Date biografice și de identificare a cazului:

Nume si prenume: D.A;

Data nasterii: 12.09.2006;

Locul nasterii: Dorohoi, Botoșani;

Tata: Mihai, 29 de ani (la naşterea copilului), de profesie instalator

Mama: Elisabeta, 27 de ani (la naşterea copilului), de profesie vanzătoare, fară loc de muncă
după naşterea copilului;

Fratria - o soră în vârstă de 5 ani (la nașterea copilului);

Elemente din statutul socio-economic al familiei

Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială modestă. Iniţial, ambii
părinţi au lucrat, dar după naşterea copilului mama a renunţat la serviciu. Locuiesc într-un
apartament de 3 camere, confort unu, proprietatea celor doi soți. În acelaşi apartament locuiește
şi bunica maternă.

Diagnosticul copilului (v. cronologică – 4 ani şi 8 luni):

Întârziere psihică şi de limbaj, sindrom hiperkinetic, dislalie polimorfă.

Tipul-Gradul-Limitările pe care le aduce dizabilitatea

Date medicale semnificative: Din interviul oferit de către mamă, aceasta a relatat faptul
că, pe perioada sarcinii, nu au existat factori care ar fi putut afecta dezvoltarea ulterioară a
copilului. Dezvoltarea acestuia în primul an de viață a fost corespunzătoare vârstei cronologice,
copilul deprinzând funcțiile motorice și psihice. Acesta a învățat să meargă independent la vârsta
de 10 luni jumătate.

Date psihologice semnificative:

Limbajul este sărac, formată din cuvinte monosilabice sau bisilabice. Are dificultăţi de
pronunţie a sunetelor f,v, g, c, r. Vorbirea este caracterizată de balbism
 Memoria este caracterizată de recunoşatere rapidă a locurilor, persoanelor, simbolurilor
(numărul mijloacelor de transport), a elementelor lipsă dintr-un întreg.

Manifestă spirit de observaţie, dar nu se poate concetra mai mult de 3 minute asupra unei
activităţi derulate faţă în faţă cu un adult. Activităţile independente nu există.

Gândirea: înţelege acţiunea din imagine, explică o relaţie între obiecte şi acţiuni (ex: la
ce folosim cana?) apelând la mimarea acţiunii.

Condiută: acceptă cu greu normele grupului, nu se conformează regulilor de joc. Ştie

formule de salut (buna, pa), ăşi cunoaşte numele şi ăl spune la cerere.

Masurătorile în baza fişei Portage arată următorii parametri de dezvoltare:

-vârstă cronologică: 4 ani şi 8 luni;

- comportament motor: 3 ani şi 6 luni;

- autoservire: 3 ani şi 5 luni;

- limbaj – 3 ani;

- Socializare - 3 ani şi 4 luni;

-Vârstă mentală 3 ani.

Momentul instalării dizabilității: Starea de agitație psihomotorică manifestându-se

treptat, culminând la vârsta de 1 ani și 6 luni, momentul în care au apărut episoade de plânset
prelungit, nerespectarea unui orar de masă deja format și insomnie pe timpul nopții. La vârsta de
3 ani s-a încercat integrarea copilului în creșă, însă aceasta a eșuat numai după câteva zile.
Controlul sfincterian s-a instalat târziu, în jurul vârstei de 4 ani și 3 luni. Starea de agitație a
copilului devenise permanentă, iar limbajul nu se mai dezvolta. În momentul în care a fost
depistat diagnosticul întreaga familie a suferit un șoc. Ambii părinți au început să acorde mai
multă atenție copilului, însă la aflarea diagnosticului mama copilului a trecut printr-un episod de
depresie, astfel toată grija rămânând în mâinile tatălui și a bunicii.
 Descrierea situației

Informații generale despre copil

A fost cuprins într-un program de recuperare constând în terapie cognitivă (3 sedinţe /

săptămână) terapie ocupaţională, logopedie (3 şedinţe/săptămână), activităţi recreative şi
program de consiliere pentru familie.

Perioada de acomodare la programul Centrului a fost relativ scurtă – de aproximativ trei

săptămâni. Durata desfăşurării acivităţilor individuale a crescut de la 10-15 minute la 30 de
minute. Programul început în Centru a fost continuat şi în familie.
Obiectivele generale în etapa iniţiala a programului au fost:
1. reducerea deficitului educaţional;
2. îmbogăţirea vocabularului, a exprimării verbale;
3. corectarea defectelor de vorbire, învăţarea pronunţiei sunetelor problemă;
4. formarea respiraţiei corecte, diafragmale;
5. creşterea duratei de concentrare în activitate;
6. creşterea gradului de implicare în activitate prin crearea unei motivaţii (extrinsecă, ulterior
intrinsecă);
7. formarea deprinderilor de autoservire;
8. dezvoltarea nivelului de cunoştinţe.
Programul terapeutic a fost elaborat având ca obiective specifice obiectivele desprinse
din scala de adaptare socială Grunzburg.

După un an progresele copilului au fost marcante în toate ariile de dezvoltare. La nivel

motric îşi menţine un nivel bun al dezvoltării, putând ţine un creion în mână, să tragă lii
orizontale şi verticale, după model, să facă un cerc după model, să deseneze un om (cap, corp,
picioare), scrie numele cu litere de tipar, copiază litere de tipartaie cu foarfeca, modelează
plastelina (bastonaşe şi biluţe), decupează imagini fără a respecta însă cu stricteţe conturul.

Sub aspectul controlului comportamental în etapa de final al ultimului an reuşea să se

controleze pe tot parcursul lecţiei, instabilitatea manifestându-se doar prin spasticizarea
membrelor inferioare şi emiterea unor ţipete guturale. Programul zilnic al copilului răspundea
nevoii de mişcare a copiilor, astfel că după activităţi mai mult statice, urmau activităţi care îl
solicitau din punct de vedere fizic.

În ceea ce priveşte depărinderile de autonomie programul a fost însuşit în Centru, dar

consolidat în familie. Ca şi progrese remarcăm: folosirea corectă a lingurei, a paharului, participă
la alegerea îmbrăcămintei, are diverse sarcini casnice (distribuie tacâmurile sau şerveţelele la
masă), cunoaşte şi aplică normele de igienă.

Limbajul s-a îmbogoţit considerabil. A depăşit relativ uşor faza asimilare de noi cuvinte
şi alăturare de două cuvinte. Exprimarea este în stereotipă, de multe ori deficitul de atenţie se
manifestă în exerciţii prin alăturarea de cuvinte inadecvate contextului. Şi-a îmbunătăţit
pronunţia, pronunţând corect sunetele f,v, l. Pe măsură ce capacitatea de concentrare a atenţiei s-
a îmbunătăţit şi pe măsura consolidării respiraţiei corecte, ritmul vorbirii a devenit mai rar, astfel
ca s-a diminuat şi bâlbâiala. Rămâne însă tributar exprimării la persoana a IIIa când vorbeşte
despre sine, caracteristică care s-a menţinut până la plecarea din Centru. Prezintă deseori
monologuri stereotipe, care pornesc de la un cuvânt rostit sau auzit (cel mai adesea evocă traseul
mijloacelor de transport)

Memoria mecanică este foarte dezvoltată. Reproduce cu uşurinţă o poezie de una –doua
strofe. Necesită o revenire continuă la conţinuturile predate

Atenţia se îmbunătăţeşte sub aspectul duratei concentrării. Volumul rămâne foarte mic,
apelându-se adesea la contraste cromatice pentru captarea atenţiei.

Gândirea depăşeşte încet limitele concret intuitive, îşi însuseşte număratul în limitele 1-
20, scrierea cifrelor, raportarea cantităţii la număr, scrierea unor litere.

Sub aspect cpomportamental se constată meninerea sociabilităţii, a dorinţei de a fi în

compania copiilor. Iniţiază dialoguri cu aceştia, dar continuă să vorbească despre sine la
persoana a IIIa. Capacitatea de respectare a normelor de grup este încă deficitară.

Conduita socilizantă începe să se contureze. Salută din proprie în aproximativ 50 % din

cazuri. Îşi cunoaşte numele şi adresa, cunoaşte numele fiecărie persoane din familie.
 În următoarele şase luni s-a continuat programul terapeutic, cu accent pe corectarea
limbajului (construcţia propoziţiilor cu respectarea regulilor semantice, înlăturarea stereotipiilor
din limbaj, învăţarea raportării la sine folosind persoana I, înlăturarea exerciţiilor pe care în mod
independent le facea într-o mdalitate stereotipă), consolidarea cunoştinţelor despre mediu,
animale, formarea capacităţii de observare dirijată, consolidarea numărelor, a literelor,
îmbunătăţirea relaţionării cu ceilalţi copii.

Rețeaua de sprijin

Familia a beneficiat pe parcursul celor doi ani de consiliere şi informare. De asemenea,

familia a fost un factor de consolidare permanentă a cunoştinţelor predate. Din luna septembrie
2013 a fost înscris la o grădiniţă normală, program de patru ore/zi. Adaptarea a fost rapidă, iar
integrarea foarte bună.

Pe parte de beneficii, se beneficiază de alocația lunară a copilului.

Familia este biparentală și oferă un interes deosebit asupra creșterii și educării copiilor.
Încă de la început ambii părinți au fost alături de copil și au făcut tot posibilul pentru ca acesta să
beneficieze de cele mai bune tratamente. Alături de aceștia a fost si bunica maternă cu care ei
locuiesc împreună, însă au primit ajutor financiar și din partea celorlalți membri ai familiei.

Elemente ce țin de educație

Ambii părinți au studiile liceale finalizate, fiica cea mare fiind în prezent studentă la
Facultatea de Psihologie.