Microcuratia pacientilor

1.Prenumele ,numele: Sirbu Olga Serghei

Virsta: 20.01.1980 -66 ani

Profesia: pensionara

2. Diagnosticul de baza( complicatii si boli asociate):

Erizipel eritematos al gambei stingi.

Artrita acuta al genunchiului sting.

3. Anamneza medicamentoasa:

Pacienta a administarat ketorolac, suprastin. Ketorolacul este un antiinflamator nesteroid

utilizat pentru suprimarea sindromului algic. Suprastinul previne dezvoltarea si faciliteaza
reactiile alergice.Are un efect antipruriginos pronuntat.

4.Analiza prepareatelor prescrise.

Lista de indicatii:

1.Glucoza de 5% de 200ml cu vit C

2.Ringer 500 ml

3.Spironalacton 50mg per os

4.Bisoprolol 5mg per os

5.Gentamicina 80mg de 3 ori intramuscular

6.Dimedrol 1%-1ml de 2 ori

7. Dolac 30mg intramuscular

GLUCOZA

Compozitie: 
Fiole continand solutie apoasa injectabila 20%; 33%; 40%. 20%: Glucoza pro.inj. 2 g, clorura de
sodiu 0,0026 g, apa distilata pana la 10 ml. 33%: Glucoza pro.inj. 3,3 g, clorura de sodiu 0,0026
g, apa distilata pana la 10 ml. 40%: Glucoza pro.inj. 4 g, clorura de sodiu 0,0026 g, apa distilata
pana la 10 ml.
Actiune farmacoterapeutica:
Monozaharida fiziologica, reprezinta o sursa de energie disponibila; solutia izotona creste
volemia si combate deshidratarea; solutia hipertona, injectata intravenos, realizeaza
deshidratarea tisulara.
Indicatii: 
Stari de denutritie, hipoglicemie, profilaxia si tratamentul cetozei (la denutriti, in diaree, voma);
stari de deshidratare fara pierdere de electroliti (solutia izotona), vehicul pentru medicamente
in perioada pre si postoperatorie.
Contraindicatii: 
Hiperglicemie, stari de hiperhidratare; solutiile concentrate sunt contraindicate in coma
hiperosmolara, in soc si in dezechilibre acido-bazice de cauza metabolica; la bolnavii cu
tulburari ale tolerantei la glucoza si pentru solutii concentrate administrarea se face sub
controlul glicemiei; atentie la eventuala suplimentare de potasiu si insulina.
Reactii adverse: 
Injectarea paravenoasa a solutiilor 20% sau mai concentrate provoaca iritatie si necroza, iar
injectarea intravenoasa de solutii concentrate poate fi cauza de tromboflebita locala sau
sclerozarea venei.
Mod de administrare: 
Intravenos, in injectii lente pana la 550 ml pe zi pentru solutiile 33% si 40% (cantitatea nu
trebuie sa depaseasca 800-900 mg glucoza/kg corp si ora, adica cca 300 ml din solutia 20%
pentru un adult de 70 kg).
Forma de prezentare: 
Cutii cu 10 fiole de 10 ml. Cutii cu 50 fiole de 10 ml. Cutii cu 100 fiole de 10 ml.

RiNGER

Ce este Soluţia perfuzabilă Ringer şi pentru ce se utilizează

Soluţia perfuzabilă Ringer este o soluţie de lichide şi electroliţi (săruri sau ioni). Concentraţia în
sodiu, potasiu şi calciu este similară cu cea din sângele dumneavoastră. Soluţia perfuzabilă
Ringer este utilizată pentru a completa necesarul de fluide şi săruri, în următoarele cazuri: •
echilibrul hidric si electrolitic trebuie menţinut prin administrarea unei cantităţi potrivite de
soluţie Ringer direct în sânge, în special dacă aveţi un nivel scăzut al clorurii, • dacă sunteţi
deshidratat şi pierdeţi apă şi săruri, • dacă aveţi pierderi de clorură (în urma stărilor de vomă) •
dacă aţi pierdut sânge şi necesitaţi înlocuirea lui pe termen scurt. Este de asemenea folosit ca
soluţie vehicul pentru săruri concentrate sau alte medicamente.
Înainte să utilizaţi soluţia perfuzabilă Ringer
Nu utilizaţi Soluţia perfuzabilă Ringer • dacă aveţi o cantitate prea mare de apă în organism
Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Soluţia perfuzabilă Ringer
Medicul dvs. vă va administra cu precauţie soluţia perfuzabilă Ringer în următoarele cazuri: •
dacă reţineţi apă, păstrând în acelaşi timp sărurile, • dacă aveţi concentraţii crescute de
potasiu, sodiu şi clorură în sânge, 2 • afectare a funcţiei rinichilor cu o tendinţă de creştere a
concentraţiei potasiului în sânge, • alte condiţii în care nivelul sodiului trebuie sa fie scăzut, cum
ar fi insuficienţă cardiacă, umflături, apă la plămâni, presiune crescută a sângelui, toxemie
gravidică . În timpul administrării soluţiei Ringer, concentraţia de săruri şi echilibrul hidric vă vor
fi monitorizate. Atenţionări speciale privind conţinutul de aer din flacon Flaconul din polietilenă
conţine un volum semnificativ de aer. Pentru a evita riscul de embolism, tot aerul din flacon
trebuie eliminat înainte de a începe perfuzarea sub presiune.
Utilizarea altor medicamente
Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte
medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.
Cum să utilizaţi Soluţia perfuzabilă Ringer
Acest medicament vi se va administra sub formă de picături, direct într-o venă. Soluţia
perfuzabilă Ringer se administrează numai de către personalul medical de specialitate.
Utilizarea la adulţi Medicul dvs va decide asupra dozei din soluţia perfuzabilă Ringer, în funcţie
de vârstă, greutate şi alte condiţii. Doza zilnică maximă recomandată pentru un adult este 40
ml/kg corp şi zi. În mod normal, vi se va administra până la 5 ml/kg corp şi oră. Utilizarea la copii
şi bătrâni La copii şi bătrâni doza optimă se va identifica în funcţie de necesităţile individuale ale
pacientului.

Dacă aţi utilizat mai multă Soluţie perfuzabilă Ringer decât trebuie
Deoarece acest medicament este administrat de către un cadru medical este foarte puţin
probabil să vi se administreze prea mult sau prea puţin. În caz de supradozaj puteţi avea
următoarele reacţii adverse: înroşirea feţei, umflarea venelor, acumularea de lichide în exces în
organism (edeme) care pot fi însoţite în cazuri grave de dificultăţi la respiraţie (edem
pulmonar), tulburări metabolice (dezechimibre electrolitice şi acido-bazice, hiperosmolaritate).
Medicul dumneavoastră vă va administra tratamentul adecvat pentru aceste reacţii adverse.
Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dvs.
REACŢII ADVERSE POSIBILE
Ca toate medicamentele, Soluţia perfuzabilă Ringer poate provoca reacţii adverse, cu toate că
nu apar la toate persoanele. Reacţiile adverse sunt cauzate în mare parte datorită dozei sau
ratei de perfuzare inadecvate. Frecvenţa lor este dependentă de doză. În aceste cazuri, poate
creşte mai ales nivelul clorurii din sângele dvs., în timp ce vi se administrează acest
medicament. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie
adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.

SPIRONALACTONA

Prezentare farmaceutica
Drajeuri continand spironolactona micronizata 25 mg (cutie cu 20 si 100 buc.).
Actiune terapeutica
Diuretic antialdosteronic (prin antagonism competitiv), creste eliminarea urinara a sarii si apei,
scade eliminarea potasiului, ionilor de hidrogen si amoniului; efectul, mai evident in conditii de
hiperaldosteronism, se instaleaza lent (dupa 2-4 zile de tratament) si este relativ durabil (2-3
zile dupa oprirea medicatiei).
Indicatii
Stari edematoase cu hiperaldosteronism secundar, rezistente la alte diuretice, in ciroza,
sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca (se asociaza cu diuretice tiazidice sau furosemid);
hipertensiune arteriala cu hiperaldosteronism sau in situatii care contraindica alte categorii de
diuretice-tiazide, furosemid (la bolnavi cu diabet, hiperuricemie); hiperaldosteronism
postoperator de exemplu atonie intestinala sau ileus paralitic; hiperaldosteronism primar, cand
nu este posibila interventia chirurgicala; paralizie familiala, miastenie grava (ca medicatie
adjuvanta).
Mod de administrare
 Ca diuretic, 1-2 drajeuri (25-50 mg) de 4 ori/zi, tratament de atac, apoi intretinerea efectului cu
1/2-1 drajeu de 1-4 ori/zi (individualizat); pentru alte indicatii 1-2 drajeuri de 2-4 ori/zi; la copii:
1,5-4 mg/kg corp pe zi. Dozarea se face sub controlul kaliemiei.
Reactii adverse
Dezechilibre electrolitice: hiponatriemie (mai frecvent la cirotici), hiperkaliemie (mai ales in
conditii de insuficienta renala); agravarea hiperazotemiei; uneori ginecomastie, modificari ale
vocii, diminuarea potentei sexuale, tulburari menstruale si tensiunea sanilor; rareori eruptii
cutanate, febra, diaree, cefalee, hipotensiune nedorita, oboseala, somnolenta, ataxie, confuzie
mintala.
Contraindicatii
Anurie, insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica in stadiul terminal, boala Addison,
hiperkaliemie, hiponatriemie, alergie la spironolactona; prudenta in insuficienta renala cronica
si la cirotici; prudenta sau se evita in timpul sarcinii si alaptarii, prudenta la batrani. Nu se
asociaza cu triamteren sau amilorid (alte diuretice antialdosteronice) si cu saruri de potasiu (risc
crescut de hiperkaliemie); salicilatii si antiinflamatoriile nesteroidiene scad efectul
spironolactonei; cand se asociaza cu alte diuretice si cu antihipertensive se recomanda doze
mai mici din acestea (potenteaza efectul hipotensiv).

BiSOPROLOL

Bisoprolol LPH aparţine unui grup de medicamente denumite beta-blocante. Aceste

medicamente protejează inima de un efort prea mare, ceea ce face ca inima să fie mai relaxată
şi reduce tensiunea arterială.

Bisoprolol poate fi folosit în tratamentul anginei pectorale (dureri în piept determinate de

blocarea arterelor care aduc sânge la muşchiului inimii) sau hipertensiune arterială (tensiune
arterială crescută).

Nu luaţi Bisoprolol LPH dacă

 aţi avut vreodată respiraţie şuierătoare sau astm bronşic sever, deoarece vă poate
afecta respiraţia;
 aveţi frecvenţa cardiacă scăzută sau bătăile inimii sunt neregultate determinate de
afecţiuni ale muşchiului inimii. întrebaţi medicul dacă nu sunteţi sigur;
 aveţi o tensiune arterială foarte scăzută ce poate face să vă simţiţi ameţit când vă
ridicaţi în picioare;
 aveţi probleme grave ale circulaţiei sângelui (care pot face ca degetele de la mâini şi de
la picioare să amorţească, să devină palide sau să se învineţească);
 aveţi o alergie la oricare din componentele medicamentului (vezi „Informaţii
suplimentare" pentru lista tuturor componentelor);
 aveţi insuficienţă cardiacă, care tocmai a apărut sau care s-a agravat recent, sau sunteţi
sub tratament perfuzabil pentru şoc cardiogen apărut datorită insuficienţei cardiace acute;
 aveţi o afecţiune în care există o acumulare de acid în organism cunoscută sub
denumirea acidoză metabolică. Medicul dumneavoastră vă va spune ce să faceţi în acest caz;
 aveţi o tumoră la nivelul glandelor suprarenale cunoscută sub numele de
feocromocitom şi pentru care nu luaţi tratament.
 Reacţii adverse frecvente (mai mult de 1 din 100 de pacienţi, dar mai puţin de 1 din 10
pacienţi)

 oboseală, ameţeală, dureri de cap (în special la începutul tratamentului; acestea sunt în
general uşoare şi frecvent dispar în 1-2 săptămâni);
 senzaţie de răceală sau amorţeală la nivelul extremităţilor (degete de la mâini sau de la
picioare, urechi şi nas); mai frecvent apar dureri asemănătoare crampelor musculare la nivelul
picioarelor în timpul mersului;
 greaţă, vărsături;
 diaree;
 dureri abdominale;
 constipaţie;
 senzaţie de leşin, în special la ridicarea bruscă în picioare datorită scăderii tensiunii
arteriale.
Reacţii adverse mai puţin frecvente (mai mult de 1 din 1000 de pacienţi, dar mai puţin de 1
din 100 de pacienţi)

 tulburări ale somnului;

 depresie;
 bătăi rare şi neregulate ale inimii;
 agravarea insuficienţei cardiace;
 pacienţii cu astm bronşic sau istoric de afecţiuni respiratorii pot avea dificultăţi la
respiraţie;
 slăbiciune musculară, crampe şi dureri ale articulaţiilor.
Reacţii adverse rare (mai mult de 1 din 10000 de pacienţi, dar mai puţin de 1 din 1000 de
pacienţi)

 coşmaruri;
 halucinaţii;
 leşin;
 afectarea auzului;
 inflamarea mucoasei nasului, determinând rinoree (secreţie nazală) cu iritaţii;
 reacţii alergice (senzaţie de mâncărime, înroşirea feţei, erupţie pe piele);
 uscăciune a ochilor ca urmare a scăderii cantităţii de lacrimi (care poate determina
probleme dacă utilizaţi lentile de contact);
 inflamaţia ficatului (hepatită), determinând dureri abdominale, pierderea poftei de
mâncare şi câteodată icter cu colorarea în galben a albului ochilor şi a pielii, şi urină închisă la
culoare;
 nivel scăzut de zahăr în sânge, care poate determina senzaţie de slăbiciune, transpiraţii
sau tremurături;
 modificări ale testelor de sânge ale funcţiei ficatului şi creşterea grăsimilor din sânge;
 reducerea performanţei sexuale (tulburări ale potenţei).
Reacţii adverse foarte rare (mai puţin de 1 din 10000 de pacienţi)

 acest medicament poate agrava o afecţiune a pielii denumită psoriazis sau poate
determina erupţii uscate cu prezenţa crustelor şi căderea părului;
 senzaţie de mâncărime sau înroşirea ochilor (conjunctivită).
La pacienţii cu insuficienţă cardiacă preexistentă pot, de asemenea, să apară: frecvenţă
cardiacă scăzută (foarte frecvent); agravarea insuficienţei cardiace care determină dificultăţi la
respiraţie şi oboseală (frecvent).

GENTAMICINA

Compozitie: O fiola a 2 ml solutie injectabila contine sulfat de gentamicina 80 mg.

Indicatii: Gentamicina este un antibiotic aminoglicozidic. Aceasta distruge bacteriile ce produc

diverse infectii severe in organismul uman.
Gentamicina se utilizeaza in tratamentul infectiilor abdominale severe, infectii ale tractului
urinar, infectii severe respiratorii spitalicesti, sepsis, infectiile severe din arsuri, leziuni
traumatice sau chirurgicale si infectii cardiace (endocardite). Gentamicina este de asemenea
utilizata in profilaxia infectiilor, in cazul diverselor interventii chirugicale. In cazul multor infectii,
gentamicina se utilizeaza in combinatie cu unul sau mai multe antibiotice.

Contraindicatii: Nu se recomanda administrarea gentamicinei daca sunteti hipersensibil la

ingredientul activ, gentamicina, sau la oricare dintre ingredientele medicamentului, sau daca
sunteti hipersensibil la oricare dintre antibioticele aminoglicozidice. Informati medicul daca
suferiti de miastenia gravis, deoarece pot aparea reactii adverse foarte serioase la
administrarea gentamicinei.

Reactii adverse: Ca toate medicamentele, gentamicina poate determina reactii adverse, cu

toate ca nu apar la toate persoanele.
Gentamicina poate afecta aparatul vestibular si auditiv, rinichii, si poate inhiba transmiterea
neuromusculara. Alterarea auditiva si vestibulara nu apare prea des, dar este importanta,
deoarece este, de obicei, ireversibila. Cele doua functii se pot deteriora si dupa intreruperea
tratamentului.
Primele semne sunt: zgomote neobisnuite in urechi, sunete si o senzatie de presiune in urechi. 
Primele manifestari ale afectarii vestibulare pot fi greata, varsaturile si ametelile. 
Aceste reactii adverse apar mai frecvent la pacientii cu afectiuni pre-existente ale aparatului
auditiv si vestibular, la cei cu functie renala afectata, cei tratati cu medicamente ototoxice, cei
incorect hidratati si la cei tratati cu doze mari de gentamicina, pentru perioade lungi de timp. 
Afectarea renala apare mai frecvent la varstnici, femei, pacienti cu afectare renala pre-
existenta, pacienti incorect hidratati si la cei tratati cu alte medicamente nefrotoxice. Informati
medicul daca aveti o senzatie de sete mai accentuata, sau daca urinati mai des sau mai rar
decat de obicei.
Alte reactii adverse posibile sunt: diareea, dureri de cap, oboseala, tiuituri in urechi, crampe
musculare ale membrelor inferioare, tulburari vizuale, cresterea temperaturii corpului si reactii
de hipersensibilizare. Informati medicul daca aveti probleme respiratorii sau diaree persistenta
si severa.
In cazuri extrem de rare, au aparut convulsii, confuzie, depresie si halucinatii. 
Pe baza valorii anumitor teste sanguine si urinare de laborator, medicul va decide asupra
oportunitatii continuarii tratamentului.

Mod de administrare: Gentamicina se administreaza intramuscular sau intravenos. 

Adulti si copii de peste 12 ani: 2-5 mg gentamicina pe kg greutate corporala si zi, divizata in 1-3
subdoze. 
Copii de la 2 saptamani la 12 ani: 6 mg/kg greutate corporala si zi, in 1-3 subdoze. 
Durata tratamentului este de 7-10 zile, uneori mai mare. 
Nou-nascuti de pana la 2 saptamani: 6 mg/kg greutate corporala si zi, in 2 subdoze. 
Medicul va ajusta marimea dozei, frecventa de administrare si durata tratamentului in functie
de afectiune, toleranta la medicament, raspunsul terapeutic si posibilele reactii adverse.

Precautii: Gentamicina poate afecta rinichii, aparatul vestibular si auditiv si inhiba transmiterea

neuromusculara. Informati medicul daca aveti sau ati avut afectiuni renale, afectiuni ale auzului
sau echilibrului, boala Parkinson sau hipocalcemie. Informati medicul daca, in timpul
administrarii gentamicinei, prezentati tulburari de auz, ameteli sau zgomote neobisnuite in
urechi. In functie de rezultatele investigatiilor de laborator, medicul va ajusta dozarea
medicamentului.

DIMEDROL

Indicaţii terapeutice: Reacţii alergice (urticărie, febră de fân, edem angioneurotic,

capilarotoxicoză), conjunctivite alergice, rinită vasomotorie, boala serului, dermatoze însoţite
de prurit, boala actinică, infecţii, ale căilor respiratorii superioare, ulcerul gastric şi gastrită
hiperacidă (în cadrul terapiei combinate), dereglarea somnului (independent sau în combinaţie
cu hipnotice), în scop de premedicaţie, parkinsonism, traume extinse ale pielii şi ţesuturilor moi
(arsuri, zdrobire a ţesuturilor), coree, sindromul Meinier. În unele cazuri manifestă efect pozitiv
în insomnie, sindromul Meinier, răul de mişcare, voma gravidelor, boala actinică, coree.

Proprietoti farmacodinamice:

Poseda actiune antihistaminica pronuntata, micsoreaza sau preintimpina efectele histamine:

spasmul musculaturii netede, marirea permiabilitatii capilare,edemul tisular, pruritul si
hyperemia. Are actiune anestezica locala,blocheza colinoreceptorii ganglionari si ai SNC, are
actiune sedative ,hipnotica,antiemetica.In inflamatie si alergie,antagonismul fata de histamine
se manifesta intr-o masura mai mare prin inhibarea efectelor vasculare locale a histamine
comparative cu cele sistemice.
Proprietati farmacodinamice

Dimedrolul se metabolizeaza preponderant in ficat pe calea hidroxilarii si conjugarii in

glucuronizi, peodusele biotransformarii se elimina prin urina.

Reactii adverse

Somnolenta,astenie, scaderea atentiei, dereglari de coordonare, excitatie. Rar-

vertij,cefalee,xerostomie,greturi

Contraindicatii

Hipertensiune,glaucoma cu unghi inchis,hipertofia prostate, stenoza ulcerului gastric,astm

bronsic ,sarcina si lactatia.

DOLAC

Indicatii terapeutice:

Este indicat in tratamentul pe termen scurt al durerilor postoperatorii de intensitate moderata

sau pina la severa. Tratamentul trebuie inceput numai in spital.Durata maxima a tratamentului
este de maxim 2 zile. Dolac 30 mg/ml se administreaza intramuscular.

Contraindicatii

Ulcer gastro-duodenal, insufficienta cardiac severa, insuficienta hepatica,renala,hemoragii

cerebrale,diateze hemoragice, hipersesibilitate la preparat,hipovolemie,astm
bronsic,gravidecopii sub16 ani,hipertensiune arterial.

Efecte adverse

Tulburari gastro-intestinale,tulburari renale,tulburari cardio vasculare,tulburari

neurologice,tulburari hematologice,reactii alergice.

Mecanismu de actiune:

Inhiba ciclooxigenaza 1 si 2, inhiba functia neutrofilelor, deregleaza functia leucocitelor,

blocheaza sinteza metalproteinazelor,efecte central nociceptive, inhiba procesele de apoptoza
celulara.

5.Particularitatile de actiune si utilizare a preparatelor in stomatologie.

Spironolactona si bisoprolol – in hipertensiune arteriala;

Gentamicina – in caz de infectie ;

Dimedrol –in urticarie, dermatite cu prurit;

Dolac – dureri postoperatorii in teritoriu OMF.

 6.Utilizarea preparatelor in situatie de urgenta.

Artrita acuta

In stadiu initial de congestive se face un tratament rezolutiv local si general.Aplicatii de prisnite,

eventual roengenoterapie in doze antiinflamatorii, unde ultrascurte. Se administreaza antibiotic
cu spectru larg, in forma subacute este indicate vaccinoterapia nespecifica. Articulatia este pusa
in repaus aplicinduse o fronda mentoniera. In formale purulente este indicata artrotomia.

 Antibiotice: cefalosporine, aminoglicozide, peniciline cu spectru larg,etc.

 Antiinflamatoare non-steroidiene – diclofenac, ibuprofen, naproxen, indometacin,
ketoprofen, etoricoxib, celecoxib, meloxicam, prioxicam etc.
 Analgezice – acetaminofen, tramadol