Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

19.Produse ceramice
dimensiuni, ştirbituri la muchii şi colţuri, deformaţii la muchii şi feţe
(săgeată), fisuri, influenţa granulelor de var, densitate, absorbţie de apă,
rezistenţe mecanice

Pentru domeniul construcţiilor, produsul ceramic desemnează

materialul sub formă de piatră artificială, obţinut prin arderea unor forme
fasonate obţinute dintr-un amestec de argilă, apă şi adaosuri.
Cărămizi pline presate
Cărămizile sunt produse ceramice brute, colorate, cu structură poroasă. Ele
se obţin prin arderea la (900-1000)0C a formelor fasonate din argile
obişnuite, uşor fuzibile, cu adaos de degresanţi. Determinările sunt
reglementate de STAS 456/73 şi STAS 457/86.
Pentru aprecierea calităţii cărămizilor, asupra probei medii luate la
întâmplare din diferite locuri ale unui lot, se efectuează o serie de verificări:
• Verificări de ordinul I.
Ele se fac de către unitatea producătoare şi de către beneficiar.
Se execută :
- în mod curent (pe fiecare lot expediat-primit);
-periodic (cel puţin o dată pe săptămână pe unul din loturile expediate-
primite).
Aceste verificări cuprind:
-determinarea eflorescenţelor
-determinarea culorii, prin compararea culorii fiecărei cărămizi cu culoarea
mostrei etalon livrată de producător;
-determinarea săgeţii- deformaţiile muchiilor şi feţelor
-determinarea crăpăturilor;
-determinarea procentului de cărămidă spartă (prin numărarea la expediere
sau recepţie la o sută de cărămizi încărcate sau descărcate în cel puţin 5
intervale de timp sau din 5 paleţi diferiţi);
-determinarea sunetului obţinut prin lovirea a câte 5 cărămizi uscate în etuvă
la 105-1100C.Se ţine cărămida de un colţ cu două degete şi cu un ciocan de
100 g se aplică lovituri succesive de la o distanţă de 5-10 cm. Sunetul
239
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

obţinut poate fi metalic sau dogit

-determinarea procentului de cărămizi insuficient arse. Cărămizile care
prezintă abateri de culoare sau au un sunet dogit se introduc într-un vas cu
apă astfel încât nivelul apei să depăşească cu cel puţin 2 cm marginea lor
superioară şi se menţin în aceste condiţii 24 ore. Cărămizile care se înmoaie
sunt considerate insuficient arse.
• Verificări de ordinul II
Se execută de către producător sau beneficiar cel puţin o dată la trei luni.
Aceste determinări se referă la determinarea rezistenţei medii la
compresiune, determinarea rezistenţei medii la întindere prin încovoiere,
determinarea gelivităţii şi stabilirea conţinutului de săruri solubile.
• Verificări de ordinul III
Aceste determinări se efectuează numei în laboratoare de specialitate şi la
cererea beneficiarului.
Ele cuprind:
-determinarea coeficientului de transfer termic K;
-determinarea indicelui de reducţie sonoră R.
Verificarea dimensiunilor
Constă în stabilirea dimensiunilor cărămizilor.
Aparatură şi materiale:
Metru metalic; şubler; 10 cărămizi din proba de încercat.
Efectuarea determinării
Lungimea - Se formează două rânduri de câte 5 cărămizi aşezate
cap la cap şi se măsoară lungimea fiecărui rând. Se adună cele două lungimi
şi valoarea finală se împarte la 10 obţinându-se lungimea unei cărămizi.

Fig.1- Verificarea lungimii

240
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Lăţimea - Pentru verificarea lăţimii se aşează 10 cărămizi pe lat, una lângă

alta, şi se măsoară lungimea rândului astfel format. Valoarea obţinută
împărţită la 10 reprezintă lăţimea unei cărămizi.

Fig.2- Verificarea lăţimii

Grosimea - Se aşează 10 cărămizi pe cant una lângă alta şi se
măsoară grosimea totală G. Valoarea obţinută împărţită la 10 reprezintă
grosimea unei cărămizi.

Fig.3- Verificarea grosimii

241
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele măsurătorilor se înscriu în tabelul 1:
Tabelul 1.
Determina Şir I Şir II Şir III
re
Lungime şir = Lungime şir = Lungime şir =
mm mm mm
Lăţime şir = Lăţime şir = Lăţime şir =
mm mm mm
Verificări Grosimeşir = Grosime şir = Grosime şir =
mm mm mm
dimension Lmediu= Lmediu= Lmediu=
ale mm mm mm
bmediu= bmediu= bmediu=
mm mm mm
hmediu= hmediu= hmediu=
mm mm mm

Determinarea ştirbiturilor la muchii şi colţuri.

Aparatură şi materiale.
Riglă metalică gradată în mm; cărămizi.
Efectuarea determinării.
Mărimea ştirbiturilor la muchii se determină prin măsurarea acestora
cu o riglă metalică (în mm). Mărimea ştirbiturilor de la colţuri se determină
prin diferenţa dintre dimensiunea muchiei respective şi partea rămasă
întreagă.

Fig.4- Verificarea ştirbiturilor

242
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 2.
Tabelul 2.
Ştirbituri Proba I Proba II Proba III
Număr
Dimensiune
maximă

Deformaţiile muchiilor şi feţelor (săgeata).

Aparatură şi materiale:
Riglă metalică gradată în mm ; spioni; colţar metalic.
Efectuarea determinării.
Determinarea constă în măsurarea săgeţilor maxime ale muchiilor şi
suprafeţelor. Săgeata se determină cu ajutorul unei rigle metalice sau colţar
şi se exprimă în mm.
Pe faţa cărămizilor curbate se aşează rigla metalică sau colţarul şi se
introduce între aceasta şi suprafaţa cărămizii acel spion ce poate intra în
spaţiul respectiv. Cifra înscrisă pe spion (grosimea lui) reprezintă săgeata
curburii cărămizii (mm).

Fig.5- Verificarea săgeţii cu „spioni”

243
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 3.
Tabelul 3.
Săgeată Proba I Proba II Proba III
Dimensiunea
maximă

Determinarea densităţii aparente.

Densitatea aparentă se determină pe 5 cărămizi luate din proba medie.
Aparatură şi materiale:
Etuvă cu termoreglare; balanţă (p = 0,2 %); şubler; 5 cărămizi din
proba de încercat.
Efectuarea determinării.
Cele 5 cărămizi se usucă în etuvă la 105 ± 5°C până la masa
constantă. Se măsoară dimensiunile fiecărei cărămizi cu care se calculează
volumul aparent Va şi apoi, prin cântărire se determină masa m, a fiecărei
cărămizi şi se calculează densitatea aparentă:
m
ρa = [kg / dm 3 ]
Va
Rezultatul final va fi media a 3 determinări.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
Rezultatele se vor înscrie în tabelul 4.Tabelul 4.
Determinare Proba I Proba II Proba III
m= [kg] m= [kg] m=
[kg]
L= L= L=
V= V= V=
[dm] [dm] [dm]
Densitate l= l= l=
aparentă [dm] [dm] [dm]
h= h= h=
[dm3] [dm3] [dm3]
[dm] [dm] [dm]
ρa= ρa= ρa=
[kg/dm3] [kg/dm3] [kg/dm3]

244
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Stabilirea influenţei granulelor de var

Granulele de calcar cu dimensiunea mai mare de 2 mm existente în
materia primă, care prin ardere se transformă în oxid de calciu produc prin
umezire hidroxid de calciu cu mărire de volum. Consecinţa o reprezintă
fisurarea şi ruperi de bucăţi din cărămidă.
Aparatură şi materiale:
Tavă de tablă; pâslă; cărămizi pentru încercare.
Efectuarea determinării

Fig.6- Verificarea prezenţei granulelor de var

Determinarea se face luând 5 cărămizi şi introducându-le în apă care se
încălzeşte până la fierbere. Se menţine timp de 1 oră la temperatura de
fierbere, 4 ore după fierbere în vasul închis şi 5 zile în atmosferă de
laborator, după care se examinează eventualele deteriorări apărute.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
Rezultatele se vor înscrie în tabelul 5.
Tabelul 5
Influenţa granulelor de
Proba I Proba II Proba III
var
Nr. granule >2mm
Descrierea defectelor
după fierbere

245
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Verificarea prezenţei sărurilor solubile.

Se urmăreşte dacă în urma îmbibării cu apă a cărămizilor apar
eflorescenţe datorate prezenţei sărurilor solubile.

Fig.7- Eflorescenţe în zidărie

Aparatură şi materiale:
Tavă de tablă; apă distilată; recipient de sticlă; cărămizi pentru
încercare.
Efectuarea determinării.
Se iau 5 cărămizi şi se saturează cu apă distilată. Cărămida se aşează
deasupra unei sticle de apă distilată după care se răstoarnă astfel încât
îmbibarea să fie completă. Apoi cărămida se usucă şi se observă apariţia de
eflorescenţe datorită dizolvării eventualelor săruri.

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele încercărilor se vor înregistra în tabelul 6.
Tabelul 6.
Săruri solubile Proba I Proba II Proba III
Prezenţa impurităţii

Determinarea absorbţiei de apă

Se determină cantitatea de apă absorbită după 24 de ore de şedere în

246
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

apă pe un număr de 3 cărămizi.

Aparatură şi materiale
Etuvă cu termoreglare; balanţă; vas de tablă cu grătar pe fund;
cărămizi.
Efectuarea determinării.
Se usucă cărămizile în etuvă până la masă constantă, după care se
cântăresc. Apoi se saturează cu apă în condiţii precizate. Se scot, se şterg cu
o cârpă umezită şi se cântăresc. Se calculează absorbţia de apă cu relaţia:

Absorbţia de apă = ·100 [%]

unde : m1 = masa probei saturate [g]
m2 = masa probei uscate [g]
Rezultatul final este media a 3 determinări.
Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
Rezultatele se vor înscrie în tabelul 7:

Tabelul 7
Determinare Proba I Proba II Proba III
absorbţia
m1 = m1 = m1 =
de
[g] [g] [g]
apă
m2 = m2 = m2 =
[g] [g] [g]
a= [%] a= [%] a= [%]

Determinarea rezistenţei la compresiune.

Determinarea rezistenţei medii la compresiune se face pe epruvete a
căror formă şi mod de pregătire este funcţie de raportul dintre grosimea şi
lăţimea cărămizii.

247
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Fig.8- Epruvete pentru determinarea rezistenţei la compresiune

Pregătirea epruvetelor
Pentru cărămizile a căror raport dintre grosime şi lăţime este cel mult
0,7, epruvetele se pregătesc în modul următor:
Se iau 5 cărămizi şi se taie în jumătăţi, se lipesc una de alta pe feţele
laterale având capetele tăiate aşezate opus.
Lipirea se face cu un strat de mortar de maxim 10 mm grosime cu
dozaj de un volum de ciment P40 şi un volum de nisip (0-1 mm). Pe feţele
exterioare paralele cu stratul de mortar se aplică un strat de mortar de cel
mult 10 mm grosime în scopul asigurării paralelismului feţelor pe care se
aplică sarcina. Dacă cărămizile au goluri de uscare acestea se astupă cu
hârtie înainte de aplicarea stratului. Epruvetele astfel confecţionate se lasă
timp de 4 zile la temperatura camerei pentru o mai bună întărire a
mortarului.
Aparatură şi materiale
Presă hidraulică ; epruvetele pregătite pentru încercare.
Efectuarea determinării.
Încercarea se face cu presa hidraulică, se aşează epruveta cu feţele pe
care s-a aplicat mortarul între platanele presei. Viteza de creştere a forţei
este de 50 - 60 N/cm2/sec. Se notează sarcina la care epruveta se sfărâmă.

248
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Relaţia de calcul este:

Nr
Rc = [ N / mm 2 ]
A
în care:
Nr = forţa de rupere [N]
A = suprafaţa probei [mm2]
Rezultatul final se consideră media a 3 determinări.

Fig.9- Compresiune pe stîlpişor de cărămidă

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
Rezultatele se vor înscrie în tabelul 8:
Tabelul 8
Indicativ b h Rci Rcm
probă mm mm N/mm2 N/mm2
1
2
3

249
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Determinarea rezistenţei la întindere din încovoiere.

Determinarea se face pe cărămizi uscate la 105°C, numai la
cărămizile cu grosime mai mică de 88 mm.
Pregătirea epruvetelor
Pe fiecare cărămidă se fac 3 benzi de egalizare din pastă de ciment
P40 (sau pastă de ipsos calitatea I), benzile trebuie să aibă 2 - 3 cm lăţime, şi
până la 3 mm grosime. Aceste benzi sunt dispuse pe întreaga lăţime a probei
astfel : o bandă pe mijlocul feţei exterioare unde se aplică forţa iar celelalte
două pe marginile feţei exterioare în locurile de sprijin.
P

Fig.10 - Epruvetă pentru determinarea rezistenţei la întindere din încovoiere

Dacă se foloseşte ciment P40 (CEM I 42,5R) probele se ţin înainte
de încercare 4 zile, dacă se foloseşte ipsos se păstrează cel puţin 6 ore la
umiditate relativă de 65%.
Aparatură şi materiale
Presă hidraulică; epruvete pregătite pentru determinare.
Efectuarea determinării.
Epruveta se aşează pe 2 suporturi cilindrice cu diametrul de 20 - 30
cm. Sarcina se transmite de presă prin intermediul unui cilindru de aceleaşi
dimensiuni ca şi suporturile. Valoarea sarcinii se citeşte cu o precizie de 25
daN. Forţa va creşte cu viteza de
10 … 20 daN/cm2/sec.
Relaţia de calcul este :
250
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

3 Pl
Ri = ⋅ [N / m 2 ]
2 bh 2

unde : Ri = rezistenţa la încovoiere [N/mm2]

P = sarcina de rupere la încovoiere [N]
l = distanţa între suporturi [mm]
b = lăţimea cărămizii [mm]
h = grosimea cărămizii [mm]
Rezultatul final este media a 3 determinări.

Fig.11 – Rupere epruvetă la întindere din încovoiere

251
 Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 9:
Tabelul 9
Indicativ b h l Rii Rim
probă mm mm mm N/mm2 N/mm2
1
2
3

Anexa1
Tabelul 1A
Nr.
ÎNCERCARE Conform S.T.A.S:
Crt

Verificări l = 240 ± 5 mm
1
dimensionale b = 115 ± 2 mm
h = 63(88) ± 5 mm
CALITĂŢI CONFORM S.T.A.S.
2 Abs. de apă A I II
m,2 −m 1
⋅ 100 MIN = 8% MIN = 8%
m1 MAX = 18% MAX = 20%

Deformări la
3 MAX 3 MAX 4
muchii şi feţe MAX 5 mm
mm mm
Ştirbituri la muchii NR. MAX 1 NR. MAX 3 NR. MAX 4
4
şi colţuri MAX 10 mm MAX 15 mm MAX 22 mm
Crăpături pe feţe
5 - MAX 1 MAX 2
laterale
Granule de var > 2
6 - Dacă nu produc defecte sunt admise
mm
Densitate aparentă
CLASA : C1 1,0 ÷ 1,3 (kg/dm3) MAX = 1,4 kg/dm3
m C2 1,3 ÷ 1,5 (kg/dm3) MAX = 1,6 kg/dm3
7
ρa = C3 1,5 ÷ 1,8 (kg/dm3) MAX = 1,9 kg/dm3
Va

252
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Determinări asupra materialelor pentru învelitori

Din grupa materialelor ceramice utilizate pentru învelitori fac parte
ţiglele, olanele şi coamele.
Aceste produse se obţin din argile fuzibile (prelucrate mai îngrijit decât
în cazul cărămizilor) prin presare în tipare sau prin tragere prin filiera presei
cu melc.După uscare, se ard la temperaturi de 900-10000C. Ţiglele şi
coamele se produc şi smălţuiesc în diferite culori.
Ţiglele de clasifică în:-ţigle cu două jgheaburi;
-ţigle cu două jgeaburi laterale şi la capete;
-ţigle cu dublu falţ;
-ţigle cu un jgheab, trase;
-ţigle solzi.

Pentru o rezemare corespunzătoare pe şipcile şarpantei de acoperiş,

ţiglele sunt prevăzute cu unul, două sau patru ciocuri.
Ţiglele solzi au o folosire neraţională a suprafeţei lor în comparaţie
cu celelalte tipuri, datorită faptului că etanşarea se realizează prin
suprapunere şi nu prin îmbinare cu jgheaburi şi pene.Din această cauză

253
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

acoperişul rezultat este greu (sunt necesare 40 de ţigle pentru 1 m2 de

acoperiş).

Fig.12 – Ţiglă solz

Coamele utilizate pentru încheierea acoperişului se clasifică în: coame mari

şi coame mici.

Fig.12 – Coamă

254
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Olanele au forma unor jumătăţi de trunchi de con şi se aşează pe

acoperiş în două straturi: stratul inferior cu concavitatea în sus şi partea
îngustă spre pantă, iar stratul superior cu concavitatea în jos şi partea îngustă
spre coamă.Fixarea se face cu mortar de ciment-var. Acoperişurile realizate
din olane sunt grele şi neeconomice, fiind utilizate în zone cu vânt puternic.

Fig.13 – Olan

Determinarea masei ţiglelor

Determinare se face pe 3 ţigle, prin cântărire cu precizie de ±10 g, în
prealabil probele fiind uscate la masă constantă.
Determinarea dimensiunilor ţiglelor
Ţiglele nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 0,1%,deoarece
există pericolul aparitiei denivelărilor mari ale învelitorilor.
Determinarea se face pe 5 ţigle şi cuprinde următoarele etape:
-se măsoară cu metrul lungimea;
-se măsoară cu metrul lăţimea;
-se verifică cu şublerul dimensiunile ciocurilor, jgheaburilor şi nervurilor.
Determinarea săgeţii
Determinarea se face pe 5 ţigle şi cuprinde următoarele etape:
-cu o riglă se verifică liniaritatea muchiilor măsurând cu şublerul săgeata
maximă;
255
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

-pe o placă plană se fixează ţigla în trei colţuri şi cu o riglă sau cu şublerul
se măsoară denivelarea celui de al patrulea colţ.
CARACTERISTICA
1.Forma
2.Abateri de la planeitatetea
feţelor şi rectiliniaritatea
muchiilor, mm,max
- ţigle cu jgheaburi laterale
- ţigle cu jgheaburi laterale
şi la capete – tip A
- tip B
- ţigle cu jgheaburi trase
- ţigle solz (A şi B)
3.Denivelarea colţurilor,
mm,max
4.Ştirbituri la muchii,
colţuri şi feţe
5.Turtituri la colţuri
6.Crăpături
7.Granule de var sau alte
corpuri străine
8.Bavuri
9.Culoare
10.Glazura
Condiţie de admisibilitate
Calitatea I Calitatea I
Regulată, fără valuri
5 8
4 7
5 8
4 6
3 4
4 6
Se admit: Se admit:
-1 ştirbitură la colţuri cu -la părţile acoperite avănd
adîncime max 5 mm şi adîncimea max 5 mm şi
lungime max.20mm lungimea totală
- la muchii şi feţe cu max.100mm
adîncimea max de 3 mm şi - la părţile neacopăerite
lungimea totală de 10 mm avănd adîncimea max de 4
mm şi lungimea totală de
max 50 mm
Se admit pe max 1/3 din înălţime
Se admit cel mult 2 şi
numai la una din margini,
nu se admit
cu lungimea de cel mult
10mm
Se admit cu diametrul de max. 3 mm
nu se admit
Se admit mici avriaţii de nuanţă
Să fie aplicată uniform

Determinarea numărului de ştirbituri

Vor fi analizate cu atenţie 5 ţigle şi se pentru fiecare ştirbitură se
masoară lungimea ei(cu şublerul) şi adâncimea (cu un ac indicator).
Crăpăturile se verifică după o procedură similară.
Determinarea sunetului

256
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Se determină pe 5 ţigle prin lovire cu un ciocan de 100g de la 15 cm, iar

sunetul emis se compară cu sunetul unei ţigle etalon.
Determinarea impermeabilităţii
Cu ajutorul unui cadru din tablă se realizează o cutie care are drept fund
ţigla.Cadrul va avea o înălţime de cel puţin 70 cm Se umple această cutie cu
apă şi se verifică din 15 în 15 min dacă pe suprafaţa inferioară nu au apărut
picături de apă.
Determinarea se consideră terminată după 3 ore, iar rezultatele se
compară cu datele din tabelul 11.
Tabel 11.
Capacitate
Sunet la
portantă Rezistenţa la
material lovire cu impermeabilitate
minimă îngheţ dezgheţ
ciocanul
[N]
Cu jug După 25 de
Clar metalic 750
laterlal cicluri nu
Cu jug Nu trebuie să treacă trebuie să
Clar metalic 900
lat.+capete nici o picătură prezinte
ţigle

Cu un jug Clar metalic înainte de 3 ore de 800 degradări şi

la începerea pierderi mai
determinării mari de 25%
Solzi Clar metalic 700 din capacitatea
portantă
Nu trebuie să treacă Nu se
Coame 2% din masă
nici o picătură normează
Clar metalic înainte de 1,5 ore de 25% din
Olane la începerea 700 capacitatea
determinării portantă

Determinarea capacităţii portante

Ţiglele şi olanele trebuie să reziste la o încărcare dată de un om cu
greutate normală cu trusa de scule în spate.
Capacitatea portantă se determină pe 5 ţigle şi se efectuează cu aparatul
Fruhling-Michaelis adaptat pentru încercarea ţiglei.
Distanţa între reazeme se consideră 18 cm pentru ţiglele solzi şi 30 cm
pentru ţiglele cu jgheab.
Raportul de multiplicare a greutăţii găleţii este de 50.
Se măsoară cu un şubler grosimea ţiglei g

257
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Se fixează ţigla în aparat şi se dă drumul la alice.

Se măsoară masa m a găleţii cu alice care a rupt ţigla.

Relaţia de calcul este:

Rti= [N/mm2 ]

Alte materiale ceramice brute

Tuburi ceramice pentru drenaj (STAS 1626-74)
Se obţin pe cale umedă, prin presare, din mase argiloase cu sau fără adaos
de degresanţi .
La interior forma este circulară, iar la exterior poate fi ciculară su
poligonală.

Fig.14. – tuburi drenaj

258
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

Lungimea tuburilor de drenaj este de (330±10) mm, diametrul interior

(40±250)mm şi grosimea pereţilor (8±30) mm. Se folosesc la lucrările
hidrotehnice de colectare şi evacuare a apei.
Pentru verificarea calităţii se fac următoarele determinări:
-verificarea dimensiunilor;
-determinarea curbării tubului pe generatoare;
-determinarea înclinării planului de capăt faţă de axa tubului;
-determinarea ovalizării;
-determinarea ştirbiturilor şi fisurilor;
-determinarea prezenţei granulelor de var;
-determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (min 15 cicluri).
Corpuri ceramice cu goluri pentru planşee şi acoperişuri
Acestea se folosesc la executarea fâşiilor prefabricate pentru planşee şi
acoperişuri.

Fig.15 – corpuri ceramice cu goluri pentru planşee

La aceste corpuri ceramice se fac următoarele determinări:
-verificarea dimensiunilor;
-determinarea masei;
-determinarea sunetului;
-determinarea ştirbiturilor şi crăpăturilor;
-determinarea prezenţei corpurilor străine (care trebuie să fie mai mici de 3
mm);
-determinarea planeităţii feţelor;

259
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

-determinarea absorbţiei de apă (8÷17);

-determinarea rezistenţei la compresiune ( se impune Rcmin=200daN/cm2).
Corpuri ceramice pentru pardoseli la grajduri şi padocuri (STAS
9694-74)
Se obţin cu goluri orizontale,prin presare. Pe feţele fără goluri sunt
prevăzute cu striuri pentru evitarea alunecării animalelor şi respectiv pentru
mărirea adeziunii mortarului la mantarea lor.
Determinările care se efectuează în cazul acestor produse sunt:
-prezenţa deformaţiilor la muchii şi feţe, numărul ştirbiturilor, fisurilor;
-absorbţia de apă (maxim 12%);
-rezistenţa la îngheţ-dezgheţ(min 25 cicluri);
-rezistenţa la uzură (pierderea în grosime max 8 mm);
-rezistenţa la compresiune ( Rcmin=75 daN/cm2;
-prezenţa granulelor de var (sub 3 mm);
-coeficientul de conductivitate termică (max 0,814W/mk);
-sunetul clar

260
Dănuţ BABOR STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII

261