Max Delbrück

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Max Delbrück

Max Delbrück

Date personale

Născut 4 septembrie 1906[4][5][6][7][8] 
Berlin, Imperiul German[9][10] 

Decedat 9 martie 1981 (74 de ani)[11] 

Pasadena, SUA[12] 

Părinți Hans Delbrück[*]

Lina Thiersch[*] 

Frați și surori Emmi Bonhoeffer[*] 

Căsătorit cu Mary Adeline Delbrück[*][13] 

Copii Tobias Delbruck[*] 

Cetățenie  Germania
 SUA 

Ocupație genetician[*]
profesor universitar[*]
fizician
virolog[*]
biofizician[*]
astrofizician[*]
biolog molecularist[*] 

Activitate
 Domeniu biofizică  

Număr Erdős 7  

Instituție Vanderbilt University[*]

California Institute of Technology  

Alma Mater Universitatea Georg-August din

Göttingen  

Organizații Societatea Regală din Londra

Academia Leopoldină
Academia Franceză de Științe
Academia Americană de Arte și
Științe[*]
European Molecular Biology
Organization[*]
Academia Națională de Științe a
Statelor Unite ale Americii[*]  

Conducător de
Max Born[1]  
doctorat

Doctoranzi Roderick Keener Clayton[*]

Lily Jan[*]  

Premii Premiul Nobel pentru Fiziologie sau

Medicină (1969)[2][3]
Premiul Louisa Gross
Horwitz[*] (1969)
Membru al Societății Regale[*]
EMBO Membership[*]
Kimber Genetics Award[*] (1964)
Membru al Academiei Americane de
Arte și Științe[*]
membru străin al Royal Society[*]  

Modifică date / text 

Max Delbrück (n. 4 septembrie 1906,[4][5][6][7][8] Berlin, Imperiul German[9][10] – d. 9

martie 1981,[11] Pasadena, SUA[12]) a fost un biofizician și genetician german american,
considerat unul dintre fondatorii biologiei moleculare. Este laureat, împreună cu Alfred
Hershey și Salvador Luria, al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1969),
„pentru descoperirile lor privitoare la mecanismul replicării și structura genetică a
virusurilor”.[14]

Cuprins

 1Biografie
  2De la fizică la biologie
 3Note
 4Bibliografie
 5Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]
Max Delbrück s-a născut în 4 septembrie 1906 la Berlin, într-o familie de intelectuali.
Tatăl, istoricul Hans Delbrück, era profesor la Universitatea din Berlin; mama, Carolina
(Lina) Thiersch, era nepoata chimistului Justus von Liebig. Max era mezinul dintre cei
șapte copii ai lor. Locuiau în suburbia Grünewald a Berlinului, care găzduia și alte familii
de intelectuali cu mulți copii. Vecinii mai apropiați erau Adolf von Harnack, teolog
protestant, încuscrit cu Carolina, și Karl Bonhoeffer, profesor de psihiatrie și neurologie
la Friedrich-Wilhelms-Universität Berlin; fiul său, Klaus Bonhoeffer, căsătorit cu una
dintre surorile lui Max și activ în rezistența germană, va fi executat
de Reichssicherheitshauptamt în 1944. În același cartier locuiau fizicianul Max Planck și
matematicianul Hermann Amandus Schwarz.[15][16]
Amintirile sale din timpul Primului Război Mondial includ lipsurile materiale (foamea și
frigul) și obligația nu numai de a fi înscris în organizația de cercetași ci și de a o iubi și
de a participa în fiecare duminică, între orele 8 și 13, pe orice fel de vreme – frumoasă,
ploaie sau ninsoare – la marșuri, jocuri marțiale și tot felul de lupte. În anii liceului și-a
descoperit interesul pentru matematică și astronomie. [17][18]
În anul 1924 s-a înscris la Universitatea din Tübingen, cu intenția de a studia
astronomie, dar în anii următori a schimbat de câteva ori universitatea, trecând
prin Berlin, Bonn și în cele din urmă Göttingen. Contactul cu fizicieni
ca Jordan, Wigner și Heitler l-a determinat să renunțe la intenția inițială de a scrie o teză
de astrofizică (structura stelelor nova); a obținut în 1930 titlul de doctor cu o teză
de fizică teoretică (despre molecula de litiu).[19][16]
Anii 1929–1932 i-a petrecut ca postdoc la Universitatea din Bristol (la recomandarea
lui Max Born), apoi la Universitatea din Copenhaga și ETH Zürich (cu o bursă
Rockefeller). La Copenhaga l-a cunoscut pe George Gamow, cu care a colaborat la o
lucrare de fizică nucleară. Ideile lui Niels Bohr privitoare la complementaritate în
mecanica cuantică și aplicabilitatea ei în alte domenii ale cunoașterii, în particular în
relația dintre fizică și biologie, i-au îndreptat interesul către biologie. [20][18]
La sfârșitul anului 1932 Delbrück avea de ales între două posturi de asistent: la Kaiser-
Wilhelm-Institut für Chemie (Berlin), consultant în probleme de fizică teoretică
pentru Lise Meitner; sau la ETH, ca asistent al lui Wolfgang Pauli. A optat pentru Berlin,
din cauza vecinătății cu Kaiser-Wilhelm-Institut für Biologie. A explicat rezultatul
neașteptat măsurat de un doctorand al lui Meitner într-un experiment de împrăștiere a
radiației gama dure pe nuclee de plumb, în cadrul teoriei relativiste a electronului recent
formulată de Dirac, ca fenomen neliniar inexistent în cadrul electrodinamicii clasice; cu
20 de ani mai târziu un calcul exact a descris această „împrăștiere Delbrück”, în
cadrul electrodinamicii cuantice, ca împrăștiere foton-foton.[21] Împreună cu Karl Günther
Zimmer și Nikolai Timofeev-Resowski de la Kaiser-Wilhelm-Institut für Hirnforschung a
publicat o lucrare despre natura mutațiilor și a structurii genelor. [22][18]
În 1937 devenise clar că, în condițiile politizării crescânde a mediului academic,
Delbrück nu putea spera la o carieră în Germania. O a doua bursă Rockefeller i-a
permis să se transfere la Caltech, la diviziunea condusă de Thomas Hunt Morgan, unde
s-a ocupat întâi de genetica speciei Drosophila; curând s-a asociat cercetărilor
asupra bacteriofagilor inițiate de E.L. Ellis. În 1939 a acceptat un post didactic de fizică
la Universitatea Vanderbilt, cu înțelegerea că jumătate din timp va fi dedicată cercetării
de biologie. În anii 1940 a început colaborarea cu Salvador Luria și Alfred Hershey. Cei
trei au creat în 1945 la Cold Spring Harbor Laboratory o rețea de cercetare cunoscută
sub numele de The Phage Group (Grupul Bacteriofag), care a adus o contribuție
decisivă la genetica bacterială și la originile biologiei moleculare. [23][18]
În 1947 a revenit la Caltech, ca membru permanent al Diviziunii de Biologie, unde
interesul său s-a îndreptat către genetica genului Phycomyces(en), din regnul fungi. S-a
întors în Germania în câteva rânduri, începând din 1947. În anii 1961–1963 a fost
profesor invitat la Institutul de Genetică al Universității din Köln, la a cărui organizare
avusese o contribuție importantă. În 1969 a participat la crearea unui Departament de
Biologie la Universitatea din Konstanz.[24]
Max Delbrück s-a căsătorit în 1941 cu Mary Bruce; au avut patru copii. S-a retras de la
Caltech în 1977; în anul următor a fost diagnosticat cu cancer al măduvei spinării. A
decedat la 9 martie 1981, la Pasadena. [25]

De la fizică la biologie[modificare | modificare sursă]

Max Delbrück în ultimii ani ai vieții

Interesul lui Delbrück s-a mutat de la fizică înspre biologie sub influența unei prelegeri a
lui Bohr din 1932, cu titlul Licht und Leben (Lumină și viață)[26], în care acesta sugera că
viața ar implica un fenomen analog complementarității din fizica cuantică a luminii.
Problema expusă prezenta mai multe aspecte:

 Predictibilitatea și analizabilitatea organismelor vii

sunt limitate.
 Există legi fundamentale ale fizicii care se manifestă
numai în sistemele vii?
 De ce fizica nu este suficientă pentru a explica
viața?
  Sunt relevante structurile profunde ale fizicii, cum
este mecanica cuantică, pentru biologie?[27]
Max Delbrück și-a prezentat propria abordare a biologiei în 1949, într-o conferință
intitulată A Physicist Looks at Biology (Un fizician privește la biologie). Convingerea sa
era că există o diferență fundamentală între fizică și biologie: pe când fizica are drept
scop descoperirea legilor universale ale naturii, biologia nu poate aspira la un
asemenea scop înalt, fiindcă fiecare celulă încorporează rezultatele unui miliard de ani
de evoluție și reprezintă un eveniment istoric mai curând decât unul fizic. Relația dintre
fizica clasică și fizica cuantică este o lecție pentru biologi: tot așa cum anumite
proprietăți ale atomilor nu pot fi reduse la mecanica clasică, există proprietăți ale
celulelor vii care nu pot fi reduse la fizica atomică. Biochimia nu poate duce la
înțelegerea problemelor cu adevărat importante puse de biologie, spunea el. Cu toate
că unele dintre ideile sale cu privire la biologia moleculară s-au dovedit a fi greșite,
cercetările întreprinse de Delbrück, Luria și Hershey au jucat un rol central în trecerea
de la genetica fenomenologică a lui Mendel la genetica moleculară a
lui Crick și Watson.[28]
Eseul Mind from Matter? An essay on Evolutionary Epistemology (Minte din materie?
Un eseu despre epistemologia evoluționistă), publicat postum, este considerat
testamentul filosofic al lui Max Delbrück. Abordarea „naiv realistă”, conform căreia
există o lume reală în afara minții noastre iar simțurile noastre transmit informații fidele
asupra ei, este utilă pentru a descrie anumite aspecte ale realității. Pe de altă parte,
fizica cuantică ne constrânge să admitem că anumite aspecte ale percepției noastre
despre lume pot fi greșite, iar neurofiziologia aduce dovezi independente în acest sens.
Pornind de la aceste premise, investigația lui Delbrück asupra originii evoluționiste a
minții ajunge la concluzia că noțiunea de lume reală independentă de mintea noastră
este o iluzie pură.[29]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ https://history.aip.org/phn/11506017.html Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
2. ^ Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
3. ^ Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
4. ^ a b „Max Delbrück”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 9
aprilie 2014
5. ^ a b Max Delbrück, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
6. ^ a b Max Delbrück, American National Biography, accesat
în 9 octombrie 2017
7. ^ a b Max Delbrück, Munzinger-Archiv, accesat în  9 octombrie
2017
8. ^ a b Max Delbrück, Proleksis enciklopedija
9. ^ a b „Max Delbrück”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 10
decembrie 2014
10. ^ a b Дельбрюк Макс,  Marea Enciclopedie Sovietică (1969–
1978)[*]
11. ^ a b Max Delbrück, nobelprize.org
 12. ^ a b „Max Delbrück”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30
decembrie 2014
13. ^ Geni.com
14. ^ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1969 (accesat la
21 mai 2018)
15. ^ Harding, pp. 1–9
16. ^ a b Fischer
17. ^ Harding, pp. 9–10
18. ^ a b c d Nobelprize.org
19. ^ Harding, pp. 21–32
20. ^ Harding, pp. 33–38
21. ^ Harding, pp. 44–47
22. ^ Harding, pp. 49–51
23. ^ Harding, pp. 61–77
24. ^ Harding, pp. 107–108.
25. ^ Shropshire (ed.), pp. 168–175 și 176–184.
26. ^ Niels Bohr: Licht und Leben, Naturwissenschaften, vol. 21,
nr. 13, martie 1933, pp. 245–250. (accesat la 21 mai 2018)
27. ^ Rainer Hertel: Some comments on Max Delbrück's informal
philosophy: Niels Bohr, complementarity and Werner Brock;
în Shropshire (ed.), Cap. 11.
28. ^ Gunther S. Stent: Max Delbrück Memorial Lecture,
presented at Caltech, 8 ianuarie 2007; în Shropshire (ed.),
Cap. 23.
29. ^ Josep Casadesús: „Mind from matter?” Delbrück's
Philosophical Legacy; în Shropshire (ed.), Cap.6.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Nobelprize.org: Max Delbrück - Biographical, Nobel
Lectures, Physiology or Medicine 1963-1970,
Elsevier Publishing Company, Amsterdam, 1972
(accesat la 21 mai 2018)
 Carolyn Harding: Max Delbrück (1906-1981) –
Interviewed, 14 iulie – 11 septembrie 1978, Archives
California Institute of Technology, Pasadena,
California (accesat la 21 mai 2018)
 Ernst Peter Fischer: Max Delbrück, GENETICS, vol.
177, no. 2, 1 octombrie 2007, pp. 673-676 (accesat
la 21 mai 2018)
 Walter Shropshire: Max Delbrück and the New
Perception of Biology, 1906-1981, AuthorHouse,
2007, 279 pages, ISBN: 978-1-4343-1436-9 (ebk),
ISBN: 978-1-43431434-5 (sc), ISBN: 978-1-4343-
1435-2 (hc) (accesat la 21 mai 2018)
  Your Dictionary: Max Delbrück Facts – Biography
(accesat la 21 mai 2018)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Max Delbrück, @Famous Scientists (accesat la 21
mai 2018)
 Max Delbrück Quotes, Your Dictionary – Quotes
(accesat la 21 mai 2018)
 Jeanne Mammen and Max Delbrück, Förderverein
Jeanne-Mammen-Stiftung (accesat la 21 mai 2018)
 100-jähriger Geburtstag von Max Delbrück,
Spektrum.de, 1 septembrie 2006 (accesat la 21 mai
2018)
Categorii: 
 Nașteri în 1906
 Decese în 1981
 Biofizicieni germani
 Biofizicieni americani
 Laureați americani ai Premiului Nobel
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
  Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
Încă 44
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 30 iulie 2019, ora 17:38.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistics

 Declarație cookie


