F 100kN

FN 2,5 ˜ 10 4 N.
N 4nituri
Tensiunea rezultată la forfecare va fi (FN=T):
T 4 T
W ˜ 65,767 < W a 98 MPa, deci condiĠia de
A S d2
rezistenĠă este îndeplinită.

b. Folosind Eurocoduri
6 6S
FV , Rd ˜ f ur A0J M 2 ˜ 370 ˜ d 2 ˜ 1,25 1,055 ˜ 105 N
10 40
Se verifică inegalitatea (5.10):
FV , Ed
0,237 d 1 , deci condiĠia de rezistenĠă este
FV , Rd
îndeplinită.

5.2. Îmbinarea cu úuruburi

Îmbinarea cu úuruburi face parte din categoria asamblărilor

demontabile, filetate, realizate cu ajutorul unor piese filetate
conjugate (o piesă care este filelată la exterior ce poartă denumirea
de úurub, iar cealaltă filetată la interior ce poartă denumirea de
piuliĠă).

Filet

Fig. 5.11. ùurub. Vedere generală

271
 Elementul principal al celor două organe de maúini este
filetul (fig. 5.11, 5.12).

Filet

Fig. 5.12. PiuliĠă. Vedere generală

Din punct de vedere geometric, filetul se obĠine prin

deplasarea unei figuri geometrice generatoare de-a lungul unei elice
directoare înfăúurată pe o suprafaúă cilindrică sau conică.
Desfăúurarea unei elice directoare cilindrice este un plan înclinat (fig.
5.13), de aceea se stabileúte o analogie funcúionată între planul
înclinat úi asamblările filetate. Astfel, datorită filetului, dacă se
imprimă o miúcare de rotaĠie unei piese (spre exemplu, úurubului)
este însoĠită úi de o miúcare de translaĠie (pentru aceeaúi piesă sau
pentru piesa conjugată).

dʌ
d

Į
Į

Fig. 5.13. Desfăúurata elicei directoare cilindrice

272
 După rolul funcúional, asamblările filetate pot fi:
- de fixare cu sau fără strângere iniĠială (formează cea mai
utilizată grupă de asamblări filetate)
- de reglare, fixând poziĠia relativă dintre două piese
- de miúcare, transformă miúcarea de rotaĠie în miúcare de
translaĠie pentru úurub sau piuliĠă
- de măsurare.
Avantajele asamblărilor filetate sunt:
- se realizează forĠe de strângere mari prin aplicarea unor
forĠe mici de acĠionare
- gabarit redus
- se poate adapta forma piuliĠei úi a capului úurubului la
forma pieselor de îmbinat
- tehnologie de fabricaĠie simplă în producĠia de serie
- tehnologie de fabricaĠie simplă în producĠia de unicat.
Dezavantajele asamblărilor filetate sunt:
- se dezvoltă puternici concentratori de tensiune în zona
filetată
- este necesară asigurarea asamblărilor împotriva
autodesfacerii (se face prin úaibe Grower, fig. 5.15, contrapiuliĠe sau
úplinturi (piesă de metal de forma unui cui despicat în două bra‫ڏ‬e
egale, care serve‫ڍ‬te ca element de fixare a două piese ori ca element
de blocare sau de siguran‫ڏ‬ă a piuli‫ڏ‬elor împotriva autode‫ڍ‬urubării))
- se cunosc aproximativ forĠele de strângere
- lipsa autocentrării
- randament scăzut.
În construcĠii metalice se folosesc:
- úuruburi obiúnuite realizate din oĠel carbon, oĠel carbon de
calitate sau slab aliat
- úuruburi de înaltă rezistenĠă executate din oĠel aliat cu
caracteristici mecanice superioare, tratate termic.
Aceste îmbinări se folosesc la construcĠii metalice deoarece
se realizează un montaj rapid pe úantier.
Elementele caracteristice ale unui úurub sunt (fig. 5.14):
- diametrul tijei d
- lungimea de strâns egală cu grosimea pieselor din pachet
- lungimea tijei l
- înălĠimea capului h

273
- raza de racordare dintre cap úi tije, r
- felul filetului:
o metric (unghiul filetului este de 600, înălĠimea
triunghiului profilului filetului este 0,866025·pasul
acestuia)
o Withworth (unghiul filetului este de 550, înălĠimea
triunghiului profilului filetului este 0,960491·pasul
acestuia)
o pătrat (adâncimea úi înălĠimea sunt egale cu jumătate
din pas), are utilizare limitată de apariĠia jocului
axial datorită uzării flancurilor
o trapezoidal (unghiul filetului este de 300, este folosit
la transmisiile úurub piuliĠă)
o ferestrău (are profil asimetric, trapezoidal, preia
sarcina într-un singur sens)
o rotund (unghiul filetului este de 300, este realizat din
arce de cerc racordate prin drepte înclinate)
o Edison (este asemănător filetului rotund dar are
înălĠimea mică a profilului, nu are porĠiune rectiline
spre deosebire de filetul rotund, se realizează prin
deformarea plastică a pieselor cu pereĠi subĠiri)
o Unified, are aceleaúi caracteristici ca filetul metric
dar se foloseúte în America (unghiul filetului este de
600, înălĠimea triunghiului profilului filetului este
0,866025·pasul acestuia)
o BA sau British Association, a fost înlocuit de filetul
metric, se mai foloseúte la strângeri fine
(instrumente) (unghiul filetului este de 47,50,
înălĠimea triunghiului profilului filetului este
0,6·pasul acestuia)
o BSC sau British Standard Cycle, rezistă bine la
torsiune úi vibraĠii fapt ce face ca să fie folosit la
scutere úi motociclete (unghiul filetului este de 600,
adâncimea efectivă a filetului este 0,5327·pasul
acestuia)
o Gas, denumit úi filet BSPP, NPS sau G; este un filet
Withworth dar cu dimensiunile impuse de normele
britanice (unghiul filetului este de 550, înălĠimea

274
 triunghiului profilului filetului este 0,960491·pasul
acestuia)
o NPT, este un filet după standardele americane folosit
la îmbinarea Ġevilor úi racordurilor (unghiul filetului
este de 600, înălĠimea triunghiului profilului filetului
este 0,866025·pasul acestuia)

Fig. 5.14. Elementele unui úurub

ùuruburile pentru construcĠii metalice pot avea tija brută, la

care diametrul găurii este cu 1..2 mm mai mare taĠă de diametrul tijei
sau păsuită, atunci când diametrul găurii este cu 300 µm mai mare
faĠă de diametrul tijei filetului.
Alegerea diametrului úurubului, a distanĠelor între úuruburi úi
a distanĠelor între úuruburi úi marginile pieselor se face ca la nituri.
PiuliĠele pot avea forme constructive foarte variate în funcĠie
de rolul funcĠional, spaĠiul disponibil, sistemul de asigurare, etc. Se
execută în trei categorii:
- grosolană
- semiprcisă
- precisă.
La o asamblare, între piuliĠă úi suprafaĠa piesei de reazem a
piuliĠei se introduc úaibele (fig. 5.15). Acestea au rolul de a micúora
úu uniformiza presiunile de contact úi de a asigura

275
perpendicularitatea suprafeĠei de reazem a piuliĠei pe axa úurubului.
În fig. 5.17 sunt date toate elementele unei asamblări demontabile.

Fig. 5.15. ùaibă Grower

Fig. 5.16. ùaibă plată

úurub

g
H
úaibă
piese
piuliĠă

Fig. 5.17. Elementele unei asamblări demontabile

276
 Stâlpi

Gusee Grindă
transversală

Grindă
longitudinală

Fig. 5.17. ConstrucĠie metalică. Exemplu de îmbinare

PiuliĠă

ùaibă

ùurub
Fig. 5.18. Detaliul îmbinării demontabile

277
 În fig. 5.17 úi 5.18 se prezintă un caz de structură metalică în
care asamblarea dintre grinda longitudinală úi transversală este
realizată prin asamblare filetată demontabilă úurub – piuliĠă.

5.2.1. Calculul de rezistenĠă al îmbinărilor simple cu úuruburi

5.2.1.1 Îmbinare scurtă cu úuruburi nepretensionate

a. Calculul după Eurocoduri

Se consideră, în cazul general, o îmbinare precum cea din
fig. 5.19 (vedere de sus) úi (5.20) vedere laterală.

e1

p1

e1

e2 p2 e2

F
Fig. 5.19. Îmbinare cu úuruburi nepretensionate. Vedere de sus

În funcĠie de tipul úurubului, caracteristicile mecanice ale

acestora sunt:
- grupa 4.6: fyb= 240 MPa, fub= 400 MPa
- grupa 5.6: fyb= 300 MPa, fub= 500 MPa

278
 - grupa 6.8: fyb= 480 MPa, fub= 600 MPa
- grupa 8.8: fyb= 640 MPa, fub= 800 MPa
- grupa 10.9: fyb= 900 MPa, fub= 1000 MPa.
ExplicaĠie simbolizare úuruburi: prima cifră înseamnă
rezistenĠa de rupere la solicitarea de tracĠiune, de o sută de ori mai
mică faĠă de cea reală dată în MPa, cea de-a doua cifră reprezintă
valoarea limitei de elasticitate egală cu produsul dintre valoarea
cifrei deîmpărĠită la 10 úi rezistenĠa de rupere la solicitarea de
tracĠiune (adică pentru un úurub din grupa 8.8, limita de elasticitate
este egală cu produsul dintre 0.8 úi 800 MPa).
La solicitări statice pot fi utilizate úuruburi din toate grupele,
iar pentru îmbinările solicitate la oboseală se recomandă úuruburi din
grupele 8.8 úi 10.9.
F/2 F/2

t1 t1

t2

F
Fig. 5.20. Îmbinare cu úuruburi nepretensionate.
Vedere laterală

RezistenĠa unui úurub este calculată, în cele mai multe cazuri,

folosind secĠiunea solicitată la întindere úi calculată ca diametrul

279
mediu între diametrul măsurat la fundul filetului (dn) úi diametrul
mediu al filetului (dm). Se obĠine astfel (5.15).
d 0,5 ˜ d n  d m  (5.15)
Se verifică poziĠionarea găurilor pentru úuruburi:
12
- d 0 d e1 (5.16)
10
12
- d 0 d e2 (5.17)
10
22
- d 0 d p1 (5.18)
10
24
- d 0 d p2 (5.19)
10
În (5.16)...(5.19) s-a notat cu d0 diametrul găurii iar cu e úi p
distanĠele de la margine la úuruburi úi între úuruburi.
Se determină forĠa ce revine unui úurub cu (5.20).
Fed F
F1ed (5.20)
n n
În fig. (5.20) s-a notat cu n numărul de úuruburi úi cu Fed
forĠa de solicitare a îmbinării.
Se determină rezistenĠa la forfecare a úurubului cu două
planuri de forfecare:
D A ˜ f ub
FvRd 2 ˜ v (5.21)
J M2
Înlocuind (5.15) în (5.21) obĠinem formula echivalentă:
S D v ˜ d n  d m  ˜ f ub
2
FvRd ˜ (5.21.a)
16 JM 2

Dacă forĠa de forfecare trece prin porĠiunea filetată atunci:

- Įv= 0,6 pentru úuruburi din grupele 4.6, 5.6 úi 8.8, se obĠine
(5.21.b)
- Įv= 0,5 pentru úuruburi din grupele 4.8, 5.8, 6.8 úi 10.9, se
obĠine (5.21.c).

FvRd 0,11780972450961724644 ˜
d n  d m 2 ˜ f ub (5.21.b)
JM 2

280
 FvRd 0,9817477042 468103 ˜ 10 1 ˜
d n  d m 2 ˜ f ub (5.21.c)
JM 2

Dacă forĠa de forfecare trece prin porĠiunea nefiletată atunci

Įv= 0,6 úi se obĠine (5.21.b).
CondiĠia de forfecare se îndeplineúte odată cu îndeplinirea
inegalităĠii (5.21.d).
F1ed Fed F
d1 (5.21.d)
FvRd nFvRd nFvRd
ForĠa capabilă la presiune pe gaură se determină cu (5.22).
k1ab f u dt
FbRd (5.22)
J M2
unde:
§ e f ·
ab min¨¨ 1 ; ub ;1¸¸ - pentru úuruburi de capăt (5.23)
© 3d 0 f u ¹
§ p f ·
ab min¨¨ 1  0,25; ub ;1¸¸ - pentru úuruburi interioare
© 3d 0 fu ¹
(5.24)
§ 28 e2 ·
k1 min¨¨  1,7;2,5 ¸¸ - pentru úuruburi de margine (5.25)
© 10 d 0 ¹
§ 14 p 2 ·
k1 min¨¨  1,7;2,5 ¸¸ - pentru úuruburi interioare (5.26)
© 10 d 0 ¹
în care d0 este diametrul găurii, fub este rezistenĠa la rupere a
úurubului, fu este rezistenĠa la rupere a tablelor îmbinate, d este
diametrul nominal al úurubului (formula (5.15)) sau diametrul tijei
úurubului, în funcĠie de caz, iar t este grosimea piesei de îmbinare (se
alege cea mai mare grosime din lot).
Se obĠin pentru úuruburile de capăt (margine) formulele
(5.27), ...(5.32).
FbRd 0,16666667 ˜ 10 -1 ˜
 17d 0  28 ˜ e2 e1 f u t d n  d m  (5.27)
d 02J M 2

281
 § e1 · § 28 e2 ·
pentru ab ¨¨ ¸¸ , k1 ¨¨  1,7 ¸¸
© 3d 0 ¹ © 10 d 0 ¹
e f t d  d m 
FbRd .4166667 ˜ e1 ˜ 1 u n (5.28)
d0 J M2
§ e1 ·
pentru ab ¨¨ ¸¸ , k1 2,5
© 3d 0 ¹
f ub t d n  d m 
FbRd 1,25 ˜ (5.29)
JM 2

§ f ub ·
pentru ab ¨¨ ¸¸ , k1 2,5
© fu ¹
FbRd 0,5 ˜ 10 -1 ˜
 17d 0  28 ˜ e2  f ubt d n  d m  (5.30)
d0 J M2
§ f ub · § 28 e2 ·
pentru ab ¨¨ ¸¸ , k1 ¨¨  1,7 ¸¸
© fu ¹ © 10 d 0 ¹
FbRd 0,5 ˜ 10 -1 ˜
 17d 0  28 ˜ e2  f u t d n  d m  (5.31)
d0 J M2
§ 28 e2 ·
pentru ab 1 , k1 ¨¨  1,7 ¸¸
© 10 d 0 ¹
f ub t d n  d m 
FbRd 1,25 ˜ (5.32)
JM 2

pentru ab 1 , k1 2,5 .
Se obĠin pentru úuruburile de capăt (margine) formulele
(5.33), ...(5.38).
FbRd 0,41667˜10-2 ˜
17d0 14 ˜ p2 3d0  4 p1  futdn  dm  (5.33)
d02J M2

282
 § p1 · § 14 p2 ·
pentru ab ¨¨  0,25 ¸¸ , k1 ¨¨  1,7 ¸¸
© 3d 0 ¹ © 10 d 0 ¹

FbRd

0,5 ˜ 10-20 ˜
20

 625˜ 10 d0  8,33 ˜ 10 ˜ p1 f ut dn  dm 
18
(5.34)
d0 J M 2
§ p1 ·
pentru ab ¨¨  0,25 ¸¸ , k1 2,5
© 3d 0 ¹
f u t d n  d m 
FbRd 1,25 ˜ (5.35)
JM 2

§ f ub ·
pentru ab ¨¨ ¸¸ , k1 2,5
© fu ¹
FbRd 0,5 ˜ 10 -1 ˜
17d 0  14 ˜ p2  f ubt d n  d m  (5.36)
d0J M2
§ f ub · § 14 p2 ·
pentru ab ¨¨ ¸¸ , k1 ¨¨  1,7 ¸¸
f
© u ¹ © 10 d 0 ¹
FbRd 0,5 ˜ 10 -1 ˜
17d 0  14 ˜ p2  f u t d n  d m 
(5.37)
d0 J M2
§ 14 p2 ·
pentru ab 1 , k1 ¨¨  1,7 ¸¸
© 10 d 0 ¹
f u t d n  d m 
FbRd 1,25 ˜
JM 2

pentru ab 1 , k1 2,5 (5.38)

Dacă forfecarea se produce în porĠiunea neafiletată, atunci d
(diametrul tijei úurubului) înlocuieúte suma dn + dm.
ForĠa capabilă la întindere pentru un úurub se determină cu
(5.39).

283
 ­ f ub As
°0,63 ˜ J
f A ° M2
FtRd k 2 ˜ ub s ® (5.39)
J M2 °0,9 ˜ f ub As
° J M2
¯
prima formulă fiind pentru úuruburi cu cap înecat iar cealaltă
pentru celelalte tipuri de úuruburi.
Dacă se Ġine cont de (5.15), (5.39) devine:

FtRd
S
k 2 f ub
d n  d m 2 (5.40)
16 JM 2

Dacă úuruburile sunt cu cap înecat atunci se obĠine (5.41), iar

(5.42) va fi pentru restul tipurilor de úuruburi.

FtRd 0,1237002107 3509810877 f ub

d n  d m 2 (5.41)
JM 2

FtRd 0 ,1767145867 6442586967 f ub

d n  d m 2 (5.42)
JM 2

Dacă úurubul este supus la forfecare prin străpungere, atunci

rezistenĠa de calcul de determină cu (5.43).
6S f
B pRd d mt p u (5.43)
10 J M2
Dacă úurubul este supus la forfecare cu întindere, se foloseúte
(5.44).
Fv ,Ed 10 Ft , Ed
 d1 (5.44)
Fv ,Rd 14 Ft , Rd

b. Calculul după metoda rezistenĠelor admisibile

Dacă forĠa de solicitare este cuprinsă în planul îmbinării úi
trece prin centrul de greutate al ei (cazul din fig. 5.19 úi 5.20),
calculul efortului din úuruburi se face cu (5.45).
F
N (5.45)
n

284
 În (5.45) s-a notat cu F forĠa ce solicită îmbinarea, iar cu n
numărul de úuruburi din îmbinare. ùurubul este solicitat la forfecare
(fogmula (5.46)) úi presiune pe gaură (formula (5.47)).
N F
W d W a 0,6..0,8V a (5.46)
A nA
N
pg d pa (5.47)
d ¦ t min 
În (5.46) úi (5.47) s-a notat cu IJ tensiunea la forfecare, A este
aria netă a úurubului dacă forfecarea se produce în porĠiunea filetată
úi aria brută dacă forfecare are loc în zona nefiletată a úurubului, IJa
este rezistenĠa admisibilă la forfecare a úurubului egală cu
0,6..0,8V a , ıa este tensiunea admisibilă a materialului, d este
diametrul úurubului, Ȉtmin este grosimea minimă a pieselor ce sunt
acĠionate într-un singur sens, pg este efortul unitar la presiunea pe
gaură, pa este efortul unitar admisibil pe gaură.
Dacă forĠa este perpendiculară pe planul îmbinării úi trece
prin centrul de greutate al acesteia, atunci úuruburile se consideră
egal încărcate, formula de verificare fiind de forma (5.48).

Fig. 5.21. Îmbinare la care forĠa este perpendiculară pe planul

îmbinării

P
N2 (5.48)
n
285
 ùuruburile sunt supuse la tracĠiune, efortul unitar fiind:
N2 P
V dVa (5.49)
A nA
Dacă îmbinarea este solicitată compus, atunci se foloseúte
(5.50) sau (5.51), iar solicitarea este ca în fig. 5.22.

Fig. 5.21. Îmbinare la care forĠa este perpendiculară pe planul

îmbinării úi cuprinsă în planul acesteia

0,5
§ P 2 F ·
2
V ech V 2
 3W 
2 0,5
¨ 2 2 3 2 2 ¸
¨n A n A ¸¹
(5.50)
©
0,5
§ P 2 F ·
2
V ech V 2
 4W 
2 0,5
¨ 2 2 4 2 2 ¸
¨n A n A ¸¹
(5.51)
©

c. AplicaĠie numerică
Se consideră asamblarea din fig. 5.19 úi fig. 5.20 cu
următoarele date iniĠiale:
- 4 úuruburi M20 8.8 cu fyb= 640 MPa, fub= 800 MPa, dn=
17,294 mm, dm= 18,376 mm, d= 20 mm (diametrul tijei
úurubului).

286
 - platbandele sunt din S235JRG1 cu fy= 235 MPa, fu= 370
MPa, t1= 10 mm, t2= 15 mm, b1= 140 mm, b2= 160 mm
- diametrul găurii este de d0= 22 mm
ForĠa ce solicită asamblarea este F= 22ǜ104 N.
Să se verifice asamblarea prin două metode: eurocoduri úi
metoda rezistenĠelor admisibile.

c1. Eurocoduri
Se poziĠionează găurile pentru úuruburi:
12
d0 26,4 mm < e1
10
12
d0 26,4 mm < e2
10
22
d0 48,4 mm< p1
10
24
d0 52,8 mm< p2
10
Se aleg constructiv:
e1= 30 mm
e2= 30 mm
p1= 55 mm
p2= 55 mm.
ForĠa ce revine unui úurub este:
Fed F
F1ed 55000 N
n n
RezistenĠa de forfecare a unui úurub cu două planuri de
forfecare este (înlocuind numeric în (5.21.b)):

FvRd 0,11780972450961724644 ˜
d n  d m  ˜ f ub
2

JM 2

95930 N
F1ed Fed F
0,573 d 1 , deci condiĠia de
FvRd nFvRd nFvRd
rezistenĠă este îndeplinită.

287
 § e p f ·
ab min¨¨ 1 ; 1  0,25; ub ;1¸¸ 0,45
© 3d 0 3d 0 fu ¹
§ 28 e2 ·
k1 min¨¨  1,7;2,5 ¸¸ 2,118
© 10 d 0 ¹

RezistenĠa la presiune pe gaură pe placa de 15 mm este (d=

20 mm):
k1ab f u dt
FbRd 85550 N
JM 2

F1ed Fed F
0,643 d 1 , deci condiĠia de
FbRd nFbRd nFbRd
rezistenĠă este îndeplinită.
RezistenĠa la presiune pe gaură pe placa de 10 mm este (d=
20 mm):
k1ab f u dt
FbRd 57000 N
JM 2

F1ed Fed F
0,965 d 1 , deci condiĠia de
FbRd nFbRd nFbRd
rezistenĠă este îndeplinită.
Se calculează forĠa capabilă a platbandei în aria efectivă
(netă):
Agaura 2d 0 t 2 660 mm 2
Abrut b2t 2 2400 mm 2
Aef Abrut  Agaura 1740 mm 2
9 f
N tRd Aef u 463500 N
10 J M2
F1ed Fed F
0,119 d 1 , deci condiĠia de
N tRd nN tRd nN tRd
rezistenĠă este îndeplinită.

288
 c2. Metoda rezistenĠelor admisibile
ForĠa ce revine unui úurub este:
F
N 80000 N
n
Se verifică la forfecare:
N 4F
W 175,07 d W a 0,6..0,8V a 0,6..0,8267 | 213
A nSd 2
, deci condiĠia de rezistenĠă este îndeplinită.

5.2.1.2 Îmbinare scurtă cu úuruburi nepretensionate

a. Calcul după Eurocoduri

În această categorie intră úuruburile din grupele 8.8 úi 10.9.
RezistenĠa de calcul la lunecare a unui úurub pretensionat din grupa
8.8 sau 10.9 se determină cu (5.52).
k s nP
FsRd ˜ FpC (5.52)
JM 3

7
FpC f ub As (5.53)
10
unde:
- ks= 1 pentru úuruburi utilizate în găuri normale
- ks= 0,85 pentru úuruburi utilizate în găuri mari sau găuri
ovalizate scurte cu axa ovalizării perpendiculară pe direcĠia
de transmitere a forĠei
- ks= 0,7 pentru úuruburi utilizate în găuri ovalizate lungi cu
axa ovalizării perpendiculară pe direcĠia de transmitere a
forĠei
- ks= 0,76 pentru úuruburi utilizate în găuri ovalizate scurte cu
axa ovalizării paralelă cu direcĠia de transmitere a forĠei,
- ks= 0,63 pentru úuruburi utilizate în găuri ovalizate lungi cu
axa ovalizării paralelă cu direcĠia de transmitere a forĠei
- n este numărul suprafeĠelor de frecare
- µ este factorul de frecare úi are valorile:
o 0,5 pentru clasa suprafeĠei de frecare A

289
 o 0,4 pentru clasa suprafeĠei de frecare B
o 0,3 pentru clasa suprafeĠei de frecare C
o 0,2 pentru clasa suprafeĠei de frecare D
- As este aria de rezistenĠă a úurubului
- J M 3 este rezistenĠa la lunecare úi are valoarea de 1,25.
Dacă îmbinarea pretensionată este supusă unui efort de
întindere FtEd sau FtEdserv , suplimentar efortului de forfecare de
calcul FvEd sau FvEdserv , ce are tendinĠa să producă lunecare, atunci
rezistenĠa de calcul a la lunecare a unui úurub pentru îmbinări din
categoria B se determină cu (5.54) úi pentru îmbinări din categoria C
cu (5.55).
k s nP § 8 ·
FsRdser ˜ ¨ FpC  FtEdser ¸ (5.54)
J M 3ser © 10 ¹
k s nP § 8 ·
FsRd ˜ ¨ FpC  FtEdser ¸ (5.55)
J M3 © 10 ¹
unde J M 3ser este rezistenĠa la alunecare la starea limită de
exploatare pentru îmbinări din categoria B, egală cu 1,1.

b. Exemplu numeric
Se consideră asamblarea din fig. 5.19 úi fig. 5.20 cu
următoarele date iniĠiale:
- 4 úuruburi M20 8.8 cu fyb= 640 MPa, fub= 800 MPa, dn=
17,294 mm, dm= 18,376 mm, d= 20 mm (diametrul tijei
úurubului).
- platbandele sunt din S235JRG1 cu fy= 235 MPa, fu= 370
MPa, t1= 10 mm, t2= 15 mm, b1= 140 mm, b2= 140 mm
- diametrul găurii este de d0= 22 mm
ForĠa ce solicită asamblarea este F= 22ǜ104 N.
Să se verifice asamblarea prin după metoda cu eurocoduri.
Se poziĠionează găurile pentru úuruburi:
12
d0 26,4 mm < e1
10

290
 12
d0 26,4 mm < e2
10
22
d0 48,4 mm< p1
10
24
d0 52,8 mm< p2
10
Se aleg constructiv:
e1= 30 mm
e2= 30 mm
p1= 60 mm
p2= 60 mm.
ForĠa ce revine unui úurub este:
Fed F
F1ed 55000 N
n n
ForĠa de pretensionare este:
7
FpC f ub As 1,399 ˜ 105 N.
10
RezistenĠa de calcul la lunecare a unui úurub pretensionat din
grupa 8.8 este:
k s nP 2 1
FsRd ˜ FpC 1˜ ˜ ˜ 1,399 ˜ 105 1,119 ˜ 105 N
JM 3
1,25 2
Pentru a se îndeplini condiĠia de rezistenĠă trebuie verificată
inegalitatea:
F1ed Fed F
0,491 d 1 , deci condiĠia de
FsRd nFsRd nFsRd
rezistenĠă este îndeplinită.
RezistenĠa la presiune pe gaură pe placa de 15 mm este (d=
20 mm):
k1ab f u dt
FbRd 85550 N
JM 2

291
 F1ed Fed F
0,643 d 1 , deci condiĠia de
FbRd nFbRd nFbRd
rezistenĠă este îndeplinită.
RezistenĠa la presiune pe gaură pe placa de 10 mm este (d=
20 mm):
k1ab f u dt
FbRd 57000 N
JM 2

F1ed Fed F
0,965 d 1 , deci condiĠia de
FbRd nFbRd nFbRd
rezistenĠă este îndeplinită.
Se calculează forĠa capabilă a platbandei în aria efectivă
(netă):
Agaura 2d 0 t 2 660 mm 2
Abrut b2t 2 2100 mm 2
Aef Abrut  Agaura 1440 mm 2
9 f
N tRd Aef u 383600 N
10 J M2
F1ed Fed F
0,143 d 1 , deci condiĠia de
N tRd nN tRd nN tRd
rezistenĠă este îndeplinită.

5.3. Îmbinări prin sudură

Sudarea reprezintă procedeul de îmbinare nedemontabilă a

metalelor ce au o compoziĠie chimică asemănătoare (sau identică), cu
ajutorul căldurii cu sau fără adaos de material.
La început, construcĠiile sudate imitau ca formă construcĠiile
nituite dar, odată cu timpul úi dezvoltarea procedeelor, au căpătat
forme proprii corespunzătoare prosibilităĠilor de execuĠie úi a
modului de comportare la diferite solicitări.
În cazul unei îmbinări sudate, materialul de bază este supus
în timpul procesului în sine de sudare la acĠiuni termice úi chimice ce

292