tăiere de 60% şi respectiv 70% din timpul
necesar tăierii dreptunghiulare.

Procedee de săpare a pământului cu buldozerul: a) în pantă, b) în trepte: b1) în


pană,

b 2) în dinţi de ferăstrău, b3)


dreptunghiulară.
2.3Scheme tehnologice de umplere a şanţurilor

Aceste: scheme tehnologice depind, în principal, de tipul buldozerului şi


lăţimea şanţurilor. Pentru şanţurile înguste, când, de reguîâ, depozitul de
pământ se află în imediata apropiere, se recomandă adoptarea tehnologiei
fâşiilor longitudinale, folosind angledozere şi a fâşiilor transversale, utilizând
buldozere cu lamă standard.

Pentru cazul şanţurilor largi, la care depozitul de pământ este mai mare şi
amplasat la o oarecare distanţă faţă de şanţ, se recomandă:

a)- tehnologia fâşiilor paralele; buldozerul se deplasează, la cursa activă,


înclinat sau perpendicular faţă de axul longitudinal al şanţului;

b)- tehnologia fâşiilor încrucişate; buldozerul se deplasează după două direcţii


oblice încrucişate (alternative) pe şanţ. Este o variantă superioară a primei,
deoarece conduce la o creştere a productivităţii, prin micşorarea distanţei
parcurse de buldozer.

2.4TEHNOLOGIA SĂPĂRII CU EXCAVATOARE

Excavatoarele sunt maşini specializate pentru săparea pământului, care


execută şi un transport la mică distanţă necesar descărcării materialului în
mijloace de transport, sau în depozite.

Din punct de vedere al modului de alcătuire şi funcţionare, excavatoarele pot fi


clasificate în două categorii, şi anume:

- excavatoare cu o cupa, cu funcţionare ciclica;

- excavatoare cu mai multe cupe. cu funcţionare continuă.

Caracteristici, clasificare, domenii de folosire

Excavatorul cu o cupă este utilajul terasier cel mai răspândit, executând


45...65% din volumul total al lucrărilor de pământ

Echipamentele excavatorului pentru lucrările de săpare a pământului pot fi:

- cupă (lingură) dreapta;


- cupă (lingură) inversă;

- cupă draglină;

- cupă de graifăr.

Excavatorul cu o cupă este o maşină universală de construcţie care poate lucra


cu echipamente şi pentru alte lucrări de pământ (cupă de încărcare, lamă de
nivelare. mai pentru compactare ş.a.) dar şi cu echipamente pentru lucrări
diverse (freză, sonetă,, macara ş.a.).

In funcţie de capacitatea cupei, excavatoarele se împart în:

- excavatoare cu capacitate mică (<0,5mc):

- excavatoare cu capacitate mijlocie (0,5... Imc);

- excavatoare cu capacitate mare (1...3mc), acestea din urmă fiind folosite


la lucrări de mare volum (lucrări hidrotehnice, exploatări miniere de suprafaţă
ş.a.).

După modul de acţionare se deosebesc două grupe: excavatoare mecanice (cu


cabluri) şi hidrauluce. Excavatoarele hidraulice sunt echipate frecvent cu cupă
inversă. Când sunt echipate cu cupă dreaptă, au cupă de încărcător de mare
capacitate.

După tipul motorului principal, se deosebesc: excavatoare cu motoare termice


(diesel) şi excavatoare cu motoare electrice, numite şi excavatoare electrice.
Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi:

- pe pneuri;

- pe şenile;

- pe căi de rulare (pe şine);

- păşitoare.

Excavatoarele pe pneuri au capacităţi reduse, nedepăşind, de regulă. 0.7mc.

Excavatoarele pe şenile sunt cele mai răspândite deoarece permit efectuarea


lucrărilor şi deplasarea în bune condiţii pe terenuri neamenajaîe. în orice
anotimp.
Excavatoarele echipate cu o singură cupă efectuează următoarele lucrări:
săparea în spaţii largi a gropilor de fundaţie, executarea ramblcelor ş.a.

Parametrii de lucru ai excavatorului

Pentru elaborarea unui proiect tehnologic de mecanizare, este necesar să se


cunoască:

- parametrii constructivi ai excavatorului: capacitatea geometrică a cupei,


înălţimea şi lăţimea ei constructivă, dimensiuni de gabarit, masa excavatorului,
putere instalată ele.

- parametrii economici; valoarea de înlocuire a utilajului, chiria orară, cantităţi


şi costuri unitare de energie, costuri de manoperă şi transporturi ctc,

- parametrii tehnologici; raza de săpare, înălţimea, respectiv adâncimea de


săpare, raza de descărcare, înălţimea de descărcare în mijloacele de transport,
mărimea declivitătii maxime la deplasare, raze de viraj etc.

2.5Scheme tehnologice de nivelare

Nivelarea se execută prin curse circulare succesive ale buldozerului,


pământul tăiat (pe dâmburi), adunându-se în faţa lamei care-1 deplasează în
vederea umplerii gropilor. Toate cursele cu excepţia cursei a cincea se execută
prin deplasarea înainte, cu viteză mică. A cincea cursă se execută prin
deplasarea buldozerului înapoi cu viteza a doua. Cursele se execută astfel
încât lama să se suprapună pe precedenta sa urmă, cel puţin cu 30cm.

Tehnologia de nivelare cu buldozerul se recomandă pentru profilarea


definitivă la cotele din proiect a terenurilor care nu prezintă pante mai mari de
30%.
Productivitatea buldozerelor.

Pex.=3600V/(t c·Kaf.) (m3/h)


V-volumul solului în faţa scutului.

V=BH2 Kpr. (m3)

t c-durata ciclului,(s).

Kaf.-coeficient de afînare.

Productivitatea de exploatare a buldozerelor poate fi calculată cu


următoarelea relaţie:

-la lucrări de săpături şi deplasare a pământului:

3.CERINTE CATRE CALITATEA SI RECEPTIA LUCRARILOR


O deosebită atenţie în timpul executării lucrărilor de terasament. Calitatea
lucrărilor de construcţii montaj se verifică în conformitate cu Legea RM N721-III
din 2.02.1999 cu pruvire la calitatea în construcţii, NCM F.03.02-99 ,,Alcătuirea
şi calculul construcţiilor din zidărie”, NCM A.02.02.-96 ,,Regulament privind
conducerea şi asigurarea calităţii”, CHuП III-3-76,,Priemca v expluataţii zdanii i
soorujănii”. Calitatea construcţiei la executarea lucrarilor de terasament
depinde de calitatea proiectului, resurselor materile, executării, recepţiile
petrecute de către dirigintele de şantier, maistru şi beneficiar.

În timpul controlului, conducătorul de lucrări verifică calitatea producţiei şi


întocmeşte procese verbale la lucrările executate şi cele ascunse în baza CP
A.08.01-96,,Instrucţiuni de verificare a calităţii şi de recepţie a lucrărilor
ascunseşi/sau în faze determinate la construcţii şi instalaţii aferente”, apoi le
anexează la Cartea tehnică a construcţiei.

Controlul calităţii lucrărilor la executarea lucrarilor de terasament se redă în


formă de tabelă.

Tabela ,,Controlul calităţii”

N Operaţiile Obiectul de Metoda şi Timpul Respons Criterii


r. supuse control instrument control abil de tehnici
controlul ele ului control
ui
de control
1 2 3 4 5 6 7
In timpul executarii lucrarilor si la sfirsitul lor

Maiestru
Suprafata de lucru

1 Nivelarea Corespund
terenului erea
orizontalit
atii
suprafetei
2 Scoatere Corespund
a erea
stratului stratului
fertil fertile sos
pe toata
suprafata
de lucru
3 Excavare Satisfacere
Vizual,instrumentara,bolobocul,teodolit,mira,nivela
a gropii a pantei
de taluzului si
fundare adincimii
gropii de
fundare
4 Prelucrar Corespund
ea ere
manuala grosimii
a solului strat de
prelucrare
manuala
5 Astupare Realizarea
a gropii astuparii
de conform
fundare proiectului
Compact Densitatea
6 area solului
solului cu compactat
compacto conform
rul normelor
remorcat

4.DETERMINAREA VOLUMULUI DE LUCRU

4.1Calculul volumelor de lucru.

Înainte de a începe calculul volumelor de lucru la elaborarea fişei tehnologicela


la executarea lucrarilor de terasamenteste este necesar de studiat profund
partea arhitecturală şi de construcţii a proiectului, în scopul determinării
metodei optimale de organizare a LCM. Determinarea nomenclaturii lucrărilor
la executarea lucrarilor de terasament se produce în succesivitatea tehnologică,
ţinînd cont de tipul operaţiilor ce se îndeplinesc. Calculul volumului de lucru se
determină pentru fiecare proces, aparte ţinînd cont de unitatea de măsură a
fiecărui, în conformitate cu IND în vigoare.

Lucrarile de executare a lucrarilor de terasament se indeplinesc prin metoda


fluxului desfasurat de catre o brigada de muncitori ,sapatori,mecanizatori,care
indeplinesc lucrarile manual sau mecanizat in conformitate cu proiectul de
organizare si executare a lucrarilor tinind cont de fisa tehnologica elaborata si
aprobata.Volumele de lucru a suprafetelor ce trebuie prelucrate sint impartite
in fronturi de lucru a echipei sau brigazii timp de un schimb.In timpul lucrarilor
mecanizate e necesar de luat in vedere organizarea lucrarilor de amplasare a
mijlocului de transport in zona de lucru a excavatorului cu conditia ca masinile
sa se amplaseze la o distanta egala cu raza maxima de rotire a
excavatorului,cupa excavatorului sa treca peste caroseria masinii.

Calculul totalizator a volumelor de lucru la executarea lucrarilor de terasament


se redă în tabelă.

Tabela ,, Calculul totalizator a volumelor de lucru la executarea lucrarilor de


terasament”.

Denumirea Unitatea Volumul Metode şi formulele


lucrărilor de de
Nr De calcul
măsură
. Lucru
1 2 3 4 5
1 Nivelarea terenuluicu m² 223.64 Nivelarea terenului natural cu
buldozerul. buldozerul consta in
determinarea ariei
suprafetei,dimensiunile
careia sunt mai mari decit
dimensiunile in axa a
constructiei cu 5-
10.Sn.t/=Lt*Bt.m² unde Lt.Bt-
respectiv:lungimea sau
latimea terenului.
2 Scoaterea stratului m³ 111.82 Volumul de lucru se
fertil cu buldozerul. determina prin produsul
dintre aria suprafetei nivelate
la grosimea stratului.

Vs.f.=Sn.t.*hs.f.(m³),unde:

Sn.t.-aria suprafetei nivelate a


terenului

Hs.f.-inaltimea stratului
fertile.
3 Excavarea gropii de m3 491.3 Volumul excavarii se
fundare. compune din volumul gropii
de fundare si volumul intrarii
in groapa.

Vex.=Vg.f+Vi.g.(m³)

4 Prelucrarea manuala a m³ 34.4 Volumul prelucrarii manuale


solului. se determina dupa relatiile:

Vp.m.=Vex.mec.*0.07(m³).
5 Astuparea gropii de m3 386.1 Volumul de lucru la astuparea
fundare cu gropii sau transeului de
buldozerul. fundare se determina:

Va.g.=(V.ex.+Vp.m.-Vs.s.f.-
Vf.p.+Vs.s.p)/K
6 Compactarea solului m³ 386.1 Solul se compacteaza pe
cu placa vibatoare. strturi cu grosimea de 25-
50cm.

Vast.g.sau t.=Vcomp.(m³).

4.2CALCULUL MANOOPEREI

Determinarea consumului de manoperă şi a cheltuielilor de timp a


mecanismelor la eleborarea fişei tehnologice la executarea lucrarilor de
terasament se produce în conformitate cu tabela ,,Calculul volumelor de lucru
la executarea construcţiilor la terasament” şi IND, ţînînd cont de operaţiile
procesului tehnologic la executarea terasamentului.

Calculul consumului de manoperă şi cheltuielilor de timp a mecanismelor se


determină după următoarele relaţii:

Manopera muncitorilor W=Vl•Nt (h-om);

Cheltuielile de timp a mecanismelor W=Vl•Nt (h-ut); unde:

Vl– volumul de lucru (t, m2, m3)

Nt– normative de timp (h-om, h-ut), IND.

Determinarea consumului de manoperă şi cheltuielilor de timp a mecanismelor


se produc în formă de tabelă în care se înscriu toate operaţiile procesului
tehnologic la executarea lucrarilor de terasament cu unităţile sale de măsură şi
volumele corespunzătoare, argumentele după IND, normativele de timp,
consumul de manoperă, cheltuelile de timp a mecanismelor, şi componenţa
echipei.

Tabela: ,,Calculul consumului de manoperă şi cheltuielilor de timp a


mecanismelor la executarea lucrarilor de terasament”.
Untatea

Compo
Argume

Manop

Cheltui
Volumu

Normativ
nenţa
nt

de timp
Muncitori

de eli

echipei
me Mecanis
Denumire

de

după IND
N

(om-h/ zi- era


de lucru l
r

masură

(om)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lucrărilor

Nivelarea 100 2.33 TsE04A1 - 0.125 - 0.27 Buldoz


terenului cu m² erist
1
buldozerul. VI-1
2 Scoaterea statului 100 1.11 TsC18A1 - 2.1 - 2.33 Buldoz
fertil cu buldozerul. m³ erist
VI-1
3 Excavarea gropii de 100 4.91 TsC03E1 - 1.95 - 9.57 Excavat
fundare. m3 orist
VI-1
4 Prelucrarea m³ 34.4 TsA02B1 1.19 - 40.9 - Munito
manuala a solului. 4 r II-1
5 Astuparea gropii de 100 3.8 TsD02C1 - 0.47 - 1.79 Buldoz
fundare cu m3 erist
buldozerul. VI-1

6 Compactarea 100 3.8 TsD06A1 4.4 4.9 16.7 18.62 Munito


solului cu placa m³ 2 r II-1
vibratoare.

5.RESURSE TEHNICO-MATERIALE

5.1Instrumente şi dispozitive.

Determinarea necesităţii şantierului în instrumente şi dispozitive necesare la


executarea lucrarilor de terasament se produce în conformitate cu tipul

operaţiilor ce se îndeplinesc şi norma complex utilizată la îndeplinirea


lucrărilor.
Nr Denumirea instrumentelor şi Unitatea
dispozitivelor de măsură
Cantitatea Marca

1 2 3 4 5

1 Hirlet bucata 2

2 Lopata bucata 2

3 Teodolit bucata 1 27-30

4 Mira bucata 1

5 Nivela bucata 1

6 Sfoara bucata 1 L=10m

7 Scara bucata 1

8 Firul cu plumb bucata 1

9 Complect de instrumente bucata 1

10 Echipament de protectie bucata 2

11 Ruleta metalica bucata 2

12 Taruse metalice bucata 20

5.2Maşini şi

Determinarea necesităţii în maşini şi mecanisme utilizate la executarea


lucrarilor de terasament se produce în baza operaţiilor ce se îndeplinesc
mecanizat, ţinînd cont de unitatea de măsură, cantitate şi marcă.Operaţiile
mecanizate a procesului tehnologic de executarea la lucrarile de terasament
sunt:excavarea gropii de fundare cu ajutorul buldozerului, transportarea
pamintului, incarcarea pamintului cu ajutorul excavatorului si compactarea
solului cu compactor remorcat . Necesitatea totală în maşini şi mecanisme se
redă în formă de tabelă.

Tabela,,Maşini şi mecanisme”

N Denumirea maşinii Unitatea


r sau mecanismului de
Cantitat Marca
măsură
ea
1 2 3 4 5
1 Buldozer bucata 1 Д3-35
2 Excavator bucata 1 ЭО-4321
3 Autobasculanta bucata 1 ЗUЛ-130
4 Compactor bucata 1 ИЗ-4505
remorcat

6.NECESARUL FORTEI DE MUNCA

6.1Forţe de muncă.

Determinarea necesităţii şantierului în forţe de muncă la executarea lucrarilor


de terasament se produce în conformitate cu tabela ,,Graficul executării
lucrărilor la executarea lucrarilor de terasament”.

Calculul numărului de muncitori ocupaţi la executarea lucrarilor de terasament


constă în sumarea numărului de muncitori pe profesii şi categorii aparte.
Necesitatea totală în forţe de muncă se redă în formă de tabelă.

Tabela,, Forţe de muncă”


Categori Numărul
Nr. Profesia
a muncitorilor
1 2 3 4
1 Buldozerist VI 1
2 Excavatorist VI 1
3 Sofer C 4
4 Muncitor II 2

7.INDICII TEHNICO –ECONOMICI

7.1Determinarea indicilor tehnico-economici.

În timpul elaborării proiectului de curs: fişa tenologică la executarea lucrarilor


de terasament, este necesar de a calcula principalii ITE:

Durata lucrărilor, se determină în ore, schimburi, zile din GEL;

Volumul de lucru în m3 din tabela“Calculul volumelor de lucru”;

Manopera muncitorilor Wmun. în h-om,se determină din tabela ,,Calculul


consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a
mecanismelor”, prin sumarea coloanei;

Cheltuieli de timp a mecanismelor Wmec., în h-ut din tabelă , prin sumarea


coloanei;

Cheltueli de manoperă ce revine la o tona de prefabricate în h-om/t se


determină prin raportul manoperei

Wmun h-om, la volumul de lucru Vl(t), Wmun/Vl;

Cheltueli de timp a mecanismelor, ce revine la o tonă de prefabricate montate,


în h-ut/m3, se determină prin raportul cheltuielilor de timp a mecanismelor tmec,
la volumul de lucru, tmec/Vl.
Productivitatea muncii, este cantitatea de producţie calitativă realizată de un
muncitor în schimb, care se determină prin raportul volumului de lucru Vl(m3) la
consumul de manoperă în zi-om.

P=Vl/W(m3/h-om).

Indicii tehnico-economici se indică în tabelă.

Tabela ,,Indicii tehnico-economici”.

Denumirea Unitatea Mărimea


de măsură
Nr. indicilor Indicilor
1 2 3 4
1 Durata lucrarilor Ore 7,562
2 Volumul de lucru m³ 36.2
3 Consumul de manopera om*h 5.38
4 Cheltuielile de timp a mas*h
mecanizmelor
5 Cheltuielile de timp la o Om*h 0.1
unitate de masura
6 Productivitatea muncii m³ 9.9

BIBLIOGRAFIA
N. Danilov ,,Tehnologia şi organizaţia stroitelinovo proizvodstva”, Moscova,
1988

A. Gaevoi “Cursovoie i diplomnoe proiectirovanie”, Leningrad, 1987

I. Barci ,,Stroitelinîe cranî”, Kiev, 1974

V. Bauman ,,Stroitelinîe maşinî”, tom I, Moscova, 1976


M. Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonnîh construcţii promîşlennîh
zdanii”, Kiev, 1975

N. Zaharia ,,Protecţia muncii”, Bucureşti, 1992

E. Olaru “Tehnica securităţii în construcţii”, Chişinău, 1998

C. Stanciuc ,,Dicţionar de construcţii rus - român”, Chişinău, 1991

Indicatoarele de Norme de Deviz Tr; C; Iz.