Noi tendinţe în inginerie civilă

Iaşi 15 Mai 2015

SOLUȚII MODERNE DE CREȘTERE A STABILITĂȚII UNUI TALUZ –ARMARE DE

SUPRAFAȚĂ

Bejan Diana Marcela1, Hîrțan Ionuț Vlăduț2, Voicu Eduard Gabriel3

1
Facultatea de Construcţi și Instalații, Universitatea Tehnică, Iași, dianabejan2@gmail.com
2
Facultatea de Construcţi și Instalații, Universitatea Tehnică, Iași, , hirtan_ionut@yahoo.com
3
Facultatea de Construcţi și Instalații, Universitatea Tehnică, Iași, , voicu_eduard@yahoo.com

Prof.univ. Dr.Ing. N. Boțu4, as.univ. dr. ing. O. Colț5

4
Facultatea de Construcţii și Instalații, Universitatea Tehnică,CCF, Iași , nbotu@proexrom.ro
5
Facultatea de Construcții și Instalații, Universitatea Tehnică CCF , e-mail: oanacolt@gmail.com

ABSTRACT

Stabilitatea terenului devine o problemă din ce în ce mai întâlnită în domeniul proiecatării

geotehnice din nevoia utilizării cât mai eficientă a suprafeței locuibile.
Metodele de stabilizare pot fi diverse ( ziduri de sprijin, piloți, taluzare în trepte) ajungând la
metode din ce în ce mai noi , prin care se încearcă o creștere a stabilității terenului prin metode neinvazive.
Lucrarea prezintă ca studiu de caz soluția de stabilizare a unui versant din zona Vișani, Bucium,
unde în urma construirii unui complex de locuințe s-a produs o destabilizare a acestuia soluționată prin
construcția unui zid de sprijin în spatele complexului, respectiv un șir de piloți de adâncime la distanța de
30 m de zid.
Ulterior se dorește utilizarea spațiului amonte piloților de adâncime pentru realizarea unui nou
complex rezidențial . Ținând cont de potențialul de alunecare al acestui versant, accentuat de lucrările
anterioare , se impune ca soluție tehnică crearea unui taluz .
Din dorința de utilizare eficientă a spațiului este necesară o pantă superioară pantei maxime
admisibile a terenului natural, iar pentru aceasta se impune găsirea unei soluții tehnice. Din acest punct de
vedere lucrarea de față prezintă ca soluție armarea de suprafață a taluzului cu pături de vegetalizare.
Metoda de creștere a stabilității taluzului cu pături de vegetalizare este o metodă nouă, neutilizată
încă în țara noastră , care pe lângă avantajele tehnico-economice evidente comparativ cu alte metode
clasice de realizare a stabilității taluzului , este o soluție prietenoasă cu mediul

Cuvinte cheie : taluz ,stabilitate, armare de suprafață ,soluții ecologice .

1. INTRODUCERE
În ultimii ani în domeniul construcțiilor s-a înregistrat o cerere sporită a spațiilor de construit
în zonele limitrofe ale Municipiului Iași. Dificultatea construirii în aceste zone este dată de
alunecările de teren specifice versanților din zona Iașului.
În aceeași situația se încadrează și studiul de caz prezentat în această lucrare, implementarea
unei metode de creștere a stabilității unui taluz din necesitatea asigurării unei suprafețe construite
cât mai mare (Figura 1).
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

â
Figura 1. Vizualizare 3D a complexului rezidențial

Ca metodă de creșterea stabilității taluzului prin lucrarea de față s-a analizat posibilitatea
utilizării unei soluții de stabilizare de suprafață cu ajutorul păturilor de vegetalizare IGGtecx KGW
700 M

2. PREZENTAREA AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul vizat este situat în localitatea Iași, Vișani, într-o zonă de versant cu potențial
alunecător. Pe acest versant la partea amonte sunt realizate case iar în partea aval a fost realizat un
complex de locuințe P+4E. Această construcție la baza versantului a condus la o serie de probleme
legate de mobilizarea potențialului alunecător a versantului, amplasamentul analizat fiind afectat în
ultimii doi ani de alunecări de teren, în prezent având un aspect vălurit în amonte, iar în aval
versantul a fost taluzat prin realizarea a două terase adoptate astfel încât să asigure stabilitatea
versantului.
În partea amonte complexului realizat, pentru a stopa efectele alunecărilor și stabiliza
versantul s-au realizat o serie de lucrări.
Astfel într-o primă etapă s-a realizat în spatele complexului, amonte acestuia, un perete de
sprijin, cu o adâncime de 5 m, dar nefiind suficientă s-a adoptat ulterior soluția de sprijinire cu piloți
plasați până la o adâncime de 20 metri (figura 2).

Pagina 2 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Figura 2. Localizare amplasament

Efectele alunecărilor de teren sunt vizibile atât pe suprafața terenului, fisuri și crăpături, cât
și la nivelul construcțiilor amonte acestui versant (Figura 3)

Pagina 3 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Figura 3. Imagini de pe amplasament

3. STUDIUL GEOTEHNIC AL AMPLASAMENTULUI

Conform datelor din studiul geotehnic realizat pe amplasament se poate spune că:
- din punct de vedere climatic, zona studiată aparține zonei climatice III,
- adâncimea de îngheț conform STAS 6054-77 este 80-90 cm
- din punct de vedere seismic , zona se caracterizează conform normativului P100-2013
cu o accelerație a terenului pentru proiectare ag=0,25g;

Pagina 4 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

- din punct de vedere al încadrării în categoria geotehnică conform normativului NP

074/2007, lucrarea se încadrează în categoria geotehnică 2 cu risc geotehnic moderat;
- din punct de vedere geologic, terenul prezintă risc de pierdere a stabilității datorită
decopertării versantului în vederea realizării construcțiilor din zonă.

Pentru determinarea caracteristicilor terenului s-au efectuat 3 foraje (figura 4) iar rezultatele
analizelor de laborator sunt prezentate în tabelele 1 si 2.

F
F

Figura 2. Dispunerea forajelor pe amplasament

Grosime M2-3
Adâncime εp2 cu
strat (kPa x Φ (°)
probă (%) (kPa)
(m) 102)
Umplutură din argilă
și argilă prăfoasă 3.5 3.5 82.6 3.4 9 73
compactată
Argilă galbenă
maronie , plastic
consistentă cu 6.5 10 77.34 3.6 11 53
intercalații prafos-
nisipoase
Tabel 1. Fișa forajului F4

Pagina 5 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Grosim M2-3
Adâncime
Denumire strat e strat (kPa x εp2 (%) Φ (°) cu (kPa)
probă
(m) 102)

Sol vegetal negru 0.6 – – – – –

Argilă maronie cu 1.2 1.8 84.72 2.43 15 65

intercalații prafoase cenușii,
de la 1,20 metri galbenă cu
intercalații negre maronii și
cenușii. De la 5 m galbenă- 3.8 5.6 90.44 2.72 11 78
maronie-cenușie cu
intercalații de praf nisipos
galben-cenușiu ,plastic vârtos 1.8 7.4 88.46 3.77 15 58

Argilă maronie cu filme

nisipos prăfoase galbene, 2.6 10        
prastic vârtoasa tare

Argilă cenușie , plastic

vârtoasă. De la 12 metri cu 5 15        
aspect mârnos

Argilă cenușie plastic

consistentă de la 13 metri cu 6 15 – – – –
aspect mărnos

Stratul continuă  

Tabel 2 . Fișa forajului F3

Grosime strat Adâncime M2-3 (kPa cu

Denumire strat εp2 (%) Φ (°)
(m) probă x 102) (kPa)
Umplutura de
0.7 – – – – –
pămant cu argilă
Argilă galbenă , 3.3 3.3 76.8 2.31 9 71
sfărmicioasă
plastic vârtoasă cu
intercalații praf
Pagina 6 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

nisipoasă cenușii
Pachet de praf
argilos cenușiu cu
2.9 6.2 82.24 3.07 15 71
intercalații de
argilă maronie
Pachet de argilă
prăfoasă și argilă
galbenă maronie ,
cu intercalații
2.8 9 78,5 2.8 9 19
prăfoase cenușii și
zone de siliciu
Argilă cenușie
plastic consistentă
6 15 – – – –
de la 13 metri cu
aspect mărnos

Stratul continuă

Tabel 3. Fișa forajului F2

Pe baza acestor rezultate se apreciază:

- apa subterană se găsește în intervalul 1,80 (F4) , 2,30 (F2) și 3,30 (F3);
- consistența situează pământurile în domeniul plastic consistent și plastic vârtos;
- compresibilitate mare;
- conform gradului de umiditate al pământului , umiditatea naturală se află între foarte
umed și saturat.
Pornind de la cotele startelor interceptate în cale 3 foraje s-a putut realiza un profil
transversal am amplasamentului

Figura 5. Profilul litologic transversal

4. ANALIZĂ DE STABILITATE A VERSANTULUI

Având în vedere faptul că pe versant se dorește realizarea unui nou complex rezidențial,
amonte celui deja construit, pe o suprafață construibilă cât mai mare și ținând cont de potențialul
alunecător al versantului, pentru asigurarea stabilității anterior și ulterior construirii complexului
este necesară găsirea unei soluții de stabilizare a versantului care să nu îl încarce suplimentar.
Varianta analizată i-a în calcul posibilitățile de realizare a unui taluz cu o panta cât mai înclinată.

Pagina 7 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Pentru a analiza soluția propusă calculul de stabilitate al amplasamentului s-a efectuat cu

ajutorul programului specializat de calcul automat GEO5, modulul Slope Stability, utilizându-se ca
metod de analiza metoda Fellenius. Valorile parametrilor geotehnici utilizate în analiza de
stabilitate (tabelul 4) au rezultat din considerarea valorilor furnizate în urma încercărilor de
laborator. Calculul s-a realizat în concordanță cu normativele în vigoare utilizând coeficienții
parțiali din SR EN 1997-1-2004.

Nr. crt Denumire cu [kPa] Φ’ [º] γ [kN/m3]

1 Argilă galbenă 71 9 21,15
2 Praf argilos cenușiu 71 15 19,7
3 Argilă prăfoasă 65 15 20,6
4 Argilă galben-maronie 78 11 19,90
5 Argilă cenușie 58 15 18
6 Argilă galbenă-strat 85,2 10,8 19
îmbunătățit

Tabel 4. Caracteristici geotehnice ale pămțnturilor de pe amplasament

În vederea găsirii soluției finale am identificat patru variante de realizare a taluzului:

Varianta inițială – analiza stabilității versantului la profilul existent
Varianta 2 – taluz înclinat la un unghi de 400
Varianta 3 – taluz înclinat cu un unghi de 450
Varianta 4 – taluz înclinat cu un unghi de 450 cu utilizarea păturilor de vegetalizare,
urmărind atât asigurarea stabilității taluzului cât și obținerea unui spațiu de construit cât mai
mare.

4.1 Situatie inițială

Prin analiza de stabilitate a versantului la profilul natural (Figura 6 )s-a obținut un factor de
utilizat de 76%, unghiul de înclinare a taluzului fiind de aproximativ 23 o . Păstrarea versantului în
aceasta variantă asigură o suprafață construibilă de 850 m 2 (17 x 50), insuficientă pentru realizarea
proiectului propus.

Pagina 8 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Figura 6. Profil transversal situație inițială

4.2 Varianta 2
În cea de-a doua variantă s-a propus realizarea unui taluz cu un unghi de înclinare de 40 o
(figura 7), care este unghiul maxim de înclinare a taluzului pentru a putea fi considerat stabil. În
acest caz factorul de utilizare a rezultat ca fiind 99,1%, iar suprafața construibilă obținută prin
creșterea înclinării taluzului este de 1850m2 (37*50).

Figura 7. Profil transversal situația a doua

4.3.Varianta 3
Din dorința de a obține o suprafață de construit și mai mare s-a analizat și varianta înclinării
taluzului la un unghi de 45o (figura 8) ceea ce aduce o creștere a suprafeței construibile de 125m 2
(suprafața totală 39,5*50=1975 m2). Calculul de stabilitate realizat în acest caz nu dă însă rezultatul
dorit, taluzul fiind instabil , rezultând un factor de utilizare de 100,7%.

Pagina 9 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Figura 8. Profil transversal situația a treia

4.4 Varianta 4
Pentru a asigura stabilitatea taluzului la înclinarea de 45 o s-a analizat posibilitatea utilizării
unei armări de suprafață cu pături de vegetalizare (Figura 9). Introducerea acestei pături pe
suprafața taluzului determină o îmbunătățire a terenului de la suprafață, ceea ce determină o
îmbunătățire a caracteristicilor geotehnice ale pământului din suprafață. Astfel, prin calculul de
stabilitate realizat în programul Geo5, a rezultat un taluz stabil, gradul de utilizare fiind de 99,7%.

Figura 9. Profil transversal varianta a patra

4.5 BENEFICII
Pagina 10 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Utilizând această metodă de îmbunătățire de suprafață prin armarea de suprafață cu pături de

vegetalizare s-a obținut o creștere a stabilității taluzului pentru unghiul de înclinare dorit ceea ce se
reflectă în beneficii economici (tabel 5) .

Varianta 3 – înclinare Varianta 3 – înclinare la 450 Beneficiu

la 450 cu pături de vegetalizare
Suprafața construită 1850 m2 1925 m2 125 m2
Costuri îmbunătățire 0 10 $ / m2 *1300m2 = 13000$ - 13000$
taluz
Vânzare teren 500$/m2 *1850 = 500$/m2 *1975 = 987500$ + 62500$
construit 925000$
Profit suplimentar prin îmbunătățirea terenului 49500$
Tabel 5. Tabel comparativ beneficii

Pe lângă beneficiile economice aduse de utilizarea acestei soluții amintim și avantajele

create legate de:
-Coborârea nivelului apei subterane
-Îmbunătățirea caracteristicilor pământului de suprafață;
-Vegetalizarea pământului și reintroducerea în circuitul natural care are și efecte ecologice.

5. CREȘTEREA STABILITĂȚII PRIN UTILIZAREA PĂTURILOR DE

VEGETALIZARE

Soluția analizată în vederea creșterii stabilității taluzului creat este reprezentată tehnologiei
creată de IGG ( International Geotextil GmbH ) ce utilizează fibre de iută și cocos pentru crearea
unor pături vegetale stabilizatoare, soluție ecologică neinvazivă.

5.1. Prezentarea soluției

Soluția de armare de suprafață constă în dispunerea de pături
realizate din fibre de iută și cocos (Figura10). Aceste pături sunt 100%
biodegradabile și nu sunt tratate cu chimicale. Aceste pături sunt de diverse
tipuri funcție de dimensiunea ochiurilor, și rezistența lor. Utilizarea gamei
variate de produse IGG este recomandată pentru stabilizarea zonelor
afectate de alunecări de suprafață, cu pante maxime de 60º, asigurându-se
creșterea stabilității, vegetalizarea și îmbunătățirea aspectului zonal.
Pentru studiul de caz considerat s-au utilizat pături tip IGGtecx
KGW 700 M unde 700 reprezintă greutatea pe metru pătrat exprimată în
grame, iar M vine ca o distincție față de celelalte produse , prezentând o
Figura 10. Detaliu
calitatea mai bună a împletiturii și a spațiului dintre ochiuri.
Aceste pături au o durată de viață între 3-5 ani, durata de viață reprezentând perioada până la
care vegetalizarea zonei tratate ajunge la maturitate. Caracteristica principală a păturilor este faptul
că acestea micșorează debitul de apă din precipitații, asigură creșterea vegetației și îmbunătățirea
caracteristicilor pământului la suprafață, creșcând astfel stabilitatea taluzurilor împotriva
alunecărilor de suprafață.

Pagina 11 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Datorită conținutului mare de lignină (componenta principală a peretelui celular al lemnului,

asigurând rezistența acestuia) fibrele prezintă o rezistență la tracțiune de până la 19,2 kN/m.
Păturile sunt livrate sub formă de rolă cu dimensiuni 1,00x25,00 ( l x L) acoperind 25mp.

Figura.11. Modul de livrare al păturilor.

5.2. Punere în operă

Pentru a putea aplica păturile pe taluz acesta trebuie pregătit în prealabil prin nivelare
astfel încât suprafața să fie complet plană, pentru a asigura lipsa spațiilor între teren și fibre.
Benzile de vegetalizare trebuie dispuse perpendicular pe suprafață, una lângă alta, fără interspații,
ca o țesere pe întreaga zonă, asigurându-se o suprapunere a benzilor pe aproximativ 10 cm. Păturile
laterale vor fi fixate la partea superioară și inferioară prin introducerea în pământ o adâncime de 10-
20 cm. Prinderea păturilor pe suprafețele orizontale superioară și inferioară se face cu ajutorul unor
țăruși de lemn

În figura 12 alăturată este prezentat schița de fixare a păturilor:

Detaliu constructiv pentru fixarea la partea

Prinderea păturii la partea superioară prin fixare în sol superioară a păturii

Țăruși

Direcția vântului

Prinderea păturii la partea

inferioara prin fixare în sol

Figura .12.Aplicarea păturilor pe taluz.

Prinderea păturii la partea Pagina 12 din 16

inferioară prin fixare în sol
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Figura 13.Aplicarea păturilor pe taluz.

Pentru a asigura fixarea acestor pături pe suprafața taluzului se vor dispune țăruși (figura
14), modul de dispunere a acestora făcându-se astfel încât unui metru pătrat să îi corespundă 2-3
țăruși.

Figura 14 .Detaliu prindere cu țăruși din lemn.

Figura 15.Detaliu prindere cu țăruși din lemn.

Pagina 13 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

5.3 Asigurarea vegetalizării taluzului după dispunerea păturilor

După acoperirea taluzului cu păturile de armătură vegetală se dispune un strat de
pământ amestecat cu semințe de iarbă, care vor fi fixate cu ajutorul soluției IGGvital SG, după o
tratare prealabilă a pământului cu fertilizator IGG vital LF, având ca efect îmbunătățirea solului
stimulând astfel creșterea rădăcinilor.
IGGvital LF este un lichid fertilizator organic cu eliberare treptată de nutrienți ce ajută la
fixarea rădăcinilor. Substanțele ce fac parte din compoziția lichidului fertilizator sunt prezentate în
tabelul 5. _ Ca dozaj pentru utilizarea acestui fertilizator firma producătoare recomandă de la 60 la
80 g/mp pe an .

Figura 16 . Lichid fertilizator Tabel 5. Tabel comparativ beneficii

IGGvital SG este un polimer lichid ce se dizolvă în apă și este aplicat prin dispersie pe sol,
ajutând la fixarea semințelor. După aplicare, la contact cu atmosfera, se formează un strat
impermeabil temporar, astfel încât particulele să fie cât mai bine prinse pe sol, după care structura
devine permeabilă. Recomandări dozaj între 10 și 30 de grame/m2

Figura 17. Polimer pentru fixarea semințelor

CONCLUZII

Pagina 14 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

Studiul de caz prezentat în această lucrare atestă faptul că pentru creșterea stabilității
unui taluz se pot implementa soluții neinvazive, ecologice și 100% biodegradabile. Optându-se
pentru utilizarea acestei soluții avantajele create se referă la:

 nu se modifică substanțial starea de tensiune din taluz;

 valoarea încărcării păturilor vegetale este nesemnificativă în comparație cu utilizarea
sistemelor clasice de stabilizare, de exemplu gabioane, piloți , zid de sprijin;
 se utilizează o soluție ecologică deoarece aceste plase sunt biodegradabile;
 se îmbunătățește peisagistic zona;
 permite dezvoltarea vegetației;
 ajută la controlarea eroziunii solului;
 limitează cantitatea de apă provenită din precipitații, prin drenarea eficientă datorată
fibrelor de iută ( sau cocos).

Ca și concluzii finale această metodă de creștere a stabilității cu pături de vegetalizare

este o metodă nouă, neutilizată încă în țara noastră, care pe lângă avantajele tehnico-economice
evidențiate comparativ cu alte metode clasice de realizare a stabilității taluzului, este o soluție
prietenoasă cu mediul.

6. BIBLIOGRAFIE:
1. David F. McCarthy-,,Essentials of Soil Mechanics and Foundations”, 7th Edition

Pagina 15 din 16
 Noi tendinţe în inginerie civilă
Iaşi 15 Mai 2015

2. Boțu N., Lungu I., Boți I. (2007). Evaluation of the geotechnical risk in the hilly zones
within the city of Iași, Computation Civil Engineering,
3. Studii geotehnice-GEO PROSPECTOR CONSULTING
4. Ghid de realizare a lucrărilor metodico-științifice –ULBS
5. Proiect de HOTĂRÂRE privind declararea zonelor de risc la alunecări de teren de pe
teritoriul administrativ al municipiului Iași.
6. Fișe foraje PROEXROM SRL

Webografie:
1. www.igg.de
2. https://www.google.ro/maps/@47.1129562,27.619873,1089m/data=!3m1!1e3

Normative:
STAS 6054-77
P100-2013
NP 074-2007
SR EN 1997-1-2004.

Pagina 16 din 16