Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Tehnologii informaționale
-Wide Area Network –

Student: Gache Iulian


Profesor: Conf. Dr. Ing. Ec. Nemțanu Florin
Universitatea Politehnica din Bucuresti

În informatică, o rețea de arie largă (WAN, Wide Area Network) este orice rețea care
conectează orașe, regiuni sau țări. De obicei rețelele de arie largă includ linii de telecomunicație
publice și elementele de legătură și conectare necesare. [1]
Rețelele de arie largă se folosesc pentru interconectarea mai multor LAN-uri și a altor tipuri de
rețele, astfel încât să se faciliteze comunicarea între persoane și computere situate la mari
depărtări unele față de altele.
Reţelele WAN conectează reţele LAN, mai mari sau mai mici, şi computere aflate la mare distanţă între
ele. Date fiind aceste distanţe mari care le separă, transportul informaţiei între reţele foloseşte
tehnologii diferite de tehnologiile LAN. Protocoalele WAN acţionează la nivelul primelor trei nivele ale
modelului de referinţă OSI: fizic, al legăturilor de date şi reţea. Figura 1 ilustrează legătura dintre cele
mai comune tehnologii WAN şi modelul OSI1.

Principalele tehnologii WAN Legături punct la punct Legătura punct la punct (PP) asigură o cale unică,
prestabilită, în reţeaua WAN, de la client la reţeaua de destinaţie, prin intermediul unei reţele de
transport, cum ar fi o reţea de telefonie fixă. Liniile punct la punct se închiriază, de obicei, de la
compania de telecomunicaţii, de unde şi numele de linie închiriată. Pentru astfel de linie transportatorul
(compania de telecomunicaţii) alocă o pereche de fire, de regulă cu performanţe superioare, al cărui
preţ depinde de banda necesară şi distanţa între puncte. Pentru conectarea fizică la WAN a unui
computer sau a unui LAN sunt necesare echipamente specializate numite modem-uri (modulare-
demodulare). Legăturile punct la punct sunt scumpe comparativ cu serviciile distribuite, cum ar fi Frame
Relay. Figura de jos ilustrează o conexiune punct la punct în reţeaua WAN.

Figura 1. Legatura punct la punct

Comutare de circuite

Circuitele comutate asigură conexiuni de date care sunt iniţiate atunci când este nevoie şi terminate
atunci când comunicaţia s-a încheiat. Sistemul este similar liniilor telefonice obişnuite. Atunci când un
computer dintr-o reţea are de transmis date apelează la echipamentul de conectare la WAN (modem)
care va forma numărul echipamentului la care este conectată reţeaua destinaţie. Echipamentele de
comutare din reţeaua transportatorului stabilesc circuitele necesare pentru conectarea modem-urilor
(sau a altor echipamente de comunicare date – DCE) şi după sincronizarea acestora are loc transmisia
propriu-zisă a datelor. Când transmisia s-a încheiat conexiunea este întreruptă. La o nouă cerere de
transmitere se va selecta un alt circuit, nu neapărat acelaşi, şi procesul se repetă. Figura 3 sugerează
cum funcţionează această tehnică. Marele dezavantaj al acestei tehnologii este că fiecare pereche de
computere care trebuie să schimbe date are nevoie de un circuit comutat, pe toată durata comunicaţiei.
Banda circuitului nu este folosită raţional pentru că excedentul unui circuit nu poate fi „împrumutat”
altui circuit care ar avea nevoie de o bandă mai mare.
Universitatea Politehnica din Bucuresti

Figura 2. Comutare de circuite


Comutare de pachete

Comutarea pachetelor este o tehnologie WAN în care utilizatorii folosesc împreună o singură resursă de
transport (conexiune fizică). Acesta face posibilă utilizarea mai eficientă a infrastructurii de transport de
către proprietar şi reducerea costurilor clienţilor faţă de varianta de conexiune punct la punct. În acest
sistem reţelele clienţilor au conexiuni în reţeaua transportatorului pe care o împart. Toate transmisiile
sunt fragmentate în pachete, fiecare din ele conţinând informaţii despre adresele computerelor care au
trimis şi care trebuie să primească pachetul. Aceste pachete sunt rutate prin reţeaua transportatorului
până ajung la destinaţie. La fiecare oprire prin nodurile reţelei pachetele sunt inspectate pentru
determinarea adresei de destinaţie şi apoi, pe baza tabelei de rutare sunt trimise mai departe cu cea mai
mare viteză spre nodul următor din calea spre destinaţie. Transportatorul poate astfel să creeze circuite
virtuale între sediile clienţilor prin care pachetele de date circulă de la unii la alţii prin reţea. Porţiunea
din reţeaua transportatorului care este folosită în comun mai este numită cloud. Conexiunile virtuale
dintre sediile clienţilor se mai numesc circuite virtuale. Astfel, spre deosebire de circuitele comutate,
pachetele comutate nu ocupă linia de comunicaţie un timp nedefinit pentru o pereche transmiţător-
receptor. Transmisiile necesită numai lărgimea de bandă necesară înaintării oricărui pachet şi deoarece
foloseşte multiplexarea pachetelor mai multe transmisii pot fi intercalate în acelaşi mediu de reţea, în
acelaşi timp. Printre care cele mai cunoscute şi răspândite reţele cu comutare de pachet se numără:
X.25, Frame Relay, ATM şi SMDS. Figura 3 arată un exemplu de circuit cu pachete commutate.
Universitatea Politehnica din Bucuresti

Echipamente WAN

Reţelele WAN utilizează numeroase tipuri de dispozitive specifice mediului WAN: switch-uri WAN, access
servere, modemuri, terminale ISDN, rutere, switch-uri ATM, multiplexoare, etc.

Switch-ul WAN

Comutatorul WAN (WAN switch) este un echipament multiport de interconectare a reţelelor folosit în
reţelele de transport. Ele comută, în mod curent, trafic în reţele Frame Relay, X.25 şi SMDS ţi operează la
nivelul legăturilor de date din modelul de referinţă OSI. Figura 5 ilustrează două rutere aflate la capetele
reţelei WAN conectate prin switch-uri WAN.

Serverul de acces – access server Este un dispozitiv care concentrează toate apelurile din interior sau
din exteriorul reţelei locale. Acţionează ca un dispozitiv de interfaţă între reţeaua locală şi WAN.

Modem-ul

Modem-ul este un dispozitiv care interpretează semnalele digitale de la computer şi cele analogice de
pe linia telefonică permiţând transmiterea datelor pe linii telefonice vocale. La transmiţător semnalele
digitale sunt convertite în semnale analogice compatibile cu mediul de transmisie telefonic. La
destinatar procesul este invers, reconstituindu-se semnalul digital din cel analogic.

Terminalul ISDN

Terminalul ISDN este un dispozitiv de adaptare dintre computer şi linia ISDN. Funcţia este asemănătoare
unui modem, deşi el nu face conversia de la semnal digital la analogic, linia ISDN fiind digitală. [3]
Universitatea Politehnica din Bucuresti

Bibliografie
[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_arie_larg%C4%83
[2] 1 http://www.cisco.com/univercd/cc/td/doc/cisintwk/ito_doc/introwan.htm#xtocid2
[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/ISDN

S-ar putea să vă placă și