DIDACTICA DOMENIULUI

PRACTICA PEDAGOGICĂ

Prof.univ.dr. Valeriu Marinescu

Student: Șerban Elena-Andreea
Facultatea de Litere
Master: TPE
An II, sem. I
 Metode de învățământ folosite în
predarea - învățarea limbii și literaturii române în liceu

Ce reprezintă metodele de învățământ?

Metodele de învățământ sunt acele mijloace prin care elevii ajung, în procesul de
învățământ, sub coordonarea profesorilor, la dobândirea de cunoștințe, deprinderi, la dezvoltarea
capacităților intelectuale și la valorificarea aptitudinilor specifice.

Metoda este:

 un plan de acțiune, o succesiune de operații realizate în vederea atingerii unui scop;

 un instrument de lucru în activitatea de cunoaștere și de formare a abilităților;
 este o tehnică de care profesorul și elevii se folosesc pentru efectuarea acțiunii de
predare-învațare prin care ea asigură realizarea în practică a unei activități proiectate
mintal, conform unei strategii didactice.

Limba și literatura română este o disciplină, prin studierea căreia se intenționează

formarea

unor competențe specifice și generale, iar finalitățile sunt următoarele:

 formarea unui sistem de atitudini, valori și comportamente;

 formarea unui ansamblu de cunoștințe;
 formarea unor deprinderi integratoare de exprimare și receptare orală corectă;
 formarea unor capacități intelectuale;
 formarea reprezentărilor culturale;

Care sunt funcțiile metodelor de învățământ?

 cognitivă - de dirijare a cunoașterii în scopul însușirii unor cunoștințe;

 normativă - aspecte metodologice, respectiv, modul cum să predea profesorul și cum să
învețe elevul;
 motivațională - de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare;
 formativ-educativ-compensatorie - de exersare, antrenare și dezvoltare a proceselor
psihice.
 Care sunt caracteristicile metodelor de învățământ?

1. Sunt demersuri teoretico-acționale executive de predare-învățare care asigură derularea și

finalizarea eficientă a procesului instructiv-educativ;

2. Dinamizează elemente pedagogice teoretice;

3. Se elaborează și implementează corelat cu:

 gradul si profilul învățământului;

 cu specificul disciplinei de învățământ;
 cu natura si specificul activităților didactice;
 cu nivelul de pregatire al celor care învață;

Principalele metode de învățare-predare:

 expunerea didactică;
 conversația didactică, care se completează cu:
- conversația euristică;
- conversația examinatoare sau catehetică;
- conversația în actualitate;
 metoda demonstrației cuprinde:
- demonstrația cu acțiuni;
- demonstrația cu substitute;
- demonstrația cu mijloace tehnice;
 metoda observării: metoda exercițiului; modelarea didactică; problematizarea; instruirea
programată; studiul de caz; metodele de simulare; învațarea prin descoperire.

Metoda cubului: strategie se predare utilizată pentru studierea unei teme din perspective diferite.
Se realizează un cub ale cărui feţe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite. Pe fiecare faţă a
cubului se va scrie una dintre următoarele instrucţiuni: descrie, compară, asociază, aplică,
argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute de faţa de sus a cubului. Se
poate continua cu celelalte feţe.

METODA CUBULUI

Este o metodă utilizată atunci când se urmărește explorarea unui subiect sau a unei atitudini, din
mai multe perspective. Se creează astfel un bun prilej de valorizare a activităților și operațiilor de
gândire implicate în studierea unui conținut.

 Metode şi procedee: brainstormingul, conversaţia exploratorie, conversaţia reproductivă,

explicaţia, expunerea, metoda CUBULUI, Diagrama VENN.
 Forme de organizare a activităţii: se va alterna activitatea frontală, cu activitatea
independentă individuală şi lucrul pe grupe.
 Mijloace de invatamant: volumele de poezii, fişe de lucru.
 Resurse:
- capacităţile normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 min.

1. DEFINEŞTE

- lirica măştilor; meditaţia, ca specie lirică

2. INDICĂ

- sursele de inspiraţie ale poemului „Luceafărul”, tablourile ce compun textul poetic

„Scrisoarea I”

3. ARGUMENTEAZĂ

- faptul că poemul „Scrisoarea I” este unul romantic, faptul că Luceafărul constituie

întruparea geniului

4. EXPLICĂ

- semnificaţia titlului poemului „Luceafărul”, rolul antitezei în poemul „Scrisoarea I”

5. PREZINTĂ cele două planuri poetice întalnite in poemul „Luceafărul”

- viziunea eminesciană asupra cosmogoniei, respectiv, escatologiei, aşa cum reiese

din poemul „Scrisoarea I”

6. COMENTEAZĂ

- suprimarea, de către Titu Maiorescu, a celor trei strofe din discursul

Demiurgului;

- cele două valenţe pe care le comportă supratema creaţiei eminesciene;

TIMPUL – aşa cum reies acestea din tabloul I al poemului „Scrisoarea I”.

METODA DIAMANTULUI Are ca obiectiv decuparea unei figure după contur şi obţinerea
unei figure şi descoperirea caracteristicilor diamantului (aşezarea crescătoare şi
descrescătoare a şirurilor cu pătrate).
Etape : se intuieşte imaginea;

- se analizează ordinea aşezării şirurilor şi caracteristicile pătratelor (culoare,mărime);

- se decupează după contur imaginea;
- se reanalizează figura obţinută(forma, număru de trepte, aşezarea (des)crescătoare
- etc.);
- se continuă decuparea fiecărei trepte;
- se reconstituie diamantul verificăndu-se însuşirea corectă a tehnicii de utilizare.

Se bazează pe completarea unei scheme alcătuită din următoarea secvență:

 primul rând – numele personajului;

 al doilea rând – două adjective care descriu subiectul;
 al treilea rând – 3 verbe care denumesc acțiuni ale personajului;
 al patrulea rând – o propoziție care exprimă sentimente față de subiect;
 al cincilea rând – un cuvânt, care va conduce la esența subiectului.

METODA R.A.I. vizează „stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin

întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.” (Oprea, 2006, 269).

Metoda R.A.I (răspunde, aruncă, întreabă) se poate folosi fie la începutul lecţiei, în reactualizare
cunoştinţelor însuşite în oră/ orele anterioare, fie la final de oră, în fixarea cunoştinţelor.
Profesorul adresează o întrebare la care va răspunde un elev. Acesta are dreptul de a formula şi el
o întrebare şi va numi un coleg care să răspundă. Metoda dă posibilitatea profesorului de a vedea
nivelul de cunoştinţe al elevilor dar şi modalitatea acestora de a-şi structura cunoştinţele
acumulate şi a le transforma în întrebări-cheie, astfel se dezvoltă gândirea critică şi creativă iar
elevul devine parte activă în propria formare.