Capitolul 3

Problema plana a
teoriei elasticitatii

Problemele teoriei elasticitatii conduc la un sistem de ·ecuatii

diferentiale foarte complicat, care nu poate fi rezolvat exact in
caz general. Insa exista o serie de probleme, cand se pot face
unele simplificari legate de aspectul fizic al lor. De exemplu,
in multe cazuri, elementele de constructie cu grosimi mici pot
fi considerate bidimensionale cu sarcini paralele planelor intre
care se gase§te corpul studiat. In alte cazuri, elementele de con-
structie au o lungime considerabila §i sunt solicitate de sarcini,
care nu se modifica de-a lungul ei. In aceste cazuri, se pot
introduce careva ipoteze, care dau posibilitate de a simplifica
problema spatiala.

3.1 Stare de tensiune plana §i stare de

deforrnatie plana
3 .1.1 Stare de tensiune plana
Sa studiem o placa subtire solicitata pe conturul acesteia cu
sarcini paralele planului ei median. Se considera ca placa se
deformeaza fara incovoiere. In acest caz, pe feiele placii X3 ==

93
 94 Capitolul 3 3 .1 Stare de tensiune plana 95

= ±h/ 2 nu aqioneaza sarcini exterioare §i tensiunile a- 33 , a- se introduc , de obicei , tensiunile medii

31
§i 0"3 2 sunt nule (fig. 3.1) .

XI

h
2

0'22 ¾j cr22(x1 , x2 , x3)dx3 ;

h
- 2
h
=0
J
0"31 2

0'12 ¾ a-12 (x1 , x2 , x3)dx3.

In mod analogic , se vor introduce deplasarile medii u , v §i

deformatiile specifice i11 , i22 , i12 .
=0 Din cele expuse reiese ca tensiunile 0" 11 , 0' 12 , 0' 22 depind nu-
mai de x1 §i x2

h Aceasta stare de tensiune este numita stare de tensune plana

generalizata.. Daca. grosimea placii h este mica in comparat ie
cu celelalte dimensiuni , se va putea admite ca tensiunile sunt
distribuite uniform pe grosimea placii §i deci
Fig. 3.1: Placa subtire in stare de tensiune plana.

Variatia acestor tensiuni pe grosimea placii va fi asemana- In cazul sta.rii de tensiune plana, tinand seama de (3.1 ), legea
toare cu cea din fig. 3.1. Daca placa este de grosime mica, putem lui Hooke va Capata forma
admite ca aceste tensiuni , fiind de valori mici, pot fi neglijate in
orice punct interior al placii
1
c:11 E (0"11 - 110'2 2 );
0' 33 = 0'3 1 = 0'3 2 = o. (3.1)
1 (3.2)
c:22 - E ( 0' 22 - 110'11) ;
Tensiunile O"l 1 , O'n , O'J 2 nu vor fi constante pe grosimea
placii, avand careva devieri mici de la tensiunile medii. De aceea, 1
c 12 0"1 2 -
20
 3.l Sta re de ten siun e plan a 97
96
-
Cap itol uI 3

· m
iuni le , o btyine
Rew 1n1n d aces te rela tii in rapo rt cu tens
E
<711 = -1 - - (c11
-v 2
+vc 22 ) ;

E
(7 22 = 1 -v 2 (€22 + l/£11 ) ; (3 .3)
E
<712 = (l + v) €12.

Dac a se vor intr odu ce nota tiile

=G = E •x_ l-v
(3 .4)
µ 2 (1 + v) ' - 2 '

relatiile (3.3) se vor prezenta in forma

µ
<T11 = x [€11 + (l - 2x) c 22 J; plana.
Fig. 3.2: Bar aj in star e de defo rma tie
<T22 = µ [€22 + (l - 2x) c11] ; (3.5)
X
<T12 = 2µ£1 2-
sa ~i deci com pon entele
ar fi acel ea§i , indi fere nt de plac a alea
u1, u2 , U3 nu dep ind de x 3
Din rela tia pen tru €33 , tin.ind seam a de (3.3), se ob.tine
OU2 OU3
OU1
- =-
OX3
- - - o.
OX3 - OX3 -
(3.7)
V
V
-- (c11 + c22) . (3.6)
= -E (0-11 + <T22) = -1- in procesul solici-
v Dac a sectiunile transversale ra.man plane
c33

dup a axa x 3 este tarii , atun ci

Ultima rela_tie ne ara ta ca dep lasa rea u 3
poa te calcula daca sunt
o func_tie Jiniara de coo rdo nata x 3 §i se OU3 OU3
(3.8)
cun osc ute deforma_tiile £11 , E22 . - = - = 0.
OX1 OX2

Relatiile (3.7) §i (3.8) ne arat a ca

3.1 .2 Sta re de def orm ati e pla na
axe de coo rdo nate este
Dac a lungime a corpului in direc_tia unei
sprijin, tunele, pode_te =h (x1 , x2 ); = 0. (3.9)
mar e, cum ar fi , de exemplu, zidurile de = /1 (x1 , x2) ; 112 u3
U1
cita aceste corp uri nu
etc. (fig. 3.2) 9i dac a sarc ina care soli
e placile izolate de dou a Din rela tia
depinde de coo rdo nata x 3 , atun ci toat
are pe ace asta se gasesc
plan e paralele cu axa x 3 §i perp end icul 1
rma tie plan a. Ace asta + a11)] = 0,
in ace le~ i conditii , num ite star i de defo €33 = E [0-33 - v (a22
lasa rile oric arui pun ct
star e se cara cter izea za prin fapt ul ca dep
 98 Capitolul 3 _ Stare de tensiune plana 99
3 1

o btincrn Din cele expuse rezulta ca starea de cleformatie pin.nil poatc

fi ob~inuta din starea de tens iune plana inlocuind E pri.n E 1
(133 = I/ ( a 2'2 + <TJ i) · (3 .lQ) i v prin vl , legate , respect iv , cu E §i v prin reh1\iile (3 .12).
Introcl uca nd CTJ3 Jin ( 3.10) \'n re lat, ia lui Hooke , p entru Ei § Daca se vor folosi constantele µ, §i x , at un ci pe nt ru stare
1
obti ncm de tensiune plana
1 µ = G; x = ( 1 - v ) / 2,
CJ I = £ [a11 - 11 (a-'22 + 0"33)] =
= El [a11-T/
CTn - 1/
2
(a 22 +a 11 )] =
(1 - 1/ '2) ( V ) µ = G; x = (1 - 2v ) / [2 ( 1 - v)] .
= 0"11 - - - 0 - 22 ·
E l -v
pentru stare de deformaiie plana..
fn mod analogic
3.1.3 Variatia tensiunilor in jurul unui punct
~ v a 11 )
1 12 ,..
En = ~ / ( a22 -
1
.
Dupa. cums-a d emonstrat 1n pct . 3.1.1 9i 3 .1.2 , pe nt ru stare d e
Aceste relatii pot fi prezentate fn forma tensiune plana a 3 :3 = 0 . iar pentru stare de deforma\ie plane\
a 33 = -v(a11 + a 22) . Din §ase tensiuni nurnai trei s unt in<le-
pendente. De aceea, te nsorul tensiunilor va capata forma
(3.11)
Ta= ( a 11 a12 ) .
0-21 0"22
unrlc Sa st udiem w 1 element in.finit mic. de forma tr iunghiulara,
in stare de tensiune plana. Grosimea elementului se va lua egala
E 1/
cu unitatea. Direq ia normalei n se va preciza cu cosinu:rnrile
1 - v2 '
//1 = --. (3 .12)
1- l/
unghiurilor fa.t a de axele de coordoa ate Xt , x 2 (fig. 3.3)
D in motiv11l ca E 13 = €23 0, r ezulta a1 3 - 0' 23 = 0. Ecuatiile de echilibru pe a...xele x 1 §i x 2 au forma
Rcl;1tia pc 11 r rn E 12 are form a

1 (1 + 1/) CT11dx2 + cr21d.r1 = ti els ; (3 .15)

€ 12 = 2G'a12 - a-12 -
E
(3.13)
0"12dx2 + a •12d.r1 = l2 cl.s .
Sr- obs(' rv r.. ca

J + //I J + // Dari:\ sr observa ca cl.i:-2 = dscos(n , :.c 1 ) = dscosa ; dx 1 =

Hi = E ' = (L~ r u..--.(n . .1.·2) = <l.s sin0: .
obtine m
~i r<'! ntin .1. J .1 r·;1p:"it :f fnrrr 1n

[ 12 = (:L L-l )
t1 = CT11COSQ+CT1:.1sino ; (3.16)
t2 = a1 •2 coso + a22 siua:.
 100 Capitolul 3 _ Stare de tensiune plana 101
3 1

Folosind formulele
= 1 - cos 2o: ; 2 cos2 a = 1 + cos 2o ;
2 sin 2 a
cos 2a = cos 2 ex - sin 2 ex; sin 2ex = 2 sin o cos o ,
I
tn
I I relatiile (3. 18) capata. forma
I I

~
/ I
~ ~ - - - 1 - -....1
= O"Jl + 0"22 + 0"11 - 0"22
cos 2 ex + C112 sm
· 2 ex;
'a,J t, e1 TL
2
22
2
(3. 19)

_CT-'1--1 ---0"_- sin 2ex - e1 1 2 cos 2ex.

2

Daca unghiul a se modifica, se vor modifica §i tensiuniie a "

I a §i , n- Pentru a obtine valorile extreme ale tensiunilor a este TL ,

0 I necesar de a anula derivata in raport cu unghiul a

Fif~. :L1: 'l cn.<fiuni pe f e!elc elcm entului plan de forma

lri unrJhiulm-?i .
de7n = - (a 11 - e7 12) sin 2a + 2e712 cos 2a = 0. (:.1 .20)
da
Se observa ca ecuatia obtinuta este echivalenta cu T n = 0.
De aceea, pentru un unghi a , cand C7 n are valoare maxima,
tensiunile tangentiale sunt egale cu zero. Conditia T n = 0 ne
f,J,(JSin d rdatiile rrrn) , putern calcula componentele nor- conduce la doua valori ale lui a , care se vor deosebi cu 90::,. 0
mal;'( ~i tangenpala ale tensiuni lor t r,. , proiectfin<l respectiv valoare a lui a se refer a la C7 max , iar alta - la C7 min. Aceste
t J , t :t f)(! n(Jrmal a ~i pr~ axa perpendiculara la normala unghiuri fixeaza doua fete pe care actioneaza tensiunile princi-
pale maxe7n §i mine7n · Din relatia (3.20) obtinem

fln = t, cos ex+ t2 sin u ; (3.17) 2e712

tg2a= - - - - (3.21)
Tr,. = t1 Hin r:r. - t'j, COS rt . a11 - a 22
Daca au = e722 §i e7 12 =/. 0 , obtinem unghiul a = 1r /4.
~a<.:a au =/. e722 §i e712 = 0, obtinem O'. = 0 sau 1r /2 §i
Jn tr(Jd11cf1n d ln (3.1 7) rda.tiilr! rt1u), obtincm pcntrn tew,i- direct iile axelor x 1 §i x 2 sunt directii principale. in cazul in
11niJ,: n<mnal<~ ~i tar,gr,npaJ,~ rnlatiil<! care e712 = 0 §i C711 = a 22 , partea dreapta a expresiei (3.21)
cst ~ uedeterminata. Din (3 .19) reiese ca in acest caz an =
2 = 2a1 1 - ½a22 §i orice clirectie va fi directie principala.
f'J' n = f'J'1 J <"0~ r:r. + f'J' 22 Hi r? ry + 2rr 12 sin ry cos <J.'; (;.3.18) (' Jensiunile maxime sau minime se vor determina din relatia
2 3 19
r,. =- (rr, 1 - a n) si n <r <:oso - a 12 (cm? r,~ - sin a). · ) , dcterminaucl initial unghiul a din (3.21). Aceasta cale
 102 Capito lul 3 ·3,2 E C uai-iile
Y
teorie i elastic itatii 103

este Junga . Tensiunile princip ale se pot determ ina mai simplu in 3.2 Rezo lvar ea ecua tiilo r elast icita tii
felul urmato r . Sa admite m ca fata be este princip ala. In acest plan e in tens iuni §i depl asar i
caz . pe aceasta fata r n = 0. Din ecuatiil e de echilibr u pe axele
x 1 ~i x2 , obtinem
Dacav se va tine
-. seama de cele expuse in pct. 3.1 §i de expresi ile
. ~
( 3 .l) , ecuatii le de echilib ru se vor transcn e m felul urmato r V

CTndscosa - cruds cos a - cr21ds sina = O;

- - + F1_- O·'
EJa11
crndss ina - cr22dss ina - cr12dsc osa = 0.
- - +·a<712
EJx1 8x2 (3 .24)
8<721 + 8<722 + p = O.
2
OX1 OX2
lmpart ind ambele ecuatii la ds sin a , obtinem
Ecuati ile de contin uitate a deform atiilor ale lui Saint- Venan t
(crn - CT11) ctga - CT21 = O; se reduc la una singur a
(3 .22)
(crn - cr22) - CT12ctga = 0. 2
8 c11 + 8 2 c22 = 2 2
EJ c12
ax~ (3.25)
EJxr EJx1 EJx2
Din a dona. relatie determ inarn Condit iile de supraf ata
CTn-CT22
ctga =- --- ti = <711 n1 + <712n2 ;
CT12 t2 = <721 n1 + <722n2 • (3.26)
Introdu cand ctga in prima ecuatie (3.22) , obtinem
Relatii le lui Hooke genera lizate pentru corpur i izotrop e
(crn - CT22)
(an - CT11) ..:....__ _ _ - CT21 = 0.
CT12 1
Dupa simplificifri se obtine O ecuatie patrata fata de CTn c11 = E (<711 - va22) ;

1
c 22 = E (<722 - V<711) ;
V
Rezolvand aceasta ecuatie , obtinem tensiun ile princip ale c 33 = - E (<7n + <722) ; (3.27)

2 2 (1 + v)
Vf(a11-a22)
_cr 11 +a22± c 12 = E <712 i c13 = c23 = 0.
CT 1,2 - 2 2 + (112 · (3.23)

Semnul "+ " corespu nde tensiun ilor princip ale maxim e :;,i Ecuati ile elastic ita.tii plane pot fi exprim ate numai in tensi-
tensiun ilor minime . Aceste t ensiuni sunt folosite
S<' lll1111l " - " uni sau numai in deplas ari.
la ,·erificarea rezisten tei corpuri lor fn stare de tensiun e plana, P entru rezolva re a proble mei in tensiun i , la ecuatii le (3.24) se
fo losind rliferi te ipoteze de rezisten ta. Pentru sta.rea de d efor- va a.la tura ecuati a de contin uitate a deform atiilor , exprim ata in
mnt ie plan/'i se vor lua in conside rare ~i t ensiuni le
rkterm inn prin relatia (3.10).
care sc a:i3, t ensiun· p
3 1. entru a ceasta este necesa r de a mtro
( .25 ) ~e format iile din (3.27) .
· d uce
m re1a t'
~1a
A

Denva nd re la tiile (3.27) confor m ecuatie i (3.25) , obt inem

 Capitolul 3 3.2 Ecuatiile teoriei elasticit~Jii 105
104

Astfel, sistemul de ecuatii in tensiuni are forma

8 2

8x~
c11 = _!_
E
(8 2

ox~
1711 _ V 82
2

8x
17;2) ;

8 2

oxr
c 22 = _!_ (8
E
2

8xf
1722 _ V 8
2

8xf
0-11) ; (3.28) (3.32)

') 8 2 c12 = 2(1 + v) 8 2 1712

-ax18X2 E 8x1ax2'
La integrarea sistemului (3 .32) se vor alatura conditiile de
lnlocuind expre;;iile (3.28) in rela.tia (3.25) , obtinem ecuatia suprafata (3.26).
de continuitate exprimata prin tensiuni Se introduce functia de tensiune <I>(x, y) prin relatia.
a2<1>
fPa11
- - + -a22
OX~
-- v
OXi
a
2
(a- - +a- -
2

axf
a11
2

ax~
a-22)
-
2
a a12
2 ( l+v ) - - - - 0
ax1ax2 - .
0-12 = a-21 = 8x18x2
· (3.33)

(3.29) Din primeie doua ecuatii (3.32), obtinem

Derivand prima ecuatie de echilibru din (3.24) in raport cu 2
:r 1 §i a doua in raport cu x 2 , apoi adunand rezultatele, obtinem 8au + ~ (- 8 4> ) + Fi = O·
8x1 8x2 8x18x2 ' (3.34)
2
~ ( 8 <1> ) + 8a-22 + F? = O.
8 au
2
a 2
- - ...L--, ---+--+--=.
a22 I 2 a2 a-12 aF1 aF2 0
(3.30) 8x1 8x18x2 8x2 -
ax? I ax~ 8x18x2 8x1 8x2 Integrand prima ecuatie in raport cu x1 §i a doua in raport
cu x 2 putem determina tensiunile a-11 §i a12
8 2 a12
Eliminand termenu1 - - - din relatiile (3.29) §i (3.30),
OX10X2
obtinem

In continua.re functiile 1P-i se omit §i in final se obtin tensi-

sau
unile prin derivatele functiei <I>

a2<1>
~ (a11 + a22) = - (1 + v) ( ::: + ::: ) , (3.31) a11 =-
0 X2
? - f Fidx1; (3.35)
a2<1>
unde a fast introdus operatorul lui Laplace an= 2 - ox f F2dx2.
1

Inlocuind aceste tensiuni in a treia ecuatie din sistemul

(3 -32 ), vom obtine
 107
Cap itolu l 3 _ Ecu atii le teor iei elas ticit atii
106 3 2

1 (Du1 Du2 )
c 12 = 2 Dx2 + ox, '
asar i
obti nem ecua tiile elas ticit atii plan e 'in depl
Jiu.i nd seam a ca.

OU2 ~ + F1 = O·
8
,:::i
2
,,
J F 1 d.c1 = 8F1
~
uX1
; D.u1
(1 - x) f) ~OU 1
+ X OX1 ax, + OX2
(1 - x) a Du2 OU1
µ
F2 - 0
'
(3.38)
ui: 1
D. 2 + -x- - ox2 - - + µ - ,
- +8x1
<I> ecua tia u ox2
obt,iu em in final pent ru func tia de tens iune
x = (1 - v) /2 pent ru
uncle s-au intro dus nota tiile : µ = G ;

.6~<P = J~: ~l
uX2
dx1 + I aa2 P.22 dx2 -
X1
V (8F 1
8x1
+ 8F2 ). (3 36 )
8x 2 ·
star e de tens iune plan a.
Folo sind nota tii tens oria le , ultim ele dou
a rela tii pot fi repr ezen -
tate astfe l (i , j = 1, 2)
prim a oara de
Func tia <I>(x1 , x2) a fast intro dusa pent ru Fj
1- x (3.39)
1
Airy §i poar ta num ele lui.
U · ·.· + - - U k . k J. + -IL = 0.
Dac a fortele masi ce sunt negl ijate (F1 = 2
F = 0) , func tia J ,tt X

Airy satis face ecua tia biar mon ica ind ~i cond itia de con-
Ecu atiil e de echi libru in depl asar i cupr
ta iden tic .
tinu itate fiind ca acea sta va fi satis facu
= 0. = pot fi satis facu te prin
D.D.<I> (3.37) Rela t,iile (3.3 8) pen tru F 1 = F 2 0
usa de K . :tvfa.rgue rre.
Ecua~iile elast icita Jii plan e pot fi rezo lvate
§i in depl asar i. intro duce rea unei func tii de depl asar e prop
a
Pent ru acea sta, in ecua tiile de echi libru
(3.24) , este nece sar de Dac a vom prez enta depl asa.r ile 'in form
(3.3) . Intr odu cand
elim inat tens iunil e <7 i j , folos ind relat iile
(3.3) in (3.24) , obti nem Ll t = -
(3.40)
E (OE-1I+ vOE22) E 0€12 1= 0· 1 a
2
<I> a 2
<I>
--2 - --- +F
- - +- + v 8x
Dx 1 ' 1 u'.? = -X aXl·) + ~
UX }
'
1- v fJx 1 2

~i le vom intro duce tn ecu atiil e (3.38),

vorn obti ne pen tru func tia

E (Dc22 Dc11) <fl ecua tia biar mo nica

- - Dc12
E - - +-
1 + V ax 1
-.
l - 1/2
- - + v - - +F2 = 0.
Dx 2 UX2
~~ <I> = 0. (3. 41)
ile conf orm r clut,i -
Intro duca nd in ultir nele ecua tii d efon na~i F\m ctia <I> este a nalo gica funq iei A iry.
in li tern t ura a u fost
ilor lui Cau chy A .E .H . Lo ve , H . Ne ube r ,
1
stud iat(' ~i a lte repr ezen tar i p ropu se de
C eorge A iry ( 180 1- 18!.!2) fi:t ician , a s trcrnu w !J i iuvc 11 Ltt l u r e 11 g
lez .
E. I'rPf ft z , A . C lebs ch ~-a.
 Capitolul 3 109
108 3 _3 Solutii elementare

3.3 Solutii elementare ale problemei a

plane in polinoame
<11 1 = 2c2 <11 1 = 2c2
Functia de tensiune <I> ( x 1, x2) , care corespunde problemei con- .-::-1:=---------,
X1
crete, in caz general, este greu de obtinut sau uneori este imposi-
bil. De aceea, s-a incercat de a rezolva problema inversa: de luat
fwictii concrete pentru <I> ( x 1, X2) §i de determinat caror stari
de tensiune corespund ele. Cea mai simpla va fi functia in forma
de polinom de tipul

<I> (x 1, x2) + (a1x1 + b1x2) + (a2xi + b2x1x2 + c2x~) +

= ao
+ (a3x] + b3 x ?x2 + C3X1X~ + d3x~) + (a4xf + .... ) + ... ..
(3.42)
Primii trei termeni, in absenta fortelor masice (Fi = F 2 = 0) Fig. 3.5: Grinda-perete solicitata la intindere ~-i in cmwiere.
nu provoaca tensiuni , de aceea in continuare ei vor fi omi§i.
Sa luam functia de tensiune in forma unor polinoame con-
crete §i sa determinam starea de tensiune a unei f§.§ii finite
(grinda-perete) de lungimea l , latimea b = 1 §i inaltimea h.

cr11

cr12 =

In acest caz , f§.§ia este solicitata. de tensiuni const ant e an =

= 2c 2 (fig. 3.5, a) .

Fig. 3.4: Grinda-perete.

Tensiunile

Axele de coordonate le amplasam cum este prezentat in

fig. 3.4. Neglijand fortele masice pentru functia <I> , obtinem a2<1>
O' 11 - ·) = 6d3x2;
ecuatia biarmonica ~~<I> = 0. 8 X2
Sa consideram ca teva cazuri de incarcare. a2 <1>
T 12 ---=0.
1. <l> = C2 X~ . ox18x2

Tensiunile
 Cu pit o1u l a 3.3 So1 utii ele me nta re 111
Yrt /l( '(!S, I, Ci l.Z , HVC III i llC(J
capu l.1°l1 !
VUi (•l'(•
' ' ll fll11-'?.·H!I· C ll IIIO lflC III J'
('l (li g . :1.:, , h ). 1
,

,(, .r.p rc :atc la

111 iH.:cl11/;ii 1110 d pot Ji oli~i
poli11011.111c ~ di11 (:$ .1I~) 1111te Hol11tii
,, I . . C o1111Jin fi I 1·1·, _<_:arn cor c~p1111
.. 1l dife
sc pol. u Jl,IIH ' Hol11t,11 umi gen eru lcII< < I er rte ca1.11rr d(• t ),/ rit<!lor
. , nca.rca re,
' I 0' . nll.IK. . al,o nla re cs te 111·1111'tto un• " und c I = l:r::, = 1. · h:1/12 .
,,.. I.; ll tJ,lld
/I
,s0 11 v111.1· 0 1(.11111 Lu 111 llcz,isL< , 'll1
. . 1.uri• 1 I ll ('(_ 11 1. l T inA,nd con t dP. ace ast ~ rP.la tiP-
, pP.n tru ten ::iiunile norm alP. 1n
Ill po 111oa11H' as<111111.111l to11 ,a 111.i n do r H<' v 1 l · > 1-1 < erar 1:
., . I .
s1 v11r < cL N111111 1.1 di11 co1 .
.n· c 11 c.oc,f'iu.· e 11t,1. 11cc' 1111 . , t. Ila o iml11~i<i
osc1 , . ..
har rt, RP, va lu a pol ino mu l
. 1di' ii'l c I 1·.
v < e 1 0111..icrh . , lvr , cur e apo i
.. t'S,·11·I st11 d 1<'. 111 0 ba.n1. 111 cou sol
,I ,I. IL ll cap tl.t1d liuc r (fig. ;J ,(j), , 'li , 1ll Cnl ,),/ .cat.a ),/ ('II o fo1• t7J I = b1 X2 + b 2X 1X2 , (1 .4'1 )
1x
' co11 cu 11- , yiJ. 11nd c h ~i b2 R1Jnt con ::it a nte .
1
.c1 (fiMo1
g.11<.•11t1d 111 cov oi c tur i t,
:J.S , b) . .
n r-o scc tnm c arb itrn n1 <le ubc
TenRiunilc nor rna l e pP- fetc oriz
ont ale Run t nul P.
i:;a
1722 = 0.

:I
I Con for m form ul ci I ui .J ura vski
, t ens iun ile ta nge nt ia le sc vor

- illx...
det errn ina cu rela tia
F x Q.
I . 3
...:::
QS
a12 = JIJ ' (3AS)

Fl
1---~ 1
---I un<le Q est e fort a <le forfec a re
est e mo me ntu l st a tic al sec tiun
1n sec tiun ea :r 1 , iar S ::=:
S:r:,
~
X2 ii car e lun eca in ra por t cu axa
lF neu tr K x :3

~ S =~
2
(h42- x~
-
).
Fl~,) In acc st caz , form ul a (3.4 5) va
dip ata fo nna

Di agr am a Q( x )
o- 12 = !_
'2/
(h42- x;)- = Fh2
8/
- !_ x~. (3.tlG)
2/

~ 11 @I IIIIIIIIII11 1111 Lua nd in con s ide rar e re la tia

ca ut a 1n for rn a
(3.46) , tensiun ilc 0"1 2 le vom

Fig . 3·6: Dia gra mele cfo rtv,rilo ? (3.4 7)

r int r-o gri nda in con.'Jola. a1 2 = C1 + C2X~ -
Pcn l ru a dct c rmi na fo rm a fuu ctic
i de ten siu ne, vorn fol osi <lC'
rd n.\ ii lc (3.3G ) 111 a bse nta fort e
lor m asice
lt1( xi) =- F (l - :r i). (3 .110)
T .:::ns iun ile nor ma le
 112 Capitolul 3
3.3 Solutii elementare
113

32cp
sau
. <T 22 = Bx? = O; (3.49)

8 2 ci> 2
<T1 2 = --- =
0 X 18X 2
C1 + C2 X2- (3.50)
Prin urmare , functiei de tensiuni (3.51) corespund tensiunile
Din ecuatia (3.48) , prin integrare, obtinem
<T11 = b1 x 2 + b2 x 1 x 2 ; lT22 = O;
<T1 2 = - e1 -
1 2 (3 .52)
2b2 x 2 .
Pentru a determina constantele b1 , b2 , e 1 , se vor folosi conditi-
ile la limit a

Din ecuatia (3.49) obtinem

<Tu= 0,
1;' (x1)x2 + 1;' (x 1) = 0, care conduc la urmatoarele ecuatii
sa u
b?h 2 b2h 2
1;'(x1) = O; 1;'(x 1) = 0. - e1 -
8 = O; ==? e1 = - -- ;
8 (3.53)
(b1 + ~ l)x2 = O; ==? b1 = -b2l.
Intecrand
0 de doua ori ultimele relatii, obtinem
Int roducand constantele e 1 §i b1 in (3.52 ), obtinem
Ji (x i) = e 1x 1 + e2; h (x1 ) = e3 x 1 + e4 ,
<T 11 = -b2l X2 + b2X 1 X 2 ; <T?? = 0:
unde e 1 . e 2 , e 3 . e 4 sunt constante de integrare. 2
. . . b2h b-2x~ (3.54)
Termenii liniari nu vor intra m relaJiile pentru tensmm §1 (7 12 = - 8- - 2 ·
pot fi o~ . Functia <I> va ca.pa.ta forma Admitem ca tensiunile <T 12 la capatul barei se vor repartiza
ca in orice sectiun e a ei. E vident, rezultanta tensiunilor tan-
3 x3
X2
+ b2 x 1 "2 gent.iale pe inalt imea seq iunii barei pentru x 1 = l trebuie sa
6 + e1 x1 x 2.
<I>= b1 (3.51)
6 fie egala cu for ~a F
Calculam a- 12

cJ2 <I> 1 2
- - - = --b2x 2 - e 1. (3 .55)
OX 10X2 2
f olosi nd relat ia (.3. -50), obt inem
Introduca11d in ultima relat ie tensiunile <T 12 clin (3.54),
obt inem
 IH Capif.0)111 3
---- 3.3 Solutii element are 115

x2 2) + f4(xi) .
u2 = -vF (l- - 2
xi-
X2
(3 .62)
EI 2 2
Introduca nd In rela.tia (3.60) formulele pentru 'U1 , u2 , dupa.
0 grupare respectiv a a termenilo r , obtinem
Di11 11lti11m re la tie d<'tcrmi11;'\'n1 b2 = 12F'/ !? . T,inA.nd sea.ma.
d I = 1 · 1, :J / 1:2 , ohi11ern h2 = F/ I . Din (3.53) 1i 1 = - h l =
2
- - Fl / I .
To~i cocfic ic11tii sunt dctcnnin ati l;li a.tunci pentru tensiuni se (3 .63)
obt in forrnul elc

F(l - ,r , 1)
I x2; (3.56) Din motivul ca x 1 §i x 2 sunt variabile independ ente, relatia
(3,63) va avea loc atunci cand termenii din paranteze le patrate
vor fi constanti
2 2
F 2 Fh F ( h
(T'.?'.? = O; 0-12 = - 21X2 + 81 = 21 4 - X22 ) . (3.57) (1 + v)F h2
C3 + C4 = EI 4 , (3.64)
Se constata ca tensiunile obtinute coincid cu formulele din
uncle
Rezistent a materiale lor.
Determin ~m deformat iile
(3 .65)

(3.58) , (2 + v)F 2
C4 = f3(X2) + 2EI X2 , (3.66)
Din ultimele doua relatii , obtinem
8u? 1 vF
E:?? = - - = -(C7n - =-
EI( l - x1)x2;
-- 8x 2 E -- VCJ11) (3 .59)

c
~ 12 -
_ ~
2
(8u8x 1 8u2) _ 1 + v
+ 8x 1 - E (7 -12 2El 4
2
_ (l + v)F (h _ x2) ,
2
,
!J( x,J.) =
(2+v)F .2
2EI x 2 + C4 .
2
(3 .GO) Dupa integra.re
Integrand prima ecuatie (3.58), obtinem

u1 F ( lx1x2 - x2f
= - EI x )
2
+ h(x2) - (3.61) f 4 (:1.:i ) = -F
EI
(lx x3) +
_l -
2
2
_l
6
C3 X 1 + C5 '
'

Din ecuatia (3.59) F (2 + v) 3.

j ·.:.1 (x2
. )
= ----.. :.. x 2 + c4 x 2 +c6·
EI 6
 116 Capitolul 3 3.3 Solutii elementare 117

Introducand expresiilc pentru / 4 (xi) §i h(x 2 ) in (3.61) §i

(3.62) , obtinem deplasarile u 1 , u 2
U1 EI ,
(2 + v) :3
= -F [ -lx1x2 + -xrx-2 - - - - x2 + (1
__
2
+ v)h 2
_:___ x2
6 4
1·
'
(3 .69)
(3.67)
(3 .70)
Ury = _f_ ( ulx~ _ vx 1 x~ lx? xf )
- EI 2 2 + 2 - 6 + C3X1 + C5. (3.68) Ecuatia axei grinzii se va obtine din (3.70) pentru x 2 = 0

Constantele c1, c4 , cs , c5 se vor determina din relatia (3.64) U2 ( X 1 ' 0) = EI 2

F lx~ (
l-
x1)
3 .
§i conditiile de rezemare pentru x 1 = 0 . Daca u 1 = u 2 = o
pentru xi = 0, x 2 = 0 , atunci c.5 = c6 = 0 . Valoarea maxima a sagetii pentru x 1 = l va fi
Constantele c3 , c4 se vor determina din relatia (3 .64) §i din pz3
conditia de incastrare , care poate fi de doua tipuri. in primul maxu2 = 3 E I .
caz. procedand ca in Rezistenta materialelor, vom egala cu zero
unghiul de rotire al sectiunii barei, care va fi egal cu prima Aceasta valoare coincide cu valoarea sagetii, obtinuta. prin
d~rirnta 8u2/8x 1 (fig. 3.7, a). Luand prima derivata de la u 2 metoda Rezistentei materialelor .
§i egaland-o cu zero pentru x 1 = x 2 = 0 , vom obtine valoarea Daca incastrarea va fi realizata. prin prinderea elementului
constantei c3 = 0 . Din (3.64) vom obtine vertical (fig. 3.7, b ) , pentru constantele c3 , c4 se vor obiine
alte valori. Realizand conditia fJu1 / fJr2 = 0 pentru x1 = O;
x2 = 0 , obtinem c 4 = 0 . Din (3.64)
(1 + v )F h2
c4 = EI 4
(1 + v)F h2
§i deplasarile u 1 , u 2 vor fi c3 = EI 4.
in acest caz , deplasarile se vor calcula cu relatiile
x2 a X2 b

(3.71)
x1 X1

0 au2
- :t= O

-
dU I
=0
ax!
U2 = -F
EI
[v(l -
2
X1 )x 22 + _lx 1
2

2
_ x1
_
6
3

4
2
+ (1 + v)h x 1 1.
(3.72)
rJx 2
Pentru x2 = 0 vom obtine ecuatia liniei medii

Fig. 3.7: Douii moduri de fixare a segmentului de ltlnga

axa neutra.
'U ( · .
2 :.l.-1 ,
0) -_ _f_
EI
(Ld :d) + -(1 -+ v)Fh
-
2
- -
x
- - -.
ti 4EI
2
1
(3.73 )
 Crt pi t olul 3
118 - - - - - - - - - - - -- - - - - - -

a F
___.___.,____ T
x, ~ ~ ~

X2

h
A
r F
--
~

~It"
x,

A
V
-
- --
- -
·- ·- ·- ·- ·- ·- L

t
Xz

Fig. 3.8: Moduri de prindere a barei in consola.

Deplasare a verticala a capatului consolei va avea alta marime

pz3 h2
rnax u2 = EI (1
3
+ ,\), .-\=3(1+ v) l 2 .
4
(3.74)

Terrr1enuJ A in (3 . 74) tine seama de influenta tensiunil or de

forfecarc a.s upra sagetii , care depinde de raportul h/l §i poate
fi uegljjat p entr u bare de inaltimi mici
111 con1parat,ie cu lungimea . Modurile exa1nina te de incas-
trarf~ a gri nzii sunt prezentat e in ( fig . 3.8, a, b) . Atention am
fap t uJ (' 8. inftuenta tensiu nilor de forfecare la deplasare a verti-
caJ:1 ~ fost studiat::11 ntr-u11 ~ir de lucrar i (v ., de exe1nplu, [45,83
~.a .J) Con fonn a.cestor lucrari, coefic ientul ,\ depinde de modul
de repartiza rc a tcrn-;i unil or a 12 pe 111a lt in1ea barei §i poate fi
prezP11tat lll forrna

A = k(l ; v) Cf,
11ncl,) k cste u n coeficien t .
 3.4 Sol uti i 111 ser ii Fou rier 119

fn real itat e, prin der ea grin zii de stal p este mai com plic ata §i
pen tru X1 == 0 grin da Va ave a o roti re, care dep ind e de rap or-
tul di11tre rigi dita tile stal pul ui §i grinzii. Un stud iu det alia t al
n1odului de i1nbinare grin da- stal p este des cris in [10].
Se men tion eaz a ca nici una din amb ele solu tii obt inu te nu
resp ecta co11ditiile rigu roa se de inca stra re: u 1 (0, x 2 ) == 0 §i
u2(0,x2) == 0.
Ref erit or la tens iun ile 0-2 2 se va men ton a ca ele sun t nule,
num ai dac a grin da nu este soli cita ta cu sarc ini amp lasa te pe
par tea sup erio ara a ei. Ace ste tens iun i pot fi det erm ina te
folosind ecu atii le elas tici tati i plan e (v., de exe mpl u, Pro ble ma
1 de la sfar §itu l ·cap itol ulu i). Ten siun ile a 11 nu into tde aun a
var iaza lini ar pe ina ltim ea sec tiun ii. La tens iun ile obt inu te in
Rez iste nta mat eria lelo r se poa te ada uga o cor ecti e care se va
obt ine folo sind ecu atii le elas tici tati i plan e. Un §ir de solu tii in
poli noa me pot fi con sult ate in (41].