Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor La SC Martens SA

UNIVERSITATEA “DUNǍREA DE JOS” DIN GALAŢI
Introducere
Performanțele obținute de cǎtre o întreprindere sunt informații prețioase,

esențiale în economiile bazate pe investiții private și necesare unei sfere largi de
utilizatori precum investitorii, furnizorii, clienții etc. Aceste informații despre rezultatele
obținute de o întreprindere în urma desfǎșurǎrii activitǎții sale pentru îndeplinirea
obiectului sǎu de activitate, sunt cuprinse în situațiile financiare ale societǎții.
Prin intermediul lucrǎrii de fațǎ mi-am propus analizarea în detaliu a
evenimentelor ce au loc la nivelul societǎții și a determina formarea veniturilor și
cheltuielilor ce au un rol decisiv în stabilirea sensului evoluției întreprinderii.
Este cunoscut faptul cǎ în ultimii ani criza economicǎ și financiarǎ și-a facut
simțitǎ prezența atât la nivel mondial cât și la nivel național, acest lucru fiind vizibil prin
numǎrul mare de întreprinderi care se aflǎ în pragul falimentului sau chiar au intrat în
procesul de insolvențǎ.
Pentru a studia efectele crizei asupra societǎților, am ales drept cadru
organizatoric o societate comercialǎ din industria alimentarǎ a cǎrui domeniu de
activitate este producția și comercializarea berii și a bǎuturilor rǎcoritoare, respectiv
S.C. Martens S.A.
Am ales sǎ studiez și sǎ analizez situația veniturilor și cheltuielilor firmei
Martens S.A. deoarece la nivelul acestei societǎți criza economicǎ și financiarǎ se
resimte puternic, acest lucru fiind reflectat prin pierderile înregistrate în ultimii ani.
Lucrarea își propune sǎ studieze și sǎ analizeze cauzele care au influențat
negativ desfǎșurarea activitǎții firmei, iar acest lucru se realizeazǎ prin intermediul celor
trei capitole cuprinse în structura acesteia.
Primul capitol cuprinde noțiuni teoretice privind contabilitatea veniturilor și
cheltuielilor firmei precum și mecanismele înregistrǎrii acestor date în contabilitate. De
asemenea sunt prezentate documentele justificative specifice acestor înregistrǎri.
Ȋn cea de-a doua parte sunt prezentate date informative privind domeniul de
activitate al societǎții precum și evoluția acestuia atât la nivelul Uniunii Europene cât și
la nivel național. Acest capitol cuprinde și un scurt istoric al societǎții Martens SA
precum și o scurtǎ analizǎ a principalilor indicatori economico-financiari cum ar fi
rentabilitatea, lichiditatea , solvabilitatea, etc.
Cel de-al treilea capitol reprezintǎ esența acestei lucrǎri deoarece cuprinde o
monografie contabilǎ a operațiunilor desfǎșurate de întreprindere ce genereazǎ
veniturile și cheltuielile acesteia precum și o analizǎ detaliatǎ a structurii contului de
profit și pierdere.
Scopul acestei lucrǎri este de a descoperi cauzele care au dus la înrǎutǎțirea
situației financiare a firmei Martens SA, generând pierderile înregistrate în ultimii trei
ani de activitate și modul în care efectele crizei se reflectǎ la nivelul acestei
întreprinderi.
În concluzie, prin aceastǎ lucrare doresc sǎ evidențiez importanța contabilitǎții
veniturilor și cheltuielilor, ca principali factori în determinarea profitului sau pierderii
înregistrate de cǎtre societǎți în urma desfǎșurǎrii activitǎții lor.
2
Capitolul 1. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
Deoarece pentru obținerea rezultatelor financiare, entitǎțile trebuie sǎ realizeze și

sǎ desfǎșoare activitǎți înscrise în obiectul lor de activitate, aceste activitǎți genereazǎ
cheltuieli și apoi venituri din care se obțin rezultate financiare.
În activitatea entitǎților se realizeazǎ, deci, o multitudine de operațiuni care
angajeazǎ cheltuieli și genereazǎ venituri. Pentru înregistrarea și calcularea cheltuielilor,
respectiv a veniturilor, sunt cuprinse în planul general de conturi mai multe conturi de
cheltuieli și venituri. Pentru cheltuieli este creatǎ clasa 6 “Conturi de cheltuieli”, iar
pentru venituri clasa 7 “Conturi de venituri”.
O caracteristicǎ comunǎ a acestor conturi din clasele 6 și 7 este cǎ ele nu
participǎ la stabilirea sau evaluarea posturilor în bilanțul contabil în mod direct, ci prin
intermediul rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale
exercițiului pentru care în clasa 1 “Conturi de capital” este creat contul 121 “Profit sau
pierdere”.1
Cheltuielile unei entitǎți patrimoniale reprezintǎ sumele sau valorile plǎtite sau
de plǎtit pentru consumurile de materii prime și materiale, pentru lucrǎrile executate și
serviciile prestate, pentru plata personalului și a altor obligații contractuale sau legale,
pentru deprecierea activelor, valoarea contabilǎ a activelor cedate, distruse sau
dispǎrute.
Veniturile unei entitǎți patrimoniale reprezintǎ valorile sau sumele încasate sau
de încasat din livrǎri de bunuri, executǎri de lucrǎri, prestǎri de servicii, executǎri de
obligații sau contractuale.2
1.1 Contabilitatea cheltuielilor

Nu existǎ activitate economico-socialǎ care sǎ nu genereze consumuri de
resurse, concretizate în cheltuieli. în cazul entiǎților, consumurile de resurse au la
origine activitǎțile desfǎșurate pentru realizarea obiectului de activitate. O parte dintre
elementele utilizate în activitatea economicǎ se consumǎ în procesele de producție și de
comercializare, o altǎ parte se uzeazǎ, iar altele trebuie remunerate.
1
Moroșan Ioan, Contabilitate financiarǎ și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2010, pag. 650
2
Moisescu Florentina, Contabilitate financiarǎ: note de curs, Universitatea “Dunǎrea de Jos”, Galați,
2008, pag. 116
3
Potrivit “Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare”
elaborat de IASC/IASB, cheltuielile reprezintǎ diminuǎri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formǎ de ieșiri sau scǎderi ala valorii
activelor sau creșteri ale datoriilor care se concretizeazǎ în reduceri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora cǎtre acționari. Noțiunea de
cheltuieli include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfǎșurǎrii
activitǎților curente ale entitǎții concretizate în ieșiri sau scǎderi ale valorii activelor
(cum ar fi costul bunurilor vândute, manopera și amortizarea). Pierderile se încadreazǎ
în definiția cheltuielilor întrucât reprezintǎ diminuǎri ale beneficiilor economice,
apărând sau nu pe parcursul derulǎrii operațiilor curente ale entitǎții, și ca atare, nu sunt
considerate o structurǎ distinctǎ.
În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, acele rezultate din dezastre,
cum ar fi inundațiile sau incediile, precum și cele rezultate din cedarea activelor
imobilizate. De asemenea, definiția cheltuielilor include și pierderile nerealizate, cum ar
fi cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe
care entitatea le-a contractat în valutǎ. De obicei, în contul de profit și pierdere,
prezentarea pierderilor se efectueazǎ distinct, datoritǎ importanței cunoașterii existenței
și valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regulǎ, la valoarea
netǎ, exclusiv veniturile aferente, la elementul “Alte cheltuieli de exploatare”.
Deoarece în cadrul contabilitǎții de gestiune se urmǎrește doar determinarea prin
conturi a costurilor producției, cheltuielile care sunt preluate spre retratare din
contabilitatea financiarǎ se referǎ numai la cheltuielile de exploatare și la o parte din
cheltuielile financiare și cu amortizǎrile și provizioanele. Acestea sunt regrupate, din
contabilitatea financiarǎ, dupǎ destinație, pe produse, lucrǎri și servicii.3
În contabilitatea financiarǎ cheltuielile sunt structurate dupǎ natura activitǎții și
natura cheltuielii, rezultând urmǎtoarele categorii: Cheltuieli de exploatare; Cheltuieli
financiare; Cheltuieli extraordinare; Cheltuieli cu amortizǎrile; Provizioanele si
Ajustǎrile pentru depreciere sau pierdere de valoare; Cheltuieli cu impozitul pe profit și
alte impozite.
Cheltuielile de exploatare sunt legate de activitatea curentǎ, normalǎ a unitǎții,
iar realizarea ei presupune importante eforturi materiale, financiare și bǎnești. Acestea
3
Budugan Dorina, Georgescu Iuliana, Berheci Ioan, Bțianu Leontina, Contabilitate de gestiune, Ed.
CECCAR, București, 2007, pag. 236
4
sunt generate și impuse de realizarea obiectului de activitate propriu fiecǎrei entiǎți,
având un caracter de permanențǎ. Principalele grupe ale cheltuielilor de exploatare sunt:
- Cheltuielile privind stocurile, care includ: consumurile de materii prime,
materiale consumabile, valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar date ȋn
folosințǎ, costul de procurare al materialelor nestocate trecute direct pe cheltuieli,costul
energiei și apei consumate, costul de achiziție sau de producție al animalelor și
pǎsǎrilor, costul de procurare al mǎrfurilor și ambalajelor, precum și valoarea
reducerilor comerciale primite pentru cumpǎrǎri de stocuri;
 Se dǎ în consum pe bazǎ de bonuri de consum materii prime la prețul de

înregistrare de 50.000 lei, materiale auxiliare în valoare de 10.000 lei și
combustibili în valoare de 8.000 lei.
“Cheltuieli cu 601 = 301 “Materii prime” 500.000

materiile prime”
“Cheltuieli cu 6021 = 3021 “Materiale 100.000
materiale auxiliare” auxiliare”
“Cheltuieli privind 6022 = 3022 “Combustibili” 8.000
combustibilii”
 Se înregistreazǎ consumul de energie în baza facturii de la Electrica SA, în

valoare de 60.000 lei și a consumului de apǎ în valoare de 120.000 lei.
% = 401 “Furnizori” 223.200

“Cheltuieli privind 605 180.000
energia și apa”
“TVA deductibilǎ” 4426 43.200
- Cheltuielile cu servicii executate de terți grupeazǎ informații referitoare la

cheltuielile ocazionate de procurarea utilitǎților din afara unitǎții, cum sunt: întreținerea
și reparațiile; redevențele, locațiile de gestiune și chiriile; primele de asigurare; studiile
și cercetǎrile; colaboratorii; comisioanele și onorariile; protocolul, reclama și
publicitatea; transportul de bunuri și perosnal; deplasǎrile, detașǎrile și transferǎrile;
cheltuielile poștale și taxele de telecominucații; serviciile bancare și altele;
 Se include în cheltuieli valoarea lucrǎrilor de întreținere și reparații executate de
terți în sumǎ de 10.000 lei:
5
% = 401 “Furnizori” 12.400
“Cheltuieli cu
întreținerea și 611 10.000
reparațiile”
 Se înregistreazǎ în contabilitate cheltuiala privind chiria lunarǎ, datoratǎ pentru

folosirea unui spațiu de depozitare, pe bazǎ de facturǎ fiscalǎ, în valoare de
16.000 lei.
% = 401 “Furnizori” 19.840
“Cheltuieli cu
redevențele,
612 16.000
locațiile de
gestiune și chiriile”
 În luna iunie societatea înregistreazǎ în contabilitate cheltuieli cu o reclama TV

în valoare de 7.000 lei, achitate prin casierie.
% = 5311 “Casa ȋn lei” 8.680

“Cheltuieli de
protocol, reclamǎ 623 7.000
și publicitate”
 La sfârșitul lunii iunie, societatea înregistreazǎ acordarea unui avans pentru

deplasarea în interes de serviciu , justificat la nivelul sumei de 1.200 lei.
“Cheltuieli cu
“Avansuri de
deplasǎri, detașǎri 625 = 542 1.200
trezorerie”
și transferǎri”
- Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vǎrsǎminte asimilate, reprezentate de

obligațiile unitǎții fațǎ de bugetul central, bugetele locale sau alte organisme publice, în
baza prevederilor din legislația financiar-fiscalǎ;
 Societatea are TVA deductibilǎ aferentǎ produselor, lucrǎrilor și serviciilor
scutite de impozite în sumǎ de 15.000 lei:
“Cheltuieli cu alte 635 = 4426 “TVA deductibilǎ” 15.000

impozite, taxe și
6
vǎrsǎminte
asimilate”
- Cheltuielile cu personalul, generate de remunerarea forței de muncǎ,

concretizate în: salarii și alte drepturi de personal, contribuția unitǎții la asigurǎrile
sociale, fondul de șomaj și asigurǎrile sociale de sǎnǎtate, precum și alte cheltuieli
ocazionate de folosirea personalului, impuse de prevederile legale;
 Pe baza documentelor justificative, se înregistreazǎ în contabilitatea firmei,
pentru luna decembrie a exercițiului curent, salarii datorate personalului în
valoare de 250.000 lei și obligațiile entitǎții generate de plata salariilor.
“Cheltuieli cu salariile 641 = 421 “Personal-salarii 250.000

personalului” datorate”
“Cheltuieli privind 6451 = 4311 “Contribuția 52.000

contribuția unitǎții la unitǎții la
asigurǎrile sociale” asigurǎrile
sociale
“Alte cheltuieli privind 6458 = 4381 “Alte datorii 2.125
asigurǎrile și protecția sociale”
socialǎ”
“Contribuția unitǎții la 6452 = 4371 “Contribuția 1.250
ajutorul de șomaj” unitǎții la fondul
de șomaj”
“Contribuția 6453 = 4313 “Contribuția 13.000
angajatorului pentru angajatorului
asigurǎrile sociale de pentru asigurǎrile
sǎnǎtate” sociale de
sǎnǎtate”
- Alte cheltuieli de exploatare, reprezentate de: cheltuieli cu protecția mediului

înconjurǎtor; pierderi din creanțe și debitori diverși; despǎgubiri, amenzi și penalitǎți;
donații acordate; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; alte
cheltuieli de exploatare;
 Se înregistreazǎ plata unei sume de 4.000 lei, prin casieria societǎții,

reprezentând despǎgubiri acordate:
“Despǎgubiri, 6581 = 5311 “Casa în lei” 4.000

amenzi și penalitǎți”
7
 Pe baza documentelor justificative, se înregistreazǎ în contabilitate scoaterea din
evidențǎ a unui mijloc de transport vândut, a cǎrui valoare contabilǎ este de
50.000 lei, amortizare calculatǎ 45.000 lei.
% = 2133 “Mijloace de 50.000

transport”
“Amortizarea 2813 45.000
instalațiilor,
mijloacelor de
transport, anumalelor
și plantațiilor”
activele cedate și alte
operații de capital”
 Se înregistreazǎ în contabilitate pentru luna iulie a exercițiului curent, taxa de

mediu achitatǎ pentru înmatricularea unui autovehicul nou în valoare de 8.500
lei.
“Cheltuieli cu 652 = 5121 “Conturi la bǎnci 8.500

protecția mediului în lei”
înconjurǎtor”
Cheltuielile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a

unitǎții și sunt concretizate în: pierderi din creanțe legate de participații; valoarea de
intrare imobilizǎrilor financiare cedate; diferența nefavorabilǎ dintre prețul de vânzare și
valoarea de intrare a investițiilor pe termen scurt cedate; diferențele nefavorabile de curs
valutar: dobânzile datorate pentru împrumuturile primite; sconturile acordate
furnizorilor și altor creditori; alte cheltuieli financiare;
 Pe baza documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitate, pentru luna

decembrie a exercițiului curent, un imprumut acordat unei filiale ce nu mai poate
fi recuperat în valoare de 200.000:
“Pierderi din creanțe 663 = 2671 “Sume datorate de 200.000

legate de participații” filiale”
8
 Societatea revinde acțiuni la prețul de vânzare 29.000 lei, a cǎror cost de
achiziție a fost în valoare de 30.000, înregistrând diferența nefavorabilǎ de 1.000
lei dintre cele douǎ prețuri.
% = 508 “Alte investiții pe 50.000

termen scurt și
creanțe asimilate”
“Conturi la bǎnci în 5121 29.000
lei”
investițiile financiare
cedate”
 Pe baza documentelor justificative, se înregistreazǎ în contabilitate diferențe

nefavorabile de curs valutar constatate la închiderea exercițiului financiar
aferentǎ creanței fațǎ de un client în valoare de 100 lei.
“Cheltuieli din 665 = 4111 “Clienți” 100

diferențe de curs
valutar”
 Societatea include în cheltuieli dobânda de plǎtit în valoare de 400 lei, aferentǎ

creditelor acordate de bǎnci în conturile curente (100 lei) și a celei datorate
pentru împrumuturile pe termen scurt contractate (300 lei).
“Cheltuieli privind 666 = % 400

dobânzile”
5186 “Dobânzi de 100
plǎtit”
5198 “Dobânzi 300
aferente
creditelor bancare
pe termen scurt”
 Societatea constatǎ o lipsǎ la verificarea lunarǎ a casieriei în valoare de 800 lei.
“Alte cheltuieli 668 = 5311 “Casa în lei” 800

financiare”
9
Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de cheltuielile care nu au legǎturǎ cu
activitatea curentǎ, normalǎ a unitǎții. Aceste cheltuieli apar accidental, la intervale mari
de timp, probabilitatea de a se repeta fiind redusǎ. În aceastǎ grupǎ se includ cheltuielile
ocazionate de producerea calamitǎților și a altor evenimente extraordinare (cum ar fi
exproprierile).
Cheltuielile cu amortizǎrile, provizioanele și ajustǎrile pentru depreciere sau
pierdere de valoare includ acele cheltuieli generate de amortizarea imobilizǎrilor; de
constituirea sau suplimentarea provizioanelor; constituirea sau suplimentarea ajustǎrilor
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a: imobilizǎrilor; activelor circulante;
amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor. Aceste cheltuieli sunt structurate
pe cele douǎ segmente ale activitǎții desfǎșurate de entitate: de exploatare și financiarǎ.
 Pe baza documntelor justificative și a rezultatelor inventarierii are de înregistrat

în contabilitate o cheltuialǎ cu amortizarea imobilizǎrilor corporale de 750.000
lei
“Cheltuieli de exploatare 6811 = 281 “Amortizǎri privind 750.000

privind amortizarea imobilizǎrile
imobilizǎrilor” corporale”
Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite sunt reprezentate de sumele

datorate bugetului de stat sub formǎ de impozit pe profit, impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor sau alte impozite prevǎzute de legislația financiar-fiscalǎ.
 Societatea înregistreazǎ la sfârșitul exercițiului financiar curent un profit brut de

2.200.000 lei. La acesta se aplicǎ cota de impozit pe profit în vigoare de 16%.
2.200.000 x 16% = 352.000

“Cheltuieli cu 691 = 441 “Impozit pe 352.000
impozitul pe profit” profit”
Evidența cheltuielilor generate de activitatea unitǎții se asigurǎ cu ajutorul

conturilor din clasa 6 “Conturi de cheltuieli” a cǎror funcție este de activ, cu excepția
contului 609 “Reduceri comerciale primite”, care are funcția de pasiv. Aceste conturi
colecteazǎ în debit, în cursul perioadei cheltuielile efectuate, în funcție de natura
10
acestora, iar în credit cheltuielile aferente operațiilor desfǎșurate în participație,
transmise pe bazǎ de decont și valoarea cheltuielilor transferate asupra contului de profit
și pierdere. Nu prezintǎ sold la sfârșitul perioadei.4
 La sfârșitul perioadei se preia în contul de profit și pierdere soldul debitor al
conturilor de cheltuieli:
“Profit și pierdere” 121 = % 2.477.375

601 “Cheltuieli cu materii 500.000
prime”
6021 “Cheltuieli cu materialele 100.000
auxiliare”
6022 “Cheltuieli privind 8.000
combustibilii”
energia și apa”
611 “Cheltuieli cu 10.000
întreținerea și reparațiile”
612 “Cheltuieli cu 16.000
redevențele, locațiile de
gestiune și chiriile”
623 “Cheltuieli de protocol, 7.000
reclamǎ și publicitate”
625 “Cheltuieli cu deplasǎri, 1.200
detașǎri și transferǎri”
635 “Cheltuieli cu alte 15.000
impozite, taxe și
vǎrsǎminte asimilate”
641 “Cheltuieli cu salariile 250.000
personalului”
contribuția unitǎții la
asigurǎrile sociale”
6458 “Alte cheltuieli privind 2.125
asigurǎrile și protecția
socialǎ”
6452 “Contribuția unitǎții 1.250
pentru ajutorul de șomaj”
6453 “Contribuția 13.000
angajatorului pentru
asigurǎrile sociale de
sǎnǎtate”
6581 “Despǎgubiri, amenzi și 4.000
penalitǎți”
activele cedate și alte
4
Toma Constantin, Contabilitate financiarǎ, Editura Tipo Moldova, Iași, 2011, pag. 331
11
operații de capital”
652 “Cheltuieli cu protecția 8.500
mediului înconjurǎtor”
663 “Pierderi din creanțe 200.000
legate de participații”
investițiile financiare
cedate”
665 “Cheltuieli din diferențe 100
de curs valutar”
666 “Cheltuieli privind 400
dobânzile”
668 “Alte cheltuieli 800
financiare”
6811 “Cheltuieli de exploatare 750.000
privind amortizarea
imobilizǎrilor”
691 “Cheltuieli cu impozitul 352.000
pe profit”
1.2. Contabilitatea veniturilor
Scopul principal al activitǎții desfǎșurate de unitǎțile cu scop lucrativ îl

constituie obținerea și/sau vânzarea de bunuri materiale, executarea de lucrǎri și
prestarea de servicii care sǎ aibǎ desfacerea asiguratǎ. Astfel, prin vânzarea și încasarea
rezultatelor obținute din activitatea de exploatare entitǎțile realizeazǎ venituri, care
servesc la acoperirea cheltuielilor efectuate. Practicarea unei contabilitǎți de
angajamente conduce la apariția veniturilor în momentul transferului de proprietate,
indiferent de data încasǎrii acestora.
Potrivit “Cadrului general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare”
elaborat de IASC/IASB, veniturile reprezintǎ creșteri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formǎ de intrǎri sau creșteri ale
activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizeazǎ în creșteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor. Se încadreazǎ în
noțiunea de venituri atât veniturile din activitǎți curente (din vânzǎri, prestǎri de servicii,
comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividende), cât și câștigurile din orice
sursǎ. Câștigurile corespund definiției veniturilor întrucât reprezintǎ creșteri ale
beneficiilor economice, apǎrând sau nu pe parcursul derulǎrii operațiilor curente ale
entitǎții, și ca atare, nu sunt considerate o structurǎ distinctǎ.
12
Câștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma cedǎrii activelor
imobilizate. Definiția veniturilor include totodatǎ și câștigurile nerealizate; de exemplu,
cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor imobilizate. Atunci când sunt
recunoscute în contul de profit si pierdere, câștigurile sunt prezentate, de obicei, distinct,
deoarece cunoașterea existenței acestora este importantǎ pentru procesul decizional.
Câștigurile sunt prezentate, de regulǎ, la valoarea netǎ, exclusiv cheltuielile aferente, la
elementul “Alte cheltuieli de exploatare”.
Dacǎ o entitate colecteazǎ anumite sume în numele unor terțe pǎrți, inclusiv în
cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu
reprezintǎ venit din activitatea curentǎ, chiar dacǎ din punct de vedere al taxei pe
valoarea adǎugatǎ persoanele care acționeazǎ în nume propriu sunt considerate
cumpǎrǎtori-revânzǎtori. În aceastǎ situație, veniturile din activitate din activitatea
curentǎ sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.5
Constatǎm cǎ veniturile includ atât sumele ori valorile încasate sau de încasat
din activitǎți curente, cât și câștigurile obținute din orice alte surse.
În contabilitatea financiarǎ veniturile sunt structurate dupǎ natura activitǎții care
le genereazǎ și natura venitului, rezultând urmǎtoarele categorii: venituri din exploatare;
venituri financiare și venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare, generate de activitatea curentǎ, normalǎ a entitǎții,
sunt impuse de realizarea obiectului de activitate propriu fiecǎrei unitǎți, avȃnd un
caracter de permanențǎ. Principalele grupe de venituri din exploatare sunt:
- Cifra de afaceri netǎ include: vânzǎrile de produse finite, semifabricate și
produse reziduale, veniturile din servicii prestate, studii și cercetǎri, redevențe, locații de
gestiune și chirii, vânzǎrile de mǎrfuri și veniturile din activitǎți diverse; Suma
veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinatǎ, de obicei, printr-un acord între
vânzǎtorul și cumpǎrǎtorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma oricǎror reduceri
comerciale.
 Societatea înregistreazǎ în contabilitate conform documentelor justificative

venituri din vânzǎri de produse finite pe bazǎ de facturi în valoare de 1.500.000
lei
5
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/29.10.2009 pentru aprobarea reglementǎrilor contabile
conforme cu directivele europene, cu modificǎrile și completǎrile ulterioare, paragraful 253, alin.(2)
13
“Clienți” 4111 = % 3.917.269
701 “Venituri din 3.159.112
vânzarea
produselor finite”
4427 “TVA colectatǎ” 758.157
 Societatea înregistreazǎ contravaloarea unei lucrǎri de reparații efectuatǎ unui

terț, încasatǎ în numerar, în valoare de 3.000 lei.
“Casa în lei” 5311 = % 3.720

704 “Venituri din 3.000
servicii prestate”
4427 “TVA colectatǎ” 720
 Ulterior facturǎrii și livrǎrii, societatea acordǎ o reducere clientului în valoare de

20.000 lei.
“Reduceri comerciale 709 = 4111 “Clienți” 20.000

acordate”
- Veniturile aferente costului producției reprezentate de variația în plus (creștere)

sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de
produse și servicii în curs de execuție de la sfǎrșitul perioadei și valoarea stocurilor
inițiale ale produselor și serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustǎrile
pentru depreciere reflectate. Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție
pe parcursul perioadei reprezintǎ o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta
faptul cǎ fie producția a majorat nivelul stocurilor, fie vânzǎrile suplimentare au redus
nivelul stocurilor. Ventirule aferente costului producției în curs de execuție se înscriu,
alǎturi de celelalte venituri, în contul de profit și pierdere, cu semnul plus (sold creditor)
sau minus (sold debitor).
 Societatea are un stoc de producție în curs de execuție (evaluatǎ la costul

efectiv) în valoare de 450.000 lei:
“Venituri aferente 711 = 331 “Produse în curs 450.000

costurilor stocurilor de de execuție”
produse”
14
- Veniturile din producția de imobilizǎri conțin informații referitoare la costul de
producție al lucrǎrilor efectuate de enitate pentru ea însǎși, care se înregistreazǎ ca
imobilizǎri corporale și necorporale.
 Se înregistreazǎ în contabilitate pe baza documentelor justificative valoare unui

studiu de dezvoltare, realizat cu efort propriu, pentru asimilarea de produse noi
în valoare de 120.000:
“Cheltuieli de dezvoltare” 203 = 721 “Venituri din producția de 120.000

imobilizǎri necorporale”
- Veniturile din subvenții de exploatare sunt reprezentate de subvențiile și alte

sume nerambursabile de care beneficiazǎ entitatea pentru acoperirea diferențelor de preț
la produse și servicii subvenționate, acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții.
- Alte venituri din exploatarea curentǎ, reprezentate de: creanțe reactivate și
recuperǎri de la debitori diverși; despǎgubiri, amenzi și penalitǎți cuvenite; donații
primite; venituri din cedarea activelor și alte operații de capital; subvenții pentru
investiții virate la venituri și alte venituri din exploatare.
 Pe baza documntelor justificative se înregistreazǎ în contabilitatea firmei o

valoare de încasat privind penalitǎțile de încasat de la un client pentru achitarea
cu întârziere a unei livrǎri în valoare de 15.000 lei:
“Clienți” 4111 = 7581 “Venituri din despǎgubiri, 15.000

amenzi și penalitǎti”
 Se înregistreazǎ încasarea unei donații prin casierie în valoare de 25.000 lei,

conform documentelor justificative.
“Casa în lei” 5311 = 7582 “Venituri din 25.000

donații primite”
 Societatea vinde la licitație un mijloc de transport intern în valoare de 5.000 lei.
“Debitori diverși” 461 = % 6.200

7583 “Venituri din 5.000
15
vânzarea
activelor și alte
operații de
capital”
Veniturile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a

unitǎții și se concretizeazǎ în veniturile din deținerea de imobilizǎri financiare și
investiții financiare pe termen scurt, dobânzile cuvenite pentru creanțele imobilizate
deținute, prețul de vânzare al imobilizǎrilor financiare cedate, diferența favorabilǎ dintre
prețul de vânzare și valoarea contabilǎ a investițiilor pe termen scurt cedate, diferențele
favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite pentru împrumuturile acordate pe termen
scurt și disponibilitǎțile pǎstrate în conturile bancare, sconturile obținute de la furnizori
și alți creditori, alte venituri financiare.
 Pe baza documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitatea firmei

dividende de încasat pentru acțiuni deținute la entitǎțile afiliate de 70.000 lei.
“Decontǎri între 4511 = 7611 “Venituri din acțiuni deținute 70.000

entitǎțile afiliate” la entitǎțile afiliate”
 Societatea vinde un pachet de titluri imobilizate cu încasare prin cont în valoare

de 47.000 lei, conform documentelor justificative.
“Conturi la bǎnci în 5121 = 7641 “Venituri din 47.000

lei” imobilizǎri
financiare
cedate”
 În contabilitatea societǎții se înregistreazǎ diferențe favorabile de curs valutar

constatate la sfârșitul lunii iulie, afernte creanței fațǎ de un client, în valoare de
240 lei.
“Clienți” 4111 = 765 “Venituri din 240
diferențe de curs
valutar”
 Societatea încaseazǎ dobânzi aferente disponibilitǎților existente în cont, în

valoare de 520 lei, conform documentelor justificative.
16
“Dobânzi de încasat” 5187 = 766 “Venituri din 520
dobânzi”
 Societatea primește un scont în valoare de 800 lei pentru plata anticipatǎ a

obligației de 80.000 lei fațǎ de un creditor.
“Debitori diverși” 461 = 767 “Venituri din 800

sconturi obținute”
Veniturile extraordinare sunt reprezentate de acele venituri care nu au legǎtura

cu activitatea curentǎ, normalǎ a unitǎții. Aceste venituri apar accidental, la intervale
mari de timp, probabilitatea de a se repeta fiind redusǎ. În aceastǎ grupǎ se includ
subvențiile primite pentru acoperirea cheltuielilor generate de producerea calamitǎților
și a altor evenimente extraordinare.
Veniturile din provizioane și ajustǎri pentru depreciere sau pierderi sunt generate
de anularea, diminuarea sau consumarea provizioanelor și a ajustǎrilor pentru
deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizǎrilor și a activelor circulante. Aceste
venituri sunt structurate pe cele doua segmente ale activitǎții desfǎșurate de unitate: de
exploatare și financiarǎ.
 Pe baza documentelor justificative și a rezultatelor inventarierii se înregistreazǎ

în contabilitatea firmei reducerea ajustǎrii pentru acțiunile deținute la entitǎțile
afiliate în valoare de 20.000 lei:
“Ajustǎri pentru 2961 = 7863 “Venituri financiare din ajustǎri 20.000

pierderea de valoare pentru pierderea de valoare a
la entitǎțile afiliate” imobilizǎrilor financiare”
Evideța veniturilor obținute de o unitate se asigurǎ cu ajutorul conturilor din

clasa 7 “Conturi de venituri” a cǎror funcție este de pasiv, cu excepția conturilor 709
“Reduceri comerciale acordate”, care are funtie de activ, și a celor din grupa 71
“Venituri aferente costului producției în curs de execuție”, care sunt bifuncționale.
Aceste conturi colecteazǎ în cursul perioadei, în credit veniturile obținute, dupǎ natura
lor. Conturile din clasa 7 “Conturi de venituri” pot fi debitate, în cursul perioadei, cu
17
veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților. La sfârșitul
perioadei, soldul acestor conturi se transferǎ asupra contului de profit și pierdere.
 La sfârșitul perioadei se preia în contul de profit și pierdere soldul creditor al

conturilor de venituri:
% = 121 “Profit și pierdere” 3.464.672
“Venituri din vânzarea 701 3.159.112
“Venituri din servicii prestate” 704 3.000
“Reduceri comerciale acordate” 709 20.000
“Venituri aferente costurilor 711
450.000
stocurilor de produse”
“Venituri din producția de 721 120.000
imobilizǎri necorporale”
“Venituri din despǎgubiri, 7581 15.000
amenzi și penalitǎți”
“Venituri din donații primite” 7582 25.000
“Venituri din vânzarea activelor 7583 5.000
și alte operații de capital”
“Venituri din acțiunile deținute 7611 70.000
la entitǎți afiliate”
“Venituri din imobilizǎri 7641 47.000
financiare cedate”
“Venituri din diferențe de curs 765 240
valutar”
“Venituri din dobânzi” 766 520
“Venituri din sconturi obținute” 767 800
“Venituri financiare din ajustǎri 7863 20.000
pentru pierderea de valoare a
imobilizǎrilor financiare”
1.3. Documente justificative
Înregistrarea operațiunilor economico-financiare în conturi nu este posibilǎ fǎrǎ

consemnarea acestora prealabilǎ în documente ce atestǎ înfǎptuirea lor. O cerințǎ de
bazǎ a evidenței contabile o reprezintǎ fundamentarea și justificarea tuturor
informațiilor contabile pe baza de document de evidențǎ. Fǎrǎ procedeul documentǎrii
celelalte procedee de evaluare, calculație și înregistrare în conturi nu s-ar putea
înfǎptui.6
6
Isai Violeta, Contabilitate financiarǎ, Editura Didacticǎ și Pedagogicǎ, București, 2003, pag. 48
18
Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome,
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane
juridice, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop
patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de
venituri, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate sau în România,
prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, consemnează operaţiunile
economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza
cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fişe şi alte documente contabile, după
caz).
Documentele contabile: jurnale, fişe etc., care servesc la prelucrarea,
centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele
justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare
automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la: felul, numărul şi data
documentului justificativ; sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate; conturile
sintetice şi analitice debitoare şi creditoare; semnăturile pentru întocmire şi verificare,
după caz.
Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenții economici
pentru reflectarea cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor financiare sunt: bonurile de
consum, situații de lucrǎri, state de platǎ a salariilor, dispoziții de platǎ, deconturi de
cheltuieli, contracte de donație, de sponsorizare, contracte de împrumut bancar,
prospecte de emisiune, facturi, avize de însoțire, borderou de predare-primire, ordine de
platǎ, chitanțe, declarații de încasare, note de transfer-predare primire.
Pot fi considerate documente de evidețǎ operativǎ a veniturilor și cheltuielilor:
rapoartele zilnice de fabricație, centralizatorul produselor realizate, borderou de
încasǎri, jurnalul de vânzǎri, jurnalul de cumpǎrǎri.7
Bonul de consum este un formular tipizat fǎrǎ regim special (Cod 14-3-4A).
Document care justificǎ eliberarea din magazie a unui material ce va intra in procesul de
producție. Format 1/2 A4, tipǎrite pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file. Servește ca
document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor, document justificativ
de scǎdere din gestiune și document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în
contabilitate.
Se întocmește în douǎ exemplare, pe mǎsura lansǎrii, respectiv eliberǎrii
materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea,
7
Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar – contabile
19
pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente
ale unitații, care solicitǎ materiale pentru a fi consumate. Bon de consum se poate
intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.
Statul de salarii este un formular tipizat fǎrǎ regim special(Cod 14-5-1 si Cod
14-5-1/a). Tablou unde sunt înscrise drepturile bǎnești ale salariaților unei unitǎți, tipǎrit
pe o singurǎ fațǎ, în blocuri a 100 de file. Servește ca document pentru calculul
drepturilor banești cuvenite salariaților, precum si al contribuțiilor și al altor sume
datorate și document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în douǎ exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., pe baza
documentelor de evidențǎ a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de
centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizați în acord etc., a evidenței
și a documentelor privind reținerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de
odihnǎ, certificatelor medicale și se semneazǎ, pentru confirmarea exactitǎții calculelor,
de cǎtre persoana care determinǎ salariul cuvenit și întocmește statul de salarii.
Pentru centralizarea la nivelul unitǎții a salariilor si a elementelor componente
ale acestora, inclusiv a reținerilor, se utilizeazǎ aceleași formulare de state de salarii.
Plațile fǎcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidǎrile,
îndemnizațiile de concediu etc. se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel
întreaga sumǎ a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare
respectivǎ.
Dispoziție de încasare / plata cǎtre casierie este un formular tipizat fǎrǎ regim
special(Cod 14-4-4). Format A6 și A5, tipǎrite pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file.
Servește ca dispoziție pentru casierie, în vederea achitǎrii în numerar a unor sume,
potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de
deplasare, precum și a diferenței de încasat de cǎtre titularul de avans în cazul
justificǎrii unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.,
dispoziție pentru casierie, în vederea încasǎrii în numerar a unor sume care nu reprezinta
venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozițiilor legale, document justificativ
de înregistrare în registrul de casǎ și în contabilitate, în cazul plaților în numerar
efectuate fǎrǎ alt document justificativ.
Factura este un document cu regim special care atestǎ transferul proprietǎții
unui bun cǎtre o persoana juridicǎ. Odata cu intrarea României în Uniunea Europeanǎ,
din 1 ianuarie 2007 regimul facturilor fiscale s-a schimbat, fiind valabile reglementarea
stabilitǎ de art.155 Cod Fiscal referitoare la facturi.
20
Se emite obligatoriu de cǎtre firmele înregistrate în România în scopuri de TVA
atât pentru evidențierea TVA colectatǎ cât și pentru înregistrarea veniturilor aferente
livrǎrilor de bunuri și prestǎrilor de servicii.
Factura se emite și pentru situațiile în care nu existǎ obligația colectǎrii TVA,
cum ar fi de exemplu, operațiunile de livrǎri de bunuri si prestǎri de servicii scutite cu
drept de deducere a TVA, scutite fǎrǎ drept de deducere a TVA sau neimpozabile în
România.
Decontul de cheltuieli este un formular tipizat fǎrǎ regim special (pentru
deplasǎri externe - Cod 14-5-5). Format A4, tipǎrit pe ambele fețe, în blocuri a 100 de
file. Servește ca document pentru decontarea de cǎtre titularul de avans a cheltuielilor
efectuate (în valutǎ și în lei), cu ocazia deplasǎrii în strǎinǎtate, document pentru
stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans, document
justificativ de înregistrare în registrul de casǎ (în valuta) și în contabilitate.
Se intocmește într-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile
efectuate pe întreaga duratǎ a deplasǎrii.
Chitanta este un act scris prin care se dovedește primirea unei sume de bani.
Chitanța reprezintǎ documentul cel mai des utilizat de cǎtre agenții economici. Chitanța
mai poate fi definitǎ și ca un document având valoare contabilǎ, emis cu ocazia
vânzǎrilor produselor sau prestǎrii serviciilor cu plata în numerar. Chitanța trebuie sǎ
includǎ în preț și TVA -ul aferent.
Emiterea unei chitanțe justificǎ automat primirea unei sume de bani in numerar
de cǎtre emitent. Chitanța reprezintǎ la fel ca și factura un document primar pe baza
cǎruia se înregistreazǎ o operațiune contabilǎ.
Ordinul de plata este un titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar
(ordinator), adresat bǎncii care gestioneazǎ depozitul bancar respectiv, prin care titularul
contului solicitǎ bǎncii sǎ plǎteascǎ o anumitǎ sumǎ de bani unei alte persoane,
denumitǎ beneficiar. Ordinul de plata este revocabil, plata putând fi sistata de cǎtre
ordinator, în orice moment. Ordinul de plata poate fi letric, când plata se efectueaza pe
baza unei scrisori adresate bǎncii, și telegrafic, când banca realizeazǎ ordinul de platǎ pe
baza unui telefon sau fax. De asemenea, ordinul de platǎ poate fi și electronic, realizat
pe internet, online, prin intermediul site-urilor bǎncilor. În funcție de documentele date
de beneficiar, ordinul de platǎ poate fi simplu, când suma este încasatǎ de la banca pe
baza unei chitanțe eliberate de beneficiar, și documentar, când beneficiarul trebuie sa
21
prezinte bǎncii și documentele care atestǎ livrarea mǎrfurilor sau prestarea de servicii.O
platǎ dintr-un cont la bancǎ se face în baza unui ordin de plata.
Avizul de însoțire a mǎrfii este documentul ce însoțește mǎrfurile pe timpul
transportului, dacǎ factura de livrare este întocmitǎ ulterior.
Avizul de însoțire a mǎrfii stǎ la baza întocmirii facturii și însoțește marfa pe tot
parcursul transportului mǎrfii. Avizul de însoțire a mǎrfii se folosește și în cazul
transferului valorilor materiale de la o gestiune la alta ale aceleiași firme aflate în zone
diferite. Totodata reprezintǎ un document de primire în gestiunea clientului.
Avizul de însoțire a mǎrfii poate fi definit și ca un document de încǎrcare
respectiv descǎrcare a gestiunii . Avizul poate fi întocmit și în momentul în care se
transportǎ marfa în cadrul aceleiași unitǎți , dar între subunitǎți diferite , cât și în
momentul în care se trasnportǎ marfa de la furnizor la client.
Avizul de însoțire se va arhiva în funcție de caz, adicǎ poate fi arhivat la
furnizor, la unul din compartimentele "desfacere" sau "financiar-contabil" sau la
cumpǎrǎtor la departamentul "financiar-contabil".
Contractul de donație este un contract solemn, unilateral și cu titlu gratuit prin
care una din pǎrți, numitǎ donator, cu intenție liberalǎ își micșoreazǎ în mod actual și
irevocabil patrimoniul sǎu cu un drept (real sau de creanțǎ), mǎrind patrimoniul
celeilalte pǎrți, numitǎ donatar, cu același drept, fǎrǎ a urmǎri sǎ primeascǎ ceva în
schimb. Dupǎ cum rezultǎ din aceasta definiție, ceea ce caracterizeazǎ donația este
trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul fǎrǎ echivalent, cu intenția de a face o
donație. Aceastǎ intenție, concretizatǎ în încheierea contractului în forma și în condițiile
prevǎzute de lege, justificǎ marirea unui patrimoniu în detrimentul altuia, constituind
cauza ei. Precizǎm, de asemenea, cǎ donația - ca varietate a contractelor cu titlu gratuit -
reprezintǎ o liberalitate, deoarece are ca efect micșorarea patrimoniului donatorului cu
bunul donat, spre deosebire de contractele dezinteresate, prin care nu se micșoreazǎ
patrimoniul celui care procurǎ altuia un folos, motiv pentru care acestea din urmǎ nu
sunt supuse regulilor de fond și de formǎ prevǎzute pentru donații.
La organizarea contabilitǎții financiare a veniturilor și cheltuielilor se ține seama
de unele dintre principiile de organizare a contabilitǎții: principiul independenței
exercițiului, principiul necompensǎrii, principiul prudenței, principiul rezultatului sau
principiul conectǎrii cheltuielilor la venituri.
Principiul independenței exercițiului presupune cǎ întreprinderea ține cont de
toate veniturile și cheltuielile aferente exercițiului pentru care se face raportarea,
22
indiferent de data încasǎrii veniturilor sau a plǎții cheltuielilor. Reflectarea cheltuielilor
în faza de angajare și consum, iar a veniturilor în momentul obținerii și realizǎrii lor,
face din contabilitatea financiarǎ o contabilitate de angajamente. Aceasta mǎsoarǎ
profitul ca diferențǎ între venituri și cheltuieli.
Principiul necompensǎrii presupune evaluarea și înregistrarea elementelor de
activ, de datorie, a veniturilor și cheltuielilor în contabilitate separat și interzice
întreprinderilor sǎ efectueze compensǎri între acestea, asigurându-se în acest fel
transparența informației. Întreprinderile care aplicǎ IFRS-urile pot compensa veniturile
și cheltuielile dacǎ, prin excepție, aceasta este cerutǎ sau permisǎ de un standard.
Principiul prudenței impune ca valoarea oricǎrui element sǎ fie determinatǎ
ținând cont, în special, de urmǎtoarele aspecte: luarea în considerare, în cadrul situațiilor
financiare, numai a profiturilor recunoscute pânǎ la închiderea exercițiului financiar;
luarea în considerare a tuturor obligațiilor previzibile și a pierderilor potențiale care apar
în cursul exercițiului încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior, chiar dacǎ
asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii exercițiului financiar și data
întocmirii bilanțului; luarea în considerare a tuturor ajustǎrilor de valoare datorate
deprecierilor, indiferent dacǎ exrcițiul financiar se încheie cu profit sau pierdere.
Principiul conectǎrii cheltuielilor la venituri presupune asocierea cheltuielilor
angajate cu veniturile obținute. Este aplicabil doar în contabilitǎțile de tip dinamic, care
au ca obiectiv principal mǎsurarea performanțelor întreprinderii. În acest scop, este
necesar sǎ se determine costul activelor utilizate în activitatea întreprinderii și sǎ fie
repartizat pe toatǎ durata de utilizare a activelor respective. De asemenea, costurile
trebuie înscrise în cheltuieli odatǎ cu recunoașterea veniturilor.
Prezența principiilor în contabilitate, în general, și în ceea ce previște rezultatul,
în particular, oferǎ avantaje majore precum: contribuie la ameliorarea practicii contabile
deoarece permite soluționarea cazurilor complexe care necesitǎ înterpretǎri și opțiuni;
oferǎ posibilitatea soluționǎrii de cazuri noi; evitǎ o reglementare foarte abundentǎ a
tuturor cazurilor posibile și asigurǎ transparența informației contabile.8
Capitolul 2. Prezentarea generalǎ a societǎții comerciale Martens SA
8
Popa Adriana – Florina, Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului ȋntreprinderii, Editura CECCAR,
București, 2011, pag. 177
23
2.1. Prezentarea domeniului de activitate al firmei MARTENS SA
Conform statutului societǎții, SC MARTENS SA desfǎșoarǎ urmǎtoarele
activitǎți principale:
 Producerea și comercializarea berii, malțului, derivatelor și produselor
secundare;
 Producerea și comercializarea bǎuturilor rǎcoritoare;
 Alte activitǎți stabilite și detaliate prin statutul societǎții.
Activitǎțile prestate de societatea comercialǎ MARTENS SA fac parte din
sectorul industriei alimentare, ramurǎ a industriei prelucrǎtoare.
Evoluția sectorului industriei la nivelul Uniunii Europene

Potrivit Eurostat, la nivelul Uniunii Europene, în anul 2011 producția industrialǎ
a înregistrat un declin de 1,9% fațǎ de anul precedent. Cele mai importante creșteri au
avut loc în Slovacia (12,1%) și Letonia (8,5%) în timp ce, la polul opus, se aflǎ
Luxemburg. Fațǎ de aceeași perioadǎ a anului 2010, în anul 2011 producția industrialǎ
din România a crescut cu 0,1%.
Topul statelor din UE dupǎ evoluția comenzilor din industrie
30
25
20
15
10
5
0
-5
-10
Cehia
Romȃnia
Franța
Irlanda
Grecia
Polonia
Olanda
Estonia
Germania
Ungaria
Finlanda
Spania
Suedia
Letonia
Danemarca
Portugalia
Lituania
Bulgaria
Slovacia
Slovenia
Marea Britanie
Variație 2011/2010
Figura 2.1 Topul statelor din UE dupǎ evoluția comenzilor din industrie
Sursa: epp.eurostat.ec.europa.eu
Industria româneascǎ pare sǎ fie din ce în ce mai atractivǎ, chiar dacǎ nu se aflǎ
în prim-planul preferințelor în UE. Astfel, companiile din industria noastrǎ au primit
mai multe comenzi în anul 2011 comparativ cu anul precedent. Mai exact, volumul
comenzilor a urcat cu 2,3% , dupǎ cum aratǎ Eurostat, institutul european de statisticǎ.
24
Avansul este destul de mic întrucât în condițiile industriale noi de pe ansamblul
blocului comunitar s-au majorat cu 8,5%, iar cele din zona euro au crescut cu 11,1%.
Cifrele industriei românești au plasat țara noastrǎ pe locul 15 în topul statelor europene,
dupǎ evoluția comenzilor din industrie. În total, 21 de state au raportat date pentru 2011.
Cele mai atractive industrii le au Lituania, Bulgaria și Franța, aceste țǎri fiind
ținta principalǎ a companiilor, dacǎ ne uitǎm la evoluția volumului de comenzi noi.
Astfel comenzile noi din industrie au urcat în Lituania cu 28,4% în 2011 fața de 2010, în
timp ce în Bulgaria acest avans a fost de 21,3% iar în Franța de 20,2%. Doar în aceste
trei țǎri, comenzile noi au consemnat un ritm de creștere de peste 20%. În schimb,
scǎderi majore au fost raportate în Ungaria (-8,3%), Danemarca și Grecia (-6% în cazul
ambelor țǎri).
Evoluția sectorului industriei la nivel național

În România producția industrialǎ a crescut în 2011 comparativ cu 2010, creștere
susținutǎ, în principal, de avansul din industria prelucrǎtoare și industria extractivǎ,
potrivit datelor Institutului Național de Statisticǎ (INS).
Datele INS aratǎ cǎ industria prelucrǎtoare a crescut cu 9,4%, industria
extractivǎ cu 8,3% și producția și furnizarea de energie electricǎ si termicǎ, gaze, apǎ
caldǎ și aer condiționat cu 5,7%.
Structura investițiilor pe activitǎți ale economiei naționale
2.40% 3.50%
17.90% Industrie
42.80% Comerț/Servicii
Construcții
Agriculturǎ
Alte ramuri
33.40%
Figura 2.2. Structura investițiilor pe activitǎți ale economiei naționale, în anul 2011
Sursa: www.insse.ro
Investițiile realizate în economia naționalǎ în anul 2011 au crescut cu 2,7% mai
mult decât în perioada similarǎ a anului trecut potrivit datelor Institutului Național de
Statisticǎ. Cea mai mare parte a investițiilor s-au îndreptat cǎtre industrie (42,8%) și
comerț și servicii (33,4%). Construcțiile au avut o pondere de 17,9% în totalul
25
investițiilor, iar agricultura 2,4%, în vreme ce restul de 3,5% din investiții s-au îndreptat
cǎtre alte ramuri ale economiei.
Consumul mediu lunar pe o persoana

litri
1.4
1.201 1.165
1.2
1.112
1 1.081
0.8 0.919
Bere
0.6
0.4
0.2
0
2007 2008 2009 2010 2011
Figura 2.3. Evoluția consumului de bere mediu lunar pe o persoanǎ

Sursa: www.insse.ro
În anul 2011, în România, consumul mediu lunar s-a diminuat fațǎ de anul
precedent, așa cum se poate observa din figura 2.3. Cantitǎțile consumate de o persoanǎ
reflectǎ efectul complexului de factori de influențǎ la nivelul gospodǎriei: mǎrimea
veniturilor, dimensiunea gospodǎriei etc.
Evoluția sectorului industriei prelucrǎtoare la nivelul județului Galați
Cifra de afaceri din industria prelucrǎtoare
miliarde lei
10,266
12,000
10,000
6,355 6,855
8,000
6,000 Cifra de afaceri
4,000
2,000
0
2008 2009 2010
Figura 2.4. Evoluția cifrei de afaceri din industria prelucrǎtoare pe plan local
Sursa: www.galați.insse.ro
În anul 2009, la nivelul județului Galați, cifra de afaceri din industria
prelucrǎtoare a înregistrat o scǎdere cu 3.911 miliarde lei fațǎ de anul precedent. La
finele anului 2010 a fost înregistratǎ o creștere a cifrei de afaceri în valoare de 500
miliarde lei comparative cu anul 2009.
26
Investiţii brute în industria prelucrătoare
miliarde lei
717
800
638 576
700
600
500
400 Investiţii brute
300
200
100
0
2008 2009 2010
Figura 2.5. Evoluția investițiilor brute ȋn industria prelucrǎtoare

Sursa: www.galați.insse.ro
Din figura 2.5. putem observa cǎ investițiile brute în industria prelucrǎtoare în

anul 2009 a înregistrat o creștere fațǎ de anul 2008, de la 638 miliarde lei la 717
miliarde lei. însǎ, în anul 2010, investițiile brute în industria prelucrǎtoare au înregistrat
o scǎdere semnificativǎ fațǎ de anul precedent în valoare de 141 miliarde lei, atingând
valoarea de 576 miliarde lei.
Domeniul de activitate al societǎții comerciale MARTENS SA

În ceea ce privește activitatea de producere și comercializare a berii, malțului,
derivatelor și produselor secundare, societatea MARTENS SA deține mǎrcile de bere
Premium, Anker, Faleza, Driver, Ma Donna, Ploll și produce mǎrcile Ambrosius, Cozia,
Negoiu, Price, Tip, Steiner și Kanzel. Principalele piețe de desfacere sunt:
 Pe piața internǎ, comercializarea se efectueazǎ prin distribuitori în procent de
8,5% în județele Galați, Brǎila, Vaslui, Olt, Iași etc, iar prin comerțul modern
(91,5% din totalul vânzǎrilor);
 Pe piața externǎ nu s-au comercializat produse în anul 2011
Tabel 2.1. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2009-2011
2009 2010 2011
Nume indicator
RON % RON % RON %
Venituri-vânzǎri
17.071.529 96,59 22.447.147 98,60 26.616.945 91,50
bere
27
Venituri-vânzǎri
produse 372.871 2,10 286.677 1,26 428.864 1,47
secundare/reziduale
Venituri-prestații 100.325 0,57 2.630 0,01 - 0
Venituri din
- 0 - 0 - 0
vânzare marfǎ
Alte venituri 130.156 0,74 31.638 0,13 42.796 7,03
Cifrǎ de afaceri 17.674.882 100 22.768.094 100 29.088.607 100
Prelucrare de cǎtre autor dupǎ situațiile financiare ale societǎții Martens SA
Din tabelul 2.1. putem observa cǎ în perioada 2009-2011, cifra de afaceri este
într-o continuǎ creștere, de la 17.674.882 lei valoare înregistratǎ în anul 2009 la
29.088.607 lei valoare înregistratǎ la finele anului 2011. Cifra de afaceri este formatǎ
din veniturile aferente vânzǎrii de bere, produse secundare reziduale, prestații și alte
venituri cuprinse în cifra de afaceri.
Structura cifrei de afaceri
25000000
Venituri-vânzări bere
20000000
Venituri-vânzări produse
15000000 secundare/reziduale
Venituri-prestaţii
10000000
Venituri din vânzare marfă
5000000
Alte venituri
0
2009 2010 2011
Figura 2.6. Structura cifrei de afaceri în perioada 2009-2011

Constatǎm cǎ în perioada analizatǎ, 2009-2011, veniturile din vânzarea berii au

ponderea cea mai mare în cifra de afaceri, astfel cǎ în anul 2010 veniturile din vânzarea
berii înregistreazǎ o pondere de 98,60%, cu 2,01 puncte procentuale mai mult decât în
anul 2009; veniturile din celelalte activitǎți prestate de societate însumând doar 1,4%
din veniturile totale. În anul 2011, veniturile din vânzarea berii dețin o pondere de
91,50% din totalul cifrei de afaceri, pe când celelalte dețin doar o pondere de 8,5%.
28
2.2. Scurt istoric al SC MARTENS SA
Societatea comercialǎ Martens SA este o societate cu capital integral privat
provenitǎ din fosta fabricǎ de bere din Galați, denumitǎ dupǎ anul 1990 SC Malț bere
SA. La data de 8 mai 1998, societatea Brouwerij Martens, cu sediul în Bocholt, Belgia a
cumpǎrat pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietǎții de Stat (FPS) la SC Malț
bere SA. În 29 august 1998, Adunarea Generalǎ a Acționarilor societǎții a hotǎrât
mǎrirea capitalului social și schimbarea numelui societǎții în “Martens” SA și s-a
înființat pe data de 4 septembrie 1998.
SC Martens SA cu sediul în Galați, strada Grigore Ventura nr.11, este un
important producǎtor și importator belgian de bere de dimensiuni medii pe piațǎ.
Distibuie la nivel național prin distribuitori autorizați și magazine tip
Super/Hypermarket (miniMax Discount, Billa România, Plus, Cora, Kufland) cât și la
nivel internațional. Dacǎ în trecut exportau bere în SUA, Coreea de Sud, Japonia și
Australia, în prezent, singura marcǎ exportatǎ din portofoliul filialei locale Martens este
berea fǎrǎ alcool Driver, principala destinație de export a acesteia fiind Egiptul.
Administratorii societǎtii Martens SA sunt Joantǎ Vasile – președinte și membrii
Martens Alfons Ann, Franciscus Ian, Henry Leenen, Martens Ian Alfons Anne Marie și
Rapotan Despina Elena Gabriela.
Conducerea executivǎ în anul 2011 a fost asiguratǎ de D-l Inginer Vasile Joantǎ-
director general, D-l economist Zaharia Valentin – director economic, D-l inginer Radu
Bǎdescu – director investiții-utilitǎți.
Volumul total de bere din producția proprie livrat de cǎtre SC Martens SA pe
piața internǎ în cursul anului 2011 a fost de 196.979,13 Hl, la care se adaugǎ cca.
2.470,19 Hl de Driver fǎrǎ alcool. În anul 2011 nu s-au livrat cantitǎți de bere la export.
Conform cifrelor prezentate mai sus se constatǎ o menținere a volumului vânzǎrilor
societǎții în 2011 fațǎ de 2010 în capacitatea declaratǎ, nefiind realizate investiții.
Având în vedere volumele totale vândute în 2011, SC Martens SA a înregistrat o cotǎ de
piațǎ de cca. 1,52%. Aceasta evoluție s-a realizat pe fondul menținerii pieței berii la
nivelul anului 2010 la cca. 17 milioane Hl.
Acționarii firmei Martens SA
29
Capitalul social subscris al SC Martens SA Galați este de 2.331.335 lei împǎrțit
în 932.534 acțiuni nominative a câte 2,50 lei fiecare acțiune. În cursul anului 2010 nu s-
au înregistrat modificǎri ale valorii capitalului social.
Structura sinteticǎ consolidatǎ a acționariatului la data de 16.02.2012, conform
certificatului constatator emis de ORC Galați sub nr.503.304/16.02.2012, se prezintǎ
astfel:
Tabelul 2.2. Structura acționariatului la S.C. Martens S.A.
Acționar Procent deținut Numǎr de Valoare Valoare (RON)
(%) acțiuni nominalǎ
Bockhold nv.
67,67 631.008 2,5 1.577.520
Bocholt Belgia
Persoane
9,06 82.804 2,5 207.010
juridice
Persoane fizice 23,27 218.722 2,5 546.805
Total 100 932.534 2,5 2.331.335
Prelucrare de cǎtre autor dupǎ statutul societǎții Martens SA
Acționaru majoritar al societǎții comercial Martens SA este Bocholt Belgia cu o

pondere de 67,67% în totalul acțiunilor, deținând un numǎr de 631.008 acțiuni, adicǎ o
valoare a capitalului social de 1.577.520 lei.
Modificǎri capital social
Tabelul 2.3. Situația modificǎrii capitalului social al entitǎții Martens S.A.

Data Tip Numǎr Numǎr Valoare Valoare Obs.
modificǎrii operație acțiuni acțiuni nominalǎ nominal
inițial final inițialǎ ǎ finalǎ
(RON) (RON)
25.03.2004 Majorare 582.184 932.534 2,5000 2,5000 Rectificare
Capital capital
Social
Prelucrare de cǎtre autor dupǎ statutul societǎții Martens SA
La data de 25.03.2004, societatea Martens SA își modificǎ capitalul social de la

un numar de 582.184 la 932.534 de acțiuni cu o valoare nominalǎ constantǎ de 2,5
lei/acțiunea, semnificând o majorare de capital social cu 60%.
Furnizorii societǎții Martens SA
30
Datoriile societǎții sunt prezentate la valoarea contabilǎ netǎ. Datoriile în valutǎ
sunt evaluate la cursul de schimb valabil pentru data de 31 decembrie 2010. datoriile
societǎții la data de 31 decembrie 2010 în sumǎ de 33.819.743 lei din care 22.594.722
lei au termen de platǎ sub un an și 11.225.021 lei au termen de exigibilitate mai mare de
un an.
Tabelul 2.4. Evoluția datoriilor fațǎ de furnizori în perioada 2009 – 2011

Δ Δ %
Categoria % 2010
31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011 2010 2011 2011
de datorii 2009
2009 2010 2010
Furnizori 4.331.639 4.859.610 5.645.354 527.971 112,19 785.744 116,17
Furnizori
9.600.780 10.239.649 11.096.446 638.869 106,65 856.797 108,37
imobilizǎri
La 31.12.2010 societatea are datorii cǎtre furnizori în sumǎ de 15.118.182 lei

fațǎ de 13.935.859 lei din anul precedent, înregistrând o creștere cu 1.182.323 lei, adicǎ
cu 8,48%. În totalul datoriilor comerciale în valoare de 15.118.182 lei ponderea cea mai
mare o deține furnizorul de imobilizǎri Browerij Martens care reprezintǎ 67,73% din
total, adicǎ 10.230.492 lei.
la 31.12.2011 societatea are datorii cǎtre furnizori în sumǎ de 16.780.334 lei fatǎ
de 15.118.182 lei din anul precedent, înregistrând o creștere cu 1.662.162 lei, adicǎ cu
10,99%. În totalul datoriilor comerciale în valoare de 16.780.334 lei ponderea cea mai
mare o deține furnizorul de imobilizǎri Browerij Martens care reprezintǎ 64,36% din
total, adicǎ 10.800.005 lei din care 2.583.811 lei are termen de exigibilitate sub un an și
8.512.635 lei cu exigibilitate sub un an.
Evoluția datoriilor fațǎ de furnizori
12000000
10000000
8000000
6000000 Furnizori
4000000 Furnizori imobilizǎri
2000000
Furnizori imobilizǎri
0
2009 Furnizori
2010
2011
Figura 2.7. Evoluția datoriilor fațǎ de furnizori

31
Din figura 2.1. putem observa cǎ în perioada analizatǎ, 2009 – 2011, datoria fațǎ
de furnizorii de imobilizǎri este mai mare decât datoria fațǎ de furnizorii de materii
prime și materiale. Datoriile fațǎ de furnizorii materiilor prime și materialelor sunt într-o
continuǎ creștere, precum și datoriile fațǎ de furnizorii de imobilizǎri.
Tabelul 2.5. Situația datoriilor fațǎ de furnizori în funcție de natura bunurilor livrate
Furnizori 2009 2010 2011
Furnizori ambalaje 55.037 2.430 -
Furnizori utilitǎți 643.651 386.206 837.098
Furnizori prestații 649.743 763.157 729.823
Furnizori materiale 1.006.192 1.687.090 2.043.198
Furnizori externi 1.977.017 2.015.587 2.026.627
Furnizori CA - 5.140 8.608
Constatǎm cǎ din analiza efectuatǎ în perioada 2009 – 2011, datoriile fațǎ de

furnizorii externi au ponderea cea mai mare în totalul datoriilor fațǎ de furnizori
atingând pragul de cca. 2 milioane lei.
Clienții societǎții Martens S.A.
Creanțele societǎții sunt prezentate la valoarea de înregistrare cu excepția

creanțelor în valutǎ care sunt evaluate la cursul de schimb valabil la data de 31
decembrie 2011. Clienții sunt prezentați la valoarea de înregistrare în care este cuprinsǎ
și taxa pe valoare adǎugatǎ.
Ponderea cea mai mare în totalul clienților curenți o dețin:
 Rewe România SRL care datoreazǎ suma de 695.842 lei reprezentând 21,60%
din totalul clienților curenți din care 669.079 lei cu o vechime de pânǎ la 30 zile
și 26.763 lei cu o vechime cuprinsǎ între 30-60 zile.
 Billa România datoreazǎ suma de 433.306 lei reprezentând 13,45% din totalul
clienților curenți cu o vechime de pânǎ la 30 zile.
 Kaufland România SCS datoreazǎ societǎții suma de 548.566 lei reprezentând
17,03% din totalul clienților curenți din care 505.236 lei cu o vechime de pânǎ la
30 zile și 43.331 lei cu o vechime cuprinsǎ între 30-60 zile.
32
 Minimax Discount SRL datoreazǎ societǎții suma de 536.650 lei reprezentând
16,66% din totalul clienților curenți din care 64.674 lei cu o vechime cuprinsǎ
între 30 și 60 de zile și 471.976 lei cu o vechime cuprinsǎ între 60-90 de zile.
 Real Hypermarket SRL datoreazǎ societǎții suma de 363.632 lei reprezentând
11,29% din totalul clienților curenți cu o vechime cuprinsǎ între 30 și 60 de zile.
 Selgros Cash&Carry SRL care datoreazǎ suma de 370.878 lei reprezentând
11,51% din totalul clienților curenți din care 272.100 lei sunt cu o vechime de
pânǎ la 30 zile și 98.778 lei cu o vechime cuprinsǎ între 30-60 zile.
Situația clienților incerți prezentatǎ în analitic de societate corespunde cu soldul
din balanța de verificare pe baza cǎreia s-a întocmit bilanțul la 31.12.2011.
La 31.12.2011 societatea înregistreazǎ clienți incerți în valoare de 1.391.862 lei
fațǎ de 1.421.334 lei de la finele anului precedent mai puțin cu 29.427 lei respectiv cu
2,07%. În cursul anului societatea a înregistrat pe costuri suma de 397.014 lei
reprezentând pierderi din creanțe fațǎ 414.006 lei din anul precedent.
Deasemenea s-a constatat cǎ o parte din clienții incerți se aflǎ în procedura de
lichidare dintre care putem aminti:
 Cipolino SRL care datoreazǎ suma de 12.069,80 lei reprezentând marfǎ la care
se adaugǎ 13.636,62 lei reprezentând ambalaje;
 Kat Company SRL care datoreazǎ suma de 39.396,86 lei reprezentând marfǎ la
care se adaugǎ 17.212,16 lei reprezentând ambalaje;
 M&G Rovana International SRL care datoreazǎ suma de 16.734 lei la care se
adaugǎ ambalaje nefacturate în sumǎ de 79.893,05 lei;
 Magnolia Intercom 93 SRL care datoreazǎ suma de 10.660,51 lei reprezentând
marfǎ;
 SC T&G Grup Invest care datoreazǎ suma de 128.660,70 lei reprezentând marfǎ
la care se adaugǎ 834,39 lei reprezentând ambalaje;
 Ulise & CO LTD SRL care datoreazǎ suma de 14.842,94 lei reprezentând marfǎ
la care se adaugǎ 9.466,94 lei reprezentând ambalaje;
 Victra SRL care datoreazǎ suma de 69.510,17 lei reprezentând marfǎ;
 Oceanic SRL care datoreazǎ suma de 121.867 lei reprezentând marfǎ;
 Vop Grup SRL care datoreazǎ suma de 969,02 lei reprezentând marfǎ.
Pentru suma de 880.181,29 lei reprezentând creanțe greu de încasat sau imposibile
societatea trebuie sǎ constituie provizioane fapt ce ar fi crescut pierderea înregistratǎ de
33
societate. De menționat cǎ la aceste creanțe se adaugǎ și valoarea ambalajelor la terți în
sumǎ de 2.006.033,31 lei.
În evidența clienților incerți sunt trecute creanțele reprezentând contravaloarea
mǎrfurilor vândute iar contravaloarea ambalajelor este trecutǎ în ambalaje la terți și nu
este facturatǎ.
Pentru clienți declarați în faliment, auditorul recomandǎ crearea de provizioane
conform legislației în vigoare pentru ca la finele perioade în situațiile financiare sǎ se
prezinte situația realǎ a creanțelor posibile de încasat.
Ponderea clienţilor în totalul creanţelor
Rewe România SRL

8.46% 21.60%
11.51% Billa România
Kaufland România SCS
Minimax Discount SRL
11.29%
13.45% Real Hypermarket SRL
Selgros Cash&Carry SRL
16.66% 17.03%
Alţi clienţi
Figura 2.8. Ponderea clienților în totalul creanțelor în anul 2011

Clientul cu cea mai mare pondere în totalul creanțelor în perioada 2009 – 2011
este Rewe România SRL cu o pondere de 21,60%, fiind urmat de Kaufland România
SCS care acoperǎ o pondere de 17,03% din totalul creanțelor. Pe locul al treilea se
situeazǎ Minimax Discount SRL cu o pondere de 16,66%.
Concurenții societǎții Martens SA
Pe piața berii printer principalii concurenți ai SC Martens SA se numǎrǎ, ca și în

anul precedent, atât concerne internaționale cât și producǎtori locali. Concernele
prezente pe piața româneascǎ care dețin cumulat o cotǎ de peste 90% din aceasta sunt:
 Heineken România;
34
 Bergenbier SA;
 Romaqua Grup Borsec;
 Ursus Braweries Bereprod (SAB Miller);
 United Romanian Breweries Bereprod (URBB).
O cotǎ de 5,5% din piațǎ revine societǎții European Food. Dintre producǎtorii
locali care dețin cumulat o cotǎ de 4,5%, principalii concurenți sunt:
 Bermas Suceava SA;
 Albrau SA;
 Imex Satu Mare.
Evaluarea aspectelor legate de personalul societǎții comerciale Martens SA
Numǎrul mediu de salariați ai societǎții este de 137 în anul 2011, în cǎdere fațǎ
de anii precedenți (129 în anul 2010 și 165 în anul 2009). În cadrul societǎții este
constituit un sindicat, acesta nefiind afiliat la alte uniuni sau confederații sindicale.
Relațiile dintre management și salariați sunt normale, neexistând acțiuni colective de
contestare a conducerii.
Tabelul 2.6. Angajați – cheltuieli cu personalul și numǎrul de angajați

Δ % Δ %
2009 2010 2011 2010 2010 2011 2011
2009 2009 2010 2010
Cheltuieli cu
3.080.421 2.680.602 3.125.748 -399.819 87,02 445.146 116,61
salariile
Cheltuieli cu
colaboratori 78.127 73.361 75.208 -4.766 93,90 1.847 102,52
CA
Cheltuieli cu
asigurǎrile 879.660 817.139 915.231 -62.521 92,90 97.870 111,97
sociale
Total 4.038.208 3.571.324 4.116.187 -467.106 88,44 544.863 115,26
Sumele prezentate în tabelul de mai sus sunt prezentate în lei.

Numǎrul mediu al angajaților comparativ cu anul precedent a crescut cu 6,20%.
De remarcat faptul cǎ, fațǎ de anul precedent, salariul mediu a crescut cu cca. 9,80%. La
31.12.2011 numǎrul mediu de personal a crescut cu 8 fațǎ de începutul anului ajungând
la un numǎr mediu de 137 fațǎ de 129 de la finele anului precedent.
35
La finele anului de raportare situația personalului pe categorii de personal fațǎ de
anul precedent se prezintǎ astfel:
Tabelul 2.7. Situația personalului pe categorii de personal la 31.12.2010

Direct beer Mk distrib. Malt Generale Total
Nr. Salariați 109 14 2 14 129
Cheltuieli salarii 1.612.029 320.203 43.917 704.451 2.680.601
Cheltuieli
- - - 73.361 73.361
colaboratori
Cheltuieli obligații
446.173 88.601 12.699 269.665 817.139
salarii
Total general 2.058.202 408.804 56.616 1.047.477 3.571.101
Tabelul 2.8. Situația personalului pe categorii de personal la data de 31.12.2011

Direct beer Mk distrib. Malt Generale Total
Nr. Salariați 108 13 2 14 137
Cheltuieli salarii 2.053.835 286.482 68.233 717.197 3.125.748
Cheltuieli
- - - 75.208 75.208
colaboratori
Cheltuieli obligații
568.490 79.747 18.923 248.069 915.230
salarii
Total general 2.622.326 366.229 87.156 1.040.474 4.116.186
Din situația personalului, analizatǎ în perioada 2010 – 2011, constatǎm o

creștere a numǎrului de angajați de la 129 în anul 2010 la 137 în anul urmǎtor.
Cheltuielile cu salariile personalului au crescut în anul 2011 fațǎ de anul 2010 cu o
valoare de 445.147 lei.
2.3. Evoluția principalilor indicatori ai societǎții Martens SA
Creșterea complexitǎții activitǎții financiare a întreprinderii în condițiile

extinderii economiei concurențiale are profunde implicații în procesul de adoptare a
deciziilor manageriale care obligǎ la abandonarea rutinei și la utlilizarea unor metode
științifice bazate pe cunoașterea realitǎții, în vederea stabilirii legǎturilor cauzale dintre
fenomenele economice și situația financiarǎ a agentului economoc, indiferent de form
de proprietate.
36
Abordarea problemelor ce vizeazǎ activitatea financiar – contabilǎ a entitǎții prin
prisma relației cauzǎ – efect impune studiul activitǎții economice și financiare,
consumatoare de resurse, cu reflectarea directǎ în performanțele financiare ale acesteia.9
Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintǎ indicatorul fundamental al activitǎții oricǎrei

întreprinderi, fiind situatǎ în fruntea indicatorilor de performanțǎ în mǎsura în care
condiționeazǎ mǎrimea profitului și a ratei rentabilitǎții.
Cifra de afaceri caracterizeazǎ volumul afacerilor realizate cu terții în urma
activitǎții curente a întreprinderii și reprezintǎ suma totalǎ a veniturilor rezultate din
livrearea produselor, executarea de lucrǎri și prestǎri de servicii (veniturile din
activitatea de bazǎ) și alte venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte
reduceri acordate clienților. Elementele care determinǎ mǎrimea cifrei de afaceri sunt
specifice sectorului de activitate și naturii activitǎții întreprinderii.
Tabelul 2.9. Calculul cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2011

Indicatori 2009 2010 2011
Producția vândutǎ 17.674.882 22.768.094 29.120.182
Reduceri
0 62.746 31.575
comerciale acordate
Cifra de afaceri netǎ 17.674.882 22.705.347 29.088.607
Analiza în mǎrimi dinamice și relative a cifrei de afaceri trebuie sǎ punǎ în

evidențǎ modul în care a evoluat aceasta în perioada analizatǎ și ce tendințǎ cunoaște.
În anul 2010 fațǎ de anul 2009, cifra de afaceri a înregistrat urmǎtoarea evoluție:
 2010 / 2009  22.705.347  17.674.882  5.030.465 lei
22.705.347
I 2010 / 2009  100  128,46%
17.674.882
Contatǎm cǎ în anul 2010 se înregistreazǎ o creștere a cifrei de afaceri cu
5.030.465 lei, adicǎ cu 28,46 puncte procentuale, fațǎ de anul precedent 2009.
În anul 2011 fațǎ de anul 2010, cifra de afaceri a înregistrat urmǎtoarea evoluție:
 2011 / 2010  29.088.607  22.705.347  6.383.260 lei
9
Petrescu Silvia, Analizǎ și diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, București, 2010, pag. 7
37
29.088.607
I 2011 / 2010   100  128,11 %
22.705.347
Constatǎm o modificare a cifrei de afaceri cu 6.383.260 lei, adicǎ 28,11 puncte
procentuale. Ca rezultat situația se apreciazǎ favorabilǎ întrucât depǎșirea cifrei de
afaceri va determina, în condițiile în care este încasatǎ, o creștere a profitului, deci a
posibilitǎții de formare a fondurilor necesare pentru investiții și sporirea gradului de
cointeresare materialǎ a salariaților și acționarilor.
Evoluția cifrei de afaceri
lei 29,088,607
30,000,000
22,705,347
25,000,000
17,674,882
20,000,000
15,000,000 Cifra de afaceri
10,000,000
5,000,000
0
2009 2010 2011
Figura 2.9. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2009 – 2011

Dinamica ascendentǎ a cifrei de afaceri pe total s-a realizat prin condițiile

creșterii valorii producției vândute și micșorǎrii reducerilor comerciale acordate.
Analiza pierderii întreprinderii Martens SA
Principalul obiectiv de naturǎ strategicǎ al unei entitǎți microeconomice îl

constituie realizarea unor randamente superioare ale capitalului investit de cǎtre
acționari. Atingearea acestui obiectiv este sinonimǎ cu desfǎșurarea unei activitǎtți
generatoare de profit, având în vedere cǎ acesta constituie baza alocǎrii de dividende
pentru acționarii firmei respective.
De asemenea, profitul reprezintǎ un indicator fundamental utlizat în analiza cu
caracter economic și financiar a activitǎții firmei și influențeazǎ în mod indirect cursul
38
pe piațǎ al acțiunilor respectivei societǎți comerciale. Obținerea unui rezultat favorabil
în urma desfǎșurǎrii activitǎții de cǎtre firmǎ reprezintǎ soluția curentǎ necesarǎ
asigurǎrii echilibrului financiar.
Expresie a rentabilitǎții, masa profitului constituie rezultatul financiar pozitiv
care exprimǎ eficiența activitǎții productive a întreprinderii. Ca valoare pozitivǎ
rezultatǎ din procesele economice sau financiar-monetare care au loc în cadrul unei
întreprinderi, profitul poate fi analizat, atât din punct de vedere structural, cât și
factorial.
În perioada analizatǎ, 2009 – 2011, societatea a înregistrat pierdere.
Pierdere netǎ
lei
8,000,000
7,367,470
7,000,000
6,000,000
5,000,000
4,000,000 Pierdere netǎ
3,000,000 3,265,060
2,000,000
1,000,000 988,297
0
2009 2010 2011
Figura 2.10. Evoluția pierderii societǎții Martens SA în perioada 2009 – 2011

Rezultatul din exploatare s-a concretizat într-un profit de 231.041 lei fațǎ de
pierderea de 1,76 milioane lei în anul 2010. Referitor la veniturile și cheltuielile
financiare se constatǎ cǎ și în anii precedenți a avut o influențǎ negativǎ majorǎ asupra
rezultatului final al activitǎții societǎții. Astfel cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o
scǎdere în 2011 fațǎ de 2010 cu 10,27%. Acestǎ evoluție s-a datorat scǎderii pe
parcursul anului 2011 a nivelului dobânzilor și a rambursǎrilor efectuate în cursul
anului. Soldul datoriilor în contu împrumuturilor bancare a scǎzut în 2011 fațǎ de 2010
cu 6,59%.
O influențǎ negativǎ provine și din evoluția cursului de schimb valutar pe
perioada exercițiului financiar 2011. Deprecierea monedei naționale fațǎ de euro pe
parcursul anului 2011, cumulatǎ cu existența datoriilor în valutǎ atât în relația cu
39
instituțiile de credit cât și fațǎ de terți a condus la înregistrarea unor venituri din
diferențe de curs valutar de 1,56 milioane lei și a unor cheltuieli din diferențe de curs de
1,7 milioane lei. Un alt element care a înfluențat rezultatul financiar a fost cheltuiala cu
dobânda de 1,07 milioane lei. în consecințǎ rezultatul financiar al anului 2011 este
negativ, adicǎ o pierdere de 1,22 milioane lei dar mai diminuat fațǎ de pierderea de 1,48
milioane lei înregistratǎ în 2010.
Analiza ratelor de rentabilitate
Funcția scop a oricǎrei societǎți comercial este de a maximiza averea

acționarilor. Realizarea acestui obiectiv este posibil numai prin desfǎșurarea unei
activitǎți rentabile, profitul net obținut putând servi pentru remunerarea imediatǎ a
acționarilor, prin dividende, sau pentru remunerarea la termen prin creșterea valorii
firmei ca urmare a alocǎrii acestuia pentru autofinanțare.
Rentabilitatea poate fi definitǎ ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține
profit prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor, indiferent de provieniența
acestora.
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienței
întregii activitǎți economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor
de producție utilizate și a forței de muncǎ, din toate stadiile circuitului economic:
aprovizionare, producție și vânzare.10
Rata rentabilitǎții economice reflectǎ corelația dintre un rezultat economic și
mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obținerea acestuia. În calculul ratei
rentabilitǎții economice, la numǎrǎtor se poate utiliza rezultatul exploatǎrii sau
excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total)
sau o parte a acestora.
Rata rentabilitǎții economice este independentǎ de structura financiarǎ (gradul
de îndatorare), politica fiscalǎ de impozitare a profitului, precum și de elementele
excepționale. Rata rentabilitǎții economice, se poate stabili astfel :
Re
Re c   100
At
Calculul ratei rentabilitǎții economice la societatea Martens SA:
10
Bǎrbuțǎ-Mișu Nicoleta, Finanțele ȋntreprinderii, Editura Europlus, Galați, 2010, pag. 47
40
 4.262.652
Re c 2009   100  8,67%
49.159.640
 1.765.430
Re c 2010   100  3,12%
56.575.877
231.040
Re c 2011   100  0,41%
56.784.125
În perioada 2009-2010, rata rentabilitǎții economice a înregistrat valori negative,
însǎ fațǎ de anul 2009, în anul 2010 aceasta ratǎ a înregistrat o creștere de 5,55%
datoratǎ unor investiții profitabile și a intensificǎrii gradului de utilizare a resurselor
financiare ale firmei. La finele anului 2011, rata rentabilitǎții economice înregistreazǎ o
valoare pozitivǎ, înregistrând o creștere de 3,53% în comparație cu anul precedent.
Calitatea gestiunii unei întreprinderi este validatǎ prin aprecierea produselor sale
pe piațǎ, situație evidențiatǎ prin cifra de afaceri. Rata rentabilitǎții comerciale se
determinǎ prin raportarea rezultatului firmei la valoarea acestora. Importanța acestei rate
rezidǎ în faptul cǎ pune în evidențǎ eficiența funcției comerciale a firmei. Formula de
calcul pentru rata rentabilitǎții comerciale este:
Re zultat
Rcom   100
Cifra de afaceri
Evoluția ratelor rentabilitǎții comerciale în perioada 2009 – 2011:
7.367.470
Rcom2009   100  41,68%
17.674.882
3.265.060
Rcom2010   100  14,38%
22.705.347
988.297
Rcom 2011   100  3,40%
29.088.607
În analiza ratei rentabilitǎții comerciale s-a raportat pierderea la cifra de afaceri,

astfel cu cât rata rentabilitǎții comerciale scade în valoare, cu atât este o situație
favorabilǎ firmei. Din analiza efectuatǎ în perioada 2009 – 2011 observǎm o
îmbunǎtǎțire a eficienței funcției comerciale a firmei.
Analiza ratei lichiditǎții
41
Rata lichiditǎții generale exprimǎ gradul de lichiditate potențialǎ (echilibrul
financiar pe termen scurt) și variazǎ în funcție de sector: este subunitarǎ în distribuție și
aproape 2 în sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea ei trebuie comparatǎ cu valori ale întreprinderilor similare și depinde
de viteza de rotație a stocurilor și a datoriilor pe termen scurt.
Insuficiența de lichiditǎți are consecințe atât pentru întreprindere (limitarea
dezvoltǎrii) cât și pentru creditori (întârzieri de platǎ a dobânzilor, de rambursǎri,
pierderi de creanțe), precum și pentru clienți (modificarea condițiilor de credit).
Formula utilizatǎ pentru calculul lichiditǎții globale este:
Ac
R lg 
Dc
În perioada 2009 – 2011, la societatea Martens SA, rata lichiditǎții globale

prezintǎ urmǎtoarea evoluție:
16.876.643
R lg 2009  0,81
20.717.627
15.964.337
R lg 2010   0,71
22.594.722
17.381.286
R lg 2011   0,72
24.263.349
În perioada 2009 – 2010 lichiditatea generalǎ înregistreazǎ o scǎdere plecând de

la valoarea de 0,81 înregistratǎ în anul 2009 și ajungând la 0,71 la finele anului 2010. În
anul 2011 rata rentabilitǎții financiare s-a menținut la aceeași valoare ca și în anul
precedent. Valorile supraunitare ale lichiditǎții dovedesc faptul cǎ trezoreria este
suficientǎ pentru a achita datoriile curente și a rǎmâne cu disponibilitǎți.
Rata lichidităţii reduse arată posibilitatea achitării datoriilor curente din
valorile de trezorerie disponibile existente, precum şi din cele care se vor încasa în urma
lichidării creanţelor la scadenţă. Lichiditatea redusă este satisfăcătoare pentru valori
cuprinse între 0,65 şi 1.11 Se calculează astfel:
11
Pȃntea Iacob Petru, Gheorghe Bodea, Microîntreprinderile în economia românească, Editura Intelcredo,
2002, pag. 305
42
Active curente - Stocuri
Rlr 
Datorii curente
16.876.643  12.584.661 4.291.982

Rlr2009    0,21
20.717.627 20.717.627
15.964.337  12.162.493 3.801.844
Rlr2010    0,17
22.594.722 22.594.722
17.381.286  12.370.272 5.011 .014
Rlr2011    0,21
24.263.349 24.263.349
Rata lichidităţii reduse scade în anul 2010, ajungând la 0,17. În anul 2011 rata
lichiditǎții reduse înregistreazǎ o crestere, atingând valoarea de 0,21, valoare înregistratǎ
și în anul 2009. Valorile supraunitare din toţi cei trei ani reflectă capacitatea firmei de a-
şi onora datoriile curente din creanţe şi disponibilităţi.
Rata lichidităţii imediate reflectă capacitatea de rambursare pe loc a datoriilor,
ţinând cont de încasările existente. Limitele optime sunt cuprinse între 0,3 şi 1. Se
determină pe baza următoarei relaţii de calcul:
Disponibil
Rli 
Datorii curente
16.897
Rli 2009   0,001
20.717.627
38.506
Rli2010   0,002
22.594.722
201.532
Rli2011   0,008
24.263.349
Valorile subunitare foarte extrem de scăzute din toţi cei trei ani dovedesc faptul
că întreprinderea nu poate face faţă plăţii imediate a datoriilor curente, ţinând cont de
disponibilul din contul curent şi casierie.
Rata solvabilităţii generale reflectă gradul în care o firmă poate face faţă
datoriilor şi nivelul minim al acestei rate este 1,4. Se determină astfel:
43
Activ total
Rsg 
Datorii totale
49.159.642
Rsg 2009   1,47
33.483.033
56.575.877
Rsg 2010   1,67
33.819.743
56.784.125
Rsg 2011   1,62
35.016.289
Solvabilitatea generală crește treptat pe parcursul celor trei ani, de la 1,47 în

2009 la 1,67 în 2010 şi la 1,62 în 2011, valorile supraunitare obţinute reflectă faptul că
societatea poate face faţă datoriilor, deci o situaţie favorabilă pentru achitarea
obligaţiilor imediate, dar şi a celor cu scadenţa mai îndepărtată.
Un alt indicator important ce caracterizează activitatea întreprinderii este gradul
de îndatorare care se calculează după următoarea relaţie:
Datorii totale
Gi   100
Capitaluri proprii
Gradul de îndatorare cuantifică mărimea finanţării externe în raport cu

posibilitatea autosusţinerii unei firme. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare
cu atât înseamnă că firma depinde mai mult de împrumuturile sau de datoriile
comerciale angajate. O situaţie rezonabilă cere ca acest indicator să fie până în 0,50.
33.483.033
Gi2009   2,14
15.676.607
33.819.743
Gi2010   1,49
22.756.134
35.016.289
Gi2011   1,60
21.767.836
În anul 2010 faţă de anul 2009 gradul de îndatorare a scǎzut cu 0,65, însă cu
toate acestea indicatorul reflectă o situaţie nefavorabilă deoarece a depǎșit limita de 0,5
iar firma depinde de împrumuturile angajate. În anul 2011 gradul de îndatorare atinge
valoarea de 1,60, cu 0,11 mai mult decât anul anterior ceea ce reflectă o situaţie
nefavorabilă deoarece depǎșește limita valorii considerate satisfăcătoare. Dependenţa
44
societăţii faţă de instituţiile bancare, furnizori de leasing şi creditori bugetari nu se
încadrează în limitele optime, totuși capitalurile proprii devanseazǎ datoriile.
45
Capitolul 3. Analiza și contabilizarea veniturilor și cheltuielilor
societǎții Martens SA
3.1. Monografie contabilǎ privind veniturile și cheltuielile firmei Martens SA
În luna decembrie 2011 societatea înregistreazǎ în contabilitate urmǎtoarele

operațiuni economice:
1. La data de 01.12.2011, conform Planului de amortizare se înregistreazǎ cheltuiala cu
amortizarea instalațiilor tehnice aferentǎ lunii în valoarea de 109.735 lei.
“Cheltuieli de 6811 = 2813 “Amortizarea 109.735

exploatare privind instalațiilor
amortizarea tehnice”
imobiliǎrilor”
 2. Conform facturii fiscale nr. 213 din data de 02.12.2011 emisǎ de Bardeau
Holding România SRL se înregistreazǎ achiziția de materii prime (orz, hamei,
drojdie) în valoare de 210.400 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 663.844

“Materii prime” 301 535.358
 3. Conform Facturii fiscale nr. 219 din data de 02.12.2011 emisǎ de Data Sab
Impex SRL Galați, se înregistreazǎ achiziția de motorinǎ în valoare de 165.040
lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 83.091

“Combustibili” 3022 67.009
 4. Conform Bonului de consum nr. 16 din data de 03.12.2011, se dau în consum

materiile prime (orz, hamei, drojdie), în valoare de 210.400 lei.
“Cheltuieli cu 601 = 301 “Materii prime” 1.235.358
46
materiile prime”
 5. Conform Bonului de consum nr. 17 din data de 03.12.2011 se dǎ în consum

motorina achiziționatǎ la preț de 165.040 lei.
“Cheltuieli privind 6022 = 3022 “Combustibili” 67.009

combustibilii”
 6. Conform Ordinului de platǎ nr. 510 din data de 04.12.2011 se înregistreazǎ

plata furnizorului de materii prime Bardeau Holding România SRL în sumǎ de
260.896 lei.
“Furnizori” 401 = 5121 “Conturi la bǎnci 1.531.844

în lei”
 7. Conform Ordinului de platǎ nr. 511 din data de 04.12.2011 se achitǎ factura
de combustibili primitǎ de la Data Sab Impex SRL în valoare de 204.649 lei.
“Furnizori” 401 = 5121 “Conturi la bǎnci 83.091

în lei”
8. Conform Notei contabile nr. 577 din data de 06.12.2011 societatea decide casarea
unui mijloc de transport, din care recupereazǎ piese de schimb cu o valoare de 1.000 lei.
“Alte venituri din

“Piese de schimb” 3024 = 7588 1.000
exploatare”
9. Se dau în consum piesele de schimb obținute din casarea mijlocului de transport în

valoare de 1.000 lei conform Bonului de consum nr. 580 din data de 06.12.2011.
“Cheltuieli privind “Piese de

6024 = 3024 1.000
piesele de schimb” schimb”
 10. La data de 03.12.2011 societatea achiziționeazǎ materii prime care sunt

trasnsportate de o firmǎ specializatǎ. Conform Facturii fiscale nr. 321 din data de
47
07.12.2011 se înregistreazǎ costul aferent transportului facturat la 600 lei, TVA
24%.
% = 401 “Furnizori” 744

“Cheltuieli cu
624 600
transportul de bunuri”
“TVA deductibilǎ” 4426 144
 11. Conform Facturii fiscale nr. 5412, din data de 08.12.2011 se înregistreazǎ
cheltuiala privind cursurile pentru formarea profesionalǎ a cinci angajați a cǎror
contravaloare este de 2.250 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 2.790

“Alte cheltuieli cu
serviciile executate 628 2.250
de terți”
 12. Conform Chitanței nr. 162, din data de 08.12.2011 se înregistreazǎ plata
facturii aferente cursurilor pentru formarea profesionalǎ a angajaților în valoare
de 2.790 lei.
“Furnizori” 401 = 5311 “Casa în lei” 2.790
 13. La data de 10.12.2011 se înregistreazǎ conform Chitanței nr. 161 cheltuieli

cu o reclamǎ TV în valoare de 5.000 lei, TVA 24%, achitatǎ prin casierie.
% = 5311 “Casa în lei” 8.680

“Cheltuieli de
protocol, reclamǎ și 623 7.000
publicitate”
 14. Conform documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitate valoarea

unui studiu de dezvoltare, realizat cu efort propriu, pentru asimilarea de produse
noi în valoare de 97.000 lei.
“Cheltuieli de 203 = 721 “Venituri din 97.000
48
producția de
dezvoltare” imobilizǎri
necorporale”
15. Pe baza Ordinului de deplasare din data de 12.12.2011 se acordǎ avans unui salariat
pentru deplasare în interes de serviciu, justificat la nivelul sumei de 700 lei.
“Cheltuieli cu
“Avansuri de
deplasǎri, detașǎri și 625 = 542 700
trezorerie”
transferǎri”
 16. Conform Facturii fiscale nr. 5412 din data de 13.12.2011 se înregistreazǎ
reparația unui utilaj tehnologic, la cost facturare 2.500 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 3.100

“Cheltuieli cu 611 2.500
întreținerea și
reparațiile”
 17. La data de 13.12.2011, conform Chitanței nr. 160, se achitǎ cu numerar

factura pentru reparația utilajului în valoare de 3.100 lei.
“Furnizori” 401 = 5311 “Casa în lei” 3.100
 18. Conform Facturii fiscale nr. 35154 din data de 15.12.2011, primitǎ de la SC
Romtelcom SA se înregistreazǎ cheltuiala cu telefonia fixǎ în valoare de 650 lei,
TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 806

“Cheltuieli poștale și
taxe de 626 650
telecomunicații”
 19. La data de 15.12.2011, se înregistreazǎ plata facturii de telefonie fixǎ

conform Chitanței nr. 621 din data de 15.12.2011, în valoare de 806 lei.
49
“Furnizori” 401 = 5311 “Casa în lei” 806
 20. Conform Facturii fiscale nr. 84694 din data de 16.11.2011 primitǎ de la
furnizorul Electrica SA se înregistreazǎ consumul de energie electricǎ în valoare
de 180.600 lei, TVA 24%.
% = 401 “Furnizori” 223.944

energia și apa”
 21. La data de 16.11.2011, conform Ordinului de platǎ nr. 513 se înregistreazǎ

achitarea facturii energiei electrice în valoare de 223.944 lei.

în lei”
 22. Conform Raportului de producție, în data de 17.12.2011 se obțin produse

finite la nivelul prețului standard de 1.200.000 lei. Se înregistreazǎ încǎrcrea
gestiunii cu produse finite conform documentului de predare la magazie.
“Venituri
aferente
“Produse finite” 345 = 711 costurilor 1.200.000
stocurilor de
produse”
23. Conform extrasului de cont nr. 545 din data de 17.12.2011 se înregistreazǎ
comisioanele reținute de Raiffeisen Bank pentru serviciile din cursul lunii precedente în
valoare de 120 lei.
“Cheltuieli cu
“Conturi la bǎnci
serviciile bancare și 627 = 5121 120
în lei”
asimilate”
50
 24. Conform Facturii fiscale nr. 211 din data de 18.12.2011 se achiziționeazǎ
ambalaje în valoare de 350.000 lei, TVA 24% de la furnizorul Remplast SRL
Galați.
% = 401 “Furnizori” 434.000

“Ambalaje” 381 350.000
 25. Se înregitreazǎ plata facturii primite de la Remplast SRL, pe baza Ordinului

de platǎ nr. 512 din data de 19.12.2011 în valoare de 434.000 lei.

în lei”
 26. Conform Bonului de consum nr. 18 din data de 19.12.2011 se înregistreazǎ

darea în folosințǎ a ambalajelor achiziționate anterior în valoare de 350.000 lei.
“Cheltuieli privind ambalajele” 608 = 381 “Ambalaje” 350.000

27. La data de 20.12.2011, conform Facturii fiscale nr. 215 din data de 20.11.2011
clientul Cipolino SRL este trecut în categoria clienților incerți datoritǎ neîncasǎrii
creanței în valoare de 12.070 lei la scadențǎ.
“Clienți incerți” 4118 = 4111 “Clienți” 12.070
“Cheltuieli privind 6814 = 491 “Ajustǎri pentru 12.070

ajustǎrile pentru deprecierea
deprecierea activelor creanțelor clienți”
circulante”
 28. Conform Notei contabile nr. 598 din data de 21.12.2011 se înregistreazǎ o
valoare de încasat privind penalitǎțile de încasat de la un client pentru achitarea
cu întârziere a unei livrǎri în valoare de 7.000 lei.
“Venituri din
despǎgubiri,
“Clienți” 4111 = 7581 7.000
amenzi și
penalitǎți”
51
 29. Se înregistreazǎ pe baza Chitanței nr. 356 din data de 23.12.2011 încasarea
unei donații prin casierie în valoare de 3.000 lei.
“Venituri din
“Casa în lei” 5311 = 7582 3.000
donații primite”
 30. Conform Chitanței nr. 163, din data de 23.12.2011 se înregistreazǎ plata
unor amenzi și penalitǎți în valoare de 2.550 lei, prin casieria unitǎții Martens
SA.
“Despǎgubiri,
6581 = 5311 “Casa în lei” 2.550
amenzi, penalitǎți”
31. Conform Extrasului de cont nr. 4521, din data de 24.12.2011, se înregistreazǎ plata
dobânzii aferente datoriilor la creditele acordate de BRD GSG Galați în sumǎ de 38.683
lei.
“Cheltuieli privind “Conturi curente

666 = 5121 38.683
dobânzile” la bǎnci în lei”
 32. Conform Facturii fiscale nr. 2555, din data de 25.12.2011 se înregistreazǎ
vânzarea cǎtre Selgros Cash&Carry SRL a produselor finite (bere și bǎuturi
rǎcoritoare), în valoare de 264.272 lei, TVA 24%.
“Clienți” 4111 = % 327.697

“Venituri din
701 vânzarea 264.272
33. Conform Bonului de consum nr. 1244 din data de 25.12.2011 se descarcǎ gestiunea
de produse finite vândute la cost de 264.272 lei.
“Venite aferente costurilor

711 = 345 “Produse finite” 6.554
stocurilor de produse”
52
 34. Conform Facturii fiscale nr. 2555 din data de 25.12.2011 se înregistreazǎ o
reducere de 6.554 lei acordatǎ clientului Selgros Cash&Carry SRL pentru
produsele finite achiziționate în valaore de 327.697 lei.
“Reduceri comerciale
709 = 4111 “Clienți” 6.554
acordate”
 35. La data de 28.12.2011, conform Statului de salarii se înregistreazǎ salariile

datorate angajaților în sumǎ de 250.000 lei.
“Cheltuieli cu 641 = 421 “Personal-salarii 250.000

salariile datorate”
personalului”
 36. Conform contractului încheiat, pentru plata facturii înainte de termen cu 10

zile, se înregistreazǎ acordarea scontului de 5%, în valoare de 6.000 lei,
clientului Minimax Discount SRL.
“Cheltuieli privind
667 = 4111 “Clienți” 6.000
sconturile”
 37. La data de 29.12.2011 se înregistreazǎ plata salariilor prin casieria unitǎții,

conform chitanței nr. 159, în valoare de 250.000 lei.
“Personal – salarii 421 = 5311 “Casa ȋn lei” 250.000

datorate”
 38. La data de 30.12.2011, conform adeverinței se înregistreazǎ contribuțiile

angajatorului privind asigurǎrile și protecția socialǎ.
“Cheltuieli privind = 4311 “Contribuția 52.000

contribuția unitǎții la unitǎții la
asigurǎrile sociale” asigurǎrile
53
sociale
“Alte cheltuieli privind 6458 = 4381 “Alte datorii 2.125
asigurǎrile și protecția sociale”
socialǎ”
“Contribuția unitǎții la 6452 = 4371 “Contribuția 1.250
ajutorul de șomaj” unitǎții la fondul
de șomaj”
“Contribuția 6453 = 4313 “Contribuția 13.000
angajatorului pentru angajatorului
asigurǎrile sociale de pentru asigurǎrile
sǎnǎtate” sociale de
sǎnǎtate”
“Contribuția la fondul 6451 = 4311 “Contribuția 375
de accidente și boli unitǎții la
profesionale” asigurǎrile
sociale”
“Alte cheltuieli privind 6458 = 447 “Fonduri speciale 625
asigurǎrile și protecția – taxe și
socialǎ” vǎrsǎminte”
“Cheltuieli cu alte 635 = 447 “Fonduri 1.875
impozite, taxe și speciale, taxe și
vǎrsǎminte asimilate” vǎrsǎminte”
39. Conform Ordinului de platǎ nr.1154 din data de 30.12.2011 se înregistreazǎ

impozitul pe clǎdiri și se plǎtește contravaloarea impozitului de 5.000 lei prin virament
bancar.
“Alte impozite,
“Cheltuieli cu alte
taxe și
impozite, taxe și 635 = 446 5.000
vǎrsǎminte
vǎrsǎminte asimilate”
asimilate”
“Alte impozite, taxe

“Conturi la
și vǎrsǎminte 446 = 5121 5.000
bǎnci”
asimilate”
40. Conform Facțurii fiscale nr. 6477 din data de 30.12.2011 se înregistreazǎ primirea
unui scont în valoare de 2.500 lei pentru plata anticipatǎ a obligației fațǎ de furnizorul
Bardeau Holding România SRL.
54
“Venituri din
“Furnizori” 401 = 767 sconturi 2.500
obținute”
41. Conform Notei contabile nr. 241 din data de 31.12.2011 se înregistreazǎ închiderea
conturilor de cheltuieli pentru luna decembrie 2011.
“Profit sau pierdere” 121 = % 1.771.561

601 “Cheltuieli cu materiile prime” 663.844
“Cheltuieli privind
6022 67.009
combustibilii”
608 “Cheltuieli privind ambalajele” 350.000
“Cheltuieli privind energia și
605 180.600
apa”
“Cheltuieli cu salariile
641 250.000
personalului”
“Contribuția unitǎții la
6451 52.375
asigurǎrile sociale”
“Alte cheltuieli privind
6458 2.750
asigurǎrile și protecția socialǎ”
“Contribuția unitǎții pentru
6452 1.250
ajutorul de șomaj”
“Contribuția angajatorului
6453 pentru asigurǎrile sociale de 13.000
sǎnǎtate”
“Cheltuieli cu alte impozite,
635 6.875
taxe și vǎrsǎminte asimilate”
“Cheltuieli privind amortizarea
6811 109.735
imobilizǎrilor”
“Cheltuieli de exploatare privind
6814 ajustǎrile pentru deprecierea 12.070
activelor circulante”
“Cheltuieli cu întreținerea și
611 2.500
reparațiile”
“Cheltuieli de protocol, reclamǎ
623 7.000
și publicitate”
“Cheltuieli cu transportul de
624 600
bunuri și personal”
“Cheltuieli cu deplasǎri, detașǎri
625 700
și transferuri”
“Cheltuieli poștale și taxe de
626 650
telecomunicații”
“Cheltuieli cu serviciile bancare
627 120
și asimilate”
“Alte cheltuieli cu serviciile
628 2.250
executate de terți”
6581 “Despǎgubiri, amenzi și 2.550
55
penalitǎți”
666 “Cheltuieli privind dobânzile” 38.683
“Cheltuieli privind sconturile
667 6.000
acordate”
“Cheltuieli privind piesele de
6024 1.000
schimb”
42. Conform Notei contabile nr. 242 din data de 31.12.2011 se înregistreazǎ închiderea
conturilor de venituri pentru luna decembrie 2011.
“Profit sau
% = 121 1.297.391
pierdere”
“Reduceri comerciale
709 6.554
acordate”
“Venituri aferente
costurilor stocurilor de 711 1.193.446
produse”
“Alte venituri de
7588 1.000
exploatare”
“Venituri din producția
de imobilizǎri 721 97.000
necorporale”
“Venituri din
despǎgubiri, amenzi și 7581 7.000
penalitǎți”
“Venituri din donații
7582 3.000
primite”
“Venituri din sconturi
767 2.500
obținute”
3.2. Analiza veniturilor și cheltuielilor entitǎții Martens SA
Contul de profit și pierdere, destinat evaluǎrii performanței entitǎții, permite

stabilirea rezultatului final al activitǎții întreprinderii – profitul sau pierderea – prin
comensurarea veniturilor cu cheltuielile grupate dupǎ naturǎ pe tipuri de activitǎți: de
exploatare, financiare, extraordinare.
Tabelul 3.1. Evoluția veniturilor și cheltuielilor societǎții în perioada 2009 – 2011

Indicatori 2009 2010 2011
Cheltuieli totale 29.014.302 27.343.086 33.102.008
Venituri totale 21.661.499 24.094.526 32.113.711
Ponderea
cheltuielilor totale 133,94% 113,48% 103%
ȋn venituri totale
56
Constatǎm cǎ în perioada analizatǎ 2009 – 2011, cheltuielile înregistreazǎ un
trend crescǎtor, deși în anul 2010 fațǎ de anul 2009 scade cu 1.671.216 lei, în anul
urmǎtor înregistreazǎ o creștere considerabilǎ de 5.758.922 lei. Veniturile sunt într-o
continuǎ creștere, de la 21.661.499 lei în anul 2009 la 32.113.711 lei în anul 2011. Deși
veniturile înregistreazǎ creșteri semnificative nu reușesc sǎ acopere valoarea
cheltuielilor totale, firma înregistrând astfel pierderi considerabile.
Analiza cheltuielilor evidențiate cu ajutorul conturilor din clasa 6 începe cu
studiul general al structurii pe factorii specifici ai activitǎților care le genereazǎ conform
naturii lor.
Cheltuielile de exploatare reflectǎ consumurile efectuate pentru realizarea
obiectului de activitate și cuprind: cheltuielile cu materiile prime și materialele
consumabile, cu obiectele de inventar consumate, cheltuielile privind mǎrfurile,
cheltuielile cu personalul, ajustarea valorii imobilizǎrilor corporale și necorporale
(amortizǎri și provizioane constituite), ajustǎrile de valoare privind imobilizǎrile
corporale și necorporale, ajustǎrile de valoare privind activele circulante (pierderi din
creanțe privind amortizǎrile și provizioanele), alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile
privind prestațiile externe, cheltuielile cu alte impozite, taxe și vǎrsǎminte asimilate,
cheltuielile cu despǎgubiri, donații și activele cedate), ajustǎri privind provizioanele.12
Cheltuielile financiare includ pierderile de creanțe legate de participații,
diferențe nefavorabile de curs valutar, cheltuielile privind investiții financiare cedate,
cheltuielile privind dobânzile din exercițiul financiar în curs, sconturile acordate
clienților, ajustǎrile de valoare privind imobilizǎrile financiare și investițiile financiare
deținute ca active circulante.
Cheltuielile extraordinare nu sunt legate de activitatea curentǎ normalǎ și
cuprind calamitǎțile și alte evenimente extraordinare.
Tabelul 3.2. Structura cheltuielilor societǎții Martens SA

Cheltuialǎ 2009 2010 2011
Cheltuieli din activitatea de exploatare din
25.883.209 24.300.656 30.316.002
care:
Cheltuieli cu materii prime și materiale 9.046.221 9.583.361 13.932.793
Cheltuieli cu amortizarea 3.297.240 2.815.573 2.294.089
Alte cheltuieli materiale 621.378 233.472 312.416
Cheltuieli cu mǎrfurile 332 - -
12
Petrescu Silvia, Analizǎ și diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, București, 2010, pag. 103
57
Rabaturi comerciale primite - - -
Cheltuieli cu salariile 3.080.421 2.753.963 3.200.956
Cheltuieli cu asigurǎri și protecție socialǎ 879.660 817.139 915.231
Cheltuieli cu impozite, taxe și vǎrsǎminte
596.839 586.035 486.178
asimilate
Cheltuieli privind prestațiile externe 3.955.775 4.620.336 5.393.381
Cheltuieli cu energia și apa 2.864.720 1.968.927 3.076.604
Ajustarea activelor circulante 148.008 414.006 397.014
Alte cheltuieli de exploatare 1.392.615 508.114 307.340
Cheltuieli financiare 3.131.093 3.042.430 2.786.006
Cheltuieli cu dobânzile 1.934.359 1.193.426 1.070.889
Alte cheltuieli financiare 1.196.734 1.849.004 1.715.117
Cheltuieli extraordinare 0 0 0
Total cheltuieli 29.014.302 27.343.086 33.102.008
În anul 2010 fațǎ de anul 2009 cheltuielile din activitatea de exploatare au

înregistrat o scǎdere nesemnificativǎ în valoare de 1.582.553 lei în comparație cu
perioada urmǎtoare, 2010 – 2011, când s-a înregistrat o creștere seminificativǎ,
preponderent influențatǎ de cheltuielile cu materii prime și materiale consumabile, acest
aspect fiind explicat în principal de obiectul de activitate al firmei.
În ceea ce privește cheltuielile financiare, observǎm cǎ acestea s-au menținut
aproximativ la același nivel, înregistrând în perioada analizatǎ o valoare situatǎ în jurul
sumei de 3 mil lei.
În perioada 2009 – 2011, nu au fost înregistrate cheltuieli extraordinare.
Veniturile întreprinderii reprezintǎ sumele încasate sau de încasat în nume
propriu din activitǎți curente, câștigurile din orice alte surse, și sunt evidențiate cu
ajutorul conturilor din clasa 7.
Veniturile din exploatare cuprind veniturile realizate din vȃnzarea de produse și
mǎrfuri, executǎri de lucrǎri și prestǎri de servicii, veniturile din variația stocurilor de
produse și producție în costuri în plus (creștere) sau în minus (reducere) de la sfârșitul
perioadei fațǎ de începutul perioadei, veniturile din producția de imobilizǎri, care
reprezintǎ costul lucrǎrilor și cheltuielilor efectuate de entitate pentru ea însǎși (care se
înregistreazǎ ca active imobilizate), veniturile din subvenții de exploatare și alte venituri
din exploatarea curentǎ (din creanțe recuperate și alte venituri din exploatare).
Veniturile financiare includ veniturile din imobilizǎri financiare, din investiții
financiare pe termen scurt, din creanțe imobilizate, din investiții financiare cedate, din
58
dobânzi, din diferențe de curs valutar, din sconturi primite în urma unor reduceri
financiare și alte venituri financiare.
Veniturile extraordinare provin din alte activitǎți nelegate de activitatea curentǎ:
despǎgubiri, daune pretinse în urma unor calamitǎți.
Tabelul 3.3. Structura veniturlor societǎții Martens SA

Venituri 2009 2010 2011
Venituri din exploatare, din
21.620.557 22.535.227 30.547.043
care:
Venituri din producția vândutǎ 17.674.882 22.768.094 29.120.182
Venituri din vânzarea mǎrfurilor - - -
Rabaturi, reduceri comerciale - -62.747 -31.575
Venituri din subvenții - - -
Venituri din variația stocurilor 2.054.225 -232.810 1.363.877
Alte venituri din exploatare 1.891.450 62.690 94.559
Venituri financiare 40.942 1.559.299 1.566.668
Venituri din dobânzi 722 5 687
Venituri din diferențe de curs 40.220 1.559.294 1.565.981
Venituri extraordinare - - -
Total venituri 21.661.499 24.094.526 32.113.711
În perioada analizatǎ, 2009 – 2011, observǎm o creștere continuǎ a veniturilor

din activitatea de exploatare în valoare de 8.926.486 lei, atingând în anul 2011 valoare
de 30.547.043 lei. Creșterea veniturilor din exploatare este înfluențatǎ de veniturile din
producția vândutǎ, acestea acoperind cea mai mare parte a veniturilor din exploatare.
Veniturile financiare au înregistrat o creștere de1.525.726 lei în perioada 2009 –
2011, ajungând la valoare de 1.566.668 lei, volumul acestora fiind înfluențat în principal
de veniturile din diferențele de curs valutar. În perioada analizatǎ nu au fost înregistrate
venituri extraordinare.
Dacǎ se urmǎrește corelația între venituri și cheltuieli, se constatǎ cǎ nu toate
cheltuielile genereazǎ venituri: numai cheltuielile de exploatare se coreleazǎ direct cu
veniturile din exploatare; cheltuielile financiare nu au ca rezultat obținerea de venituri
financiare. Unele cheltuieli financiare, cum sunt cele cu dobânzile plǎtite pentru
creditele primite, trebuie corelate cu veniturile din exploatare, în vederea evaluǎrii
riscului financiar. Cheltuielile extraordinare se pot corela parțial sau nu se pot corela
deloc cu veniturile extraordinare.13
13
Ciobǎnașu Marilena, Analizǎ economico-financiarǎ, Editura Universitarǎ, București, 2011, pag. 47
59
Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor pe tipuri de activitǎți se realizeazǎ
pe baza analizei pe verticalǎ a contului de profit și pierdere.
Tabel 3.4 Contul de profit și pierdere pentru perioada 2009 – 2011

Denumire indicatori 2009 2010 2011
Venituri din exploatare total 21.620.557 22.535.227 30.547.043
Cheltuieli de exploatare 25.883.209 24.300.657 30.316.002
Rezultat din Profit - - 231.041
exploatare Pierdere 4.262.652 1.765.429 -
Venituri financiare total 40.942 1.559.299 1.566.668
Cheltuieli financiare total 3.131.093 3.042.429 2.786.006
Rezultatul Profit - - -
financiar Pierdere 3.090.151 1.483.131 1.219.338
Rezultatul Profit - - -
curent Pierdere 7.352.803 3.248.560 988.297
Venituri extraordinare - - -
Cheltuieli extraordinare - - -
Rezultat Profit - - -
extraordinar Pierdere - - -
Venituri totale 21.661.499 24.094.526 32.113.711
Cheltuieli totale 29.014.302 27.343.086 33.102.008
Profit - - -
Rezultat brut
Pierdere 7.352.803 3.248.560 988.297
Impozit pe profit 14.667 16.500 -
Rezultatul net Profit - - -
Pierdere 7.367.470 3.265.060 988.297
Conform datelor de mai sus, s-a înregistrat o creștere a veniturilor totale din
exploatare cu cca. 35,55%, concomitent cu o creștere a cheltuielilor de exploatare cu
cca. 25%. Creșterea veniturilor coroborat cu creșterea cheltuielilor de exploatare a
condus în final la un rezultat pozitiv din exploatare 231.041 lei fațǎ de pierderea de cca.
1,76 milioane lei în anul 2010.
Acest rezultat pozitiv s-a înregistrat în principal datoritǎ creșterii marjei
vânzǎrilor pe tot parcursul anului 2011 și a ploticii întreprinse de firmǎ de reducere a
costurilor.
Cifra de afaceri a societǎtii a crescut în 2011 fațǎ de 2010 cu 27,9% ca urmare a
creșterii marjei din vânzǎri acesta fiind de 29,1 milioane lei fațǎ de 22,7 milioane lei în
2010. Creșterea marjei din vânzǎri s-a datorat în principal renegocierii prețurilor
aferente berilor de tip lager distribuite în rețelele tip hypermarket.
60
Se constatǎ de asemenea creșterea veniturilor din producția stocatǎ cu 1,59
milioane lei. Aceasta se datoreazǎ în principal producției de malț realizatǎ în cadrul
fabricii de malț în perioada septembrie-octombrie 2011.
Referitor la cheltuielile de exploatare se constatǎ o creștere cu 25% a
cheltuielilor totale de exploatare. Aproape toate categoriile de cheltuieli de exploatare
au înregistrat creșteri în 2011 fațǎ de 2010 în procente diferite, cu excepția cheltuielilor
cu amortizarea care au scǎzut cu aproximativ 18,52% datoritǎ amortizǎrii integrale a
unora dintre imobilizǎri și a pierderilor din creanțe care au scǎzut cu aproximativ
4,10%.
Cheltuielile cu personalul au crescut cu 13,16%, aceasta mai ales ca urmare a
mǎririi salariilor realizatǎ în luna iulie 2011 și a folosirii forței de muncǎ sezoniere în
perioada de varǎ. Numǎrul mediu de salariați a cunoscut o creștere cu 6% fațǎ de 2010
de la 129 la 137.
Rezultatul din exploatare ca urmare a evoluțiilor menționate s-a concretizat într-
un profit de 231.041 lei fațǎ de pierderea de 1,76 milioane lei în 2010. Dacǎ ne referim
la rezultatul înainte de dobânzi, taxe și amortizǎri,s-a înregistrat în anul 2011 un rezultat
pozitiv de cca. 2,59 milioane lei, dublu fațǎ de anul 2010 când s-a înregistrat un rezultat
pozitiv de cca. 1,05 milioane lei.
Referitor la veniturile și cheltuielile financiare se constatǎ cǎ și în anii precedenți
au avut o influențǎ negativǎ majorǎ asupra rezultatului final al activitǎții societǎții.
Astfel cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o scǎdere în 2011 fațǎ de 2010 cu 10,27%,
aceasta fiind de 1,07 milioane lei în 2011 fațǎ de 1,19 milioane lei în 2010. Aceastǎ
evoluție s-a datorat scǎderii pe parcursul anului 2011 a nivelului dobânzilor și a
rambursǎrilor efectuate în cursul anului. Soldul datoriilor în contul împrumuturilor
bancare a scǎzut în 2011 fațǎ de 2010 cu 6,59%.
O influențǎ negativǎ provine și din evoluția cursului de schimb valutar pe
perioada exercițiului financiar 2011. Deprecierea monedei naționale fațǎ de euro pe
parcursul anului 2011, cumulatǎ cu existența datoriilor în valutǎ atât în relația cu
instituțiile de credit cât și fațǎ de terți a condus la înregistrarea unor venituri din
diferențe de curs valutar de 1,56 milioane lei și a unor cheltuieli din diferențe de curs de
1,7 milioane lei. Un element care a influențat rezultatul financiar au fost cheltuielile cu
dobânzile de 1,07 milioane lei. În consecințǎ, rezultatul financiar al anului 2011 este
negativ, adicǎ o pierdere de 1,22 milioane lei dar mai diminuat fațǎ de pierderea de 1,48
milioane lei înregistratǎ ȋn 2010.
61
Tabelul 3.5. Situația cheltuielilor nedeductibile fiscal la data de 31.12.2011
Cumulat conform
Explicații Cumulat nedeductibile
balanței
Profit contabil (988.296,95) -
Amenzi+penalitǎti 30.665 30.665
Diurna peste limita legalǎ - -
Provizioane peste limita legalǎ - -
Sume mai mari decât limita
cheltuielilor deductibile conform - -
legii bugetare
Cheltuieli cu stocuri lipsǎ
- -
neimputabile
Cheltuieli cu TVA pentru tain ce nu
- -
s-a impozitat
Cheltuieli combustibil nedeductibil 75.465,17 75.465,17
Cheltuieli fǎrǎ documente
- -
justificative
Cheltuieli aferente veniturilor
- -
neimpozabile
Cheltuieli cu tichetele de masǎ
- -
acordate peste limitǎ
Cheltuieli privind fondurile speciale
- -
sau personale peste limitǎ
Cheltuieli cu alte asigurǎri și
- -
asigurǎri de viațǎ pentru personal
Cheltuieli protocol 124.273,12 124.273,00
Alte cheltuieli salariale dacǎ nu sunt
- -
impozitate la personal
Cheltuieli cu servicii de
- -
management, consultanțǎ, etc.
Cheltuieli cu sponsorizǎri 78.226,73 78.226,73
Cheltuieli cu amortizarea provenitǎ
din amortizarea imobilizǎrilor - -
reevaluate
Cheltuieli sociale 22.133,50 -
Cheltuieli cu impozit pe profit - -
Total cheltuieli nedeductibile 330.763,52 308.629,90
62
Concluzii și Propuneri
Din analiza efectuatǎ asupra societǎții Martens SA se dovedește faptul cǎ aceasta

a resimțit puternic efectele crizei economice și financiare determinȃnd pierderi
consecutive de-a lungul perioadei analizate.
Se constatǎ cǎ în perioada 2009 – 2011 atât cheltuielile și veniturile societǎții
Martens SA înregistreazǎ un trend crescǎtor. Creșterea veniturilor impreunǎ cu creșterea
cheltuielilor de exploatare au condus în final la un rezultat pozitiv din exploatare. Acest
rezultat pozitiv s-a înregistrat în principal datoritǎ creșterii marjei vânzǎrilor pe tot
parcursul anului 2011 și a politicii întreprinse de firmǎ de reducere a costurilor.
Un alt factor care a determinat înregistrarea pierderii în perioada analizatǎ a fost
creșterea cheltuielilor cu personalul cu 13,16% ca urmare a mǎririi salariilor realizatǎ în
luna iulie 2011 și a folosirii forței de muncǎ sezoniere în perioada de varǎ. Rezultatul
din exploatare ca urmare a evoluțiilor menționate s-a concretizat într-un profit de
231.041 lei.
Referitor la veniturile și cheltuielile financiare se constatǎ cǎ și în anii precedenți
au avut o influențǎ negativǎ majorǎ asupra rezultatului final al activitǎții societǎții.
Pierderea financiarǎ este influențatǎ în cea mai mare parte de cheltuielile cu dobânzile
plǎtite și diferențele de curs valutar.
Pe totalul activitǎții societatea a înregistrat o pierdere netǎ de 988.297 lei dar
acesa este un lucru pozitiv datoritǎ faptului cǎ aceasta este în scǎdere fațǎ de pierderile
înregistrate în anii precedenți.
Societatea este supusǎ unor mai multor riscuri care afecteazǎ situația financiarǎ a
societǎții. Economia românescǎ se aflǎ în continuǎ schimbare, existând nesiguranțǎ cu
privire la dezvoltarea economicǎ în viitorul apropiat. Conducerea nu poate prevedea
schimbǎrile ce vor avea loc în România și efectele acestora asupra situației financiare,
asupra rezultatelor din exploatare și asupra fluxurilor de trezorerie ale societǎții.
Riscul valutar reprezintǎ riscul ca valoarea unui instrument financiar sǎ fluctueze
ca urmare a variației cursurilor de schimb valutar. Societatea este expusǎ riscului valutar
deoarece are datorii în valutǎ foarte mari. Fluctuațiile cursului de schimb sunt greu de
anticipat, iar o eventualǎ apreciere sau depreciere poate afecta semnificativ veniturile
societǎții.
63
Riscul ratei dobânzii reprezintǎ riscul ca valoare unui instrument financiar sǎ
fluctueze ca urmare a variației ratelor dobânzilor de pe piațǎ. Riscul ratei de dobȃndǎ
este compus din riscul de fluctuație înregistrat în valoarea unui anumit instrument
financiar ca urmare a variației ratelor dobânzii si din riscul diferențelor dintre scadența
activelor financiare și a datoriilor purtǎtoare de dobânzi folosite pentru finanțarea
activelor respective.
Societatea nu intenționeazǎ și nu existǎ actualmente motive care sǎ determine
reducerea activitǎții sau încetarea acesteia. Pentru suprafața destinatǎ efectuǎrii actelor
de comerț s-au achitat taxele necesare și s-au obținut avizele aferente. Nu existǎ litigii
comerciale sau de altǎ naturǎ care sǎ afecteze continuitatea activitǎții, se urmǎrește
asigurarea resurselor de finanțare, capitalul de lucru și forța de muncǎ necesare
desfǎșurǎrii unei activitǎți cât mai eficiente în continuare fațǎ de perioada precedentǎ.
Propunerile pentru activitatea viitoare a firmei, pentru a face fațǎ riscurilor de
faliment, conducerea entitǎții trebuie sǎ urmǎreascǎ creșterea cifrei de afaceri, reducerea
cheltuielilor pentru rentabilizarea activitǎții, urmǎrirea încasǎrii clienților pentru crearea
de lichiditǎți necesare desfǎșurǎrii activitǎții și achitarea datoriilor curente și în special a
creditelor care sunt purtǎtoare de dobânzi și diferențe de curs valutar.
64
Bibliografie
 Cărţi:
1. Bărbuţă – Mişu Nicoleta (2011), Management financiar, Editura Europlus, Galaţi.
2.Busuioc Mihaela, Grigore Violeta (2005), Contabilitate generală, Editura Universitas,
Bucureşti.
3. Caraiani Chiriţa (2005), Bazele contabilităţii, Editura Infomega, Bucureşti.
4. Ciobănaşu Marilena (2011), Analiză economico – financiară, Editura Universitară,
Bucureşti.
5. Colasse Bernard (2009), Analiza financiară a întreprinderii, Editura Tipo Moldova,
Iaşi.
6. Dinu Eduard (2001), Analiza economică şi financiară a firmei, Editura ASE,
Bucureşti.
7. Isai Violeta (2003), Contabilitate financiară, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
8. Moisescu Florentina (2008), Contabilitate financiară: note de curs, Universitatea
„Dunărea de Jos”, Galaţi.
9. Moroşan Ioan (2010), Contabilitate financiară şi de gestiune, Editura CECCAR,
Bucureşti.
10. Moroşan Iosefina (2006), Analiză economico – financiară, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti.
11. Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe (2002), Microîntreprinderile în economia
românească, Editura Intelcredo, Deva.
12. Petrescu Silvia (2010), Analiză şi diagnostic financiar – contabil, Editura CECCAR,
Bucureşti.
13. Pop Atanasiu (2002), Contabilitatea financiară românescă armonizată cu
directivele contabile europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura
Intelcredo, Deva.
14. Popa Adriana Florina (2011), Contabilitatea și fiscalitatea rezultatului
ȋntreprinderii, Editura CECCAR, București.
15. Ristea Mihai (2005), Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti.
16. Robu Vasile, Georgescu Nicolae (2004), Analiză economico – financiară, Editura
Economică, Bucureşti.
65
17. Toma Constantin (2011), Contabilitate financiară, Editura Tipo Moldova, Iaşi.
18. Toma Marin (2009), Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, Editura CECCAR,
Bucureşti.
 Articole sau documente descărcate de pe internet:
19. Robu Doina Maria, Contabilitate generală, Bucureşti, disponibilă online:
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=403&idb=20
 Pagini web:
20.***epp.eurostat.ec.europa.eu
21.***www.insse.ro
22.***www.galaţi.insse.ro
23.***www.martens.ro
24.***www.businessday.ro
 Documente interne:
25.***Situaţiile financiare ale societăţii comerciale Martens SA
 Alte documente:
26. Legea nr. 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele
metodologice de aplicare
27. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
28. Legea nr. 82/1991 – Legea contabilităţii – republicată şi actualizată în 2011
29. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
30. Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008 privind documentele
financiar – contabile
66
Anexe
Anexa nr. 1
Organigrama S.C MARTENS S.A
Adunarea generalǎ a acționarilor
Consiliul de administrație
Director general
Director economic
Birou financiar-contabil
Casierie
Gestiune
Director investiții, utilitǎți
Secția centralǎ termicǎ
Secția centralǎ frig
Atelier mecanic și electric
Spații de depozitare
Director producție
Secția de fierbere
Secția de fermentare
Secția de ȋmbuteliere
Secția de malț
Director vȃnzǎri-marketing
Director vȃnzǎri naționale
Director național marketing
Manager național promovare
Brand manager
Salarizare, normare, personal
Aprobat Director General,

Joantǎ Vasile.
67
Anexa nr. 2 F10-pag 1
BILANŢ PRESCURTAT
Formular 10 la data de 31.12.2011 –lei-
Denumirea elementului Nr.rd. Exerciţiul financiar
2009 2010 2011
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct. 201+203+205+207+208+233-280-290- 01
10.2
2933)
II.IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 211+212+213+214+223+224+231+232+ 02
32.067.417 40.472.762 39.325.9
224+231+232-281-291-2931)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct. 261+263+265+268-296) 03
ACTIVE IMOBILZATE-TOTAL (Rd. 01+02+03) 04 32.067.417 40.472.762 39.336.1
B. ACTIVE CIRCULANTE
I.STOCURI (ct. 301+321+302+322+303+323+/-308+328+331+332+341+ 05
345+346+/-348+351+354+356+357+357+361+326+/-368+371+327+/- 12.584.661 12.162.493 12.370.2
378+384+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)
II.CREANŢE:Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare 06
de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element(ct. 267*296*+
4092 +411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+441**+4424+4428 4.273.318 3.761.571 4.807.7
+444**+445+446**+447**+4482+451**+453+456**+ 4582+461+473**
-491-495-496+5187)
III.INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT(ct. 501+505+506+508+5113 07
1.767 1.767 1.7
+5114-591-595-595-598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI(ct. 5112+512+531+532+541+542) 08 16.897 38.506 201.5
ACTIVE CIRCULANTE- TOTALE (Rd. 05+ 06+ 07+ 08+ 09) 09 16.876.643 15.964.337 17.381.2
C.CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 215.580 138.778 66.6
D.DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ PÂNĂ LA UN AN (Ct. 11
161 +162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+
20.717.627 22.594.722 24.263.3
424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+
444***+446***+447***+4481+451***+453***+455+456***+457
+4581+462+473***+509+5186+519)
E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (Rd.09+10-11-16) 12 -3.625.404 -6.491.607 -6.815.3
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (RD. 04+12) 13 28.442.013 33.981.155 32.520.7
G.DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADA MAI MARE
DE UN AN(161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+419
14 12.765.406 11.225.021 10.752.9
+421+423+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423
+4428***+444***+446***+447***+4481+451***+453***+455+456***
+457 +4581+462+473***+509+5186+519)
H.PROVIZIOANE (ct. 151) 15
I.VENITURI ÎN AVANS( Rd. 17+18+21), din care: 16
SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII (ct. 475) 17
VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS(ct. 472)- TOTAL(Rd. 19+20), din 18
care:
Sume de reluat într-perioadă de până la un an (ct. 472*) 19
Sume de reluat într-perioadă mai mare de un an (ct. 472*) 20
FOND COMERCIAL NEGATIV (ct. 2075) 21
J.CAPITAL ŞI REZERVE
I.CAPITAL (Rd. 23+ 24+25), din care: 22 2.331.335 2.331.335 2.331.3
Capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 2.331.335 2.331.335 2.331.3
Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24
Patrimoniul regiei (ct. 1015) 25
II.PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26
III.REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 27 15.896.419 25.274.581 24.099.0
68
IV.REZERVE (ct. 106) 28 7.508.491 8.779.988 9.955.5
Acţiuni proprii (ct. 109) 29
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 30
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 31
V. PROFIT SAU PIERDERE REPORTATĂ SOLD C (ct. 117) 32
SOLD D (ct. 117) 33 2.692.168 10.364.710 13.629.771

F10- pag.2
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIUL FINANCIAR 34

0
SOLD C (ct. 121)
SOLD D (ct. 121) 35 7.367.470 3.265.060 988.297
Repartizarea profitului (ct. 129) 36
CAPITALUI PROPRII- TOTAL (rd. 22+26+27+28+29+30-31+32-33+34- 37
15.676.607 22.756.134 21.767.836
35-36)
Patrimoniul public (ct. 1016) 38
CAPITALURI- TOTAL (Rd.37+38) 39 15.676.607 22.756.134 21.767.836
Suma de control F10: 686982329/ 1855257668
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**) Solduri debitoare ale conturilor respective.
***) Solduri creditoare ale conturilor respective.
Rd.06- Sumele înscrise la acest rând şi preluate şi preluate din contul 267 reprezintă creanţele aferente
contractelor de leasing financiar şi altor contracte asimilate, precum şi alte creanţe imobilizate, scadente
într-o perioadă mai mică de 12 luni.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Joantǎ Vasile Zaharia Valentin
Semnătura: Calitatea
Ştampila unităţii
11—DIRECTOR ECONOMIC
Semătura:_______________
FORMULAR
VALIDAT
69
Anexa nr. 3 F20- pag.1
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
La data de 31.12.2011
Formular 20 -lei-
Denumirea indicatorilor Nr. Exerciţiul financiar

Rd. 2009 2010 2011
A B 1 2 3
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03+05+06) 01 17.674.882 22.705.347 29.008.607
Producţia vândută( ct. 701+702+703+704+ 705+706+708 02 17.674.882 22.768.094 29.120.182
Venituri din vânzarea mărfurilor( ct. 707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04 62.747 31.575
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile afiliate din Registrul 05
general şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 06
(ct. 7411)
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de producţie (ct. 711+
712)
SOLD C 07 2.054.225 1.353.877
SOLD D 08 232.810
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi 09
capitalizată (ct. 721+722)
4. Alte venituri de exploatare (ct. 758+7417+7815) 10 1.891.450 62.590 94.559
-din care, venituri din fondul comercial negativ 11
VENITURI DIN EXLOATARE- TOTAL (rd. 01+07-08+09+10) 12 21.620.557 22.535.227 30.547.043
5. a) Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile (ct. 601+602 13
9.046.221 9.583.361 13.932.793
-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 14 621.378 233.172 312.416
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605-7413) 15 2.864.720 1.968.927 3.076.604
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607 16 332
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19+20), din care: 18 4.038.208 3.571.102 4.116.187
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641+642+643+644-7414) 19 3.158.548 2.753.963 3.200.956
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţie socială (ct. 645-7415) 20 879.660 817.139 915.231
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necoporale
21 3.297.240 2.815.573 2.294.089
(rd. 22-23)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 22 3.297.240 2.815.573 2.294.089
a.2) Venituri (ct. 7813) 23
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.25-26 ) 24 148.008 414.006 397.014
b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 25 148.008 414.006 397.014
b.2) Venituri (ct.754+7814) 26
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 5.867.102 5.714.515 6.186.899
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe ( ct. 611+612+613+614+ 28
3.877.648 4.620.336 5.393.381
622+623 +624+625+626+627+628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte taxe şi impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 29
596.839 586.035 486.178
635)
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652+658) 30 1.392.615 508.144 307.340
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate 31
din Registrul general, care mai au contracte de leasing (666*)
Ajustări privind povizioanele (rd. 33-34): 32
Cheltuieli (ct. 6812) 33
Venituri (ct. 7812) 34
CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL (rd. 13 la 16+17+18+
35 25.883.209 24.300.656 30.316.002
21+24+27 +32)
PROFIT SAU PIERERE DIN EXPLOATARE:
-Profit (rd. 12- 35) 36 0 0 231.041
-Pierdere (rd. 35- 12) 37 4.262.652 1.765.429 0
70
F20-pag.2
9. Venituri din interese de participare (ct. 7611+7613) 38
-din care, venituri obţinute de la entităţile afiliate 39
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din active 40
imobilizate (ct. 763)
-din care, venituri obţinute de la entităţi afiliate 41
11. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 42 722 5 687
-din care, venituri obţinute de la entităţi afiliate 43
Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768 44 40.220 1.559.294 1.565.981
VENITURI FINANCIARE-TOTAL (rd. 38+40+42+44) 45 40.942 1.559.299 1.566.668
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile 46
financiare deţinute ca active circulante (rd. 47-48)
-Cheltuieli (ct. 686) 47
-Venituri (ct. 786) 48
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 66*- 7418) 49 1.934.359 1.193.426 4.070.889
-din care, cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 50
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 51 1.196.734 1.849.004 1.715.117
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL (rd. 46+49+51) 52 3.131.093 3.042.430 2.786.006
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă) :
-Profit (rd. 45-52) 53 0 0 0
-Pierdere (rd. 52-45) 54 3.090.151 1.483.131 1.219.338
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) :
-Profit (rd. 12+45-35-52) 55 0 0 0
-Pierdere (rd. 35+52-12-45) 56 7.352.803 3.248.560 988.297
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 57
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58
17. PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINAR(Ă) :
-Profit (rd. 57-58) 59 0 0 0
-Pierdere (rd. 58-57) 60 0 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 12+45+57) 61 21.661.499 24.094.526 32.113.711
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35+52+58) 62 29.014.302 27.343.085 33.102.008
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă) :
-Profit (rd. 61-62) 63 0 0 0
-Pierdere (rd. 62-61) 64 7.352.803 3.248.560 988.297
18. Impozit pe profit (ct. 691) 65 14.667 16.500
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 66
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
-Profit (rd. 63-64+65-66) 67 0 0 0
-Pierdere (rd. 64+65+66-63) 68 7.367.470 3.265.060 988.297
Suma de control F20 415645123/ 1855257668
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
Rd.19- la acest rând se cuprind şi drepturile colaboratorilor, stabilite potrivit legislaţiei muncii, care se
preiau din rulajul debitor al contului 621 “Cheltuieli cu colaboratorii”, analitic “Colaboratori persoane
fizice”.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Joantǎ Vasile Zaharia Valentin
Semnătura: Calitatea
Ştampila unităţii
11—DIRECTOR ECONOMIC
FORMULAR
VALIDAT
71

Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor La SC Martens SA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Veniturilor Si Cheltuielilor La SC Martens SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “DUNǍREA DE JOS” DIN GALAŢI

Performanțele obținute de cǎtre o întreprindere sunt informații prețioase,

Deoarece pentru obținerea rezultatelor financiare, entitǎțile trebuie sǎ realizeze și

1.1 Contabilitatea cheltuielilor

 Se dǎ în consum pe bazǎ de bonuri de consum materii prime la prețul de

“Cheltuieli cu 601 = 301 “Materii prime” 500.000

 Se înregistreazǎ consumul de energie în baza facturii de la Electrica SA, în

% = 401 “Furnizori” 223.200

- Cheltuielile cu servicii executate de terți grupeazǎ informații referitoare la

 Se înregistreazǎ în contabilitate cheltuiala privind chiria lunarǎ, datoratǎ pentru

 În luna iunie societatea înregistreazǎ în contabilitate cheltuieli cu o reclama TV

% = 5311 “Casa ȋn lei” 8.680

 La sfârșitul lunii iunie, societatea înregistreazǎ acordarea unui avans pentru

- Cheltuielile cu alte impozite, taxe și vǎrsǎminte asimilate, reprezentate de

“Cheltuieli cu alte 635 = 4426 “TVA deductibilǎ” 15.000

- Cheltuielile cu personalul, generate de remunerarea forței de muncǎ,

“Cheltuieli cu salariile 641 = 421 “Personal-salarii 250.000

“Cheltuieli privind 6451 = 4311 “Contribuția 52.000

- Alte cheltuieli de exploatare, reprezentate de: cheltuieli cu protecția mediului

 Se înregistreazǎ plata unei sume de 4.000 lei, prin casieria societǎții,

“Despǎgubiri, 6581 = 5311 “Casa în lei” 4.000

% = 2133 “Mijloace de 50.000

 Se înregistreazǎ în contabilitate pentru luna iulie a exercițiului curent, taxa de

“Cheltuieli cu 652 = 5121 “Conturi la bǎnci 8.500

Cheltuielile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a

 Pe baza documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitate, pentru luna

“Pierderi din creanțe 663 = 2671 “Sume datorate de 200.000

% = 508 “Alte investiții pe 50.000

 Pe baza documentelor justificative, se înregistreazǎ în contabilitate diferențe

“Cheltuieli din 665 = 4111 “Clienți” 100

 Societatea include în cheltuieli dobânda de plǎtit în valoare de 400 lei, aferentǎ

“Cheltuieli privind 666 = % 400

 Societatea constatǎ o lipsǎ la verificarea lunarǎ a casieriei în valoare de 800 lei.

“Alte cheltuieli 668 = 5311 “Casa în lei” 800

 Pe baza documntelor justificative și a rezultatelor inventarierii are de înregistrat

“Cheltuieli de exploatare 6811 = 281 “Amortizǎri privind 750.000

Cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite sunt reprezentate de sumele

 Societatea înregistreazǎ la sfârșitul exercițiului financiar curent un profit brut de

2.200.000 x 16% = 352.000

Evidența cheltuielilor generate de activitatea unitǎții se asigurǎ cu ajutorul

“Profit și pierdere” 121 = % 2.477.375

1.2. Contabilitatea veniturilor

Scopul principal al activitǎții desfǎșurate de unitǎțile cu scop lucrativ îl

 Societatea înregistreazǎ în contabilitate conform documentelor justificative

 Societatea înregistreazǎ contravaloarea unei lucrǎri de reparații efectuatǎ unui

“Casa în lei” 5311 = % 3.720

 Ulterior facturǎrii și livrǎrii, societatea acordǎ o reducere clientului în valoare de

“Reduceri comerciale 709 = 4111 “Clienți” 20.000

- Veniturile aferente costului producției reprezentate de variația în plus (creștere)

 Societatea are un stoc de producție în curs de execuție (evaluatǎ la costul

“Venituri aferente 711 = 331 “Produse în curs 450.000

 Se înregistreazǎ în contabilitate pe baza documentelor justificative valoare unui

“Cheltuieli de dezvoltare” 203 = 721 “Venituri din producția de 120.000

- Veniturile din subvenții de exploatare sunt reprezentate de subvențiile și alte

 Pe baza documntelor justificative se înregistreazǎ în contabilitatea firmei o

“Clienți” 4111 = 7581 “Venituri din despǎgubiri, 15.000

 Se înregistreazǎ încasarea unei donații prin casierie în valoare de 25.000 lei,

“Casa în lei” 5311 = 7582 “Venituri din 25.000

 Societatea vinde la licitație un mijloc de transport intern în valoare de 5.000 lei.

“Debitori diverși” 461 = % 6.200

Veniturile financiare sunt ocazionate de desfǎșurarea activitǎții financiare a

 Pe baza documentelor justificative se înregistreazǎ în contabilitatea firmei

“Decontǎri între 4511 = 7611 “Venituri din acțiuni deținute 70.000