> Norespectarca Standarlelor de Stat este urméritA conform Ieai weducerea Interzisd 12 Pag +1 plank PRETUL LET 425 oxy e4asisats REPUBLICA SOGALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1913/5-85 CONSILIUL NATIONAL, FEREN DE POXDARE reapepre PENTRU STHINTA Stas anise ‘St TEHNOLOGTE 1 —= | etHTUTUL ROMAN DETERMINAREA GRANULOZITATU [Oy scarce aitaou om E stanparpizars | a Foundation ground oe Ocnonamnn DnTERMINATIOR DE TA DETERMINATION OF GRAIN SHAE onpEyeMRAIE TPAHYSIATEE GRANULOS! 1 GENERALITATT 1.1 Obieet si domeniu de ap Prezentul standard stabileste metodele de determinare prin cemnere gi prin eedimentare ‘a granulozititii (distributiel granulometrice) a pZiminturilor ee aledtuiese. terenul de fundare. Metode piminturilor identificate gi clasificate conform STAS 1243-83 e din prezentul standard se apl 1.2 Granulozitatea (distribntia granulometriel) reprezinti repartitia procentnalé dup: mi rimi, a granulelor (particulelor) componente ale fazei solide ® piminturilor pom i Granulozitatea se determin’ prin urmitoarele metode — prin misuriri directe cu ajutorul sablonului, pentru piminturi eu granule mai mars de 125 nm; = metoda cernerii: — pe ciururi, pentru piminturi cu granule mai mari de 2 mim 5 — pe cinruri gi site, pentru plminturi eu granule mai mari de 0,063 mm; — metoda sedimentiirii, pentru plimintuci eu granule mai miei de 0,063 mms — metoda combinat’ (cernere gi sedimentare) pentru piminturi cu limite intinse de iranulozitate (nisip argilos, praf nisipos ete.) 14 Recoltarea probelor de laborator 11 Probele de laborator, denumite in continuare probe, trebuie si fie piirfi reprezentative din probele de teren — tulburate sau netulburate—objinute din sondaje. 1.4.2 In casul pimintwiilor eu tiedmogenitiqi evidente, probele de teren trebuie recoltat pentru fiecare interealagie distineti 14,3 In cazul probelor mari de teren, probele de laborator se obtin prin aplicarea metodei sierturilor TAS 1850-62 1s Blaborat de [azzooes de: inastenut xoricutruRE Aorobet de san 0 staNDAROARE | Data intel i gore: SINUS! AUMENTARE a. le Pinte nr, 5 BUCUREST! 1985.06.01 cia de Stal Prolctt ning Foncore eiee 1312 CNST SSSTAS 1913/5-85 7 2 METODA CERNERTI 21 Prineipiul metodei Separarea granulelor dup mirimea lor (pe fracfiuni granulate) se face prin eernere pe ciururi si site a piminturilor necoezive, OBSERVATIE ~ Conventional, diametrul granulel se consider egal ew mvirmea oct lultimuluciur pe eare rimine granu, dupa efctoasea cermerh 2.2 — Pregittirea probelor 2.21 Granuloritaten so determina pe o probii a cirei mast este de pentru bolovinis, minimum 5 kg; — pentru pietris, minimum 2 kg; = pentru pietris'cu nisip, minimum 1 kg pentru nisip mare si mijlociu, 0,4 ...0,5 kes — pentru nisip fin, 0,1 ...0,2 ket ~ pentru nisip argilos, 0,07 .. Od ke: pentru argili nisipoast, aproximati 07 kg, 1 2 Proba de pimint se introduce intr-o capsul tarat’, dup care se usuei im etuvid Ia I ‘temperatura de 105°C, pin’ la masi constant, conform STAS 1913/1-82. Dupit uscare, capsula cu proba de pimint se lasi si se rieease’, dupit care se determin’ ‘masa acestora, m m= mg + om, in care ‘mg masa probei de analizat, in grame; ‘m, masa capsulei, in grame, determinata conform pet. Al ‘Valoarea m se inregistreaz’ (exemplificativ ca in anexa A), Dack pimintul de analizat prezinti 0 coeziume eit de mick datoriti: prezenfei unui liant, proba uscati pusi in eapsuli. se acoper’ en aps potabili la care s-a adiiugat 0,2. carbonat de litia, se piistrenzi 24 h, dup’ care pimintul din eapsnfi se autreneari cuapi pe o-sith cn festitura de stem 0,003 mm gi se separ liantul ea un earent de api potabila pint la indepsr tarea sa. ‘Pimintul rimas pe sit se antreneazii cu apis intr-o capsulii, se usucd in etuvis la tempe. ratura de 105°C pinii la masi constanti, dupi care se lask si se ricease’ gi apoi se oimtiireste impreuni cu capsula, ‘Valoarea objinuta se inregistreazt (exemplificatiy en in anexa A). ~ Dack masa liantului rezultat din spilare depigeste 10% din masa probei de analizat 4 ‘ma, acesta se analizeazi, in continuare, prin metoda sedimentiirii (conform pet.3), eaz in care cantitatea de api de spalare a liantului trebuie sh nu fic mai mare de 1000 em. 2.3 Aparaturit, materiale si reaetivi Set de ciururi (ou eutie si capac) cu ochiuri rotunde sau pitrate conform STAS 1078-73. — Set de site (cu cutie si capac) din festiturd do sirmi cu ochiuri pitrate conform STAS. 1077-67. Dimenstunile ochiurilor ciururitor gi sitelor_din compononta seturilor, se aleg astfel inct, fn timpul cernerii, pimintul si so sopare pe diametrele urmarite. So recomands ca valoarea dimensiunii ochiurilor la ciururi si site si Creascd in progresie geometzic’ cu. raia ‘Masini de cernut adaptatit sitelor gi ciururilor. — Subler sau gabloano cu ochiuri rotunde, — Balanj’ tehnic3 ow precizia de cintarire de 0,01 g. — Cintar comercial eu precizia de eintrire do 0,5 g. — Btuv termoreglabili, cu posibilitatea de regiaro a temperaturii la 105 + 2°0, ou dispozitiv do aerisire liber. = Capsule din porfelan sau din metal inoxidabil sau emailat cu diametrul de 120 ...300 mm. } — Pensule pentru curitatul sitelor. i — Cufite, linguri, spatule pentra luat probe, f ~ Carbonat de litiv ehimie pur (e.p) sau pentru anall (p.a.). |i ~3- STAS 191815-85 24 Mod de tuerw 2A Capsulele se numeroteadi, se_usuek ln 105 42°C, se ricese si apoi se tareuz. Masa fiecirein m, se inregistreazd (exemplifieativ ea in anexa A) si so verified. periodic 24.2 Se monteazi seturile de site gi clururi astfel: se agazi mai intii cutin, apoi peste ea fe pune sita cu ochiuri de dimensiuni minime, dupi aceea se pun sitele gi eiururile eu ochiuri de Gimonsinni din ce in ee mai mari, dupa care se agazi eapacul. 24.3 Proba uscatit si eintarit se to: sotalutilizat. pe ciural sau sita ew ochiurile cele mai mari din 2AA —Cemmeren se exeeuts {In timpal cernerii se verified dack mu se depigeste capacitatea de incireare a ste & sani, ttl prob domi de ceraut se post rostoqa pease eo Surnilor. ianual sau en ajutornl unei masini de cernut. ‘entativ, timp de 15 minute masini Cernerea se face pint, la separarea fractiunilor granular daci cernerea se face manual satu 10 minute daek cernerea se face cu ajutorml un de cernut. considerié terminata daek seuturind fiecare sits sau ciur deasupra unei hirtii, np de 1 minut reprezintis mai putin de 1% aia material de pe ctural wee, evential, trece se adaugs ty sita saw ciurul urmitor eu diametrul Cemnerei ‘even ee nail tree sam sita respeeti ai mic. 2.4.5 Fraeiunile granulare rimase dup cernere pe fiecare siti, ciur sau cutie, se tree in capsule tarate si se determin masa fieeireia, Datele obtinute se inregistreazi (exemplifieativ in tabelal 1 din anexa A). Dei uma maselor fractiunilor granulare (inclusiv restul din cutie) diferi eu mai mult de 1% fatii de masa probei de aualizat’ my (pet. 2.2.2),determinarea se repet\. acd restul_din cutie depigeste 10% din masa probei de analizat ma, acest rest se ana- lizeaxi, in comtinuare, prin metoda sedimentirii (¢onform pet. 3). In eazul probelor supuse eernerii dupl. eo sa separat liantul, restul din cutie rasmas dupa efectuarea cernerii trebuie si fle mai mie de 1% din masa probei de analizat ms. onservat rin fu penne fn caval in eare dopa corner, raul froctvni eu dlametre mal mati de 20 mm, separonea re pe fraciiaat se ponte face wtiisind eluruecorespunzdtoare sou prin msurirt cu subieru sau 2.5 Exprimarea rezultatelor Rezultatele analizei granulomettice se inscrin in tabelul 1, dat exemplificativ in anexa.A. Se efectuenzit calculele presizate ln rubricile respective. {Im masa totalt se include gi restul din cutie precum si masa Hantului. OMSERVATIE: — tn ultima coloand a tabelulut se inseria procentele restulu tractlunllor de granole ew lnuatont mani eh deelt dinensione str sat lurulyt respec ealetat Ta\4 de masa probel de anahieat Ihe (eer pet"'22.2) eaves pote prim tind se-obline sedaind ain 100 valares indicat tw penoltima colgont Dantes eticaterinduri, accasts valonre se bine selzind ain rindul precedent alltime! coloane, valoarea petuitimet colon Distributia procentuali pe fractinni a granulelor se reprezinid grafic pe o diagram semilogaritmica (fig. 1 gi diagrama din anexa A) fie printr-o curhi de granulozitate (curb statistics integrali do tip Galton), fie printr-o histogram (de tip Gauss) sau, ln cerere, prin histograms si curbit de granulozitate (fiz. 1). a8 jar TT Hol Curd de. Sranulozifate a 1 i Sse Feactivni, masé 3s oS WL. G2 G25-09 0» 05 5 G7 gag 1 —— dinmm & Figt =